Legea nr. 304/2022
Privind organizarea judiciară
103 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Rezumat de învățat
Legea nr. 304/2022 stabilește cum sunt organizate instanțele judecătorești, parchetele, Institutul Național al Magistraturii, asistenții judiciari, compartimentele auxiliare (registratură, grefă, arhivă), paza sediilor și gestiunea economico-financiară a instanțelor și parchetelor. Se cere de obicei la concursurile pentru grefieri, arhivari, registratori, agenți procedurali, informaticieni, șoferi și personal economic sau administrativ din instanțe și parchete.
Esențialul, în două minute
- Justiția se realizează prin ÎCCJ, curți de apel, tribunale, tribunale specializate, instanțe militare și judecătorii; parchetele funcționează pe lângă instanțe (art. 2–3).
- CSM este garantul independenței justiției; Ministerul Public apără ordinea de drept prin procurori constituiți în parchete (art. 1).
- Ședințele sunt publice și se înregistrează video sau audio; participanții primesc la cerere copie de pe notele grefierului (art. 14–15).
- Cauzele se repartizează aleatoriu, în sistem informatizat; sistemul se auditează extern la fiecare 2 ani (art. 58).
- Complet: 1 judecător în primă instanță, 2 în apel, 3 în recurs; conflictele de muncă – un judecător și 2 asistenți judiciari (art. 59–60).
- Toate instanțele și parchetele au registratură, grefă, arhivă, birou de informare și relații publice, bibliotecă (art. 127).
- Paza sediilor o asigură gratuit Jandarmeria Română; la instanțele și parchetele militare, poliția militară (art. 132–133).
- Managerul economic conduce compartimentul economico-financiar, e subordonat președintelui instanței și e funcționar public (art. 136–139).
Capcane la grilă
- Nu confunda prim-grefierii (ÎCCJ, curți de apel, tribunale) cu grefierii-șefi (judecătorii și parchetele lor) (art. 129).
- Nu confunda ordonatorii de credite: președintele ÎCCJ – principal, curtea de apel – secundar, tribunalul – terțiar (art. 20, art. 49).
- Nu confunda: curțile de apel și tribunalele au personalitate juridică; tribunalele specializate și judecătoriile nu au (art. 39–42).
- Nu confunda 1–2 vicepreședinți (curți de apel, tribunale) cu 1–3 (Curtea de Apel București și Tribunalul București) (art. 50).
- Nu confunda DNA (corupție) cu DIICOT (criminalitate organizată și terorism); ambele cer vechime de cel puțin 10 ani (art. 85–86, art. 93).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Principiile organizării judiciare (art. 1–7)
- Organizarea judiciară = ansamblul de principii și reguli care guvernează funcționarea instanțelor și parchetelor, pentru înfăptuirea justiției ca serviciu public art. 1 alin. 1.
- Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe stabilite de lege art. 1 alin. 2.
- Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției art. 1 alin. 3.
- Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, prin procurori constituiți în parchete art. 1 alin. 4.
- Justiția se înfăptuiește de judecători în numele legii; este unică, imparțială și egală pentru toți art. 2 alin. 1.
- Instanțele judecătorești art. 2 alin. 2:
- Înalta Curte de Casație și Justiție;
- curți de apel;
- tribunale;
- tribunale specializate;
- instanțe militare;
- judecătorii.
- Parchetele funcționează pe lângă instanțe și conduc și supraveghează cercetarea penală a poliției judiciare art. 3.
- Competența și procedura organelor judiciare sunt stabilite de lege art. 4.
- Ministerul Justiției contribuie la buna organizare a justiției și este autoritate centrală în cooperarea judiciară internațională; cooperează loial cu CSM art. 5.
- Actele de cooperare instituțională care privesc procedurile judiciare sunt informații de interes public, cu acces liber garantat art. 6–7.
1. Cine este, potrivit Legii nr. 304/2022, garantul independenței justiției?
Răspuns corect: a) Consiliul Superior al Magistraturii
„Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției” — art. 1 alin. (3)
2. Care dintre următoarele NU este enumerată printre instanțele prin care se realizează justiția?
Răspuns corect: b) Curtea Constituțională
„a) Înalta Curte de Casație și Justiție; b) curți de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanțe militare; f) judecătorii.” — art. 2 alin. (2)
3. Ce fac parchetele în raport cu activitatea poliției judiciare?
Răspuns corect: c) Conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare
„Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare” — art. 3
4. Potrivit legii, justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii și este:
Răspuns corect: a) unică, imparțială și egală pentru toți
„Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți.” — art. 2 alin. (1)
Accesul la justiție (art. 8–11)
- Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor sale legitime art. 8 alin. 1.
- Accesul la justiție nu poate fi îngrădit art. 8 alin. 2.
- Egalitatea: toate persoanele sunt egale în fața legii, fără privilegii și fără discriminări art. 9.
- Sala de judecată reflectă principiul egalității de arme în așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților art. 10.
- Asistența judiciară internațională se acordă potrivit legii, tratatelor sau pe bază de reciprocitate art. 11.
5. Ce prevede legea despre accesul la justiție?
Răspuns corect: b) Nu poate fi îngrădit
„Accesul la justiție nu poate fi îngrădit.” — art. 8 alin. (2)
6. Ce principiu trebuie să reflecte configurația sălii de judecată?
Răspuns corect: c) Principiul egalității de arme
„Configurația sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme” — art. 10
Reguli generale de procedură judiciară (art. 12–19)
- Proces echitabil și soluționare într-un termen rezonabil, de o instanță imparțială și independentă art. 12.
- Distribuirea aleatorie a dosarelor și continuitatea completului, cu excepția motivelor obiective art. 13.
- Ședințele sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege; pronunțarea se face în ședință publică art. 14.
- Înregistrarea ședințelor: instanța înregistrează ședințele prin mijloace tehnice video sau audio art. 15 alin. 1.
