Legea nr. 18/1991
Fondului funciar
74 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Doar pentru exercițiu. De obicei proba scrisă nu se dă grilă, iar noi nu știm cum va fi la concursul tău. Învață materia din lege; întrebările te ajută doar să verifici ce ai reținut.
Rezumat de învățat
Legea fondului funciar nr. 18/1991 (republicată) stabilește ce terenuri formează fondul funciar al României, cum s-a reconstituit sau constituit dreptul de proprietate privată asupra terenurilor foste ale cooperativelor și ale statului, cum se folosesc și se protejează terenurile agricole și forestiere și ce sancțiuni se aplică. Se cere de obicei la concursurile din primării (registru agricol, fond funciar, urbanism, cadastru) și din direcțiile pentru agricultură.
Esențialul, în două minute
- Fondul funciar cuprinde terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlu sau de domeniul public ori privat din care fac parte (art. 1).
- Terenurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile; intră în circuitul civil doar după dezafectare (art. 5 alin. 2).
- Titlul de proprietate se dă între 0,5 ha de persoană îndreptățită și 10 ha de familie, în echivalent arabil (art. 8 alin. 3).
- Comisia locală e condusă de primar, iar comisia județeană de prefect; ambele se constituie prin ordinul prefectului (art. 12).
- Plângerea contra hotărârii comisiei județene se face la judecătorie, în 30 de zile de la comunicare, și suspendă executarea (art. 53, art. 57).
- Toți deținătorii de terenuri agricole sunt obligați să asigure cultivarea și protecția solului; cei care nu o fac sunt somați în scris de primării (art. 74–75).
- Construcțiile noi se amplasează în intravilan; pe terenurile agricole din extravilan sunt interzise, cu excepțiile din lege (art. 91–92).
- Scoaterea din circuitul agricol: ≤1 ha direcția pentru agricultură județeană, ≤100 ha aceeași cu aviz MADR, peste 100 ha Guvernul (art. 94).
Capcane la grilă
- Nu confunda comisia locală (activitate administrativă, condusă de primar) cu comisia județeană (administrativ-jurisdicțională, condusă de prefect) (art. 52).
- Nu confunda 30 de zile (situația primarului) cu 15 zile (situația prefectului pe județ) (art. 9 alin. 10–11).
- Nu confunda terenurile forestiere (peste 1 ha, maximum 30 ha de familie) cu cele agricole (maximum 10 ha de familie) (art. 45, art. 8).
- Nu confunda scoaterea temporară (2 ani, prelungibilă cu 2) cu termenul de redare a terenului (un an de la expirare) (art. 93).
- Nu confunda amenzile persoanelor fizice (5.000–10.000 / 10.000–20.000 lei) cu cele ale persoanelor juridice, care sunt duble (art. 112–113).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Fondul funciar și categoriile de terenuri (art. 1–3)
- Fondul funciar: terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte art. 1.
- Categoriile de terenuri după destinație art. 2:
- a) cu destinație agricolă (arabile, vii, livezi, pepiniere, pajiști permanente, sere, solare, răsadnițe, construcții agrozootehnice, drumuri de exploatare agricolă etc.);
- b) cu destinație forestieră (împădurite, destinate împăduririlor, neproductive cuprinse în amenajamentele silvice);
- c) aflate permanent sub ape (albiile minore, cuvetele lacurilor, fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale);
- d) din intravilan, aferente localităților urbane și rurale;
- e) cu destinații speciale (transporturi, hidrotehnice, energie, exploatări miniere, apărare, plaje, rezervații, monumente, situri).
- Deținători de terenuri: titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale sau cei care, potrivit legii civile, sunt posesori ori deținători precari art. 3.
1. Ce constituie fondul funciar al României, potrivit Legii nr. 18/1991?
Răspuns corect: a) Terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlu sau de domeniul din care fac parte
„Terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlu pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.” — art. 1
2. În ce categorie de terenuri intră albiile minore ale cursurilor de apă?
Răspuns corect: b) Terenuri aflate permanent sub ape
„terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție” — art. 2 lit. c)
3. Plajele, rezervațiile și monumentele naturii fac parte, după destinație, din:
Răspuns corect: c) terenurile cu destinații speciale
„pentru nevoile de apărare, plajele, rezervațiile, monumentele naturii, ansamblurile și siturile arheologice și istorice și altele asemenea.” — art. 2 lit. e)
4. Cine sunt „deținătorii de terenuri” în sensul Legii nr. 18/1991?
Răspuns corect: b) Titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale sau posesorii ori deținătorii precari
„prin deținători de terenuri se înțelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deținători precari.” — art. 3
Domeniul public și domeniul privat (art. 4–7)
- Domeniul public de interes național aparține statului; cel de interes local aparține comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor, ambele în regim de drept public art. 4 alin. 2.
- Administrarea: domeniul public național – organele prevăzute de lege; domeniul public local – primăriile sau, după caz, prefecturile art. 4 alin. 3.
- Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei unități publice art. 4 alin. 4.
