(Legea nr. 134/2010 republicată. Alege răspunsul și apasă „Verifică”: afli pe loc dacă e corect și vezi fraza din lege din care vine. Scorul se adună sus.
Întrebări grilă
1. Ce prevede Codul de procedură civilă despre judecătorul care constată că legea nu prevede, este neclară sau incompletă?
Răspuns corect: a) Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă
„Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.” — art. 5 alin. (2)
2. Dacă o pricină nu poate fi soluționată nici în baza legii, nici a uzanțelor, nici prin analogie, ea se judecă:
Răspuns corect: b) în baza principiilor generale ale dreptului, ținând seama de cerințele echității
„ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanțele acesteia și ținând seama de cerințele echității” — art. 5 alin. (3)
3. Ce poate face judecătorul cu privire la soluționarea amiabilă a litigiului?
Răspuns corect: c) recomandă părților soluționarea amiabilă a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale
„Judecătorul va recomanda părților soluționarea amiabilă a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.” — art. 21 alin. (1)
4. Cererile în justiție sunt, potrivit Codului de procedură civilă:
Răspuns corect: b) principale, accesorii, adiționale și incidentale
„Cererile în justiție sunt principale, accesorii, adiționale și incidentale.” — art. 30 alin. (2)
5. Cum se numește cererea prin care o parte își modifică pretențiile anterioare?
Răspuns corect: c) cerere adițională
„Constituie cerere adițională acea cerere prin care o parte modifică pretențiile sale anterioare.” — art. 30 alin. (5)
6. Ce caractere trebuie să aibă interesul de a acționa?
Răspuns corect: a) determinat, legitim, personal, născut și actual
„Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.” — art. 33
7. Ce face instanța în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului?
Răspuns corect: b) respinge cererea ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes
„instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes” — art. 40 alin. (1)
8. Judecătorul este incompatibil dacă între el și una dintre părți a existat un proces penal cu cel mult câți ani înainte de a fi desemnat să judece pricina?
Răspuns corect: c) 5 ani
„și una dintre părți a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina” — art. 42 alin. (1) pct. 6
9. Până la ce grad de rudenie sau afinitate cu avocatul ori reprezentantul unei părți judecătorul este incompatibil?
Răspuns corect: a) până la gradul al patrulea inclusiv
„când este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți” — art. 42 alin. (1) pct. 3
10. Cine verifică, înainte de primul termen de judecată, dacă judecătorul se află într-un caz de incompatibilitate absolută?
Răspuns corect: a) grefierul de ședință, pe baza dosarului cauzei
„Înainte de primul termen de judecată grefierul de ședință va verifica, pe baza dosarului cauzei, dacă judecătorul acesteia se află” — art. 43 alin. (1)
11. Formularea unei cereri de recuzare are ca efect:
Răspuns corect: c) nu determină suspendarea judecății, dar pronunțarea are loc doar după soluționarea recuzării
„Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecății.” — art. 49 alin. (2)
12. În ce termen poate fi atacată cu recurs încheierea de respingere a recuzării, atunci când hotărârea care soluționează cauza este definitivă?
Răspuns corect: a) 5 zile de la comunicarea hotărârii
„încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri” — art. 53 alin. (1)
13. Ce sancțiune afectează actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate procesuală de folosință?
Răspuns corect: b) nulitatea absolută
„Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.” — art. 56 alin. (3)
14. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt:
Răspuns corect: a) anulabile, putând fi confirmate de reprezentantul sau ocrotitorul legal
„Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile.” — art. 57 alin. (4)
15. Intervenția este accesorie atunci când intervenientul:
Răspuns corect: a) sprijină numai apărarea uneia dintre părți
„Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți.” — art. 61 alin. (3)
16. Până când poate fi făcută, ca regulă, cererea de intervenție principală?
Răspuns corect: b) numai în fața primei instanțe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond
„Cererea poate fi făcută numai în fața primei instanțe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond.” — art. 62 alin. (2)
17. Prin ce pot fi reprezentate convențional persoanele juridice în fața instanțelor de judecată?
Răspuns corect: b) numai prin consilier juridic sau avocat
„Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii.” — art. 84 alin. (1)
18. Cum se dovedește împuternicirea dată unei persoane fizice care nu are calitatea de avocat pentru a reprezenta o altă persoană fizică?
Răspuns corect: c) prin înscris autentic
„Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește prin înscris autentic.” — art. 85 alin. (1)
19. Cu cât timp înainte de termenul imediat următor trebuie să înștiințeze mandatarul care renunță la împuternicire pe mandant și instanța?
Răspuns corect: a) cu cel puțin 15 zile
„cu cel puțin 15 zile înainte de termenul imediat următor renunțării” — art. 89 alin. (2)
20. Ce sancțiune intervine dacă instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant și lipsurile nu sunt acoperite în termenul acordat?
Răspuns corect: b) cererea va fi anulată
„Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.” — art. 82 alin. (1)
21. Până la ce valoare judecă judecătoria în primă instanță cererile evaluabile în bani, în afara celor date expres în competența ei?
Răspuns corect: b) până la 200.000 lei inclusiv
„orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților” — art. 94 pct. 1 lit. k)
22. Ce instanță judecă în primă instanță cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit Codului de procedură civilă?
Răspuns corect: c) curtea de apel, potrivit legii speciale
„în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale;” — art. 96 pct. 1
23. Tribunalul judecă în primă instanță:
Răspuns corect: a) toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe
„în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;” — art. 95 pct. 1
24. În cererile privind drepturi reale asupra unui imobil, valoarea se determină în funcție de:
Răspuns corect: c) valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale
„valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale” — art. 104 alin. (1)
25. Regula generală de competență teritorială: cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție:
Răspuns corect: a) domiciliază sau își are sediul pârâtul
„Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul” — art. 107 alin. (1)
26. La ce instanță pot fi introduse cererile îndreptate împotriva autorităților și instituțiilor locale?
Răspuns corect: b) la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului
„pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului” — art. 111
27. Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc:
Răspuns corect: c) numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul
„Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.” — art. 117 alin. (1)
28. Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse:
Răspuns corect: b) numai la instanța domiciliului consumatorului
„Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului.” — art. 121
29. Când trebuie invocată necompetența materială și teritorială de ordine publică?
Răspuns corect: c) la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii
„trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii” — art. 130 alin. (2)
30. Cine poate invoca necompetența de ordine privată?
Răspuns corect: a) doar pârâtul, prin întâmpinare sau, dacă aceasta nu e obligatorie, la primul termen
„Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare” — art. 130 alin. (3)
31. Hotărârea prin care instanța se declară necompetentă și trimite dosarul altei instanțe:
Răspuns corect: b) nu este supusă niciunei căi de atac
„Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac” — art. 132 alin. (3)
32. Cine soluționează conflictul de competență ivit între două instanțe judecătorești?
Răspuns corect: c) instanța imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict
„Conflictul de competență ivit între două instanțe judecătorești se soluționează de instanța imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict.” — art. 135 alin. (1)
33. Cine poate cere strămutarea procesului pentru motive de siguranță publică?
Răspuns corect: b) numai procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
„numai de către procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție” — art. 141 alin. (2)
34. Ce mențiune poartă plicul în care se comunică citațiile și actele de procedură?
Răspuns corect: a) „PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE”
„Plicul va purta mențiunea "PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE".” — art. 154 alin. (2)
35. Cum se citează unitățile administrativ-teritoriale?
Răspuns corect: c) prin cei însărcinați să le reprezinte în justiție, la sediul acestora
„unitățile administrativ-teritoriale și celelalte persoane juridice de drept public, prin cei însărcinați să le reprezinte în justiție, la sediul acestora;” — art. 155 alin. (1) pct. 2
36. Cu cel puțin câte zile înaintea termenului de judecată trebuie înmânată citația, sub sancțiunea nulității?
Răspuns corect: c) 5 zile
„vor fi înmânate părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată” — art. 159
37. Dacă destinatarul refuză să primească citația, iar locuința nu are cutie poștală, agentul procedural:
Răspuns corect: a) afișează pe ușa locuinței o înștiințare
„În lipsa cutiei poștale, va afișa pe ușa locuinței destinatarului o înștiințare care trebuie să cuprindă:” — art. 163 alin. (3)
38. În ce termen trebuie să depună agentul citația și procesul-verbal la sediul instanței sau al primăriei, după afișarea înștiințării?
Răspuns corect: b) în cel mult 24 de ore
„agentul are obligația ca, în termen de cel mult 24 de ore de la depunerea sau afișarea înștiințării, să depună citația” — art. 163 alin. (9)
39. Unde se poate prezenta destinatarul pentru a i se comunica citația, când domiciliul său nu e în localitatea în care își are sediul instanța?
