Întrebări din H.G. nr. 1425/2006
Normele metodologice de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă. Alege răspunsul și apasă „Verifică”: afli pe loc dacă e corect și vezi fraza din lege din care vine. Scorul se adună sus.
Întrebări grilă
1. Potrivit Normelor metodologice, accidentul care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) este accidentul care produce incapacitate de:
Răspuns corect: a) cel puțin 3 zile calendaristice consecutive
„accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice consecutive” — art. 2 pct. 5
2. Accidentul colectiv este accidentul în care au fost accidentate, în același timp și din aceleași cauze:
Răspuns corect: b) cel puțin 3 persoane
„accidentul în care au fost accidentate cel puțin 3 persoane, în același timp și din aceleași cauze, în cadrul aceluiași eveniment” — art. 2 pct. 8
3. Angajatorul comunică producerea unui eveniment de îndată, dar nu mai târziu de:
Răspuns corect: c) 24 de ore de la producerea evenimentului
„de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore de la producerea evenimentului” — art. 2 pct. 16
4. Termenul de eliberare a certificatului constatator de către inspectoratul teritorial de muncă este de:
Răspuns corect: a) 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii
„Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucrătoare, calculat de la data înregistrării cererii.” — art. 8
5. În întreprinderile cu până la 9 lucrători inclusiv, angajatorul poate efectua el însuși activitățile din domeniul securității și sănătății în muncă dacă, între altele, a urmat un program de pregătire cu durata minimă de:
Răspuns corect: b) 40 de ore
„angajatorul a urmat cel puțin un program de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă, cu o durată minimă de 40 de ore” — art. 16 alin. (1) lit. c)
6. În întreprinderile și/sau unitățile care au peste 250 de lucrători, angajatorul:
Răspuns corect: c) trebuie să organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire și protecție
„În cazul întreprinderilor și/sau unităților care au peste 250 de lucrători, angajatorul trebuie să organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire și protecție.” — art. 19 alin. (1)
7. Desemnarea nominală a lucrătorului care se ocupă de activitățile de prevenire și protecție se face prin:
Răspuns corect: a) decizie scrisă a angajatorului
„Desemnarea nominală a lucrătorului/lucrătorilor pentru a se ocupa de activitățile de prevenire și protecție se face prin decizie scrisă a angajatorului.” — art. 20 alin. (1)
8. Angajatorul poate desemna lucrătorul care se ocupă de activitățile de prevenire și protecție numai din rândul lucrătorilor:
Răspuns corect: b) cu care are încheiat contract individual de muncă cu normă întreagă
„Angajatorul va desemna lucrătorul numai din rândul lucrătorilor cu care are încheiat contract individual de muncă cu normă întreagă.” — art. 20 alin. (2)
9. Serviciul intern de prevenire și protecție se organizează:
Răspuns corect: c) în subordinea directă a angajatorului, ca o structură distinctă
„Serviciul intern de prevenire și protecție se organizează în subordinea directă a angajatorului ca o structură distinctă.” — art. 24 alin. (1)
10. Serviciul extern de prevenire și protecție trebuie să întocmească un raport de activitate:
Răspuns corect: a) semestrial
„Serviciul extern de prevenire și protecție trebuie să întocmească un raport de activitate semestrial, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 10.” — art. 34 alin. (1)
11. Orice suspiciune de boală profesională se semnalează obligatoriu, prin completarea fișei de semnalare BP1, de către:
Răspuns corect: b) toți medicii, indiferent de specialitate și de locul de muncă
„se va semnala obligatoriu de către toți medicii, indiferent de specialitate și de locul de muncă, cu prilejul oricărei prestații medicale” — art. 149
12. Comitetul de securitate și sănătate în muncă se constituie în unitățile care au un număr de:
Răspuns corect: c) cel puțin 50 de lucrători
„Comitetul de securitate și sănătate în muncă se constituie în unitățile care au un număr de cel puțin 50 de lucrători” — art. 57 alin. (1)
13. Secretarul comitetului de securitate și sănătate în muncă este:
Răspuns corect: a) lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire și protecție
„Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire și protecție este secretarul comitetului de securitate și sănătate în muncă.” — art. 58 alin. (3)