- Aparțin domeniului public: terenurile cu construcții de interes public, piețe, căi de comunicații, rețele stradale, parcuri publice, porturi, aeroporturi, terenurile cu destinație forestieră, albiile râurilor, țărmurile Mării Negre cu plajele, rezervațiile, monumentele, terenurile pentru apărare art. 5 alin. 1.
- Terenurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile; intră în circuitul civil doar dacă sunt dezafectate art. 5 alin. 2.
- Rețelele stradale, parcurile publice, rezervațiile, parcurile naționale și monumentele se dezafectează doar în cazuri de excepție, pentru lucrări de interes național art. 5 alin. 3.
- Domeniul privat: terenurile dobândite prin modurile prevăzute de lege și cele dezafectate din domeniul public; e supus dreptului comun art. 6.
- Fondul funciar și drepturile reale se înregistrează în documentele de evidență funciară și de publicitate imobiliară art. 7.
5. Cui aparține proprietatea asupra domeniului public de interes local?
Răspuns corect: a) Comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor
„sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea, în regim de drept public, aparține comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor.” — art. 4 alin. (2)
6. Cine administrează domeniul public de interes local?
Răspuns corect: c) Primăriile sau, după caz, prefecturile
„iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primarii sau, după caz, de către prefecturi.” — art. 4 alin. (3)
7. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt:
Răspuns corect: b) inalienabile, insesizabile și imprescriptibile
„Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile.” — art. 5 alin. (2)
8. Când pot fi dezafectate din domeniul public rețelele stradale și parcurile publice?
Răspuns corect: b) Numai în cazuri de excepție, pentru lucrări de interes național
„nu pot fi dezafectate din domeniul public decât în cazuri de excepție pentru lucrări de interes național.” — art. 5 alin. (3)
Reconstituirea dreptului de proprietate: reguli generale (art. 8–13)
- Dreptul de proprietate asupra terenurilor din patrimoniul cooperativelor agricole de producție (CAP) se stabilește prin reconstituire sau constituire art. 8 alin. 1.
- Limite: titlu de proprietate de minimum 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptățită și maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil art. 8 alin. 3.
- Familia: soții și copiii necăsătoriți, dacă gospodăresc împreună cu părinții art. 8 alin. 4.
- Cererea pentru diferența peste 10 ha se depunea la primărie, personal sau prin poștă cu confirmare de primire, până la 31 decembrie 1998, sub sancțiunea decăderii art. 9 alin. 3.
- Registrul special al cererilor (parafat, numerotat, sigilat, în ordine cronologică) îl constituie primarul, care emite la cerere bon cu numărul de înregistrare art. 9 alin. 6.
- Primarul sau secretarul e obligat să primească și să înregistreze cererea chiar incompletă art. 9 alin. 8.
- Primarul întocmește în 30 de zile situația și balanța fondului funciar pe localitate și o trimite prefectului; prefectul face situația pe județ în 15 zile art. 9 alin. 10–11.
- Persoanele cu teren reconstituit dau secretarului consiliului local o declarație cu suprafața atribuită art. 10.
- Comisia locală (comunală, orășenească, municipală) e constituită prin ordinul prefectului și condusă de primar; comisia județeană e numită prin ordinul prefectului și condusă de prefect art. 12 alin. 1–2.
- Actele care au stat la baza reconstituirii sunt informații de interes public, accesibile potrivit Legii nr. 544/2001 art. 12 alin. 4.
- Calitatea de moștenitor: certificat de moștenitor, hotărâre judecătorească definitivă sau orice probe de acceptare; titlul se emite pe numele tuturor moștenitorilor art. 13.
9. Ce limite are titlul de proprietate eliberat la stabilirea dreptului de proprietate potrivit art. 8?
Răspuns corect: a) Minimum 0,5 ha de persoană îndreptățită și maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil
„în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.” — art. 8 alin. (3)
10. Ce se înțelege prin „familie” în Legea fondului funciar?
Răspuns corect: b) Soții și copiii necăsătoriți, dacă gospodăresc împreună cu părinții lor
„Prin familie se înțelege soții și copiii necăsătoriți, dacă gospodăresc împreună cu părinții lor.” — art. 8 alin. (4)
11. Până la ce dată se depuneau cererile pentru diferența peste 10 ha de familie, potrivit art. 9?
Răspuns corect: c) 31 decembrie 1998
„personal sau prin poștă, cu confirmare de primire, până la data de 31 decembrie 1998, sub sancțiunea decăderii din termen.” — art. 9 alin. (3)
12. Cine constituie registrul special, parafat, numerotat și sigilat, în care se înregistrează cererile?
Răspuns corect: b) Primarul
„Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat și sigilat, în care se vor înregistra, în ordine cronologică, cererile depuse” — art. 9 alin. (6)
Atribuirea terenurilor fostelor cooperative (art. 14–22)
- Terenurile CAP din extravilan devin proprietatea cooperatorilor sau moștenitorilor art. 14 alin. 1.
- Amplasament: în zona colinară, de regulă pe vechile amplasamente; la câmpie, pe sole stabilite de comisie art. 14 alin. 2.