- Notele grefierului: grefierul ia note în ședință; părțile pot cere citirea lor și vizarea de către președinte; după ședință, participanții primesc la cerere o copie art. 15 alin. 2–3.
- Dosarele se întocmesc și se arhivează în format hârtie; se implementează Dosarul Electronic Național art. 15 alin. 5–6, aplicabil de la 1 ianuarie 2024 art. 164.
- Limba procedurii este limba română; cererile și actele procedurale se întocmesc numai în limba română art. 16 alin. 1 și 5.
- Minoritățile naționale se pot exprima în limba maternă; instanța asigură gratuit interpret sau traducător autorizat, care semnează actele pentru conformitate art. 16 alin. 2–7.
- Dreptul la apărare este garantat: apărător ales sau numit din oficiu art. 17.
- Hotărârile se desființează sau se modifică numai în căile de atac prevăzute de lege; pot fi semnate și cu semnătură electronică calificată art. 18.
- Completul de divergență: când cei 2 judecători nu se înțeleg, se include judecătorul din planificarea de permanență art. 19.
7. Prin ce mijloace se înregistrează ședințele de judecată?
Răspuns corect: a) Prin mijloace tehnice video sau audio, de către instanță
„Ședințele de judecată se înregistrează de către instanță prin mijloace tehnice video sau audio.” — art. 15 alin. (1)
8. Ce primesc participanții la proces după terminarea ședinței de judecată, la cerere?
Răspuns corect: b) Câte o copie de pe notele grefierului
„După terminarea ședinței de judecată, participanții la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.” — art. 15 alin. (3)
9. În ce format se întocmesc și se arhivează dosarele cauzelor aflate pe rolul instanțelor?
Răspuns corect: c) În format hârtie
„Dosarele cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești se întocmesc și se arhivează în format hârtie.” — art. 15 alin. (5)
10. În ce limbă se întocmesc cererile și actele procedurale?
Răspuns corect: a) Numai în limba română
„Cererile și actele procedurale se întocmesc numai în limba română.” — art. 16 alin. (5)
Înalta Curte de Casație și Justiție – organizare și competență (art. 20–29)
- O singură instanță supremă, cu personalitate juridică și sediul în capitală; asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii art. 20 alin. 1–2.
- Președintele ÎCCJ este ordonator principal de credite și poate delega calitatea unui vicepreședinte; finanțarea vine de la bugetul de stat art. 20 alin. 3–4.
- Componența: președinte, 2 vicepreședinți, 4 președinți de secții și judecători art. 21 alin. 1.
- Cele 4 secții: Secția I civilă, Secția a II-a civilă, Secția penală, Secția de contencios administrativ și fiscal; plus Secțiile Unite art. 21 alin. 2.
- Completuri speciale: pentru recursul în interesul legii, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători art. 21 alin. 3.
- Magistrații-asistenți participă la ședințe cu vot consultativ, semnează minutele și redactează hotărâri art. 22.
- Secțiile civile și de contencios judecă recursurile împotriva hotărârilor curților de apel art. 23; Secția penală judecă în primă instanță, apeluri, contestații, recursuri în casație art. 24.
- Toate secțiile soluționează cererile de strămutare și conflictele de competență art. 25.
- Completurile de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor Secției penale în primă instanță și cauzele disciplinare art. 26.
- Secțiile Unite: schimbarea jurisprudenței ÎCCJ și sesizarea Curții Constituționale înainte de promulgarea legilor art. 27–28.
- Îmbunătățirea legislației: Secțiile Unite comunică anual cazurile ministrului justiției și Parlamentului art. 29.
11. Ce calitate are președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința creditelor?
Răspuns corect: b) Ordonator principal de credite
„Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are calitatea de ordonator principal de credite” — art. 20 alin. (3)
12. Din cine se compune Înalta Curte de Casație și Justiție?
Răspuns corect: c) Președinte, 2 vicepreședinți, 4 președinți de secții și judecători
„Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din: președinte, 2 vicepreședinți, 4 președinți de secții și judecători.” — art. 21 alin. (1)
13. Care dintre următoarele este o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție?
Răspuns corect: a) Secția de contencios administrativ și fiscal
„Secția I civilă, Secția a II-a civilă, Secția penală, Secția de contencios administrativ și fiscal și Secțiile Unite” — art. 21 alin. (2)
14. Cu ce fel de vot participă magistrații-asistenți la deliberările ÎCCJ?
Răspuns corect: b) Cu vot consultativ
„participă cu vot consultativ la deliberări, semnează minutele și redactează hotărâri” — art. 22 alin. (3)
Înalta Curte de Casație și Justiție – conducere și completuri (art. 30–38)
- Conducerea: președinte, 2 vicepreședinți și colegiul de conducere; președintele reprezintă ÎCCJ în relațiile interne și internaționale art. 30 alin. 1–2.
- Colegiul de conducere: președintele, vicepreședinții, președinții de secții și 4 judecători aleși pe 3 ani; managerul economic participă cu vot consultativ la problemele economico-financiare art. 30 alin. 3.
- Loc vacant în colegiu: alegeri în cel mult 30 de zile art. 30 alin. 4.
- Atribuțiile colegiului: aprobă regulamentul și statele de funcții, înființează completurile, supraveghează petițiile, propune proiectul de buget art. 31 alin. 1.
- Ședințele colegiului: trimestrial sau când e nevoie; cvorum de cel puțin 7 membri; votul președintelui e decisiv la paritate art. 31 alin. 3–4.
- Adunarea generală (toți judecătorii ÎCCJ) aprobă raportul anual și proiectul de buget, alege colegiul de conducere și membrii CSM art. 32.
- Cvorumul adunării: majoritatea judecătorilor în funcție; hotărâri cu majoritatea celor prezenți; convocare și la cererea a o treime din judecători art. 33.