14. Reprezentanții lucrătorilor în comitetul de securitate și sănătate în muncă sunt aleși pe o perioadă de:
Răspuns corect: b) 2 ani
„Reprezentanții lucrătorilor în comitetul de securitate și sănătate în muncă vor fi aleși pe o perioadă de 2 ani.” — art. 59 alin. (1)
15. Președintele comitetului de securitate și sănătate în muncă este:
Răspuns corect: c) angajatorul sau reprezentantul său legal
„Angajatorul sau reprezentantul său legal este președintele comitetului de securitate și sănătate în muncă.” — art. 62
16. Angajatorul are obligația să asigure întrunirea comitetului de securitate și sănătate în muncă:
Răspuns corect: a) cel puțin o dată pe trimestru și ori de câte ori este necesar
„Angajatorul are obligația să asigure întrunirea comitetului de securitate și sănătate în muncă cel puțin o dată pe trimestru și ori de câte ori este necesar.” — art. 66 alin. (1)
17. Comitetul de securitate și sănătate în muncă este legal întrunit dacă sunt prezenți:
Răspuns corect: b) cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi
„Comitetul de securitate și sănătate în muncă este legal întrunit dacă sunt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.” — art. 66 alin. (5)
18. Formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) se completează pentru fiecare persoană accidentată în:
Răspuns corect: c) 4 exemplare
„FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în câte 4 exemplare care se înaintează spre avizare după cum urmează:” — art. 140 alin. (2)
19. Durata instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă, pentru fiecare dintre cele 3 faze, nu va fi mai mică de:
Răspuns corect: a) 1 oră
„nu va fi mai mică de 1 oră și se stabilește prin programul de instruire-testare elaborat la nivelul întreprinderii și/sau unității” — art. 80^1
20. Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de:
Răspuns corect: b) cel mult 20 de persoane
„Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.” — art. 86
21. Instruirea la locul de muncă se face de către:
Răspuns corect: c) conducătorul direct al locului de muncă
„Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă, în grupe de maximum 20 de persoane.” — art. 91 alin. (1)
22. Intervalul dintre două instruiri periodice nu va fi mai mare de:
Răspuns corect: a) 6 luni
„Intervalul dintre două instruiri periodice nu va fi mai mare de 6 luni.” — art. 96 alin. (2^1)
23. Pentru personalul tehnico-administrativ, intervalul dintre două instruiri periodice va fi de:
Răspuns corect: b) cel mult 12 luni
„Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.” — art. 96 alin. (3)
24. Instruirea periodică se face suplimentar celei programate, între altele, când un lucrător a lipsit:
Răspuns corect: c) peste 30 de zile lucrătoare
„când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;” — art. 98 lit. a)
25. Fișa de instruire individuală este păstrată de către:
Răspuns corect: a) conducătorul locului de muncă
„Fișa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă, pe suport hârtie sau în format electronic” — art. 81 alin. (4)
26. Comisia de cercetare a evenimentului, numită de angajator, va fi compusă din:
Răspuns corect: b) cel puțin 3 persoane
„Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusă din cel puțin 3 persoane, dintre care o persoană trebuie să fie, după caz:” — art. 116 alin. (3)
27. Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult:
Răspuns corect: c) 10 zile lucrătoare de la data producerii
„Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult 10 zile lucrătoare calculate de la data producerii.” — art. 120 alin. (1)
28. Dosarul de cercetare întocmit de comisia numită de angajator se înaintează pentru verificare și avizare la inspectoratul teritorial de muncă în termen de:
Răspuns corect: a) 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării
„în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării.” — art. 125 alin. (1)
Subiecte cu răspuns scris
1. Definiți accidentul de muncă de traseu, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006.
Accidentul de muncă de traseu este: a) accidentul survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu și invers și care a antrenat vătămarea sau decesul; b) accidentul survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa și invers, și care a antrenat vătămarea sau decesul; c) accidentul care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde își încasează salariul și invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara unității.
