Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2115/2021

Metodologiei de delimitare a albiilor minore ale cursurilor de apă care aparțin domeniului public al statului

47 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)

Rezumat de învățat

Ordinul nr. 2.115/2021 aprobă Metodologia de delimitare a albiilor minore ale cursurilor de apă care aparțin domeniului public al statului: ce terenuri intră în albia minoră, cine face delimitarea, cum se lucrează pe teren și la birou și cum se încheie procedura. Se cere la concursurile din Administrația Națională „Apele Române” și din administrațiile bazinale de apă (tehnicieni, topografi, referenți, personal de gospodărire a apelor). Articolele de mai jos sunt ale metodologiei (anexa la ordin), în afară de prima secțiune.

Esențialul, în două minute

  • Ordinul aprobă Metodologia de delimitare a albiilor minore din domeniul public al statului și abrogă Ordinul nr. 326/2007 (art. 1, art. 3 din ordin).
  • Delimitarea o fac comisii cu personal desemnat de conducerea deținătorului/administratorului albiilor; UAT-urile și instituțiile interesate participă ca invitați (art. 8).
  • Se delimitează cursurile de apă codificate până la ordinul 6 în Atlasul cadastrului apelor din România (art. 6).
  • La analiza hidraulică, linia malului = nivelul debitului maxim cu probabilitatea anuală de depășire de 50% (art. 14 alin. 2).
  • În albia minoră intră și prundișurile, fostele albii reactivate și insulele fără legătură cu malul, mai puțin cele din fondul forestier național (art. 18).
  • Planurile se fac în Stereografic 1970 și Marea Neagră 1975; planurile digitale au minimum 7 straturi (art. 26, art. 29 lit. d).
  • Delimitarea se încheie printr-o decizie a deținătorului/administratorului albiei, după modelul din anexa nr. 3 (art. 33 alin. 1).
  • Riveranii sunt înștiințați în 15 zile de la recepționarea limitelor, la sediul UAT-urilor; marcarea în teren cerută de ei se plătește de solicitanți (art. 34, art. 35).

Capcane la grilă

  • Nu confunda probabilitatea de depășire de 50% (linia malului) cu alte valori; la lacurile naturale și bălți cuveta merge până la nivelurile medii multianuale (art. 14, art. 17).
  • Nu confunda scara planului de ansamblu (1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000) cu scara planurilor de situație din datele topografice (1:25.000 sau 1:50.000) (art. 29, art. 31).
  • Nu confunda albia bine incizată (linia malurilor bine pusă în evidență) cu albia slab incizată (linia malurilor nu se poate pune în evidență, se trece la modelare hidraulică) (anexa nr. 1, anexa nr. 2).
  • Nu confunda spațiul de mobilitate funcțional, care la albia instabilă se constituie ca albie minoră, cu albia majoră (art. 14 alin. 5).
  • Nu confunda cine înștiințează riveranii (deținătorul/administratorul albiei) cu UAT-ul, care doar găzduiește diseminarea la sediul său (art. 35).

Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.

Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.

Ordinul de aprobare (art. 1–4 din ordin)
  • Ce aprobă: Metodologia de delimitare a albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului, prevăzută în anexa care face parte integrantă din ordin art. 1.
  • Cine duce la îndeplinire art. 2:
    • direcția tehnică de specialitate din autoritatea publică centrală din domeniul apelor;
    • Administrația Națională „Apele Române”;
    • deținătorii/administratorii de albii minore din domeniul public al statului;
    • autoritățile publice locale.
  • Act abrogat: Ordinul nr. 326/2007 (vechea metodologie de delimitare), la data intrării în vigoare a noului ordin art. 3.
  • Publicare: în Monitorul Oficial al României, Partea I art. 4.
Verifică-te din această secțiune

1. Ce act normativ se abrogă la intrarea în vigoare a Ordinului nr. 2.115/2021?

2. Care dintre următorii NU este menționat printre cei care duc la îndeplinire prevederile ordinului?

3. Metodologia urmărește reguli uniforme pentru delimitarea albiilor minore ale apelor de suprafață ale statului:

4. Datele de identificare ale imobilelor administrate de „Apele Române” sunt prevăzute în evidența cantitativ-valorică și în:

Prevederi generale: scop, obiect și cadru legal (art. 1–7)
  • Scopul: reguli uniforme pentru definirea noțiunii de albie minoră și pentru stabilirea limitelor și delimitarea în teren a albiilor minore ale apelor de suprafață ale statului, indiferent de instituția care le administrează art. 1.
  • Lista imobilelor din domeniul public al statului: anexa nr. 2 la OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ), conform art. 136 alin. (4) din Constituție art. 2 alin. 1.
  • Datele de identificare ale imobilelor administrate de „Apele Române” și de alte instituții din domeniul apelor: evidența cantitativ-valorică și anexa nr. 12 la HG nr. 1.705/2006 (inventarul centralizat al bunurilor statului) art. 2 alin. 2.
  • Regimul de folosire, servitutea, exploatarea și protecția albiilor și malurilor sunt reglementate de Legea apelor nr. 107/1996 art. 3.
  • Caracteristicile albiei minore furnizează date tehnice sistemului informațional al gospodăririi apelor art. 4.
  • Legi de bază pentru delimitare și evidență art. 5:
    • Legea apelor nr. 107/1996;
    • Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică;
    • Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996;
    • OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ).
  • Obiectul: stabilirea limitelor albiilor minore ale cursurilor de apă inventariate și codificate până la ordinul 6, cum apar în Atlasul cadastrului apelor din România, și informații pentru reactualizarea atlasului art. 6.
  • La organizare se au în vedere suprafețele cu lucii de apă din Atlas, dar și alte albii minore, cuvete de lacuri și bălți care pot fi înscrise în cadastru sau care și-au pierdut caracteristicile inițiale art. 7.
Verifică-te din această secțiune

