Întrebări din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1917/2005

Răspuns corect: a) contabilitatea financiară și, după caz, contabilitatea de gestiune

„Instituțiile publice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară și după caz, contabilitatea de gestiune.” — cap. I pct. 1.1

Răspuns corect: b) rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial)

„pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial)” — cap. I pct. 1.1

Răspuns corect: c) valoarea nominală

„Creanțele și datoriile instituțiilor publice se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.” — cap. III pct. 3.3.1

Răspuns corect: a) ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității

„Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la instituțiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionarii unității respective.” — cap. I pct. 1.2

Răspuns corect: b) studii economice superioare

„Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare” — cap. I pct. 1.2

Răspuns corect: c) cursul zilei, comunicat de Banca Națională a României

„Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Națională a României.” — cap. I pct. 1.3

Răspuns corect: a) „maestru-șah”

„La instituțiile publice, forma de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare este "maestru-șah".” — cap. I pct. 1.4.2

Răspuns corect: b) Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare

„Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare.” — cap. I pct. 1.4.3

Răspuns corect: c) cel puțin o dată pe an

„Registrul-inventar se întocmește la înființarea instituției, cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționarii instituției” — cap. I pct. 1.4.3

Răspuns corect: a) lunar

„balanțele de verificare sintetice se întocmesc lunar iar balanțele de verificare analitice, cel mai târziu la sfârșitul perioadei pentru care se întocmesc situațiile financiare” — cap. I pct. 1.4.4

Răspuns corect: b) 10 ani de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite

„Termenul de păstrare a registrelor și documentelor justificative și contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite” — cap. I pct. 1.4.5

Răspuns corect: c) 50 de ani

„cu excepția statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani” — cap. I pct. 1.4.5

Răspuns corect: a) 24 de ore de la constatare

„are obligația să înștiințeze în scris, în termen de 24 de ore de la constatare, ordonatorul de credite” — cap. I pct. 1.4.5

Răspuns corect: b) la data înființării instituției publice

„cu excepția primului an de activitate, când acesta începe la data înființării instituției publice, potrivit legii” — cap. I pct. 1.5

Răspuns corect: c) în lei, fără subdiviziunile leului

„Situațiile financiare se întocmesc în moneda națională, respectiv în lei, fără subdiviziunile leului.” — cap. II pct. 2.1

Răspuns corect: a) conducătorul instituției și conducătorul compartimentului financiar-contabil sau altă persoană împuternicită

„Situațiile financiare se semnează de conducătorul instituției și de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție.” — cap. II pct. 2.1

Răspuns corect: b) politici contabile și note explicative

„e) anexe la situațiile financiare, care includ: politici contabile și note explicative;” — cap. II pct. 2.2

Răspuns corect: c) gradul crescător al lichidității

„elementele de natura activelor sunt prezentate în funcție de gradul crescător al lichidității” — cap. II pct. 2.3.1

Răspuns corect: a) diferența între active și datorii

„Capitalurile proprii se mai numesc și active nete sau patrimoniu net și se determină ca diferența între active și datorii.” — cap. II pct. 2.3.1

Răspuns corect: b) veniturile realizate și cheltuielile efectuate în exercițiul financiar curent

„ca diferența între veniturile realizate și cheltuielile efectuate în exercițiul financiar curent” — cap. II pct. 2.4.1

Răspuns corect: c) principiul intangibilității

„Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent.” — cap. II pct. 2.7.1

Răspuns corect: a) metodele de evaluare se aplică în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul

„Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.” — cap. II pct. 2.7.1

Răspuns corect: b) contul 117 „Rezultatul reportat”

„iar cele referitoare la venituri și cheltuieli se efectuează în contul 117 «Rezultatul reportat»” — cap. II pct. 2.7.2

Răspuns corect: c) valoarea justă

„la valoarea justă - pentru bunurile obținute cu titlu gratuit” — cap. II pct. 2.8

Răspuns corect: a) nu fac parte din costul de achiziție

„Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziție.” — cap. II pct. 2.8

Răspuns corect: b) valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului și durată normală de utilizare mai mare de un an

„au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului și o durata normală de utilizare mai mare de un an” — cap. III pct. 1.2.1

Răspuns corect: c) metoda amortizării liniare

„Instituțiile publice amortizează activele fixe corporale utilizând metoda amortizării liniare (contul 281).” — cap. III pct. 1.2.5

Răspuns corect: a) luna următoare recepției sau punerii în funcțiune

„Amortizarea se înregistrează lunar, începând cu luna următoare recepției sau punerii în funcțiune, după caz, a activului.” — cap. III pct. 1.2.5

Răspuns corect: b) 10 ani

„Amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani, cu excepția celor care nu se supun amortizării, potrivit legii.” — cap. III pct. 1.2.2

Răspuns corect: c) 5 ani

„se amortizează în funcție de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăși o perioadă de 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite” — cap. III pct. 1.1.5

Răspuns corect: a) majorează costul activului fix corporal

„Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătățirea performanțelor față de parametrii funcționali stabiliți inițial (modernizări)” — cap. III pct. 1.2.4

Răspuns corect: b) ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz

„Scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz.” — cap. III pct. 1.2.8

Răspuns corect: c) în momentul scoaterii din folosință

„Excepție fac materialele de natura obiectelor de inventar, al căror cost se recunoaște în momentul scoaterii din folosință.” — cap. III pct. 2.1.3

Răspuns corect: a) costul de achiziție sau de producție al primei intrări (lot)

„potrivit acestei metode, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al primei intrări (lot)” — cap. III pct. 2.1.4

Răspuns corect: b) interzisă, cu excepția situațiilor prevăzute de lege

„Este interzis instituțiilor publice de a efectua operațiunile de mai sus prin băncile comerciale, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.” — cap. III pct. 2.3.1

Răspuns corect: c) trezoreria statului

„în limita plafonului de casă stabilit de către trezoreria statului pentru fiecare instituție publică” — cap. III pct. 2.3.2

Răspuns corect: a) trei luni

„Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituția publică în termen de trei luni” — cap. III pct. 3.1.8

Răspuns corect: b) o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă

„Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.” — cap. III lit. B pct. 3.1

Răspuns corect: c) în perioada în care munca a fost prestată

„se recunosc în perioada în care munca a fost prestată” — cap. IV pct. 1.2

Răspuns corect: a) numai în creditul acestora

„Operațiunile contabile cu conturi de venituri se înregistrează numai în creditul acestora” — cap. IV pct. 2.5

Contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar; b) contabilitatea trezoreriei statului; c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și excedentul sau deficitul patrimonial; d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

„c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și excedentul sau deficitul patrimonial;” — cap. I pct. 1.1

Documentele justificative trebuie să cuprindă: denumirea documentului; denumirea și, după caz, sediul unității care întocmește documentul; numărul documentului și data întocmirii acestuia; menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico-financiare (când este cazul); conținutul operațiunii și, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia; datele cantitative și valorice aferente operațiunii; numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii, ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor în drept să aprobe operațiunile; alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate.

„conținutul operațiunii economico-financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;” — cap. I pct. 1.4.1

Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică și sistematică a modificării elementelor de activ și de pasiv ale instituției. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ și de pasiv grupate în funcție de natura lor, inventariate potrivit legii. Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar și sistematic, prin regruparea conturilor, existența și mișcarea elementelor de activ și de pasiv; ea stă la baza întocmirii balanței de verificare. Registrul-jurnal și Registrul-inventar se întocmesc într-un singur exemplar, după ce au fost numerotate, șnuruite, parafate și înregistrate în evidența instituției.

„Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ și de pasiv grupate în funcție de natura lor, inventariate potrivit legii.” — cap. I pct. 1.4.3

Instituțiile publice au obligația păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile și a documentelor justificative. Răspunderea pentru arhivare revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității. Termenul de păstrare a registrelor și documentelor justificative și contabile este de 10 ani de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepția statelor de salarii, care se păstrează 50 de ani; situațiile financiare anuale se păstrează 50 de ani. În caz de încetare a activității, documentele se predau la arhivele statului sau la arhivele militare. Pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor se aduce la cunoștința ordonatorului de credite, în scris, în 24 de ore de la constatare. Reconstituirea se face pe baza unui „dosar de reconstituire”, iar documentele reconstituite poartă obligatoriu și vizibil mențiunea „RECONSTITUIT”.

„Situațiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani.” — cap. I pct. 1.4.5

Situațiile financiare trimestriale și anuale cuprind: a) bilanțul; b) contul de rezultat patrimonial; c) situația fluxurilor de trezorerie; d) situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor; e) anexe la situațiile financiare, care includ politici contabile și note explicative; f) contul de execuție bugetară.

„d) situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor;” — cap. II pct. 2.2

Principiile sunt: continuității activității, permanenței metodelor, prudenței, contabilității pe bază de angajamente, evaluării separate a elementelor de activ și de datorii, intangibilității, necompensării, comparabilității informațiilor (în text: „compatibilității”), materialității (pragului de semnificație) și prevalenței economicului asupra juridicului. Contabilitatea pe bază de angajamente: efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. Necompensarea: orice compensare între elementele de activ și de datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă, cu excepția compensărilor între active și datorii permise de reglementările legale, numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor și cheltuielilor la valoarea integrală.

„Orice compensare între elementele de activ și de datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă” — cap. II pct. 2.7.1

La data intrării în patrimoniu, bunurile se evaluează la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă (costul istoric): la cost de achiziție pentru bunurile procurate cu titlu oneros, la cost de producție pentru bunurile produse în instituție și la valoarea justă pentru bunurile obținute cu titlu gratuit. Cu ocazia inventarierii, evaluarea se face la valoarea actuală a fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței. La încheierea exercițiului financiar, elementele se reflectă în situațiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. La data ieșirii din instituție sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

„La data ieșirii din instituție sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.” — cap. II pct. 2.8

Sunt active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și care îndeplinesc cumulativ condițiile: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului și o durată normală de utilizare mai mare de un an. Instituțiile publice le amortizează prin metoda amortizării liniare. Amortizarea se înregistrează lunar, începând cu luna următoare recepției sau punerii în funcțiune. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare, cota fiind raportul între 100 și durata normală de utilizare din Catalogul aprobat prin hotărâre a Guvernului. Pentru activele date cu chirie, în concesiune sau în folosință gratuită, amortizarea se calculează de instituția care le are în patrimoniu. Terenurile nu sunt supuse amortizării. Valoarea rămasă neamortizată la scoaterea din funcțiune se include integral în cheltuieli, la momentul scoaterii din funcțiune.

„Amortizarea anuala se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe corporale.” — cap. III pct. 1.2.1 și 1.2.5

La ieșirea din gestiune, stocurile se evaluează prin una dintre metodele: a) primul intrat – primul ieșit (FIFO): bunurile ieșite se evaluează la costul de achiziție sau de producție al primei intrări (lot), iar pe măsura epuizării lotului, la costul lotului următor, în ordine cronologică; b) costul mediu ponderat (CMP): costul fiecărui element se calculează pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei; media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepție; c) ultimul intrat – primul ieșit (LIFO): bunurile ieșite se evaluează la costul ultimei intrări (lot), iar pe măsura epuizării lotului, la costul lotului anterior. Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvență de la un exercițiu la altul.

„Metoda aleasă trebuie aplicata cu consecvență pentru elemente similare de natura stocurilor, de la un exercițiu la altul.” — cap. III pct. 2.1.4

Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. Provizioanele nu pot depăși din punct de vedere valoric sumele necesare stingerii obligației curente la data bilanțului. Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: o instituție are o obligație curentă generată de un eveniment anterior; este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; și poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion. Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor, se revizuiesc la data fiecărui bilanț anual și se utilizează numai pentru scopul pentru care au fost inițial recunoscute.

„Provizioanele nu pot depăși din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligației curente la data bilanțului.” — cap. III lit. B pct. 3.1, 3.3 și 3.4