Răspuns corect: b) la sediul primăriei în a cărei rază teritorială locuiește
„destinatarul este în drept să se prezinte la sediul primăriei în a cărei rază teritorială locuiește sau își are sediul” — art. 163 alin. (3) lit. f)
40. Cum pot fi combătute mențiunile din procesul-verbal al agentului privitoare la faptele constatate personal?
Răspuns corect: c) numai prin procedura înscrierii în fals
„nu pot fi combătute decât prin procedura înscrierii în fals” — art. 164 alin. (4)
41. În cazul citării prin publicitate, procedura se socotește îndeplinită:
Răspuns corect: a) în a 15-a zi de la publicarea citației
„Procedura se socotește îndeplinită în a 15-a zi de la publicarea citației” — art. 167 alin. (4)
42. Ce se întâmplă dacă partea care și-a schimbat locul citării nu încunoștințează instanța?
Răspuns corect: c) procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare
„procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare” — art. 172
43. Cine poate invoca nulitatea relativă?
Răspuns corect: c) numai partea interesată și numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă
„Nulitatea relativă poate fi invocată numai de partea interesată și numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă.” — art. 178 alin. (2)
44. Când termenul se socotește pe zile:
Răspuns corect: a) nu intră în calcul nici ziua de la care începe să curgă, nici ziua când se împlinește
„când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;” — art. 181 alin. (1) pct. 2
45. La ce oră se împlinește termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani?
Răspuns corect: c) la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul
„se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură” — art. 182 alin. (1)
46. Ce sancțiune atrage nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual?
Răspuns corect: c) decăderea din exercitarea dreptului
„nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel” — art. 185 alin. (1)
47. În cel mult câte zile de la încetarea împiedicării trebuie îndeplinit actul de procedură și cerută repunerea în termen?
Răspuns corect: b) 15 zile
„partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării” — art. 186 alin. (2)
48. Cu ce amendă judiciară se sancționează neprezentarea martorului legal citat?
Răspuns corect: a) de la 50 lei la 700 lei
„neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune mărturie când este prezent în instanță” — art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. a)
49. Cu ce amendă judiciară se sancționează introducerea, cu rea-credință, a unor cereri vădit netemeinice?
Răspuns corect: c) de la 100 lei la 1.000 lei
„cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:” — art. 187 alin. (1) pct. 1
50. Pe cine se stabilește amenda atunci când obligația încălcată incumbă unei autorități sau instituții publice?
Răspuns corect: b) în sarcina autorității sau instituției publice
„Atunci când obligația încălcată incumbă unei autorități sau instituții publice sau oricărei alte persoane juridice, amenda și despăgubirile pentru fapta ilicită vor fi stabilite în sarcina acesteia.” — art. 190
51. În ce termen se face cererea de reexaminare împotriva încheierii de aplicare a amenzii judiciare?
Răspuns corect: a) 15 zile
„Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.” — art. 191 alin. (2)
52. Cine poate invoca neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute expres de lege (în afara procedurii succesorale)?
Răspuns corect: a) numai pârâtul, prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii
„Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii.” — art. 193 alin. (2)
53. Ce sancțiune atrage netimbrarea sau timbrarea insuficientă a cererii de chemare în judecată?
Răspuns corect: a) anularea cererii, în condițiile legii
„Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.” — art. 197
54. În ce termen trebuie reclamantul să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată, la procedura de regularizare?
Răspuns corect: c) cel mult 10 zile de la primirea comunicării
„în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii” — art. 200 alin. (3)
55. Ce cale are reclamantul împotriva încheierii de anulare a cererii, dată în procedura de regularizare?
Răspuns corect: a) numai cererea de reexaminare, în 15 zile de la comunicare
„Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.” — art. 200 alin. (5)–(6)
56. În ce termen trebuie să depună pârâtul întâmpinarea, de la comunicarea cererii de chemare în judecată?
Răspuns corect: b) 25 de zile
„în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată” — art. 201 alin. (1)
57. În ce termen poate depune reclamantul răspuns la întâmpinare?
Răspuns corect: a) 10 zile de la comunicare
„care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare” — art. 201 alin. (2)
58. Primul termen de judecată fixat de judecător va fi de cel mult:
Răspuns corect: c) 60 de zile de la data rezoluției
„care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților” — art. 201 alin. (3)
59. Până când poate reclamantul să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii?
Răspuns corect: b) numai până la primul termen la care este legal citat
„Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat.” — art. 204 alin. (1)
60. Ce sancțiune atrage nedepunerea întâmpinării în termen?
Răspuns corect: a) decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică
„Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții” — art. 208 alin. (2)
61. Când se depune cererea reconvențională, sub sancțiunea decăderii?
Răspuns corect: b) odată cu întâmpinarea sau, dacă aceasta nu e obligatorie, cel mai târziu la primul termen
„Cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea” — art. 209 alin. (4)
62. De câte ori se poate încuviința amânarea judecății în temeiul învoielii părților?
Răspuns corect: b) o singură dată în cursul procesului
„Amânarea judecății în temeiul învoielii părților nu se poate încuviința decât o singură dată în cursul procesului.” — art. 221 alin. (1)
63. Lipsa părții legal citate:
Răspuns corect: c) nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel
„Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.” — art. 223 alin. (1)
64. Care dintre următoarele persoane sunt citate la fiecare termen, chiar dacă au termenul în cunoștință?
Răspuns corect: b) deținuții
„Deținuții sunt citați, de asemenea, la fiecare termen.” — art. 229 alin. (4)
65. Când pot fi invocate excepțiile absolute?
Răspuns corect: c) de parte sau de instanță în orice stare a procesului, dacă legea nu prevede altfel
„Excepțiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanță în orice stare a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel.” — art. 247 alin. (1)
66. Cui îi revine sarcina probei în procesul civil?
Răspuns corect: a) celui care face o susținere în cursul procesului
„Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.” — art. 249
67. Prin ce act propune reclamantul probele, sub sancțiunea decăderii?
Răspuns corect: b) prin cererea de chemare în judecată
„Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare” — art. 254 alin. (1)
68. Regulamentele și reglementările locale trebuie dovedite de cel care le invocă:
Răspuns corect: c) numai la cererea instanței
„Regulamentele și reglementările locale trebuie dovedite de către cel care le invocă numai la cererea instanței.” — art. 255 alin. (3)
69. La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate:
Răspuns corect: a) să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate
„La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.” — art. 255 alin. (4)
70. Ce sancțiune intervine dacă partea nu depune în termen suma necesară administrării probei încuviințate?
Răspuns corect: b) decăderea din dreptul de a administra dovada în fața acelei instanțe
„Nedepunerea sumei prevăzute la alin. (1) în termenul fixat atrage decăderea părții din dreptul de a administra dovada încuviințată în fața acelei instanțe.” — art. 262 alin. (3)
71. Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, cu privire la constatările făcute personal de cel care l-a autentificat:
Răspuns corect: c) până la declararea sa ca fals
„Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals” — art. 270 alin. (1)
72. Pentru ce motive poate refuza o autoritate publică trimiterea unui înscris cerut de instanță?
Răspuns corect: a) când se referă la apărarea națională, siguranța publică sau relațiile diplomatice
„Autoritatea sau instituția publică deținătoare este în drept să refuze trimiterea înscrisului când acesta se referă la apărarea națională, siguranța publică sau relațiile diplomatice.” — art. 298 alin. (2)
73. Peste ce valoare a obiectului nu poate fi dovedit un act juridic cu martori (în afara raporturilor cu profesioniștii)?
Răspuns corect: c) peste 250 lei
„Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei.” — art. 309 alin. (2)
74. Până la ce grad rudele și afinii nu pot fi martori?
Răspuns corect: a) până la gradul al treilea inclusiv
„rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;” — art. 315 alin. (1) pct. 1
75. Funcționarii publici sunt scutiți de a fi martori:
Răspuns corect: b) asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoștință în această calitate, chiar după încetarea funcției
„judecătorii, procurorii și funcționarii publici, chiar și după încetarea funcției lor, asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoștință în această calitate;” — art. 317 alin. (1) pct. 2
76. În ce termen se cere recuzarea expertului, dacă motivul există la data numirii?