- Repartizarea cauzelor se face aleatoriu, în sistem informatizat art. 34 alin. 1.
- Compunerea completurilor în penal: 3 judecători în primă instanță și apel; 2 judecători pentru contestațiile împotriva judecătorilor de drepturi și libertăți și de cameră preliminară art. 34 alin. 4.
- În celelalte materii: completuri de 3 judecători ai aceleiași secții art. 34 alin. 5.
- Completurile de 5 judecători se aprobă anual și se desemnează prin tragere la sorți, în ședință publică art. 36.
- Secțiile Unite judecă în prezența a cel puțin două treimi din judecătorii în funcție; decizia, cu majoritatea celor prezenți art. 38.
15. Pe ce perioadă sunt aleși cei 4 judecători membri ai colegiului de conducere al ÎCCJ?
Răspuns corect: b) 3 ani
„aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie colegiul de conducere” — art. 30 alin. (3)
16. În prezența a câți membri se desfășoară ședințele Colegiului de conducere al ÎCCJ?
Răspuns corect: a) Cel puțin 7 membri
„Ședințele Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se desfășoară în prezența a cel puțin 7 dintre membrii săi.” — art. 31 alin. (4)
17. Cu ce aviz se aprobă de adunarea generală proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție?
Răspuns corect: b) Cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor
„aprobarea proiectului de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor;” — art. 32 alin. (2) lit. b)
18. Câți judecători trebuie să ia parte la judecată atunci când ÎCCJ judecă în Secții Unite?
Răspuns corect: a) Cel puțin două treimi din numărul judecătorilor în funcție
„la judecată trebuie să ia parte cel puțin două treimi din numărul judecătorilor în funcție” — art. 38
Curțile de apel, tribunalele și judecătoriile (art. 39–47)
- Curțile de apel au personalitate juridică; în circumscripția lor funcționează mai multe tribunale art. 39 alin. 1.
- Tribunalele au personalitate juridică, sunt la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, de regulă cu sediul în reședința de județ art. 40 alin. 1.
- Circumscripția tribunalului cuprinde toate judecătoriile din județ art. 40 alin. 2.
- Tribunalele specializate sunt fără personalitate juridică și preiau cauzele tribunalului în domeniul lor art. 41.
- Judecătoriile sunt fără personalitate juridică, organizate în județe și în sectoarele municipiului București art. 42 alin. 1.
- Localitățile din circumscripția judecătoriilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului art. 42 alin. 2.
- Minori și familie: judecătoriile organizează secții sau completuri specializate; acestea judecă infracțiunile săvârșite de minori și asupra minorilor art. 43–44.
- Înființarea secțiilor: prin hotărâre a Secției pentru judecători a CSM; completurile, de președintele instanței art. 45 alin. 1.
- Sedii secundare cu activitate permanentă se pot înființa în alte localități din județ art. 46.
- Cauze maritime și fluviale: Tribunalul Constanța și Tribunalul Galați, cu limita la mila marină 64 art. 47.
19. Ce statut au tribunalele specializate?
Răspuns corect: c) Instanțe fără personalitate juridică
„Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor și al municipiului București” — art. 41 alin. (2)
20. Ce statut au judecătoriile și unde sunt organizate?
Răspuns corect: a) Instanțe fără personalitate juridică, organizate în județe și în sectoarele municipiului București
„Judecătoriile sunt instanțe fără personalitate juridică, organizate în județe și în sectoarele municipiului București” — art. 42 alin. (1)
21. Prin ce act se stabilesc localitățile care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor?
Răspuns corect: b) Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției
„Localitățile care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare județ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului” — art. 42 alin. (2)
22. Ce judecă completurile și secțiile specializate pentru minori și familie?
Răspuns corect: c) Atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și infracțiunile săvârșite asupra minorilor
„judecă atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și infracțiunile săvârșite asupra minorilor” — art. 44 alin. (1)
Conducerea instanțelor (art. 48–56)
- Președintele conduce fiecare instanță și exercită atribuțiile manageriale art. 48 alin. 1.
- Ordonatori de credite: președinții curților de apel – secundari; președinții tribunalelor – terțiari art. 49 alin. 1.
- Vicepreședinți: 1–2 la curți de apel, tribunale și judecătoriile din reședințe de județ; 1 la celelalte judecătorii; 1–3 la Curtea de Apel București și Tribunalul București art. 50.
- Președinții și vicepreședinții verifică respectarea obligațiilor de către judecători și personalul auxiliar de specialitate; atribuțiile lor nu pot fi delegate colegiilor de conducere art. 51.
- Secțiile sunt conduse de câte un președinte de secție art. 53.
- Colegiul de conducere: președintele, vicepreședinții, președinții de secție și 2 judecători aleși pe 3 ani art. 54 alin. 2.
- Instanțe cu 5 judecători sau mai puțini: atribuțiile colegiului le exercită președintele art. 54 alin. 3.
- Ședințele colegiului: trimestrial sau când e nevoie; hotărâri cu majoritatea membrilor; votul președintelui decisiv la paritate art. 54 alin. 5–6.
- Adunările generale ale judecătorilor: anual sau când e nevoie; convocate și la cererea unei treimi din judecători art. 55.
- Atribuțiile adunărilor generale: dezbat activitatea anuală, aleg membrii CSM, dezbat probleme de drept, aleg și revocă membrii colegiilor de conducere art. 56.
23. În ce termen se organizează alegeri pentru un loc vacant de membru ales al colegiului de conducere?