- Cota de reducere proporțională nu îi afectează pe deținătorii cu proprietăți mai mici de 1 ha art. 14 alin. 3.
- Participanții la Revoluția din decembrie 1989 care și-au pierdut capacitatea de muncă și moștenitorii celor decedați primesc 10.000 mp în echivalent arabil, fără taxe sau impozite art. 15 alin. 5.
- Minoritatea germană și persoanele deportate/strămutate primesc cu prioritate teren, fără a depăși 10 ha de familie art. 17.
- Terenurile fără moștenitori sau necerute rămân la dispoziția comisiei art. 18.
- Cooperatorii activi fără teren sau cu sub 5.000 mp aduși și angajații din ultimii 3 ani pot primi loturi art. 19 alin. 1.
- Personalul de specialitate din serviciile publice comunale poate primi în folosință până la 5.000 mp de familie, cât lucrează în localitate; proprietatea rămâne a comunei art. 19 alin. 3.
- În localitățile cu excedent de teren se poate atribui până la 10 ha familiilor care se obligă în scris să-l lucreze art. 21.
- Unitățile de cult art. 22:
- parohie sau schit din mediul rural – până la 5 ha; mănăstire – până la 10 ha;
- centrul patriarhal – până la 200 ha; centrele eparhiale – până la 100 ha; protoieriile – până la 50 ha; parohiile urbane și filialele – până la 10 ha.
13. Pe cine nu afectează cota de reducere proporțională prevăzută la art. 14 alin. (3)?
Răspuns corect: a) Pe deținătorii de suprafețe cu proprietăți mai mici de 1 ha
„Nu vor fi afectați deținătorii de suprafețe care au proprietăți mai mici de 1 ha.” — art. 14 alin. (3)
14. Ce suprafață se atribuie persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă în urma participării la Revoluția din decembrie 1989?
Răspuns corect: b) 10.000 mp în echivalent arabil
„în proprietate, terenuri în suprafața de 10.000 mp în echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite, acești beneficiari nu datorează taxe sau impozite.” — art. 15 alin. (5)
15. Ce suprafață se poate atribui în folosință personalului de specialitate din serviciile publice comunale?
Răspuns corect: a) Până la 5.000 mp în echivalent arabil, de familie
„Se pot atribui, la cerere, în folosință agricolă, până la 5.000 mp în echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale” — art. 19 alin. (3)
16. Până la ce suprafață de teren agricol atribuie comisiile, la cerere, fiecărei parohii sau fiecărui schit din mediul rural, potrivit art. 22 alin. (1)?
Răspuns corect: c) Până la 5 ha în echivalent arabil
„o suprafață de teren de până la 5 ha în echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, aparținând cultelor recunoscute de lege” — art. 22 alin. (1)
Terenurile din intravilan și punerea în posesie (art. 23–27)
- Terenurile aferente casei de locuit, anexelor, curții și grădinii rămân în proprietatea cooperatorilor sau moștenitorilor, indiferent de ocupație sau domiciliu art. 23 alin. 1.
- Pentru lotul de folosință atribuit de CAP nu se reconstituie dreptul de proprietate art. 23 alin. 3.
- Terenurile din intravilan atribuite pentru construcția de locuințe rămân actualilor deținători; foștii proprietari primesc teren echivalent sau despăgubiri art. 24.
- Terenurile intravilane de la persoane decedate fără moștenitori trec în proprietatea publică a UAT-ului, pe baza certificatului de vacanță succesorală art. 26 alin. 1.
- Secretarul UAT comunică camerei notarilor, în 30 de zile de la înregistrarea decesului, datele pentru procedura succesorală art. 26 alin. 1.
- Trecerea acestor terenuri în proprietatea privată a UAT e interzisă, sub sancțiunea nulității absolute art. 26 alin. 2.
- Punerea în posesie și eliberarea titlurilor au loc doar după delimitarea în teren, stabilirea vecinătăților și întocmirea documentelor art. 27 alin. 1.
- Titlurile emise abuziv se revocă de comisie dacă nu au intrat în circuitul civil; altfel fostul proprietar merge în instanță pentru nulitate absolută art. 27 alin. 2^2.
- Primarul afișează lunar suprafața constituită/reconstituită, beneficiarii, amplasamentul, planurile parcelare și rezerva comisiei art. 27 alin. 4^1.
17. Cui revin terenurile intravilane rămase de la persoane decedate fără moștenitori?
Răspuns corect: a) Trec în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, în baza certificatului de vacanță succesorală
„trec în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale respective, în baza certificatului de vacanță succesorală eliberat de notarul public.” — art. 26 alin. (1)
18. Ce sancțiune are trecerea terenurilor prevăzute la art. 26 alin. (1) din proprietatea publică în proprietatea privată a UAT?
Răspuns corect: c) Nulitatea absolută
„este interzisă și se sancționează cu nulitatea absolută.” — art. 26 alin. (2)
19. Ce trebuie să afișeze lunar primarul, potrivit art. 27 alin. (4^1)?
Răspuns corect: a) Suprafața constituită sau reconstituită, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare și rezerva comisiei
„Primarul va afișa lunar suprafața constituită sau reconstituită, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare” — art. 27 alin. (4^1)
20. În ce termen realizează comisia de lichidare activul și plătește pasivul cooperativei desființate?