„accident survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu și invers și care a antrenat vătămarea sau decesul;” — art. 2 pct. 10
2. Enumerați modurile în care angajatorul realizează organizarea activităților de prevenire și protecție.
Organizarea activităților de prevenire și protecție este realizată de către angajator în următoarele moduri: a) prin asumarea de către angajator a atribuțiilor pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege; b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activitățile de prevenire și protecție; c) prin înființarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire și protecție; d) prin apelarea la servicii externe de prevenire și protecție.
„prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activitățile de prevenire și protecție;” — art. 14
3. Cum se face semnalarea bolilor profesionale și cine este obligat să o facă?
Semnalarea este procedura prin care se indică pentru prima oară faptul că o boală ar putea fi profesională. Orice suspiciune de boală profesională, inclusiv intoxicația acută profesională, se semnalează obligatoriu de către toți medicii, indiferent de specialitate și de locul de muncă, cu prilejul oricărei prestații medicale, prin completarea fișei de semnalare BP1. Medicul care suspectează o boală profesională sau o intoxicație acută profesională trimite bolnavul cu fișa de semnalare BP1 la unitatea sanitară de medicina muncii, în vederea stabilirii diagnosticului de boală și a diagnosticului prezumtiv de boală profesională.
„Orice suspiciune de boală profesională, inclusiv intoxicația acută profesională, se va semnala obligatoriu de către toți medicii” — art. 2 pct. 19, art. 149, art. 150 alin. (1)
4. Care este componența comitetului de securitate și sănătate în muncă? Cine este președintele și cine este secretarul acestuia?
Comitetul de securitate și sănătate în muncă este constituit din: a) angajator sau reprezentantul său legal; b) reprezentanți ai angajatorului cu atribuții de securitate și sănătate în muncă; c) reprezentanți ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor; d) medicul de medicină a muncii. Numărul reprezentanților lucrătorilor este egal cu numărul format din angajator sau reprezentantul său legal și reprezentanții angajatorului. Președintele comitetului este angajatorul sau reprezentantul său legal, iar secretarul este lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire și protecție.
„Numărul reprezentanților lucrătorilor este egal cu numărul format din angajator sau reprezentantul său legal și reprezentanții angajatorului.” — art. 58, art. 62
5. Enumerați cinci atribuții ale comitetului de securitate și sănătate în muncă.
Comitetul de securitate și sănătate în muncă are, între altele, următoarele atribuții: analizează și face propuneri privind politica de securitate și sănătate în muncă și planul de prevenire și protecție; urmărește realizarea planului de prevenire și protecție, inclusiv alocarea mijloacelor necesare; analizează alegerea, cumpărarea, întreținerea și utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecție colectivă și individuală; propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ținând seama de prezența grupurilor sensibile la riscuri specifice; analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale și evenimentelor produse și poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării; efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucțiunilor proprii și a celor de lucru și face un raport scris.
„analizează alegerea, cumpărarea, întreținerea și utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecție colectivă și individuală;” — art. 67
6. Care sunt fazele instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă și cine efectuează fiecare fază?
Instruirea cuprinde 3 faze: instruirea introductiv-generală, instruirea la locul de muncă și instruirea periodică. Instruirea introductiv-generală se face de către angajatorul care și-a asumat atribuțiile din domeniul securității și sănătății în muncă, sau lucrătorul desemnat, sau un lucrător al serviciului intern de prevenire și protecție, sau serviciul extern de prevenire și protecție. Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă, în grupe de maximum 20 de persoane. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. Durata fiecărei faze nu va fi mai mică de 1 oră.
„Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.” — art. 77, art. 85, art. 91 alin. (1), art. 96 alin. (1), art. 80^1
7. Cui i se face instruirea introductiv-generală și ce probleme se expun, în principal, în cadrul ei?
Instruirea introductiv-generală se face: la angajarea lucrătorilor; lucrătorilor detașați de la o întreprindere și/sau unitate la alta; lucrătorilor delegați de la o întreprindere și/sau unitate la alta; lucrătorului pus la dispoziție de către un agent de muncă temporar. În cadrul ei se expun, în principal: legislația de securitate și sănătate în muncă; consecințele posibile ale necunoașterii și nerespectării legislației de securitate și sănătate în muncă; riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice unității; măsurile la nivelul întreprinderii și/sau unității privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor. Instruirea se finalizează cu verificarea însușirii cunoștințelor pe bază de teste.