Răspuns corect: c) În cel mult 30 de zile de la vacantare
„se vor organiza alegeri pentru desemnarea unui nou membru, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare” — art. 54 alin. (10)
24. Ce calitate au președinții curților de apel și președinții tribunalelor în privința creditelor?
Răspuns corect: a) Curți de apel – ordonator secundar; tribunale – ordonator terțiar
„Președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar președinții tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite.” — art. 49 alin. (1)
25. De câți vicepreședinți poate fi ajutat președintele la Curtea de Apel București și la Tribunalul București?
Răspuns corect: b) 1-3 vicepreședinți
„La Curtea de Apel București și la Tribunalul București, președintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreședinți.” — art. 50 alin. (2)
26. Cine exercită atribuțiile colegiului de conducere la judecătoriile cu 5 judecători sau mai puțini?
Răspuns corect: c) Președintele instanței
„numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuțiile colegiului de conducere se exercită de președinte” — art. 54 alin. (3)
Completurile de judecată la instanțe (art. 57–60)
- Compunerea completurilor o stabilește colegiul de conducere la începutul anului, urmărind continuitatea art. 57 alin. 1.
- Repartizarea aleatorie, în sistem informatizat; cauza nu poate trece la alt complet decât în condițiile legii art. 58 alin. 1–2.
- Audit extern al sistemului de repartizare aleatorie, la fiecare 2 ani, organizat de Ministerul Justiției art. 58 alin. 4–6.
- Primă instanță: complet de un judecător, cu excepția conflictelor de muncă și asigurări sociale art. 59 alin. 1.
- Apelul: 2 judecători; recursul: 3 judecători, dacă legea nu prevede altfel art. 59 alin. 3.
- Judecătorii stagiari participă cu vot consultativ art. 59 alin. 4.
- Conflicte de muncă în primă instanță: un judecător și 2 asistenți judiciari; asistenții au vot consultativ și semnează hotărârile art. 60.
27. Cum se face repartizarea cauzelor pe completuri de judecată?
Răspuns corect: c) În mod aleatoriu, în sistem informatizat
„Repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.” — art. 58 alin. (1)
28. La ce interval se auditează extern, sub aspect tehnic, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor?
Răspuns corect: c) La fiecare 2 ani
„Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, sub aspect tehnic, la fiecare 2 ani.” — art. 58 alin. (4)
29. În ce complet se judecă apelurile, dacă legea nu prevede altfel?
Răspuns corect: a) 2 judecători
„Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători” — art. 59 alin. (3)
30. Cum se constituie completul care judecă în primă instanță conflictele de muncă și asigurări sociale?
Răspuns corect: b) Dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari
„Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari.” — art. 60 alin. (1)
Instanțele militare (art. 61–65)
- Instanțele militare: tribunalele militare și Curtea Militară de Apel București art. 61 alin. 1.
- Statut de unitate militară, cu indicativ propriu art. 61 alin. 3.
- Locul judecății: la sediul instanței; pentru motive temeinice, în alt loc art. 62 alin. 1.
- Uniforma militară este obligatorie în ședință pentru judecătorii și procurorii militari art. 63.
- Tribunale militare în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara art. 64 alin. 1.
- Colegiul de conducere la instanțele militare: președintele și 2 judecători aleși pe 3 ani art. 64–65.
31. În ce municipii funcționează tribunale militare?
Răspuns corect: c) București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara
„În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează tribunale militare.” — art. 64 alin. (1)
32. Ce sunt obligați să poarte judecătorii și procurorii militari la ședințele de judecată?
Răspuns corect: a) Uniforma militară
„La ședințele de judecată, judecătorii și procurorii militari sunt obligați să poarte uniforma militară.” — art. 63
33. Unde funcționează Curtea Militară de Apel și ce statut are?
Răspuns corect: c) În municipiul București, ca instanță unică, cu personalitate juridică
„Curtea Militară de Apel funcționează în municipiul București, ca instanță unică, cu personalitate juridică” — art. 65
Ministerul Public – principii și atribuții (art. 66–74)
- Conducerea Ministerului Public: procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ art. 66 alin. 1.
- Principiile activității procurorilor: legalitate, imparțialitate și control ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției art. 66 alin. 2.
- Parchetele sunt independente față de instanțe și celelalte autorități publice art. 66 alin. 4.
- Atribuțiile principale art. 67:
- efectuează urmărirea penală;
- conduc și supraveghează cercetarea penală a poliției judiciare;
- sesizează instanțele în cauzele penale;
- exercită acțiunea civilă și căile de atac;
- apără drepturile minorilor și ale altor persoane vulnerabile;
- verifică respectarea legii la locurile de deținere preventivă.
- Dispozițiile scrise ale procurorului ierarhic superior, conforme cu legea, sunt obligatorii art. 68 alin. 1.
- Trecerea lucrării la alt procuror: suspendare sau încetare a calității, absență cu urgență, lăsarea cauzei în nelucrare peste 30 de zile art. 68 alin. 5.
- Poliția judiciară lucrează sub conducerea procurorului și e obligată să-i aducă la îndeplinire dispozițiile art. 70 alin. 2.
- În procesele penale participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat art. 72.
- Controlul ministrului justiției nu poate viza măsurile și soluțiile dispuse în urmărirea penală art. 74 alin. 2.
34. Potrivit căror principii își desfășoară activitatea procurorii?
Răspuns corect: b) Legalității, imparțialității și controlului ierarhic
„Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic” — art. 66 alin. (2)
35. Care dintre următoarele este o atribuție a Ministerului Public?
Răspuns corect: c) Verifică respectarea legii la locurile de deținere preventivă
„verifică respectarea legii la locurile de deținere preventivă;” — art. 67 lit. j)
36. Ce caracter au dispozițiile procurorului ierarhic superior date în scris și în conformitate cu legea?
Răspuns corect: a) Sunt obligatorii pentru procurorii din subordine
„Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.” — art. 68 alin. (1)
37. După cât timp de lăsare nejustificată a cauzei în nelucrare poate fi trecută lucrarea altui procuror?
Răspuns corect: b) Mai mult de 30 de zile
„lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.” — art. 68 alin. (5) lit. c)
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (art. 75–84)
- Rolul: coordonează parchetele din subordine, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public art. 75 alin. 1.