Răspuns corect: c) 5 zile de la numire
„Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului” — art. 332 alin. (2)
77. Cu cel puțin câte zile înainte de termenul de judecată trebuie depus raportul de expertiză?
Răspuns corect: a) 10 zile
„care va fi depus cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată” — art. 336 alin. (1)
78. Cum răspund statul și celelalte persoane juridice de drept public la interogatoriu?
Răspuns corect: a) în scris, la interogatoriul comunicat în prealabil
„Statul și celelalte persoane juridice de drept public, precum și persoanele juridice de drept privat vor răspunde în scris la interogatoriul” — art. 355 alin. (1)
79. Procesul-verbal de constatare de urgență a unei stări de fapt întocmit de executorul judecătoresc are puterea doveditoare a:
Răspuns corect: c) înscrisului autentic
„are puterea doveditoare a înscrisului autentic” — art. 364 alin. (4)
80. Pentru cât timp poate fi amânată pronunțarea hotărârii?
Răspuns corect: a) cel mult 15 zile
„pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile” — art. 396 alin. (1)
81. Ce sancțiune intervine dacă minuta nu este semnată pe fiecare pagină de judecători?
Răspuns corect: c) nulitatea hotărârii
„Minuta, sub sancțiunea nulității hotărârii, se va semna pe fiecare pagină de către judecători” — art. 401 alin. (2)
82. Pe ce cale se poate cere nulitatea unei hotărâri judecătorești?
Răspuns corect: b) numai prin căile de atac prevăzute de lege, în afară de cazul când legea prevede expres altfel
„Nulitatea unei hotărâri nu poate fi cerută decât prin căile de atac prevăzute de lege” — art. 405
83. Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior, renunțarea:
Răspuns corect: a) nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți
„renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți” — art. 406 alin. (4)
84. Pentru renunțarea la dreptul pretins este necesar acordul pârâtului?
Răspuns corect: b) nu, reclamantul poate renunța fără acordul pârâtului, dacă poate dispune de drept
„Reclamantul poate, în tot cursul procesului, să renunțe la însuși dreptul pretins, dacă poate dispune de acesta, fără a fi necesar acordul pârâtului.” — art. 408 alin. (1)
85. Judecarea cauzei se suspendă de drept:
Răspuns corect: c) prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor
„prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor” — art. 412 alin. (1) pct. 1
86. După ce perioadă de nelucrare din motive imputabile părții se perimă de drept cererea de chemare în judecată?
Răspuns corect: b) 6 luni
„dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni” — art. 416 alin. (1)
87. În ce termen se poate declara recurs împotriva hotărârii care constată perimarea?
Răspuns corect: c) 5 zile de la pronunțare
„Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.” — art. 421 alin. (2)
88. În cât timp de la pronunțare se redactează și se semnează hotărârea?
Răspuns corect: c) cel mult 30 de zile, cu posibilitate de prelungire
„Hotărârea se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării” — art. 426 alin. (5)
89. Hotărârea judecătorească se comunică părților:
Răspuns corect: a) din oficiu, în copie, chiar dacă este definitivă
„Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă.” — art. 427 alin. (1)
90. Autoritatea de lucru judecat privește:
Răspuns corect: b) dispozitivul și considerentele pe care acesta se sprijină
„Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină” — art. 430 alin. (2)
91. Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:
Răspuns corect: c) plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă
„plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă” — art. 448 alin. (1) pct. 2
92. Până când trebuie făcută dovada existenței și întinderii cheltuielilor de judecată?
Răspuns corect: b) cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului
„cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei” — art. 452
93. Cine suportă cheltuielile de judecată, ca regulă?
Răspuns corect: c) partea care pierde procesul, la cererea părții care a câștigat
„Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.” — art. 453 alin. (1)
94. Ce cheltuieli de judecată NU pot fi micșorate de instanță?
Răspuns corect: a) taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și sumele cuvenite martorilor
„Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar” — art. 451 alin. (4)
95. Care este calea ordinară de atac potrivit Codului de procedură civilă?
Răspuns corect: a) apelul
„Calea ordinară de atac este apelul, iar căile extraordinare de atac sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea.” — art. 456
96. Ce efect are mențiunea inexactă din hotărâre cu privire la calea de atac?
Răspuns corect: a) nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege
„Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.” — art. 457 alin. (2)
97. Pot fi exercitate căile extraordinare de atac cât timp este deschisă calea apelului?
Răspuns corect: c) nu
„Căile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atât timp cât este deschisă calea de atac a apelului.” — art. 459 alin. (1)
98. Care este termenul de apel, dacă legea nu dispune altfel?
Răspuns corect: c) 30 de zile de la comunicarea hotărârii
„Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.” — art. 468 alin. (1)
99. Ce efect are termenul de apel asupra executării hotărârii primei instanțe, ca regulă?
Răspuns corect: b) suspendă executarea, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege
„Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege.” — art. 468 alin. (5)
100. Unde se depune cererea de apel, sub sancțiunea nulității?
Răspuns corect: c) la instanța a cărei hotărâre se atacă
„Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.” — art. 471 alin. (1)
101. În ce termen trebuie să depună intimatul întâmpinare la apel?
Răspuns corect: a) cel mult 15 zile de la comunicare
„punându-i-se în vedere obligația de a depune la dosar întâmpinare în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării” — art. 471^1 alin. (3)
102. Ce nu se poate face în apel?
Răspuns corect: c) schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii ori formula pretenții noi
„În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.” — art. 478 alin. (3)
103. Recursul suspendă de drept executarea hotărârii în cauzele privitoare la:
Răspuns corect: b) desființarea de construcții, plantații sau a oricăror lucrări cu așezare fixă
„Recursul suspendă de drept executarea hotărârii în cauzele privitoare la desființarea de construcții, plantații sau a oricăror lucrări cu așezare fixă” — art. 484 alin. (1)
104. Care este termenul de recurs, dacă legea nu dispune altfel?
Răspuns corect: c) 30 de zile de la comunicarea hotărârii
„Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.” — art. 485 alin. (1)
105. Care dintre următoarele este motiv de casare?
Răspuns corect: a) hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material
„când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.” — art. 488 alin. (1) pct. 8
106. Ce sancțiune intervine dacă recursul nu a fost motivat în termenul legal?
Răspuns corect: b) recursul este nul
„Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).” — art. 489 alin. (1)
107. Ce efect au actele de executare făcute în temeiul unei hotărâri casate?
Răspuns corect: a) sunt desființate de drept, dacă instanța de recurs nu dispune altfel
„Actele de executare sau de asigurare făcute în temeiul unei asemenea hotărâri sunt desființate de drept, dacă instanța de recurs nu dispune altfel.” — art. 500 alin. (2)
108. În ce termen se introduce contestația în anulare?
Răspuns corect: b) 15 zile de la comunicarea hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la rămânerea definitivă
„Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.” — art. 506 alin. (1)
109. Pentru ce motiv pot fi atacate cu contestație în anulare hotărârile definitive?
Răspuns corect: c) pentru că contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul judecății
„Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.” — art. 503 alin. (1)
110. Care este, ca regulă, termenul de revizuire?
Răspuns corect: a) o lună
„Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:” — art. 511 alin. (1)
111. Este motiv de revizuire faptul că, după darea hotărârii:
Răspuns corect: b) s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică
„după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică” — art. 509 alin. (1) pct. 5
112. Statul ori alte persoane juridice de drept public pot cere revizuirea dacă:
Răspuns corect: c) nu au fost apărate deloc sau au fost apărate cu viclenie de cei însărcinați să le apere
„nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să îi apere” — art. 509 alin. (1) pct. 7
113. De când este obligatorie dezlegarea dată problemelor de drept prin decizia în interesul legii?
Răspuns corect: b) de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I
„Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.” — art. 517 alin. (4)
114. Ce face instanța dacă o cerere necontencioasă prezintă caracter contencios?
Răspuns corect: b) o respinge
„prezintă caracter contencios, instanța o va respinge” — art. 531
115. În ce condiții pot statul și autoritățile publice să încheie convenții arbitrale?
Răspuns corect: b) numai dacă sunt autorizate prin lege sau prin convenții internaționale la care România este parte
„Statul și autoritățile publice au facultatea de a încheia convenții arbitrale numai dacă sunt autorizate prin lege sau prin convenții internaționale la care România este parte.” — art. 542 alin. (2)
116. În ce termen trebuie, ca regulă, să pronunțe tribunalul arbitral hotărârea?
Răspuns corect: a) cel mult 6 luni de la data constituirii sale, sub sancțiunea caducității
„tribunalul arbitral trebuie să pronunțe hotărârea în termen de cel mult 6 luni de la data constituirii sale, sub sancțiunea caducității arbitrajului” — art. 567 alin. (1)
117. Care instanță judecă acțiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale?
Răspuns corect: c) curtea de apel în circumscripția căreia a avut loc arbitrajul
„Competența de a judeca acțiunea în anulare revine curții de apel în circumscripția căreia a avut loc arbitrajul.” — art. 610
118. În ce termen se introduce acțiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale (ca regulă)?
Răspuns corect: b) o lună de la data comunicării hotărârii arbitrale
„Acțiunea în anulare va fi introdusă la curtea de apel în termen de o lună de la data comunicării hotărârii arbitrale.” — art. 611 alin. (1)
119. Cine realizează executarea silită a titlurilor executorii, cu excepția celor privind venituri datorate bugetului general consolidat?