„măsuri la nivelul întreprinderii și/sau unității privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor.” — art. 83, art. 88 alin. (1), art. 89 alin. (1)
8. În ce cazuri se face instruirea periodică suplimentar celei programate?
Instruirea periodică se face suplimentar celei programate: a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare; b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate și sănătate în muncă privind activități specifice ale locului de muncă și/sau postului de lucru sau ale instrucțiunilor proprii, inclusiv datorită evoluției riscurilor sau apariției de noi riscuri în unitate; c) la reluarea activității după accident de muncă; d) la executarea unor lucrări speciale; e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent; f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
„la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;” — art. 98
9. Cine poate constata starea de pericol grav și iminent de accidentare și ce măsuri de securitate se iau imediat la constatarea ei?
Starea de pericol grav și iminent de accidentare poate fi constatată de către orice lucrător din întreprindere și/sau unitate, de un lucrător al serviciului extern de prevenire și protecție cu care unitatea a încheiat contract, precum și de către inspectorii de muncă. La constatarea ei se iau imediat următoarele măsuri de securitate: a) oprirea echipamentului de muncă și/sau activității; b) evacuarea personalului din zona periculoasă; c) anunțarea serviciilor specializate; d) anunțarea conducătorilor ierarhici; e) eliminarea cauzelor care au condus la apariția stării de pericol grav și iminent.
„La constatarea stării de pericol grav și iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate:” — art. 101, art. 102
10. Definiți zonele cu risc ridicat și specific și arătați ce obligații are angajatorul în legătură cu acestea.
Zonele cu risc ridicat și specific sunt acele zone din cadrul întreprinderii și/sau unității în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecințe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate. Evidența acestor zone trebuie să conțină nominalizarea și localizarea lor în cadrul unității și măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor. Angajatorul trebuie să aducă la cunoștința tuturor lucrătorilor care sunt zonele cu risc ridicat și specific, iar conducătorilor locurilor de muncă și lucrătorilor care își desfășoară activitatea în aceste zone le aduce la cunoștință măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor. Acțiunile pentru realizarea acestor măsuri constituie o prioritate în cadrul planului de protecție și prevenire.
„Angajatorul trebuie să aducă la cunoștința tuturor lucrătorilor care sunt zonele cu risc ridicat și specific.” — art. 2 pct. 4, art. 105–107
11. Cine cercetează evenimentele care produc incapacitate temporară de muncă și ce condiții trebuie să îndeplinească comisia de cercetare?
Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care este angajată victima, care are obligația să numească de îndată, prin decizie scrisă, comisia de cercetare a evenimentului. Comisia este compusă din cel puțin 3 persoane, dintre care o persoană trebuie să fie, după caz, lucrător desemnat, reprezentant al serviciului intern de prevenire și protecție sau reprezentant al serviciului extern de prevenire și protecție. Persoanele numite trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare, să nu fie implicate în organizarea și conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul și să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului. Angajatorul care și-a asumat atribuțiile în domeniul securității și sănătății în muncă nu poate face parte din comisie. Cercetarea se încheie în cel mult 10 zile lucrătoare de la data producerii.
„Angajatorul are obligația să numească de îndată, prin decizie scrisă, comisia de cercetare a evenimentului.” — art. 116 alin. (1)–(5), art. 120 alin. (1)
12. În ce registre ține angajatorul evidența evenimentelor?
Angajatorul ține evidența evenimentelor în: a) Registrul unic de evidență a accidentaților în muncă; b) Registrul unic de evidență a incidentelor periculoase; c) Registrul unic de evidență a accidentelor ușoare; d) Registrul unic de evidență a accidentaților în muncă ce au ca urmare incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru. Înregistrarea se face în baza procesului-verbal de cercetare, iar registrele de evidență trebuie să fie actualizate.
„Registrul unic de evidență a accidentelor ușoare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 17;” — art. 141, art. 135 alin. (1)
Întrebările sunt de antrenament, făcute din textul actului valabil la 13 octombrie 2026. Nu sunt subiecte oficiale de concurs. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne.