HOTĂRÂRE nr. 642 din 29 iunie 2005. Alege răspunsul și apasă „Verifică”: afli pe loc dacă e corect și vezi fraza din lege din care vine. Scorul se adună sus.
Întrebări grilă
1. Cine stabilește încadrarea localităților, instituțiilor publice și operatorilor economici în clasificarea din punct de vedere al protecției civile, potrivit H.G. nr. 642/2005?
Răspuns corect: a) Inspectoratele județene și al municipiului București pentru situații de urgență
„inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă stabilesc încadrarea localităţilor, instituţiilor publice şi operatorilor economici” — art. 2
2. În ce termen de la intrarea în vigoare a H.G. nr. 642/2005 trebuiau autoritățile locale, instituțiile publice și operatorii economici să pună la dispoziția inspectoratelor datele necesare clasificării?
Răspuns corect: b) 60 de zile
„În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, autorităţile administraţiei publice locale” — art. 3
3. Obligația de a pune la dispoziția inspectoratelor datele necesare clasificării revine operatorilor economici:
Răspuns corect: c) indiferent de forma de proprietate
„conducerile instituţiilor publice şi ale operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate, vor pune la dispoziţie inspectoratelor” — art. 3
4. În ce termen se întocmea catalogul local de clasificare din punct de vedere al protecției civile?
Răspuns corect: a) 90 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii
„În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, în cadrul centrelor operaţionale din inspectoratele judeţene” — art. 4
5. Unde se întocmește catalogul local cuprinzând clasificarea din punct de vedere al protecției civile?
Răspuns corect: b) În cadrul centrelor operaționale din inspectoratele județene și al municipiului București pentru situații de urgență
„în cadrul centrelor operaţionale din inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă se întocmeşte catalogul local” — art. 4
6. Cine centralizează datele din cataloagele locale în Catalogul național?
Răspuns corect: c) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin Centrul Operațional Național
„Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrul Operaţional Naţional, centralizează datele din catalogul local” — art. 5
7. Termenul pentru centralizarea datelor în Catalogul național a fost de:
Răspuns corect: a) 120 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii
„În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă” — art. 5
8. În ce termen trebuiau efectuate analizele de risc în detaliu și constituite băncile de date informatizate privind riscurile?
Răspuns corect: b) 2 ani
„În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi operatorii economici vor efectua analize de risc în detaliu” — art. 6 alin. (1)
9. Cât de des se actualizează cataloagele locale și cel național?
Răspuns corect: c) Anual
„Anual cataloagele locale şi cel naţional se actualizează prin grija inspectoratelor judeţene” — art. 6 alin. (2)
10. Prin grija cui se actualizează catalogul național?
Răspuns corect: a) Inspectoratului General pentru Situații de Urgență
„respectiv a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă” — art. 6 alin. (2)
11. Potrivit anexei la H.G. nr. 642/2005, accidentele chimice fac parte din categoria:
14. Care dintre următoarele NU este enumerat printre elementele expuse riscurilor specifice?
Răspuns corect: b) Infrastructura informatică
„(2) Elementele expuse riscurilor specifice care se au în vedere sunt:
1. populaţia;
2. animalele;
3. proprietatea;
4. activităţile social-economice;
5. mediul înconjurător.” — anexa, art. 1 alin. (2)
15. Ce se înțelege prin risc, potrivit anexei?
Răspuns corect: c) Nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă și perioadă
„Prin risc se înţelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime, proprietăţi distruse” — anexa, art. 2
16. Încadrarea unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici în clase de risc se face în baza:
Răspuns corect: a) analizei de risc
„operatorilor economici în clase de risc se face în baza analizei de risc” — anexa, art. 3 alin. (1)
17. Analiza de risc este definită de anexă ca:
Răspuns corect: b) metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării riscului, determinării frecvenței evenimentelor și consecințelor
„Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării riscului, determinării frecvenţei evenimentelor” — anexa, art. 3 alin. (2)
18. În funcție de ce poate fi riscul principal sau secundar?