Răspuns corect: b) 9 luni
„va proceda în termen de 9 luni de la desființarea cooperativei, la realizarea activului și la plata pasivului” — art. 27 alin. (6)
Lichidarea cooperativelor și alte terenuri (art. 28–34)
- Comisia de lichidare (prin ordinul prefectului) realizează activul și plătește pasivul în 9 luni de la desființarea CAP art. 27 alin. 6.
- Comisia de lichidare constată încălcările legii, recuperează pagubele și sesizează organele de urmărire penală art. 28 alin. 1.
- Bunurile CAP nevândute în un an trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor, municipiilor art. 29 alin. 7.
- Demolarea construcțiilor agrozootehnice e interzisă; excepție – cu autorizația prefecturii, dacă sunt degradate art. 29 alin. 8.
- Construcțiile cu utilizare socială sau culturală trec fără plată în proprietatea publică a localității art. 29 alin. 9.
- Terenurile neatribuite trec în domeniul privat al comunei, orașului sau municipiului art. 31 alin. 2.
- Fostele izlazuri comunale trec în proprietatea privată a localităților, ca pășuni comunale art. 33.
21. Ce se întâmplă cu bunurile cooperativei care nu se vând în termen de un an de la desființare?
Răspuns corect: c) Trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor și municipiilor, fără despăgubire
„trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor și a municipiilor unde acestea sunt situate, fără nici o despăgubire, și în administrarea primăriilor.” — art. 29 alin. (7)
22. Ce destinație au terenurile provenite din fostele izlazuri comunale aflate în folosința cooperativelor?
Răspuns corect: a) Pășuni comunale și producerea de furaje și semințe pentru culturi furajere
„urmând a fi folosite ca pășuni comunale și pentru producerea de furaje și semințe pentru culturi furajere.” — art. 33
Terenurile proprietate de stat (art. 35–44)
- Terenurile proprietatea statului: intrate în patrimoniul său potrivit legilor existente până la 1 ianuarie 1990 și înregistrate în cadastru și amenajamentele silvice art. 35 alin. 1.
- Terenurile institutelor și stațiunilor de cercetare agricolă aparțin domeniului public și rămân în administrarea lor art. 35 alin. 2.
- Terenurile statului din intravilan administrate de primării trec în proprietatea localităților art. 36 alin. 1.
- Terenurile date în folosință pentru locuințe trec, la cerere, în proprietatea proprietarilor locuințelor art. 36 alin. 2.
- Cererile de restituire a terenurilor intravilane fără construcții se depuneau până la 1 noiembrie 2001 art. 36 alin. 5^1.
- Atribuirea se face prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor art. 36 alin. 6.
- Foștii proprietari ai terenurilor trecute la stat pot deveni acționari, cu acțiuni de cel mult valoarea a 10 ha de familie art. 37.
- Terenurile agricole libere din administrarea primăriilor se restituie fără a depăși 10 ha de familie art. 41.
- În localitățile cu deficit de teren comisia județeană poate atribui 5.000 mp de familie art. 42.
- Zona montană: familiile tinere de țărani pot primi până la 10 ha, din domeniul privat al localității, prin ordinul prefectului art. 43.
23. Care este data de referință pentru terenurile proprietatea statului, potrivit art. 35 alin. (1)?
Răspuns corect: a) 1 ianuarie 1990
„intrate în patrimoniul sau în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990” — art. 35 alin. (1)
Terenurile forestiere și condițiile atribuirii (art. 45–50)
- Pentru terenurile forestiere se poate cere diferența de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha de familie art. 45 alin. 1.
- Pădurile primite se gospodăresc în regim silvic; punerea în posesie doar după stabilirea regimului silvic art. 45 alin. 4.
- Composesorii, moșnenii, răzeșii cer reconstituirea pe baza actelor, în limitele din acte art. 46.
- Parohiile, mănăstirile, instituțiile de învățământ – păduri până la 30 ha art. 47 alin. 1.
- Cetățenii români din străinătate pot cere reconstituirea; la terenurile forestiere maximum 30 ha de familie art. 48.
- Nerespectarea condițiilor de domiciliu și gospodărie art. 19, 21, 43 atrage pierderea dreptului de proprietate; pentru teren nu se dau despăgubiri art. 49 alin. 2.
- Pierderea dreptului o constată prefectul, prin ordin art. 49 alin. 3.
24. Până la ce suprafață de teren forestier se poate cere reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit art. 45 alin. (1)?
Răspuns corect: b) Diferența de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie
„pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.” — art. 45 alin. (1)
25. Cine constată pierderea dreptului de proprietate pentru nerespectarea condițiilor de domiciliu și gospodărie?
Răspuns corect: c) Prefectul, prin ordin
„Organul împuternicit să constate situațiile prevăzute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atesta pierderea dreptului de proprietate” — art. 49 alin. (3)
Contestații și plângeri (art. 51–65)
- Comisia județeană soluționează contestațiile și validează/invalidează măsurile comisiilor locale art. 51 alin. 1.