Răspuns corect: b) numai executorul judecătoresc
„se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel” — art. 623
120. Obligațiile de a face precum emiterea unei autorizații sau eliberarea unui certificat, stabilite printr-un titlu executoriu, se pot obține:
Răspuns corect: a) la simpla cerere a persoanei îndreptățite, fără intervenția executorului judecătoresc
„se poate obține la simpla cerere a persoanei îndreptățite, făcută în temeiul unui titlu executoriu, fără a fi necesară intervenția executorului judecătoresc” — art. 622 alin. (4)
121. Ce obligație are statul în executarea silită?
Răspuns corect: c) să asigure, prin agenții săi, executarea în mod prompt și efectiv a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii
„Statul este obligat să asigure, prin agenții săi, executarea în mod prompt și efectiv a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii” — art. 626
122. Împotriva cui poate fi pornită executarea silită?
Răspuns corect: c) împotriva oricărei persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, cu excepția celor cu imunitate de executare
„Executarea silită poate fi pornită împotriva oricărei persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat” — art. 631 alin. (1)
123. Executarea silită se poate efectua numai în temeiul:
Răspuns corect: b) unui titlu executoriu
„Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.” — art. 632 alin. (1)
124. Sunt hotărâri executorii, potrivit art. 633:
Răspuns corect: c) hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel
„hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel;” — art. 633 pct. 1
125. Ce se întâmplă cu actele de executare dacă titlul executoriu a fost desființat?
Răspuns corect: c) sunt desființate de drept, dacă legea nu prevede altfel
„Dacă s-a desființat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept” — art. 643
126. Care este instanța de executare, ca regulă?
Răspuns corect: a) judecătoria în a cărei circumscripție se află domiciliul sau sediul debitorului la data sesizării organului de executare
„Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului” — art. 651 alin. (1)
127. În ce termen se atacă cu apel încheierea instanței de executare?
Răspuns corect: b) 10 zile de la comunicare
„instanța de executare se pronunță prin încheiere executorie, care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare” — art. 651 alin. (4)
128. Ce executor este competent pentru urmărirea silită a bunurilor imobile?
Răspuns corect: c) executorul din circumscripția curții de apel unde se află imobilul
„executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află imobilul” — art. 652 alin. (1) lit. a)
129. Cum se atacă încheierile executorului judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel?
Răspuns corect: b) numai cu contestație la executare
„sunt executorii de drept și pot fi atacate numai cu contestație la executare” — art. 657 alin. (3)
130. Pot refuza agenții forței publice sprijinul la executarea silită pe motiv că există impedimente la executare?
Răspuns corect: c) nu
„Agenții forței publice nu pot refuza să sprijine activitatea de executare silită sub motiv că există impedimente, de orice natură, la executare” — art. 659 alin. (3)
131. La cererea executorului, instituțiile publice sunt obligate să îi comunice datele necesare executării, inclusiv codul numeric personal al debitorului:
Răspuns corect: a) de îndată, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel
„instituțiile publice, instituțiile de credit și orice alte persoane fizice sau persoane juridice sunt obligate să îi comunice, de îndată, în copie, documentele” — art. 660 alin. (2)
132. Când este creanța lichidă?
Răspuns corect: a) când obiectul ei este determinat sau titlul conține elementele care permit stabilirea lui
„Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui.” — art. 663 alin. (3)
133. Când este creanța exigibilă?
Răspuns corect: a) dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată
„Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.” — art. 663 alin. (4)
134. În cât timp de la înregistrarea cererii solicită executorul încuviințarea executării de către instanța de executare?
Răspuns corect: b) maximum 3 zile
„În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare” — art. 666 alin. (1)
135. În ce termen se soluționează cererea de încuviințare a executării silite?
Răspuns corect: c) maximum 7 zile de la înregistrare, în camera de consiliu, fără citarea părților
„Cererea de încuviințare a executării silite se soluționează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanță, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților.” — art. 666 alin. (2)
136. Ce sancțiune intervine dacă titlul executoriu și somația nu se comunică debitorului, în afara excepțiilor legale?
137. Cine suportă, ca regulă, cheltuielile ocazionate de executarea silită?
Răspuns corect: c) debitorul urmărit
„Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit” — art. 670 alin. (2)
138. Pot fi aplicate dispozițiile privind decăderea din beneficiul termenului de plată atunci când debitorul este o unitate administrativ-teritorială?
Răspuns corect: a) nu
„Dispozițiile alin. (1) nu se aplică atunci când debitor este statul sau o unitate administrativ-teritorială.” — art. 675 alin. (3)
139. În ce interval orar se pot efectua actele de executare silită?
Răspuns corect: b) între orele 6,00 și 20,00
„Niciun act de executare nu se va putea face înainte de ora 6,00 și nici după ora 20,00.” — art. 684 alin. (1)
140. După cât timp se perimă de drept executarea, dacă creditorul nu a îndeplinit, din culpa sa, un act cerut în scris de executor?
Răspuns corect: b) 6 luni
„a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite” — art. 697 alin. (1)
141. În cât timp se prescrie, ca regulă, dreptul de a obține executarea silită?
Răspuns corect: a) 3 ani
„Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.” — art. 706 alin. (1)
142. Care este termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită pentru titlurile emise în materia drepturilor reale?
Răspuns corect: b) 10 ani
„În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani.” — art. 706 alin. (1)
143. Prescripția dreptului de a obține executarea silită operează:
Răspuns corect: c) numai la cererea persoanei interesate
„Prescripția nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate.” — art. 707 alin. (1)
144. Cursul prescripției executării se întrerupe, între altele:
Răspuns corect: a) pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ necompetent
„pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;” — art. 709 alin. (1) pct. 2
145. În ce termen se face, ca regulă, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă?
Răspuns corect: b) 15 zile
„contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:” — art. 715 alin. (1)
146. Când se poate face contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu?
Răspuns corect: c) oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită
„Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție” — art. 715 alin. (3)
147. Ce cauțiune se plătește pentru suspendarea executării dacă valoarea obiectului contestației este de până la 10.000 lei?
Răspuns corect: b) 10%
„de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;” — art. 719 alin. (2) lit. a)
148. Cu ce amendă poate fi obligat contestatorul care a exercitat contestația la executare cu rea-credință?
Răspuns corect: a) de la 1.000 lei la 7.000 lei
„el va fi obligat și la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei” — art. 720 alin. (3)
149. Cine suportă cheltuielile de executare pentru actele efectuate, în caz de întoarcere a executării?
Răspuns corect: b) creditorul
„Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.” — art. 723 alin. (1)
150. Alimentele necesare debitorului și familiei sale nu sunt supuse urmăririi silite pe timp de:
Răspuns corect: c) 3 luni
„alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de 3 luni” — art. 727 lit. c)
151. În ce limită pot fi urmărite salariile pentru alte datorii decât obligația de întreținere?
Răspuns corect: a) până la o treime din venitul lunar net
„până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.” — art. 729 alin. (1) lit. b)
152. În ce limită pot fi urmărite salariile pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere?
Răspuns corect: b) până la jumătate din venitul lunar net
„până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;” — art. 729 alin. (1) lit. a)
153. Alocațiile de stat pentru copii și bursele de studii acordate de stat:
Răspuns corect: c) nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii
„nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii” — art. 729 alin. (7)
154. Dacă debitorul nu plătește în termen de o zi de la comunicarea somației, executorul procedează la:
Răspuns corect: a) sechestrarea bunurilor mobile urmăribile ale debitorului
„Dacă în termen de o zi de la comunicarea somației însoțite de încheierea de încuviințare a executării debitorul nu plătește suma datorată” — art. 732 alin. (1)
155. Cu ce amendă se sancționează debitorul care dispune de bunurile sechestrate pe timpul executării, dacă fapta nu e infracțiune?
Răspuns corect: a) de la 2.000 lei la 10.000 lei
„sub sancțiunea unei amenzi judiciare de la 2.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune” — art. 745
156. După cât timp de la aplicarea sechestrului, dacă suma nu a fost plătită, executorul trece la valorificarea bunurilor mobile?