- Conducerea: procurorul general, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct, plus 3 consilieri art. 75 alin. 2–3.
- Procurorul general este ordonator principal de credite art. 75 alin. 4.
- Înlocuirea: în absența procurorului general, îl înlocuiește de drept prim-adjunctul, apoi adjunctul art. 75 alin. 5–6.
- Reprezentarea Ministerului Public în relațiile cu alte autorități și persoane: procurorul general art. 76.
- Structuri cu personalitate juridică în cadrul parchetului: DIICOT și DNA art. 80 alin. 2.
- Ordinele procurorului general au caracter intern art. 81.
- Colegiul de conducere: procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul, procurorii-șefi de secție și 2 procurori aleși pe 3 ani art. 82.
- Raportul anual se prezintă Secției pentru procurori a CSM și ministrului justiției până la 1 februarie a anului următor art. 84.
38. De către cine este ajutat procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ în conducerea parchetului?
Răspuns corect: a) De un prim-adjunct și un adjunct
„condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct” — art. 75 alin. (2)
39. Până la ce dată prezintă Parchetul de pe lângă ÎCCJ raportul anual de activitate?
Răspuns corect: b) 1 februarie a anului următor celui de referință
„până la data de 1 februarie a anului următor celui de referință” — art. 84
DIICOT și DNA (art. 85–99)
- DIICOT: structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului, cu sediul în București art. 85 alin. 1.
- DNA: structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, cu sediul în București art. 93 alin. 1.
- Procurorii-șefi DIICOT și DNA sunt asimilați prim-adjunctului procurorului general și sunt ordonatori secundari de credite art. 85 alin. 2–3, art. 93 alin. 2–3.
- Condiții de numire: fără sancțiuni disciplinare în ultimii 3 ani, conduită morală ireproșabilă, vechime de cel puțin 10 ani ca procuror sau judecător, concurs art. 86 alin. 2.
- Concursul constă într-un interviu, anunțat cu cel puțin 30 de zile înainte; candidaturile se depun în 10 zile art. 86 alin. 3 și 8.
- Termene ale concursului: verificarea condițiilor în 5 zile; contestație la listă în 24 de ore; contestație la notă în 3 zile, soluționată în 10 zile art. 86 alin. 9–16.
- Punctajul: maximum 100 de puncte, câte 20 pe criteriu; admis cu minimum 70 de puncte art. 86 alin. 14, art. 87.
- Înregistrarea interviului: audio-video obligatoriu, păstrată un an art. 86 alin. 12.
- Revocarea: pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor sau o sancțiune disciplinară, cu excepția avertismentului; nu constituie sancțiune disciplinară art. 88 alin. 1 și 13.
- Controlul în vederea revocării durează cel mult 60 de zile; ordinul de revocare se atacă la ÎCCJ în 30 de zile art. 88 alin. 6 și 12.
- Raportul anual DIICOT/DNA ajunge la procurorul general până la 1 februarie; acesta îl trimite ministrului în cel mult 30 de zile art. 92, art. 99.
40. În ce este specializată Direcția Națională Anticorupție?
Răspuns corect: c) Combaterea infracțiunilor de corupție
„ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de corupție” — art. 93 alin. (1)
41. Ce vechime minimă în funcția de procuror sau judecător se cere pentru numirea în DIICOT?
Răspuns corect: a) Cel puțin 10 ani
„o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs” — art. 86 alin. (2)
42. Care este punctajul minim pentru a fi declarat admis la concursul pentru DIICOT?
Răspuns corect: b) 70 de puncte
„Sunt declarați admiși la concursul prevăzut la art. 86 candidații care au obținut minimum 70 de puncte” — art. 87
43. În ce termen pot candidații respinși contesta lista candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concursul DIICOT?
Răspuns corect: c) 24 de ore
„Candidații respinși pot formula contestații în termen de 24 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (9).” — art. 86 alin. (10)
Parchetele de pe lângă instanțe și parchetele militare (art. 100–113)
- Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori și familie și judecătorie funcționează un parchet, cu aceeași circumscripție art. 100 alin. 1–2.
- Personalitate juridică au parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale; nu au cele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și judecătorii art. 100 alin. 3.
- Conducerea: parchetele de pe lângă curțile de apel – procurori generali; celelalte – prim-procurori art. 103.
- Ordonatori de credite: procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel – secundari; prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale – terțiari art. 104.
- Adjuncți: 1–2, respectiv 1; 1–3 la parchetele de pe lângă Curtea de Apel București și Tribunalul București art. 105.
- Repartizarea dosarelor la procurori o face conducătorul parchetului, ținând cont de specializare art. 106 alin. 3.
- Colegiile de conducere ale parchetelor avizează problemele generale de conducere art. 107 alin. 1.
- Parchetele militare au statut de unitate militară; urmărirea penală a unui militar activ o face procurorul militar, indiferent de grad art. 109, art. 112.
44. Care parchete NU au personalitate juridică?
Răspuns corect: b) Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și cele de pe lângă judecătorii
„Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.” — art. 100 alin. (3)
45. De cine sunt conduse parchetele de pe lângă tribunale și judecătorii?
Răspuns corect: c) De prim-procurori
„Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii sunt conduse de prim-procurori.” — art. 103 alin. (2)
46. Cine efectuează urmărirea penală când persoana cercetată este militar activ?
Răspuns corect: a) Procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate
„Când persoana cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate.” — art. 112
Institutul Național al Magistraturii (art. 114–120)
- INM: instituție publică cu personalitate juridică, în coordonarea CSM, pentru formarea inițială și continuă a judecătorilor și procurorilor art. 114 alin. 1.
- Nu face parte din sistemul național de învățământ; sediul în București art. 114 alin. 3–4.