- La titluri suprapuse, comisia județeană anulează titlurile emise ulterior primului art. 51 alin. 2.
- Natura comisiilor: comisia locală – autoritate publică cu activitate administrativă; comisia județeană – autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională art. 52 alin. 1.
- Comisiile sunt reprezentate de prefect, respectiv primar, fără asistare obligatorie prin avocat art. 52 alin. 2.
- Hotărârile comisiei județene se comunică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire art. 53 alin. 1.
- Plângerea se face la judecătoria în a cărei rază e terenul, în 30 de zile de la comunicare art. 53 alin. 2.
- Plângerea suspendă executarea art. 57.
- Pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană modifică, înlocuiește sau desființează titlul art. 58.
- Erorile materiale din titluri le îndreaptă oficiul de cadastru și publicitate imobiliară art. 59^1.
- Litigiile privind nulitatea se judecă după dreptul comun art. 63.
- Dacă instanța admite plângerea contra refuzului de înmânare a titlului, primarul e obligat să execute de îndată, sub sancțiunea penalităților art. 64.
26. Cine soluționează contestațiile împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale?
Răspuns corect: a) Comisia județeană
„Comisia județeană este competenta să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze masurile stabilite de comisiile locale.” — art. 51 alin. (1)
27. Ce natură are comisia locală de fond funciar, potrivit art. 52?
Răspuns corect: b) Autoritate publică cu activitate administrativă
„comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională.” — art. 52 alin. (1)
28. În ce termen și unde se face plângere împotriva hotărârii comisiei județene?
Răspuns corect: c) La judecătoria în a cărei rază este terenul, în 30 de zile de la comunicare
„Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.” — art. 53 alin. (2)
29. Ce efect are plângerea formulată potrivit art. 53–56?
Răspuns corect: b) Suspendă executarea
„Plângerea formulată potrivit art. 53 - 56 suspendă executarea.” — art. 57
Folosirea și protecția terenurilor agricole (art. 74–89)
- Toți deținătorii de terenuri agricole sunt obligați să asigure cultivarea și protecția solului art. 74.
- Proprietarii care nu își îndeplinesc obligația sunt somați în scris de primării; cei care nu dau curs somației plătesc anual 50.000–100.000 lei/ha, prin dispoziția primarului, venit la bugetul local art. 75.
- Cei cu teren în folosință care nu dau curs somației pierd dreptul de folosință la sfârșitul anului art. 76.
- Schimbarea categoriei de folosință a arabilului din extravilan: direcția de specialitate din MADR pentru peste 1 ha; direcția pentru agricultură județeană pentru până la 1 ha inclusiv art. 78 alin. 1.
- Pajiștile permanente: terenuri pentru iarbă și plante furajere, care nu au fost în rotația culturilor cel puțin 5 ani art. 78 alin. 2.
- Persoanele fizice cu arabil de până la 1 ha pot schimba categoria pe bază de declarație, comunicând primăriei în 30 de zile art. 78 alin. 5.
- Pădurile, răchităriile ale persoanelor juridice – schimbarea categoriei se aprobă de Ministerul Apelor și Pădurilor art. 78 alin. 9.
- Terenurile degradate și poluate formează perimetre de ameliorare art. 82; includerea fără acordul proprietarului o decide prefectura art. 83 alin. 2.
- Terenurile din perimetrul de ameliorare sunt scutite de taxe și impozite pe durata ameliorării art. 85.
- Statul dă gratuit material (semințe, puieți, amendamente) celor care fac din proprie inițiativă lucrări de ameliorare art. 87.
30. Ce obligație au toți deținătorii de terenuri agricole, potrivit art. 74?
Răspuns corect: b) Să asigure cultivarea acestora și protecția solului
„Toți deținătorii de terenuri agricole sunt obligați să asigure cultivarea acestora și protecția solului.” — art. 74
31. Cine somează în scris proprietarii care nu își cultivă terenurile agricole?
Răspuns corect: c) Primăriile comunale, orășenești sau municipale
„vor fi somați în scris de către primăriile comunale, orășenești sau municipale, după caz, să execute aceste obligații.” — art. 75 alin. (1)
32. Ce pierd deținătorii de terenuri atribuite în folosință care nu dau curs somației de cultivare?
Răspuns corect: a) Dreptul de folosință asupra terenului, la sfârșitul anului în curs
„Cei care nu dau curs somației pierd dreptul de folosință asupra terenului la sfârșitul anului în curs.” — art. 76 alin. (2)
33. Cât timp nu trebuie să fi făcut parte din sistemul de rotație a culturilor un teren pentru a fi pajiște permanentă?
Răspuns corect: c) Cel puțin 5 ani
„care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin 5 ani sau mai mult” — art. 78 alin. (2)
Construcțiile și scoaterea din circuitul agricol (art. 90–93^1)
- Construcțiile noi de orice fel se amplasează în intravilan art. 91 alin. 1; „construcții de orice fel” = cele care se fac doar cu autorizație de construire art. 91 alin. 2.