Răspuns corect: c) 15 zile
„Dacă în termen de 15 zile de la aplicarea sechestrului nu au fost plătite suma datorată” — art. 753 alin. (1)
157. Unde se afișează anunțurile de vânzare a bunurilor mobile, între altele?
Răspuns corect: c) la locul licitației, la sediul executorului, al primăriei de la locul vânzării și al instanței de executare
„la locul licitației, la sediul executorului judecătoresc, al primăriei de la locul vânzării bunurilor și al instanței de executare” — art. 762 alin. (1)
158. Poate debitorul urmărit să cumpere la licitație bunurile proprii?
Răspuns corect: b) nu, nici personal, nici prin persoană interpusă
„Debitorul urmărit nu va putea fi adjudecatar, nici personal, nici prin persoană interpusă.” — art. 767 alin. (2)
159. Ce garanție de participare trebuie consemnată de participanții la licitația de bunuri mobile?
Răspuns corect: c) cel puțin 10% din prețul de începere a licitației
„cel puțin 10% din prețul de începere a licitației pentru bunurile pe care intenționează să le cumpere” — art. 768 alin. (1)
160. Dacă la licitația mobiliară nu se obține prețul de începere, la același termen licitația reîncepe de la:
Răspuns corect: a) 75% din prețul din publicații
„licitația va începe de la prețul de 75% din cel prevăzut în publicații sau anunțuri” — art. 769 alin. (8)
161. Nu sunt supuse popririi sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare pe o perioadă de:
Răspuns corect: a) 3 luni de la înființarea popririi
„sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi” — art. 781 alin. (5) lit. c)
162. Poprirea se înființează:
Răspuns corect: b) fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării
„Poprirea se înființează fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării” — art. 783 alin. (1)
163. Din ce moment sunt indisponibilizate sumele și bunurile poprite?
Răspuns corect: c) din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit
„Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite.” — art. 784 alin. (1)
164. Ce se întâmplă cu poprirea pe salariu dacă debitorul își schimbă locul de muncă sau se pensionează?
Răspuns corect: a) rămâne în ființă, noul angajator sau organul de asigurări sociale devenind terț poprit
„Poprirea rămâne în ființă și atunci când debitorul își schimbă locul de muncă sau este pensionat.” — art. 786 alin. (1)
165. În ce termen de la comunicarea popririi trebuie terțul poprit să consemneze suma sau să o plătească?
Răspuns corect: b) 5 zile
„În termen de 5 zile de la comunicarea popririi” — art. 787 alin. (1)
166. Poate face terțul poprit contestație împotriva popririi?
Răspuns corect: c) nu; își formulează apărările în instanța de validare
„Terțul poprit nu va putea face contestație împotriva popririi. El își va formula apărările în instanța de validare.” — art. 787 alin. (5)
167. În ce termen se poate cere validarea popririi?
Răspuns corect: a) cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească
„în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă” — art. 790 alin. (1)
168. În ce termen se atacă cu apel hotărârea privind validarea popririi?
Răspuns corect: c) 5 zile de la comunicare
„Hotărârea dată cu privire la validarea popririi este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.” — art. 791
169. Pentru creanțe de cel mult 10.000 lei, vânzarea imobilelor debitorului se poate face:
Răspuns corect: b) numai dacă debitorul nu are alte bunuri urmăribile sau acestea nu pot fi valorificate
„vânzarea bunurilor imobile ale debitorului poate fi făcută numai dacă acesta nu are alte bunuri urmăribile sau dacă are bunuri urmăribile, dar nu pot fi valorificate” — art. 813 alin. (5)
170. Ce termen are debitorul, prin somația de urmărire imobiliară, pentru a plăti întreaga datorie?
Răspuns corect: a) 15 zile de la primire
„punându-li-se în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie” — art. 820
171. Termenul stabilit pentru vânzarea imobilului nu poate fi:
Răspuns corect: a) mai scurt de 20 de zile și nici mai lung de 40 de zile de la afișarea publicației
„Termenul stabilit pentru vânzare nu va fi mai scurt de 20 de zile și nici mai lung de 40 de zile de la afișarea publicației de vânzare” — art. 838 alin. (2)
172. Unde se afișează, între altele, publicația de vânzare a imobilului?
Răspuns corect: a) la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul
„la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul” — art. 839 alin. (3)
173. Peste ce valoare a imobilului publicația de vânzare se face într-un ziar de circulație națională?
Răspuns corect: c) 250.000 lei
„într-un ziar de circulație națională, dacă valoarea imobilului depășește suma de 250.000 lei” — art. 839 alin. (4)
174. Ce garanție depun cei care vor să cumpere imobilul la licitație?
Răspuns corect: b) 10% din prețul de începere a licitației pentru termenul respectiv
„o garanție reprezentând 10% din prețul de începere a licitației pentru termenul respectiv” — art. 844 alin. (1)
175. De la ce preț începe a doua licitație a imobilului, dacă la prima nu s-a oferit prețul de evaluare?
Răspuns corect: c) 75% din prețul de pornire al primei licitații
„La acest termen, licitația va începe de la prețul de 75% din prețul de pornire al primei licitații.” — art. 846 alin. (8)
176. De la ce preț începe a treia licitație a imobilului, la cererea creditorului?
Răspuns corect: a) 50% din prețul de pornire al primei licitații
„licitația va începe de la prețul de 50% din prețul de pornire al primei licitații” — art. 846 alin. (9)
177. În ce termen de la vânzare trebuie adjudecatarul imobilului să depună prețul?
Răspuns corect: b) cel mult 30 de zile
„în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, ținându-se seama de garanția depusă în contul prețului” — art. 850 alin. (1)
178. În ce termen se poate ataca procesul-verbal de licitație imobiliară prin contestație la executare?
Răspuns corect: c) o lună de la înscrierea adjudecării în cartea funciară
„În termen de o lună de la data înscrierii adjudecării în cartea funciară” — art. 849 alin. (2)
179. Vânzarea silită a imobilului la licitație publică poate fi atacată pentru leziune?
Răspuns corect: b) nu
„Această vânzare nu poate fi atacată nici pentru leziune.” — art. 858 alin. (2)
180. Care creanțe sunt plătite primele, potrivit ordinii de preferință la distribuirea sumelor rezultate din executare?
Răspuns corect: b) cheltuielile de judecată, pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită și pentru conservarea bunurilor
„creanțele reprezentând cheltuieli de judecată, pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită, pentru conservarea bunurilor al căror preț se distribuie” — art. 865 alin. (1) lit. a)
181. Creanțele fiscale datorate bugetelor locale se plătesc, în ordinea de preferință:
Răspuns corect: b) după creanțele din obligația legală de întreținere și înaintea creanțelor din împrumuturi acordate de stat
„creanțele fiscale provenite din impozite, taxe, contribuții și din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale” — art. 865 alin. (1) lit. e)
182. În cât timp de la notificare trebuie unitatea administrativ-teritorială să declare și să înscrie valoarea creanței sale privilegiate?
Răspuns corect: b) 30 de zile
„În termen de 30 de zile de la notificare, statul sau unitatea administrativ-teritorială trebuie să declare și să înscrie valoarea creanței sale.” — art. 866 alin. (2)
183. Ce termen fixează executorul pentru depunerea titlurilor de creanță în vederea distribuirii?
Răspuns corect: c) 10 zile
„executorul va fixa de urgență un termen de 10 zile pentru depunerea titlurilor de creanță” — art. 869 alin. (2)
184. În ce termen se pot formula obiecțiuni la proiectul de distribuire, sub sancțiunea decăderii?
Răspuns corect: a) 5 zile de la comunicare
„sub sancțiunea decăderii, în termen de 5 zile de la data comunicării, pot formula, în scris, obiecțiuni la proiectul de distribuire” — art. 875 alin. (2)
185. Ce se întâmplă cu sumele consemnate și neridicate în 5 ani de la comunicarea încheierii de aprobare a distribuirii?
Răspuns corect: c) se fac venit la bugetul local
„Sumele consemnate și neridicate în termen de 5 ani de la data comunicării încheierii prin care s-a aprobat distribuirea acestora se fac venit la bugetul local” — art. 887
186. În ce perioadă nu se poate face, ca regulă, evacuarea din imobilele cu destinație de locuință?
Răspuns corect: c) 1 decembrie – 1 martie a anului următor
„Nicio evacuare din imobilele cu destinație de locuință nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie și până la data de 1 martie a anului următor” — art. 896 alin. (1)
187. Interdicția evacuării pe timpul iernii se aplică celor care ocupă abuziv o locuință, fără niciun titlu?
Răspuns corect: a) nu
„Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuință” — art. 896 alin. (2)
188. În ce termen de la comunicarea încheierii de încuviințare trebuie debitorul să evacueze sau să predea imobilul de bunăvoie?
Răspuns corect: b) 8 zile
„nu își îndeplinește această obligație în termen de 8 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării” — art. 897
189. Ce se întâmplă dacă debitorul evacuat se reinstalează în imobil fără consimțământ sau hotărâre judecătorească?
Răspuns corect: a) se poate face o nouă executare silită în baza aceluiași titlu, fără somație
„se va putea face o nouă executare silită în baza aceluiași titlu executoriu” — art. 902 alin. (1)
190. Ce penalitate poate stabili instanța pe zi de întârziere pentru o obligație de a face neevaluabilă în bani, care nu poate fi îndeplinită de altă persoană?