- Conducerea: un director și 2 directori adjuncți, numiți de Plenul CSM pentru 3 ani art. 115 alin. 1, art. 116 alin. 1.
- Consiliul științific: 13 membri, rol consultativ, mandat de 3 ani (auditorii – un an), se întrunește lunar art. 115 alin. 4–11.
- Incompatibilitate: membrul consiliului științific nu poate fi membru al unui partid politic art. 115 alin. 12.
- Candidaturile pentru director se depun în 30 de zile de la anunț art. 116 alin. 3.
- Directorul INM este ordonator terțiar de credite; INM se finanțează prin bugetul CSM art. 117.
- Personalul de instruire se evaluează o dată la 3 ani art. 119 alin. 3; orele de curs se înmulțesc cu 2,5, cele de seminar cu 1,5 art. 120.
47. În coordonarea cărei instituții se află Institutul Național al Magistraturii?
Răspuns corect: b) Consiliului Superior al Magistraturii
„Institutul Național al Magistraturii este instituția publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii” — art. 114 alin. (1)
48. Câți membri are consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii?
Răspuns corect: c) 13 membri
„funcționează, cu rol consultativ, consiliul științific format din 13 membri” — art. 115 alin. (4)
49. Pentru ce mandat sunt numiți directorul INM și directorii adjuncți?
Răspuns corect: a) 3 ani
„sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 3 ani” — art. 116 alin. (1)
Asistenții judiciari (art. 121–126)
- Numirea: de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, pentru 5 ani, cu vechime în funcții juridice de cel puțin 5 ani art. 121.
- Condiții: cetățenie română, licență în drept, fără antecedente penale și cazier fiscal, cunoașterea limbii române, aptitudine medicală și psihologică art. 121 lit. a–e.
- Statut: stabilitate pe durata mandatului; li se aplică obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor art. 122 alin. 1–2.
- Delegarea la altă instanță: cel mult 60 de zile, prelungibilă cu cel mult 60 de zile într-un an art. 122 alin. 7.
- Sancțiunile disciplinare le aplică ministrul justiției, după cercetare prealabilă de 60 de zile (prelungire cu 30) art. 124 alin. 2–4.
- Termenul sancțiunii: 30 de zile de la referat, dar cel mult 2 ani de la faptă; se atacă în 30 de zile la contencios art. 124 alin. 6–7.
- Evaluarea: din 2 în 2 ani; prima, la un an de la numire; făcută de președintele tribunalului art. 125 alin. 1–2.
- Calificativul „nesatisfăcător” duce la eliberarea din funcție pentru incapacitate profesională art. 125 alin. 5.
50. Cine numește asistenții judiciari și pentru ce mandat?
Răspuns corect: b) Ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, pentru 5 ani
„Asistenții judiciari sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, pentru un mandat de 5 ani” — art. 121
51. Pe ce perioadă maximă se dispune delegarea asistenților judiciari la alte instanțe?
Răspuns corect: c) Cel mult 60 de zile
„Delegarea asistenților judiciari se dispune de președintele instanței la care aceștia sunt încadrați, pe o perioadă de cel mult 60 de zile” — art. 122 alin. (7)
52. La ce interval sunt evaluați asistenții judiciari privind calitatea activității?
Răspuns corect: a) Din 2 în 2 ani
„Asistenții judiciari sunt supuși unor evaluări privind calitatea activității din 2 în 2 ani.” — art. 125 alin. (1)
53. Ce se întâmplă cu asistentul judiciar care primește calificativul „nesatisfăcător”?
Răspuns corect: b) Este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională
„este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională de către ministrul justiției” — art. 125 alin. (5)
Compartimentele auxiliare de specialitate (art. 127–131)
- Compartimente obligatorii la toate instanțele și parchetele art. 127 alin. 1:
- registratura;
- grefa;
- arhiva;
- biroul de informare și relații publice;
- biblioteca.
- Compartiment de documentare și de informatică juridică: la curțile de apel, ÎCCJ, parchetele de pe lângă acestea, DNA, DIICOT art. 127 alin. 3.
- Instanțele și parchetele militare au și compartiment de documente clasificate art. 127 alin. 4.
- Specialiștii din parchete (economic, financiar, informatic etc.) sunt funcționari publici; funcția e incompatibilă cu alta, cu excepția celor didactice din învățământul superior art. 127 alin. 5–7.
- Biroul de informare și relații publice asigură legătura cu publicul și presa; conducătorul este și purtător de cuvânt art. 128.
- Subordonarea: personalul auxiliar e subordonat ierarhic conducerii instanței sau parchetului art. 129 alin. 1.
- Conducerea compartimentelor: prim-grefieri la ÎCCJ, curți de apel, tribunale și parchetele lor; grefieri-șefi la judecătorii și parchetele lor art. 129 alin. 3.
- Obligațiile grefierilor: fac toate consemnările ședinței sau actelor de urmărire penală, sub controlul președintelui completului sau al procurorului art. 130 alin. 1.
- Ținuta grefierilor: stabilită prin hotărâre a Guvernului, asigurată gratuit; grefierii militari poartă uniforma militară art. 130 alin. 2–3.
- Informatizarea: numărul specialiștilor IT îl stabilește conducătorul, cu avizul conform al Ministerului Justiției art. 131.
54. Ce compartimente au în structură, în plus, curțile de apel, ÎCCJ, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, DNA și DIICOT?