- E interzisă amplasarea lor pe terenuri agricole din extravilan, pe cele cu îmbunătățiri funciare, vii, livezi, parcuri naționale, rezervații, monumente art. 92 alin. 1.
- Excepții pe terenurile de clasa a III-a – a V-a: cariere, gropi de gunoi, ferme, sere, magazii, obiective de utilitate publică, drumuri, energie regenerabilă de maximum 50 ha etc. art. 92 alin. 2.
- Pe terenurile de clasa I și a II-a se pot amplasa doar construcții agricole, militare, căi ferate, linii de înaltă tensiune, conducte, lucrări de ape art. 92 alin. 3.
- Culturile energetice nonagricole – doar pe arabil de clasa a IV-a – a V-a art. 92 alin. 4.
- Scoaterea din circuitul agricol se face la autorizarea construcției, cu plata tarifelor din anexe, din care se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar art. 92 alin. 5.
- Introducerea în intravilan a terenurilor agricole se face cu plata tarifului din anexa nr. 1 art. 92^1.
- Scoaterea temporară se aprobă pe 2 ani, cu plata a jumătate din tarif; se poate prelungi cu încă 2 ani art. 93 alin. 1–2.
- Terenul se redă în circuitul agricol, la clasa și categoria avute, în un an de la expirare art. 93 alin. 3.
- Redarea pentru peste 100 ha se aprobă prin hotărâre a Guvernului art. 93 alin. 7.
- Tariful achitat nu se restituie, cu excepțiile prevăzute art. 93^1.
34. Unde se amplasează, ca regulă, noile construcții de orice fel?
Răspuns corect: b) În intravilanul unităților administrativ-teritoriale
„Amplasarea noilor construcții de orice fel se face în intravilanul unităților administrativ-teritoriale.” — art. 91 alin. (1)
35. Ce se înțelege prin „construcții de orice fel” în Legea nr. 18/1991?
Răspuns corect: c) Construcțiile care se pot realiza numai în baza și cu respectarea autorizației de construire
„Prin construcții de orice fel se înțelege construcțiile care se pot realiza numai în baza și cu respectarea autorizației de construire” — art. 91 alin. (2)
36. Pe ce terenuri se pot înființa culturi energetice nonagricole?
Răspuns corect: c) Numai pe terenuri arabile de clasa a IV-a – a V-a de calitate
„Culturile energetice nonagricole se pot înființa numai pe terenurile arabile, de clasa a IV-a - a V-a de calitate” — art. 92 alin. (4)
37. Pentru ce perioadă se aprobă scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor din extravilan?
Răspuns corect: b) 2 ani
„se aprobă pentru o perioadă de 2 ani, cu obligația ca beneficiarul aprobării să achite jumătate din tariful prevăzut în anexa nr. 1.” — art. 93 alin. (1)
Cine aprobă și alte obligații (art. 94–103)
- Scoaterea din circuitul agricol art. 94:
- până la 1 ha inclusiv – decizia directorului direcției pentru agricultură județene;
- până la 100 ha inclusiv – același director, cu avizul structurii de specialitate din MADR;
- peste 100 ha – hotărâre a Guvernului.
- Pentru obiectivele de energie regenerabilă, decizia se eliberează în maximum 45 de zile; depășirea = acord tacit art. 94 lit. b^1.
- Terenurile forestiere: organul silvic județean până la 1 ha, Ministerul Mediului până la 100 ha, Guvernul peste art. 95.
- Aprobarea cere acordul prealabil al deținătorilor; refuzul nejustificat poate fi suplinit de instanță art. 96.
- Intravilanul e cel existent la 1 ianuarie 1990, evidențiat în cadastru art. 98.
- Investitorii sunt obligați să decoperteze stratul de sol fertil și să-l depoziteze pe terenuri slab productive art. 100.
- Terenurile rămase după excavări se amenajează pentru folosință agricolă, piscicolă sau silvică în cel mult 2 ani art. 101.
- Rețelele (linii, conducte) se grupează de-a lungul căilor de comunicații art. 102.
- Ocuparea pentru avarii, până la 30 de zile, cu acordul deținătorilor sau al prefecturii; deținătorii au drept la despăgubire art. 103.
38. Cine aprobă scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan cu suprafața de peste 100 ha?
Răspuns corect: c) Guvernul, prin hotărâre
„c) prin hotărâre a Guvernului, pentru terenurile agricole a căror suprafață depășește 100 ha, inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.” — art. 94 lit. c)
39. Cine aprobă scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan de până la 1 ha, inclusiv?
Răspuns corect: a) Directorul direcției pentru agricultură județene, prin decizie
„a) prin decizie a directorului direcției pentru agricultură județene, pentru terenurile agricole de până la 1 ha, inclusiv;” — art. 94 lit. a)
40. Care este intravilanul localităților, potrivit art. 98?
Răspuns corect: a) Cel existent la 1 ianuarie 1990, evidențiat în cadastrul funciar
„Intravilanul localităților este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidențiat în cadastrul funciar” — art. 98
41. În ce termen trebuie amenajate terenurile rămase în urma excavării de materii prime?