Răspuns corect: b) de la 100 lei la 1.000 lei
„să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere” — art. 906 alin. (2)
191. Ce penalitate poate stabili instanța când obligația de a face are un obiect evaluabil în bani?
Răspuns corect: c) între 0,1% și 1% pe zi de întârziere din valoarea obiectului
„poate fi stabilită de instanță între 0,1% și 1% pe zi de întârziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligației” — art. 906 alin. (3)
192. Care instanță este competentă să judece cererea de divorț, ca regulă?
Răspuns corect: a) judecătoria în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților
„Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților.” — art. 915 alin. (1)
193. Ce se întâmplă dacă, în primă instanță, reclamantul lipsește nejustificat la termen în procesul de divorț și se prezintă numai pârâtul?
Răspuns corect: c) cererea va fi respinsă ca nesusținută
„Dacă la termenul de judecată, în primă instanță, reclamantul lipsește nejustificat și se înfățișează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută.” — art. 922
194. Cărei instituții trimite din oficiu instanța hotărârea de divorț rămasă definitivă?
Răspuns corect: a) serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor unde a fost încheiată căsătoria
„o va trimite, din oficiu, serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor unde a fost încheiată căsătoria” — art. 928 alin. (4)
195. Cum se soluționează cererea de sechestru asigurător?
Răspuns corect: a) de urgență, în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere executorie
„Instanța va decide de urgență în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere executorie” — art. 954 alin. (2)
196. Ce efect are nedepunerea cauțiunii fixate pentru sechestrul asigurător?
Răspuns corect: b) desființarea de drept a sechestrului asigurător
„Nedepunerea cauțiunii în termenul fixat de instanță atrage desființarea de drept a sechestrului asigurător.” — art. 956
197. Hotărârea de partaj, odată rămasă definitivă:
Răspuns corect: a) constituie titlu executoriu, chiar dacă nu s-a cerut predarea efectivă a bunului
„Odată rămasă definitivă, hotărârea de partaj constituie titlu executoriu” — art. 995 alin. (2)
198. Ce nu se poate dispune pe calea ordonanței președințiale?
Răspuns corect: c) măsuri care să rezolve litigiul în fond
„Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond” — art. 997 alin. (5)
199. Ordonanța de plată se aplică și contractelor încheiate între un profesionist și:
Răspuns corect: b) o autoritate contractantă
„inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă” — art. 1.014 alin. (1)
200. Termenul de plată stabilit prin ordonanța de plată nu va fi:
Răspuns corect: a) mai mic de 10 zile și nici nu va depăși 30 de zile de la comunicarea ordonanței
„nu va fi mai mic de 10 zile și nici nu va depăși 30 de zile de la data comunicării ordonanței” — art. 1.022 alin. (3)
201. În ce termen poate formula debitorul cerere în anulare împotriva ordonanței de plată?
Răspuns corect: b) 10 zile de la înmânare sau comunicare
„debitorul poate formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia” — art. 1.024 alin. (1)
202. Până la ce valoare se aplică procedura cererilor cu valoare redusă?
Răspuns corect: c) 50.000 lei, fără dobânzi și cheltuieli
„nu depășește suma de 50.000 lei la data sesizării instanței” — art. 1.026 alin. (1)
203. Se aplică procedura cererilor cu valoare redusă în materie fiscală sau administrativă?
Răspuns corect: a) nu
„Prezentul titlu nu se aplică în materie fiscală, vamală sau administrativă” — art. 1.026 alin. (2)
204. Care instanță judecă cererile de evacuare din imobilele ocupate fără drept?
Răspuns corect: b) judecătoria în circumscripția căreia se află imobilul
„Cererile formulate în temeiul prezentului titlu sunt de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află situat imobilul ocupat fără drept” — art. 1.036
205. Ce certificat al primăriei se anexează la cererea de uzucapiune?
Răspuns corect: b) certificatul care atestă că imobilul nu face parte din domeniul public al statului sau al unității administrativ-teritoriale
„un certificat eliberat de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să rezulte că acesta nu face parte din domeniul public” — art. 1.051 alin. (3) lit. c)
206. Dacă legea nu prevede altfel, cauțiunea judiciară nu poate depăși:
Răspuns corect: c) 20% din valoarea obiectului cererii, iar pentru cereri neevaluabile 10.000 lei
„cauțiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii” — art. 1.057 alin. (2)
207. Ce lege procesuală aplică instanța română în procesul civil internațional?
Răspuns corect: a) legea procesuală română, sub rezerva unor dispoziții exprese contrare
„În procesul civil internațional instanța aplică legea procesuală română, sub rezerva unor dispoziții exprese contrare.” — art. 1.088
208. În litigiile cu elemente de extraneitate, instanțele române sunt exclusiv competente pentru:
Răspuns corect: b) bunurile lăsate în România de defunctul cu ultimul domiciliu în România
„bunuri lăsate în România de defunctul cu ultimul domiciliu în România;” — art. 1.080 pct. 2
209. Ce tribunal încuviințează executarea în România a unei hotărâri străine?
Răspuns corect: a) tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea
„de către tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea” — art. 1.103 alin. (1)
210. Pot fi puse în executare în România hotărârile străine prin care s-au luat măsuri asigurătorii?
Răspuns corect: b) nu
„Hotărârile străine prin care s-au luat măsuri asigurătorii și cele date cu executare provizorie nu pot fi puse în executare pe teritoriul României.” — art. 1.103 alin. (2)
Subiecte cu răspuns scris
1. Enumerați condițiile de exercitare a acțiunii civile.
Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii; b) are calitate procesuală; c) formulează o pretenție; d) justifică un interes. Aceleași condiții se aplică și apărărilor.
„Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia:” — art. 32
Cum ai răspuns?
2. Enumerați principiile fundamentale ale procesului civil prevăzute de Codul de procedură civilă.
Îndatorirea de a primi și soluționa cererile; dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil; legalitatea; egalitatea; dreptul de dispoziție al părților; obligațiile părților și ale terților; buna-credință; dreptul la apărare; contradictorialitatea; oralitatea; nemijlocirea; publicitatea; limba română; continuitatea; încercarea de împăcare a părților; rolul judecătorului în aflarea adevărului; respectul cuvenit justiției.
„Judecătorul are îndatorirea să asigure respectarea și să respecte el însuși principiile fundamentale ale procesului civil” — art. 5–23
Cum ai răspuns?
3. Ce prevede principiul contradictorialității?
Instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, dacă legea nu prevede altfel. Părțile își fac cunoscute reciproc și în timp util motivele de fapt și de drept și probele. Instanța supune discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările invocate și își întemeiază hotărârea numai pe ce a fost supus dezbaterii contradictorii.
„Instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, dacă legea nu prevede altfel.” — art. 14
Cum ai răspuns?
4. Ce cuprinde asistența judiciară potrivit Codului de procedură civilă?
Asistența judiciară cuprinde: a) acordarea de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege; b) apărarea și asistența gratuită printr-un avocat desemnat de barou; c) orice alte modalități prevăzute de lege. Ea poate fi acordată oricând în cursul procesului, în tot sau în parte.
„acordarea de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege;” — art. 90 alin. (2)–(3)
Cum ai răspuns?
5. Enumerați formele de participare a terților în procesul civil (intervenția și cazurile de intervenție forțată).
Intervenția voluntară, care poate fi principală (intervenientul pretinde pentru sine dreptul dedus judecății) sau accesorie (sprijină apărarea uneia dintre părți). Intervenția forțată: chemarea în judecată a altor persoane care ar putea pretinde aceleași drepturi ca reclamantul, chemarea în garanție, arătarea titularului dreptului și introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane.
„Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare.” — art. 61–79
Cum ai răspuns?
6. Când este necompetența de ordine publică?
Necompetența este de ordine publică: 1. în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești; 2. în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau a altei secții ori complet specializat; 3. în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive. În toate celelalte cazuri, necompetența este de ordine privată.
„în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești;” — art. 129
Cum ai răspuns?
7. Ce sunt litispendența și conexitatea?
Litispendența: nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte, înaintea mai multor instanțe sau chiar a aceleiași instanțe, prin cereri distincte; se invocă în orice stare a procesului în fața instanțelor de fond. Conexitatea: în primă instanță se pot reuni mai multe procese cu aceleași părți și cu obiect și cauză în strânsă legătură; se invocă cel mai târziu la primul termen în fața instanței sesizate ulterior.
„Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte, înaintea mai multor instanțe competente” — art. 138–139
Cum ai răspuns?