Răspuns corect: c) De frecvența și de consecințele situațiilor de urgență generate
„În funcţie de frecvenţa şi de consecinţele situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar” — anexa, art. 4
19. Ce acronim se folosește pentru accidentul grav de transport ca risc principal?
Răspuns corect: a) A(tp)
„| 10. | Accident grav de transport | A(tp) | a(tp) |” — anexa, art. 5 alin. (2)
20. Acronimul „a(ch)” din catalogul de clasificare înseamnă:
Răspuns corect: b) accident chimic – risc secundar
22. Încadrarea poate avea și alte valori decât cele specificate în anexă dacă:
Răspuns corect: a) este justificată în baza unui studiu de risc efectuat de instituții abilitate
„poate avea şi alte valori decât cele specificate, justificată în baza unui studiu de risc efectuat de către instituţii abilitate” — anexa, art. 6 alin. (2)
23. Clasificarea instituțiilor publice/operatorilor economici constituie criteriul de bază și pentru:
Răspuns corect: b) determinarea frecvenței auditului intern efectuat în cadrul sistemului de management al riscului
„f) determinarea frecvenţei auditului intern efectuat în cadrul sistemului de management al riscului” — anexa, art. 8 lit. f)
24. Schema de acoperire a riscurilor pentru unitățile administrativ-teritoriale se întocmește de către:
Răspuns corect: c) inspectoratele județene și al municipiului București pentru situații de urgență
„c) întocmirea schemei de acoperire a riscurilor de către inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă” — anexa, art. 7 lit. c)
25. Care este pragul de intensitate seismică folosit în criteriile de clasificare la riscul de cutremur?
Răspuns corect: a) VII pe scara MSK
„a) unitate administrativ-teritorială dispusă în zonă seismică de intensitate mai mare sau egală cu VII pe scara MSK” — anexa, cap. A pct. 1
26. La riscul de inundații, criteriul privind precipitațiile are în vedere cantitatea maximă înregistrată în ultimii 100 de ani care depășește:
Răspuns corect: b) 100 mm/24 h
„unde cantitatea maximă de precipitaţii, înregistrată în ultimii 100 de ani, depăşeşte 100 mm/24 h” — anexa, cap. A pct. 3
27. Din punct de vedere al riscului de avalanșe, varianta a) de clasificare se aplică unității administrativ-teritoriale dispuse în:
Răspuns corect: c) zonă de munte
„a) unitate administrativ-teritorială dispusă în zonă de munte;” — anexa, cap. A pct. 5
28. La riscul de eșec al utilităților publice, varianta a) privește unitatea administrativ-teritorială:
Răspuns corect: a) dependentă de un sistem centralizat de utilități publice
„a) unitate administrativ-teritorială dependentă de un sistem centralizat de utilităţi publice;” — anexa, cap. A pct. 11
29. La riscul de accidente grave pe căi de transport, unitățile administrativ-teritoriale se clasifică după:
Răspuns corect: b) intensitatea traficului (intens / moderat sau redus)
„b) unitate administrativ-teritorială cu trafic moderat sau redus.” — anexa, cap. A pct. 10
30. Pentru instituțiile publice/operatorii economici, la riscul de accident chimic, varianta a) privește pe cei dispuși:
Răspuns corect: c) în zonele de planificare la urgență chimică
„a) instituţie publică/operator economic dispusă/dispus în zonele de planificare la urgenţă chimică;” — anexa, cap. B pct. 6
Subiecte cu răspuns scris
1. Enumerați termenele prevăzute de H.G. nr. 642/2005 pentru realizarea clasificării din punct de vedere al protecției civile.
În 60 de zile se transmit inspectoratelor datele și informațiile necesare (art. 3); în 90 de zile se întocmește catalogul local în centrele operaționale ale inspectoratelor (art. 4); în 120 de zile IGSU, prin Centrul Operațional Național, centralizează datele în Catalogul național (art. 5); în 2 ani se fac analizele de risc în detaliu și băncile de date informatizate (art. 6 alin. 1). Cataloagele se actualizează anual (art. 6 alin. 2).
„În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, în cadrul centrelor operaţionale” — art. 3–6
Cum ai răspuns?
2. Enumerați riscurile naturale, tehnologice și biologice luate în considerare pentru clasificare.
Riscuri naturale: cutremure; alunecări și prăbușiri de teren; inundații; fenomene meteorologice periculoase; avalanșe; incendii de pădure. Riscuri tehnologice: accidente chimice; accidente nucleare; incendii în masă; accidente grave pe căi de transport; eșecul utilităților publice. Riscuri biologice: epidemii; epizootii/zoonoze.