Răspuns corect: b) Până la 2 ani de la încheierea procesului de producție
„o folosință piscicolă sau silvică, în termen de până la 2 ani de la încheierea procesului de producție.” — art. 101 alin. (1)
Organizarea teritoriului agricol (art. 104–105)
- Organizarea teritoriului agricol se face pe bază de studii și proiecte, la cererea proprietarilor: corelarea agriculturii cu celelalte activități, comasarea terenurilor, proiecte de exploatații, rețeaua de drumuri agricole art. 104.
- Măsurile devin obligatorii pentru toți proprietarii dacă sunt adoptate cu majoritatea proprietarilor care dețin 2/3 din suprafață și aprobate de organele agricole județene art. 105.
42. Ce majoritate este necesară pentru ca măsurile de organizare a teritoriului agricol să devină obligatorii pentru toți proprietarii?
Răspuns corect: b) Majoritatea de voturi a proprietarilor care dețin 2/3 din suprafață
„În cazul adoptării lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor care dețin 2/3 din suprafață și aprobării de către organele agricole județene” — art. 105
Sancțiuni (art. 106–115)
- Încălcarea legii atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală art. 106.
- Schimbarea categoriei pajiștilor fără aprobări: amendă 5.000–10.000 lei plus desființarea lucrărilor art. 107^1.
- Contravenții la reconstituire art. 110^1–110^2:
- neafișarea de către primar în 10 zile de la sfârșitul lunii, afișarea de date nereale;
- absența nemotivată a unui membru de la ședința comisiei – 500–1.000 lei pentru fiecare absență;
- lipsa președintelui de la sediu, împiedicarea accesului la informații – 2.000–10.000 lei;
- împiedicarea controalelor – 50.000–100.000 lei.
- Le constată împuterniciții ANRP și prefectul sau împuterniciții lui art. 110^3.
- Contravenții privind terenurile art. 111: schimbarea categoriei de la superioară la inferioară, nedeclararea în 30 de zile, nepăstrarea bornelor, nedecopertarea solului fertil, amplasări fără avize, depozitarea de deșeuri, neredarea terenului etc.
- Amenzi persoane fizice: lit. a)–c) 5.000–10.000 lei; lit. d)–j) 10.000–20.000 lei art. 112.
- Amenzi persoane juridice: lit. a)–c) 10.000–20.000 lei; lit. d)–j) 20.000–40.000 lei art. 113.
- Cine nu redă terenul la termen nu mai primește aprobări de scoatere din circuitul agricol 10 ani art. 111 alin. 2.
- Constată: specialiștii MADR, ai Ministerului Apelor și Pădurilor, împuterniciții prefectului și ai primarului art. 114.
43. Cu ce amendă se sancționează absența nemotivată a unui membru de la ședința comisiei de aplicare a legii?
Răspuns corect: c) 500 lei – 1.000 lei pentru fiecare absență nemotivată
„cea de la lit. d), cu amenda de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON), pentru fiecare absenta nemotivată;” — art. 110^2 lit. c)
44. Cu ce amendă se sancționează persoana fizică pentru contravențiile de la art. 111 alin. (1) lit. a)–c)?
Răspuns corect: a) 5.000 lei – 10.000 lei
„a) cele de la lit. a)-c), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;” — art. 112 lit. a)
45. Cu ce amendă se sancționează persoanele juridice pentru contravențiile de la art. 111 alin. (1) lit. d)–j)?
Răspuns corect: b) 20.000 lei – 40.000 lei
„b) cele de la art. 111 alin. (1) lit. d)-j), cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.” — art. 113 lit. b)
46. Pe ce perioadă nu se mai aprobă scoaterea din circuitul agricol pentru beneficiarii care nu au redat terenurile la termen?
Răspuns corect: b) 10 ani
„nu li se va mai aproba scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a altor terenuri, pe o perioadă de 10 ani de la data constatării.” — art. 111 alin. (2)
Dispoziții finale (art. 116–123)
- Comisiile locale fac punerea în posesie prin procese-verbale trimise comisiilor județene art. 116 alin. 2.
- Comisiile locale își încetează activitatea prin ordinul prefectului; cele județene prin hotărâre a Guvernului art. 116 alin. 5.
- Proprietarii și deținătorii de terenuri asigură integritatea monumentelor și vestigiilor descoperite și sesizează organele de stat art. 119.
- Timpul lucrat în CAP se consideră vechime în muncă pentru pensie art. 120.
- Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din lege art. 122.