8. Ce elemente trebuie să cuprindă orice cerere adresată instanțelor judecătorești?
Cererea se formulează în scris și cuprinde: indicarea instanței căreia îi este adresată; numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori denumirea și sediul lor; numele, prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților, dacă e cazul; obiectul; valoarea pretenției, dacă e cazul; motivele cererii; semnătura. Dacă e cazul, și adresa electronică sau alte coordonate (telefon, fax). Cererile se timbrează, dacă legea nu prevede altfel.
„Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată” — art. 148 alin. (1) și (6)
Cum ai răspuns?
9. Ce mențiuni din citație sunt prevăzute sub sancțiunea nulității?
Sunt prevăzute sub sancțiunea nulității: denumirea instanței și sediul ei (lit. a); numărul dosarului (lit. c); anul, luna, ziua și ora înfățișării (lit. d); numele și prenumele sau denumirea celui citat și locul unde se citează (lit. e); ștampila instanței și semnătura grefierului (lit. k).
„Cerințele de la alin. (1) lit. a), c), d), e) și k) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.” — art. 157 alin. (3)
Cum ai răspuns?
10. Cum se calculează termenele procedurale?
Termenul pe ore începe să curgă de la ora zero a zilei următoare. La termenul pe zile nu intră în calcul nici ziua de la care începe să curgă, nici ziua când se împlinește. Termenul pe săptămâni, luni sau ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână, lună sau an; dacă luna nu are zi corespunzătoare, în ultima zi a lunii. Când ultima zi e nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare.
„când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare;” — art. 181
Cum ai răspuns?
11. În ce cazuri nulitatea actului de procedură nu este condiționată de existența unei vătămări?
În cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la: 1. capacitatea procesuală; 2. reprezentarea procesuală; 3. competența instanței; 4. compunerea sau constituirea instanței; 5. publicitatea ședinței de judecată; 6. alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
„Nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la:” — art. 176
Cum ai răspuns?
12. Ce trebuie să cuprindă cererea de chemare în judecată?
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori denumirea și sediul, plus CNP/CUI și celelalte date de identificare cunoscute; b) numele, prenumele și calitatea reprezentantului, cu dovada calității; c) obiectul cererii și valoarea lui, cu modul de calcul; d) motivele de fapt și de drept; e) dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere; f) semnătura.
„Cererea de chemare în judecată va cuprinde:” — art. 194
Cum ai răspuns?
13. Când este nulă cererea de chemare în judecată și ce lipsă se poate acoperi?
Cererea este nulă dacă nu cuprinde numele și prenumele sau denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ori semnătura părții sau a reprezentantului. Lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe; reclamantul prezent semnează chiar în ședință, cel lipsă cel mai târziu la primul termen următor.
„Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții” — art. 196
Cum ai răspuns?
14. Ce cuprinde întâmpinarea?
Întâmpinarea este actul prin care pârâtul se apără în fapt și în drept. Cuprinde: a) datele de identificare ale pârâtului (nume, CNP, domiciliu sau denumire, sediu, CUI etc.); b) excepțiile procesuale invocate; c) răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii; d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt; e) semnătura.
„Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată.” — art. 205
Cum ai răspuns?
15. Enumerați mijloacele de probă prevăzute de Codul de procedură civilă.
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin: înscrisuri; martori; prezumții; mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu; expertiză; mijloacele materiale de probă; cercetarea la fața locului; orice alte mijloace prevăzute de lege.
„Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți” — art. 250
Cum ai răspuns?
16. Definiți înscrisul autentic.
Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile legii. Autenticitatea privește identitatea părților, consimțământul lor, semnătura și data. Este autentic și orice alt înscris emis de o autoritate publică căruia legea îi conferă acest caracter.
„Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public” — art. 269
Cum ai răspuns?
17. Ce persoane nu pot fi ascultate ca martori?
Nu pot fi martori: 1. rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv; 2. soțul, fostul soț, logodnicul ori concubinul; 3. cei aflați în dușmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părți; 4. persoanele care beneficiază de tutelă specială; 5. cei condamnați pentru mărturie mincinoasă. Părțile pot conveni să fie ascultate persoanele de la pct. 1–3.
„soțul, fostul soț, logodnicul ori concubinul;” — art. 315
Cum ai răspuns?
18. Cum se dobândește data certă a unui înscris sub semnătură privată?
Data devine certă: 1. din ziua prezentării la notar, executor sau alt funcționar competent; 2. din ziua înfățișării la o autoritate sau instituție publică, cu mențiune pe înscris; 3. din ziua înregistrării într-un registru sau document public; 4. din ziua morții sau a neputinței fizice de a scrie a celui care l-a întocmit; 5. din ziua reproducerii lui în înscrisuri autentice; 6. din ziua unui alt fapt care dovedește neîndoielnic anterioritatea.
„din ziua când au fost înfățișate la o autoritate sau instituție publică, făcându-se despre aceasta mențiune pe înscrisuri;” — art. 278
Cum ai răspuns?
19. Ce este autoritatea de lucru judecat și ce efecte are?
Hotărârea care soluționează fondul sau statuează asupra unei excepții sau incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată; aceasta privește dispozitivul și considerentele pe care se sprijină. Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. Excepția se poate invoca în orice stare a procesului, chiar în recurs.
„Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.” — art. 430–432
Cum ai răspuns?
20. Ce cuprinde hotărârea judecătorească?
Hotărârea cuprinde: a) partea introductivă (instanța, dosarul, data, completul, grefierul, procurorul); b) considerentele – obiectul cererii, susținerile pe scurt ale părților, situația de fapt reținută, motivele de fapt și de drept ale soluției; c) dispozitivul – datele părților, soluția dată tuturor cererilor, cheltuielile de judecată acordate; la final, dacă hotărârea e executorie, calea de atac, data pronunțării și semnăturile.
„b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților” — art. 425
Cum ai răspuns?
21. Enumerați cazurile de suspendare de drept a judecății.
Judecata se suspendă de drept: 1. prin decesul unei părți, până la introducerea moștenitorilor; 2. prin instituirea consilierii judiciare, a tutelei speciale ori a curatelei, până la numirea tutorelui sau curatorului; 3. prin decesul reprezentantului sau mandatarului cu mai puțin de 15 zile înainte de înfățișare; 4. prin încetarea funcției tutorelui sau curatorului; 5. la dizolvarea persoanei juridice, până la desemnarea lichidatorului; 6. la deschiderea insolvenței; 7. la sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene; 8. alte cazuri prevăzute de lege.
„prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre părți, survenit cu mai puțin de 15 zile înainte de ziua înfățișării” — art. 412
Cum ai răspuns?
22. Enumerați motivele de casare.
Casarea se poate cere numai pentru: 1. instanța nu a fost alcătuită legal; 2. hotărârea a fost pronunțată de alt judecător sau alt complet decât cel legal; 3. încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe; 4. depășirea atribuțiilor puterii judecătorești; 5. încălcarea regulilor de procedură sancționate cu nulitatea; 6. hotărârea nu e motivată ori are motive contradictorii sau străine de cauză; 7. încălcarea autorității de lucru judecat; 8. încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
„Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:” — art. 488
Cum ai răspuns?
23. Ce trebuie să cuprindă cererea de apel și care sunt sancțiunile?
Cererea de apel cuprinde: a) datele de identificare ale părților; b) indicarea hotărârii atacate; c) motivele de fapt și de drept; d) probele invocate; e) semnătura; se atașează dovada taxei de timbru. Lipsa hotărârii atacate, a semnăturii și a dovezii taxei sunt sancționate cu nulitatea; lipsa motivelor și a probelor – cu decăderea.
„Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii.” — art. 470
Cum ai răspuns?
24. Ce este efectul devolutiv al apelului?
Apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. Rejudecarea se face în limitele stabilite de apelant și cu privire la soluțiile dependente de partea atacată. Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual de la prima instanță.
„Apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept.” — art. 476–478
Cum ai răspuns?
25. Care sunt felurile convenției arbitrale și ce efect are încheierea ei?
Convenția arbitrală se încheie sub forma clauzei compromisorii (litigiile viitoare din contract se soluționează prin arbitraj) sau a compromisului (un litigiu deja intervenit se soluționează prin arbitraj). Încheierea convenției arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competența instanțelor judecătorești.
„Încheierea convenției arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competența instanțelor judecătorești.” — art. 549–553
Cum ai răspuns?
26. Enumerați participanții la executarea silită.
Participanții la executarea silită sunt: 1. părțile (creditorul și debitorul); 2. terții garanți; 3. creditorii intervenienți; 4. instanța de executare; 5. executorul judecătoresc; 6. Ministerul Public; 7. agenții forței publice; 8. martorii asistenți, experții, interpreții și alți participanți, în condițiile prevăzute de lege.