3. Care sunt elementele expuse riscurilor specifice avute în vedere la clasificare?
Elementele expuse sunt: populația, animalele, proprietatea, activitățile social-economice și mediul înconjurător.
„(2) Elementele expuse riscurilor specifice care se au în vedere sunt:
1. populaţia;
2. animalele;
3. proprietatea;
4. activităţile social-economice;
5. mediul înconjurător.” — anexa, art. 1 alin. (2)
Cum ai răspuns?
4. Definiți riscul, potrivit H.G. nr. 642/2005.
Prin risc se înțelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime, proprietăți distruse, activități economice întrerupte, impact asupra mediului, datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă și cu referire la o anumită perioadă de timp.
„impact asupra mediului datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp” — anexa, art. 2
Cum ai răspuns?
5. Definiți analiza de risc și precizați rolul ei în clasificare.
Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării riscului, determinării frecvenței evenimentelor și consecințelor asupra elementelor expuse ale fiecărui eveniment, pentru fiecare tip de risc specific. Încadrarea unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici în clase de risc se face în baza analizei de risc.
„consecinţelor asupra elementelor expuse ale fiecărui eveniment pentru fiecare tip de risc specific” — anexa, art. 3
Cum ai răspuns?
6. Pentru ce constituie criteriul de bază clasificarea unităților administrativ-teritoriale din punct de vedere al protecției civile?
Pentru: stabilirea structurii, specializării și amplasării serviciilor publice profesioniste și voluntare; dotarea cu mijloace tehnice și materiale de intervenție, aparatură și echipamente de protecție; întocmirea schemei de acoperire a riscurilor de către inspectoratele județene și al municipiului București; elaborarea planurilor pentru gestionarea situațiilor de urgență; stabilirea tematicii de pregătire și a exercițiilor; conștientizarea și informarea populației asupra riscurilor și a măsurilor de luat.
„a) stabilirea structurii, specializării şi amplasării serviciilor publice profesioniste şi voluntare;” — anexa, art. 7
Cum ai răspuns?
7. Pentru ce constituie criteriul de bază clasificarea instituțiilor publice și a operatorilor economici?
Pentru: stabilirea structurilor proprii de intervenție; dotarea structurilor de intervenție cu mijloace tehnice, materiale, aparatură și echipamente de protecție; întocmirea schemei proprii de acoperire a riscurilor; elaborarea planurilor de gestionare a situațiilor de urgență; stabilirea tematicii de pregătire și a exercițiilor pentru personal; determinarea frecvenței auditului intern în sistemul de management al riscului; conștientizarea personalului propriu și a populației potențial afectate.
„a) stabilirea structurilor proprii de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă” — anexa, art. 8
Cum ai răspuns?
8. Ce obligații au autoritățile locale, instituțiile publice și operatorii economici în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a H.G. nr. 642/2005?
Să efectueze analize de risc în detaliu, să delimiteze geografic riscurile și să constituie bănci de date informatizate privind aceste riscuri, care vor fi reactualizate periodic și integrate în sistemul național de monitorizare.
„vor delimita geografic şi vor constitui bănci de date informatizate privind aceste riscuri, care vor fi reactualizate periodic” — art. 6 alin. (1)
Cum ai răspuns?
9. Cum se notează în catalog riscul principal și riscul secundar? Dați exemple.
În catalogul național și în cataloagele locale se folosesc acronime: riscul principal se notează cu literă mare, cel secundar cu literă mică. De exemplu: cutremur C / c; inundație I(d) / i(d); accident nuclear A(n) / a(n); epidemie E(d) / e(d).
„în catalogul naţional şi în cataloagele locale se vor folosi acronime” — anexa, art. 5
Cum ai răspuns?
Întrebările sunt de antrenament, făcute din textul actului valabil la 6 noiembrie 2026. Sunt doar pentru exercițiu, nu subiecte oficiale de concurs: învață materia din lege, nu întrebările. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne.
Site-ul merge la fel și fără.
Am vrea să numărăm vizitele, ca să știm ce pagini sunt utile. Statisticile nu pornesc până nu accepți. Ce se pune, exact.