47. Prin ce act își încetează activitatea comisiile comunale, orășenești și municipale?
Răspuns corect: c) Prin ordinul prefectului
„Comisiile comunale, orășenești și municipale își încetează activitatea prin ordinul prefectului” — art. 116 alin. (5)
48. Cum se consideră timpul lucrat de foștii cooperatori în cooperativele agricole de producție?
Răspuns corect: a) Vechime în muncă la acordarea pensiei și a celorlalte drepturi de asigurări sociale
„Timpul lucrat de foștii cooperatori în cadrul cooperativelor agricole de producție se considera vechime în muncă la acordarea pensiei” — art. 120
49. Ce obligații au proprietarii și deținătorii de terenuri cu privire la monumentele și vestigiile descoperite?
Monumentele istorice, vestigiile și obiectivele arheologice, tezaurele descoperite la suprafață sau în subsol sunt sub protecția legii. Proprietarii și deținătorii de terenuri sunt obligați să asigure integritatea acestora, să sesizeze organele de stat și să permită efectuarea lucrărilor de cercetare și conservare. Ei vor fi despăgubiți pentru daunele suferite și pentru terenurile preluate în domeniul public, în bani sau cu teren echivalent.
„Proprietarii și deținătorii de terenuri sunt obligați să asigure integritatea acestora, să sesizeze organele de stat și să permită efectuarea lucrărilor de cercetare și conservare.” — art. 119
Anexele: tarifele (anexele nr. 1 și 2)
- Anexa nr. 1 – tariful pentru scoaterea din circuitul agricol și introducerea în intravilan, în lei/mp: clasa 1 – 4,00; clasa 2 – 3,50; clasa 3 – 3,00; clasa 4 – 2,50; clasa 5 – 2,00.
- Se calculează înmulțind suprafața în metri pătrați cu valoarea din tabel; se indexează anual cu inflația, prin ordin al ministrului agriculturii.
- Anexa nr. 2 – tariful procentual pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere: clasa 1 – 600; 2 – 550; 3 – 500; 4 – 400; 5 – 300; procentul se aplică la valoarea de rentă.
50. Cât este tariful din anexa nr. 1 pentru terenul agricol de clasa 1, la scoaterea din circuitul agricol?
Răspuns corect: c) 4,00 lei/mp
„Tarif - lei/mp | 4,00 | 3,50 | 3,00 | 2,50 | 2,00 |” — anexa nr. 1
51. Cum se calculează tariful din anexa nr. 1?
Răspuns corect: a) Înmulțind suprafața în metri pătrați a terenului cu valoarea din tabel
„se calculează înmulțind suprafața exprimată în metri pătrați a terenului solicitat pentru a fi scos din circuitul agricol cu valoarea din tabel.” — anexa nr. 1
52. Cum se actualizează valoarea tarifului din anexa nr. 1?
Răspuns corect: b) Se indexează anual cu coeficientul de inflație, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale
„Valoarea acestui tarif se indexează anual cu coeficientul de inflație și se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.” — anexa nr. 1
53. La ce se aplică procentul din anexa nr. 2, pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri?
Răspuns corect: c) La valoarea de rentă stabilită pentru volumul realizat la exploatabilitate de specia de bază din zonă
„Procentul se aplică la valoarea de rentă stabilită pentru volumul realizat la exploatabilitate de specia de bază din zonă” — anexa nr. 2
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Suprafața minimă / maximă la reconstituire | 0,5 ha de persoană / 10 ha de familie | art. 8 alin. 3 |
| Cererile pentru diferența peste 10 ha | până la 31 decembrie 1998 | art. 9 alin. 3 |
| Situația primarului / a prefectului | 30 de zile / 15 zile | art. 9 alin. 10–11 |
| Nu sunt afectați de cota de reducere | proprietăți sub 1 ha | art. 14 alin. 3 |
| Participanți la Revoluție | 10.000 mp | art. 15 alin. 5 |
| Teren în folosință pentru specialiști | până la 5.000 mp de familie | art. 19 alin. 3 |
| Comunicarea decesului către notari | 30 de zile | art. 26 alin. 1 |
| Lichidarea CAP | 9 luni | art. 27 alin. 6 |
| Terenuri forestiere | peste 1 ha, maximum 30 ha de familie | art. 45 |
| Plângerea la judecătorie | 30 de zile de la comunicare | art. 53 alin. 2 |
| Pajiște permanentă – afară din rotație | cel puțin 5 ani | art. 78 alin. 2 |
| Scoaterea temporară din circuitul agricol | 2 ani (+2), jumătate din tarif; redare în 1 an | art. 93 |
| Aprobarea scoaterii din circuitul agricol | ≤1 ha DAJ; ≤100 ha DAJ + aviz MADR; >100 ha Guvern | art. 94 |
| Termen decizie energie regenerabilă | 45 de zile, apoi acord tacit | art. 94 lit. b^1 |
| Amenajarea terenurilor excavate | până la 2 ani | art. 101 |
| Proiecte de organizare a teritoriului | proprietari cu 2/3 din suprafață | art. 105 |
| Amenzi art. 111 – persoane fizice | 5.000–10.000 lei / 10.000–20.000 lei | art. 112 |
| Amenzi art. 111 – persoane juridice | 10.000–20.000 lei / 20.000–40.000 lei | art. 113 |
| Interdicție aprobări după neredare | 10 ani | art. 111 alin. 2 |
| Tarif anexa nr. 1 | 4,00 lei/mp (clasa 1) – 2,00 lei/mp (clasa 5) | anexa nr. 1 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 29 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 74 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).