„Participanții la executarea silită sunt:” — art. 644
Cum ai răspuns?
27. Ce obligații au creditorul și debitorul în executarea silită?
Creditorul acordă executorului, la cerere, sprijin efectiv și îi pune la dispoziție mijloacele necesare; avansează cheltuielile necesare actelor de executare. Debitorul este obligat, sub sancțiunea amenzii de la art. 188 alin. (2), să declare la cererea executorului toate bunurile sale mobile și imobile, inclusiv cele în proprietate comună, cu locul unde se află, și toate veniturile curente sau periodice; debitorul cu bunuri deja sechestrate anunță sechestrul anterior.
„Debitorul este obligat, sub sancțiunile prevăzute la art. 188 alin. (2), să declare, la cererea executorului, toate bunurile sale, mobile și imobile” — art. 647
Cum ai răspuns?
28. Pentru ce motive poate instanța respinge cererea de încuviințare a executării silite?
Instanța poate respinge cererea numai dacă: 1. executarea e de competența altui organ de executare; 2. hotărârea sau înscrisul nu constituie titlu executoriu; 3. înscrisul (altul decât o hotărâre) nu întrunește condițiile de formă; 4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă; 5. debitorul are imunitate de executare; 6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot executa silit; 7. există alte impedimente prevăzute de lege.
„Instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă:” — art. 666 alin. (5)
Cum ai răspuns?
29. Enumerați bunurile care nu sunt supuse urmăririi silite.
Nu se urmăresc: a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului și familiei și obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de același fel; b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap și cele pentru îngrijirea bolnavilor; c) alimentele necesare pe 3 luni (pentru agricultori – până la noua recoltă), animalele de subzistență și furajele lor; d) combustibilul pentru 3 luni de iarnă; e) scrisorile, fotografiile și tablourile personale sau de familie; f) alte bunuri declarate neurmăribile de lege.
„combustibilul necesar debitorului și familiei sale socotit pentru 3 luni de iarnă;” — art. 727
Cum ai răspuns?
30. În ce cazuri suspendarea executării este obligatorie și fără cauțiune?
Suspendarea este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă: 1. hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu; 2. înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre dată în primă instanță; 3. debitorul dovedește cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare sau beneficiază de un termen de plată.
„Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă:” — art. 719 alin. (4)
Cum ai răspuns?
31. În ce cazuri încetează executarea silită?
Executarea încetează dacă: 1. s-a realizat integral obligația din titlu și s-au achitat cheltuielile de executare și celelalte sume; 2. nu mai poate fi efectuată din lipsă de bunuri urmăribile sau imposibilitatea valorificării lor; 3. creditorul a renunțat la executare; 4. a fost desființat titlul executoriu; 5. a fost anulată executarea. Executorul întocmește o încheiere motivată, comunicată creditorului și debitorului.
„nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri;” — art. 703
Cum ai răspuns?
32. Ce este poprirea și ce obligații are terțul poprit?
Prin poprire se urmăresc sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale datorate debitorului ori deținute în numele lui de o terță persoană (de exemplu angajatorul sau banca). Terțul poprit nu mai poate plăti debitorului; în 5 zile de la comunicarea popririi consemnează suma exigibilă și trimite dovada executorului, iar pentru întreținere, alocații și despăgubiri pentru moarte sau vătămare plătește direct creditorului. Nu poate face contestație, ci se apără în instanța de validare.
„Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului” — art. 781–787
Cum ai răspuns?
33. Descrieți desfășurarea licitației publice a bunurilor mobile.
Executorul oferă bunurile prin 3 strigări succesive, pornind de la prețul din publicații; bunul se adjudecă celui care oferă prețul cel mai mare. Dacă nu se obține prețul de începere, la același termen licitația reîncepe de la 75% din preț; dacă nici acesta nu se oferă, licitația se amână (cel mult 20 de zile) și pornește de la 50%, apoi bunul se vinde la cel mai mare preț oferit. La preț egal e preferat titularul dreptului de preempțiune. Participanții consemnează o garanție de cel puțin 10% din prețul de pornire.
„Vânzarea la licitație se va face în mod public de către executorul judecătoresc, care va oferi bunurile spre vânzare prin 3 strigări succesive.” — art. 768–769
Cum ai răspuns?
34. Care sunt etapele urmăririi silite imobiliare?
Încuviințarea executării și comunicarea ei debitorului cu titlul și somația de plată în 15 zile; notarea urmăririi în cartea funciară; procesul-verbal de situație; dacă datoria nu e plătită în 15 zile, executorul evaluează imobilul la valoarea de circulație (cu expert, la cerere) și fixează prețul de pornire; stabilește termenul de vânzare (între 20 și 40 de zile de la afișare) și face publicitatea; ține licitația prin 3 strigări; adjudecatarul plătește prețul în cel mult 30 de zile; executorul întocmește actul de adjudecare și cere intabularea.
„Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu plătește datoria, executorul judecătoresc va începe procedura de vânzare.” — art. 820–856
Cum ai răspuns?
35. Enumerați ordinea de preferință a creanțelor la distribuirea sumelor obținute prin executarea silită.
a) cheltuielile de judecată, pentru măsuri asigurătorii, executare și conservarea bunurilor; b) cheltuielile de înmormântare a debitorului; c) salariile, pensiile, sumele cuvenite șomerilor, ajutoarele sociale; d) creanțele din obligația legală de întreținere și alocațiile pentru copii; e) creanțele fiscale datorate bugetului de stat, asigurărilor sociale, bugetelor locale și fondurilor speciale; f) împrumuturile acordate de stat; g) despăgubirile pentru pagube aduse proprietății publice; h) împrumuturile bancare, livrările, serviciile, lucrările, chiriile și arenzile; i) amenzile cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; j) alte creanțe. Creanțele garantate cu gaj sau ipotecă se plătesc înaintea celor de la lit. c).
„cheltuielile de înmormântare a debitorului, în raport cu condiția și starea acestuia;” — art. 865, 867
Cum ai răspuns?
36. Ce reguli se aplică evacuării silite dintr-o locuință?
Debitorul are 8 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare pentru a evacua de bunăvoie; altfel executorul îl somează și îl evacuează cu toate persoanele care ocupă imobilul fără titlu opozabil, cu forța publică dacă lipsește sau nu deschide. Nicio evacuare din locuințe nu se face între 1 decembrie și 1 martie, cu excepțiile legale (ocupanții abuzivi, cei care tulbură grav liniștea publică etc.). Bunurile rămase se dau în păstrare unui administrator-sechestru, iar debitorul le ridică în cel mult o lună.
„va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul, iar în caz de împotrivire, îl va evacua din imobilul respectiv pe debitor împreună cu toate persoanele” — art. 896–899
Cum ai răspuns?
37. Asupra căror cereri accesorii se pronunță instanța de divorț?
La cerere, instanța de divorț se pronunță și cu privire la: a) exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, locuința copilului și legăturile personale; b) numele soților după divorț; c) locuința familiei; d) despăgubirile pentru prejudiciile cauzate de desfacerea căsătoriei; e) obligația de întreținere sau prestația compensatorie; f) încetarea regimului matrimonial și partajul. Când există copii minori, instanța se pronunță din oficiu asupra autorității părintești, locuinței copiilor și contribuției părinților, iar asupra numelui soților tot din oficiu.
„exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor” — art. 919
Cum ai răspuns?
38. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ordonanța președințială?
Instanța, constatând aparența de drept în favoarea reclamantului, poate ordona măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor la executare. Ordonanța este provizorie și executorie, poate fi dată și când se judecă fondul, dar nu poate rezolva litigiul în fond. Se atacă cu apel în 5 zile.
„Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice” — art. 997–1.000
Cum ai răspuns?
39. Care sunt condițiile recunoașterii în România a unei hotărâri străine (în afara statutului personal)?
Hotărârea poate fi recunoscută dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile: a) este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată; b) instanța care a pronunțat-o a avut competența să judece procesul; c) există reciprocitate între România și statul instanței. Dacă hotărârea s-a dat în lipsa părții care a pierdut, trebuie să rezulte că i s-au înmânat în timp util citația și actul de sesizare. Instanța română nu examinează fondul hotărârii străine.
„hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;” — art. 1.096, 1.098
Cum ai răspuns?
Întrebările sunt de antrenament, făcute din textul actului valabil la 18 octombrie 2026. Sunt doar pentru exercițiu, nu subiecte oficiale de concurs: învață materia din lege, nu întrebările. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne.
Ai terminat cu Legea nr. 134/2010?Asta a fost ultima lege cu rezumat din bibliografia concursului.
Site-ul merge la fel și fără.
Am vrea să numărăm vizitele, ca să știm ce pagini sunt utile. Statisticile nu pornesc până nu accepți. Ce se pune, exact.