Răspuns corect: c) Un compartiment de documentare și un compartiment de informatică juridică
„au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare și un compartiment de informatică juridică” — art. 127 alin. (3)
55. Ce compartiment au în plus, în structură, instanțele și parchetele militare?
Răspuns corect: a) Un compartiment de documente clasificate
„Instanțele și parchetele militare au în structură și un compartiment de documente clasificate.” — art. 127 alin. (4)
56. Ce calitate au specialiștii numiți în cadrul parchetelor în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic?
Răspuns corect: b) Funcționar public
„Specialiștii prevăzuți la alin. (5) au calitatea de funcționar public.” — art. 127 alin. (6)
57. Cine îndeplinește rolul de purtător de cuvânt al instanței sau parchetului?
Răspuns corect: c) Conducătorul biroului de informare și relații publice
„Conducătorul biroului, care îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt” — art. 128 alin. (2)
Paza instanțelor și parchetelor (art. 132–135)
- Paza sediilor, a bunurilor, supravegherea accesului și ordinea interioară: Jandarmeria Română, gratuit art. 132 alin. 1.
- Coordonarea jandarmilor: președintele instanței sau conducătorul parchetului art. 132 alin. 3.
- Instanțele și parchetele militare: paza o asigură poliția militară, gratuit art. 133.
- Sprijinul Poliției Române și Jandarmeriei pentru procesul penal, la solicitare art. 134.
- Modul de utilizare a jandarmilor se stabilește prin protocol cu Ministerul Afacerilor Interne art. 135.
58. Cine asigură paza sediilor instanțelor judecătorești și a parchetelor (civile)?
Răspuns corect: b) Jandarmeria Română, în mod gratuit
„se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate” — art. 132 alin. (1)
59. Cine asigură paza sediilor instanțelor și parchetelor militare?
Răspuns corect: c) Poliția militară, în mod gratuit
„se asigură, în mod gratuit, de către poliția militară” — art. 133 alin. (3)
60. Cine asigură paza sediilor instanțelor și parchetelor și cine coordonează această activitate?
Paza sediilor instanțelor și parchetelor, a bunurilor și valorilor acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare se asigură, în mod gratuit, de Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate. Activitatea personalului este coordonată de președintele instanței sau de conducătorul parchetului. La instanțele și parchetele militare, paza se asigură gratuit de poliția militară.
„Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de președintele instanței sau de conducătorul parchetului.” — art. 132–133
Compartimentul economico-financiar și administrativ (art. 136–141)
- Managerul economic conduce compartimentul economico-financiar la ÎCCJ, parchete, DNA, DIICOT, curți de apel și tribunale art. 136 alin. 1.
- Subordonarea: managerul economic e subordonat președintelui instanței sau conducătorului parchetului art. 136 alin. 2.
- Tribunalele asigură activitatea economică și pentru judecătoriile din circumscripție art. 136 alin. 3.
- Numirea: prin concurs și ordin al conducătorului; funcția se echivalează cu cea de director art. 137.
- Atribuțiile managerului economic art. 138:
- conduce compartimentul;
- organizează proiectele de buget;
- coordonează administrarea sediilor, ordinea, curățenia, paza bunurilor, prevenirea incendiilor;
- ține evidența imobilelor și bunurilor;
- organizează contabilitatea la zi.
- Statut: managerii economici și personalul financiar-contabil sunt funcționari publici art. 139.
- Delegarea calității de ordonator de credite către managerii economici art. 140.
- Instanțele militare din afara Bucureștiului au compartiment economico-administrativ: achiziții, aprovizionare, întreținere, ordine, curățenie, incendii art. 141.
61. Cui este subordonat managerul economic?
Răspuns corect: a) Președintelui instanței sau, după caz, conducătorului parchetului
„Managerul economic este subordonat președintelui instanței sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcționează.” — art. 136 alin. (2)
62. Cu ce funcție publică se echivalează funcția de manager economic?
Răspuns corect: b) Director
„Funcția de manager economic se echivalează cu funcția publică de director” — art. 137 alin. (4)
63. Care dintre următoarele este o atribuție a managerului economic?
Răspuns corect: c) Ia măsuri pentru asigurarea ordinii, curățeniei și a pazei bunurilor în sediile instanțelor și parchetelor
„ia măsuri pentru asigurarea ordinii, curățeniei și a pazei bunurilor în sediile instanțelor și parchetelor” — art. 138 lit. e)
64. Ce calitate au managerii economici și personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă?
Răspuns corect: a) Funcționari publici
„au calitatea de funcționari publici, având drepturile și obligațiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019” — art. 139
Bugetele și posturile (art. 142–148)
- Finanțare integrală de la bugetul de stat pentru instanțe și parchete art. 142 alin. 1, art. 143 alin. 1.
- Cheltuielile de personal ale instanțelor: în bugetul ÎCCJ; celelalte cheltuieli – Ministerul Justiției art. 142 alin. 2–3.
- Bugetul parchetelor îl gestionează Parchetul de pe lângă ÎCCJ; al instanțelor și parchetelor militare – Ministerul Apărării Naționale art. 143.
- Proiectele de buget le elaborează curțile de apel și parchetele de pe lângă ele; au nevoie de avizul conform al CSM art. 144.
- Numărul maxim de posturi: prin hotărâre a Guvernului art. 146.
- Fond de rezervă: 150 de posturi de judecător și 50 de procuror art. 147 alin. 4.
- Statele de funcții: la instanțe – ordin al președintelui ÎCCJ; la parchete – ordin al ministrului justiției art. 148.
65. Cine gestionează bugetul parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii?
Răspuns corect: b) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
„este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție” — art. 143 alin. (2)
66. Câte posturi cuprinde fondul de rezervă pentru judecători și procurori?
Răspuns corect: c) 150 de posturi de judecător și 50 de posturi de procuror
„se constituie un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător și 50 de posturi de procuror” — art. 147 alin. (4)
Dispoziții tranzitorii și finale (art. 149–168)
- Pe lângă instanțe funcționează oficiile registrului comerțului art. 149.
- Asistentul judecătorului îl sprijină pe judecător, sub îndrumarea și supravegherea acestuia art. 150.
- Sediile: statul asigură sediile și mijloacele materiale și financiare art. 151 alin. 1.
- Regulamentul de ordine interioară al instanțelor stabilește repartizarea cauzelor, atribuțiile personalului, vacanța judecătorească, compartimentele auxiliare; se aprobă de Secția pentru judecători a CSM art. 152.
- Alegeri pentru colegiile de conducere în 60 de zile de la intrarea în vigoare art. 161.
- Avizele pentru care nu se spune că sunt conforme sunt consultative art. 166.
- Intrarea în vigoare: la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial; abrogă Legea nr. 304/2004 art. 168 alin. 1 și 5.
- Excepție: excluderea perioadei de auditor de justiție din vechimea procurorilor se aplică de la 1 ianuarie 2027 art. 168 alin. 2.
67. Ce caracter au avizele din procedurile legii pentru care nu se prevede caracterul lor conform?
Răspuns corect: a) Consultativ
„Avizele din procedurile reglementate de prezenta lege pentru care nu se prevede caracterul lor conform sunt consultative.” — art. 166
68. Când a intrat în vigoare Legea nr. 304/2022?
Răspuns corect: b) La 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial
„Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.” — art. 168 alin. (1)
69. Ce structură funcționează, în condițiile legii, pe lângă instanțele judecătorești, potrivit art. 149?
Răspuns corect: c) Oficiile registrului comerțului
„funcționează, în condițiile legii, următoarele structuri: a) oficiile registrului comerțului;” — art. 149
70. Ce se stabilește prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și cine îl aprobă?
Regulamentul stabilește: organizarea administrativă a curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor; modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe completuri; atribuțiile președinților, vicepreședinților, președinților de secții, judecătorilor și celorlalte categorii de personal; activitatea colegiilor de conducere și a adunărilor generale; vacanța judecătorească; organizarea compartimentelor auxiliare de specialitate și a compartimentului economico-financiar. Se elaborează de CSM și Ministerul Justiției și se aprobă prin hotărâre a Secției pentru judecători a CSM, publicată în Monitorul Oficial.
„se aprobă prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii” — art. 152
Anexele (anexa nr. 1 și anexa nr. 2)
- Anexa nr. 1 cuprinde: A – judecătoriile și localitățile lor de reședință; B – tribunalele, cu reședința; C – cele 15 curți de apel și tribunalele din circumscripție (anexa nr. 1).
- Exemple de curți de apel: Curtea de Apel Cluj – Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj; Curtea de Apel București – București, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman (anexa nr. 1 lit. C).
- Tribunalul Ilfov are reședința în orașul Buftea; Tribunalul Argeș în municipiul Pitești (anexa nr. 1 lit. B).
- Anexa nr. 2: tribunalele militare București, Cluj, Iași, Timișoara și Curtea Militară de Apel București, cu competență teritorială generală (anexa nr. 2).
71. Potrivit anexei nr. 1, ce tribunale sunt cuprinse în circumscripția Curții de Apel Cluj?
Răspuns corect: a) Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj
„8. | Curtea de Apel Cluj | Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj | municipiul Cluj-Napoca |” — anexa nr. 1 lit. C
72. Potrivit anexei nr. 1, în circumscripția cărei curți de apel se află Tribunalul Ilfov?
Răspuns corect: b) Curtea de Apel București
„7. | Curtea de Apel București | București, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman | municipiul București |” — anexa nr. 1 lit. C
73. Potrivit anexei nr. 1, în circumscripția cărei curți de apel se află tribunalele Mureș și Harghita?
Răspuns corect: c) Curtea de Apel Târgu Mureș
„13. | Curtea de Apel Târgu Mureș | Mureș, Harghita | municipiul Târgu Mureș |” — anexa nr. 1 lit. C
74. Potrivit anexei nr. 1, ce tribunale cuprinde circumscripția Curții de Apel Ploiești?
Răspuns corect: a) Prahova, Buzău, Dâmbovița
„14. | Curtea de Apel Ploiești | Prahova, Buzău, Dâmbovița | municipiul Ploiești |” — anexa nr. 1 lit. C
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Vicepreședinți / președinți de secții la ÎCCJ | 2 / 4 | art. 21 alin. 1 |
| Mandatul membrilor aleși în colegiile de conducere | 3 ani | art. 30, art. 54 |
| Alegeri pentru un loc vacant în colegiu | cel mult 30 de zile | art. 30 alin. 4, art. 54 alin. 10 |
| Cvorum colegiu de conducere ÎCCJ | cel puțin 7 membri | art. 31 alin. 4 |
| Cvorum Secții Unite | două treimi din judecători | art. 38 |
| Instanță la care președintele preia atribuțiile colegiului | 5 judecători sau mai puțin | art. 54 alin. 3 |
| Audit extern al repartizării aleatorii | la fiecare 2 ani | art. 58 alin. 4 |
| Complet: primă instanță / apel / recurs | 1 / 2 / 3 judecători | art. 59 |
| Lucrare lăsată în nelucrare (se poate trece la alt procuror) | peste 30 de zile | art. 68 alin. 5 |
| Raport anual al parchetelor | până la 1 februarie | art. 84, 92, 99 |
| Vechime pentru DIICOT/DNA | cel puțin 10 ani | art. 86 alin. 2 |
| Admitere la interviul DIICOT/DNA | minimum 70 din 100 de puncte | art. 86 alin. 14, art. 87 |
| Consiliul științific INM | 13 membri | art. 115 alin. 4 |
| Mandat asistent judiciar | 5 ani | art. 121 |
| Delegarea asistentului judiciar | cel mult 60 de zile | art. 122 alin. 7 |
| Evaluarea asistenților judiciari | din 2 în 2 ani | art. 125 alin. 1 |
| Fondul de rezervă | 150 posturi judecător, 50 procuror | art. 147 alin. 4 |
| Intrarea în vigoare | 30 de zile de la publicare | art. 168 alin. 1 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 21 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 103 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).