5. Obiectul metodologiei îl reprezintă stabilirea limitelor albiilor minore ale cursurilor de apă inventariate și codificate:

6. Cine duce la îndeplinire prevederile Ordinului nr. 2.115/2021?

Comisiile de delimitare și responsabilitățile (art. 8–13)
  • Cine delimitează: comisii formate din personal desemnat de conducerea deținătorului/administratorului albiilor minore art. 8.
  • Invitați: după caz, reprezentanți ai instituțiilor publice interesate și ai unităților administrativ-teritoriale art. 8.
  • Organizarea, componența, responsabilitățile și competențele comisiilor se stabilesc prin decizii interne ale conducerii deținătorului/administratorului art. 9.
  • Lucrările de delimitare: întocmite de specialiști cu pregătire în mai multe domenii; sunt o activitate de inventariere sistematică și periodică (date topografice și hidrologice) art. 10 alin. 1.
  • Unde ajung datele: în Fondul național de date de gospodărire a apelor, administrat potrivit Ordinului nr. 1.276/2005 art. 10 alin. 2; apoi se integrează în documentele tehnice ale cadastrului, pentru cartea funciară art. 10 alin. 3.
  • Delimitarea este o activitate premergătoare documentației cadastrale, pentru terenurile statului fără acte juridice cu amplasament și suprafață art. 11.
  • Lucrări pe ape ale altor deținători: reprezentanții acestora participă la comisie ca invitați art. 12 alin. 1.
  • Autoritățile locale din comisie acordă sprijin informațional, tehnic și de altă natură, în limitele competențelor art. 12 alin. 2.
  • Responsabilitatea identificării limitelor albiei, inclusiv a terenurilor aflate permanent sub apă, revine deținătorilor/administratorilor art. 12 alin. 3.
  • Termenii tehnici sunt definiți în anexa nr. 1 la metodologie art. 13.
Verifică-te din această secțiune

7. Cine formează comisiile care realizează delimitarea albiilor minore din domeniul public al statului?

8. Componența și competențele comisiilor de delimitare se stabilesc prin:

9. Datele rezultate din lucrările de delimitare se înregistrează în:

10. Dacă pe parcursul delimitării se constată lucrări pe ape care au alți deținători, reprezentanții acestora:

Criterii pentru râuri: etapele de analiză (art. 14)
  • Limitele albiei minore la râuri se stabilesc prin analiză geomorfologică, hidraulică și/sau verificări în teren, detaliate în anexa nr. 2 art. 14 alin. 1:
    • a) analiza în mediu GIS a hărților digitale și a modelului numeric al terenului: linia malului unde panta terenului se schimbă brusc lângă talveg;
    • b) analiza secțiunilor transversale ale albiilor;
    • c) analiza hidraulică acolo unde albiile sunt slab incizate sau unde la viituri curge apa prin albii paralele;
    • d) în mod excepțional, comisia poate decide analiza hidraulică și în alte condiții locale (de exemplu, albii bine incizate, cu versanți foarte înalți);
    • e) validarea rezultatelor prin ortofotoplanuri, hărți (vegetație, depozite aluvionare, schimbarea solului) și vizite în teren.
  • Linia malului la analiza hidraulică: nivelul apei corespunzător debitului maxim cu probabilitatea anuală de depășire de 50% art. 14 alin. 2.
  • Studiile hidraulice se fac de entități atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor art. 14 alin. 3.
  • Datele hidrologice se pun la dispoziție, la cererea deținătorului, de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor și/sau serviciile de hidrologie ale administrațiilor bazinale art. 14 alin. 4.
  • Albie minoră instabilă (inclusiv în aval de baraje): se definește un spațiu de mobilitate funcțional, determinat prin studii de specialitate; acesta se constituie ca albie minoră art. 14 alin. 5.
Verifică-te din această secțiune

11. La analiza hidraulică, linia malului albiei minore se consideră la nivelul apei corespunzător debitului maxim cu probabilitatea anuală de depășire de:

12. Studiile pentru delimitări pe criterii hidraulice se elaborează de:

13. La solicitarea deținătorului albiei minore, datele hidrologice necesare delimitării se pun la dispoziție de:

14. În cazul unei albii minore instabile, spațiul de mobilitate funcțional definit prin studii de specialitate:

Lacuri, bălți, Dunărea și Delta (art. 15–17, 21–22)
  • Lacuri de acumulare permanente: delimitare conform art. 3 alin. (3^1) din Legea nr. 107/1996 art. 15.
  • Lacuri de acumulare nepermanente frontale: albia minoră = suprafața ocupată de apă pe toată lungimea acumulării la nivelul debitului maxim cu probabilitatea anuală de depășire de 50%, până la racordarea cu albia râului din amonte art. 16.
  • Lacuri naturale și bălți lângă albii: cuvetele se consideră până la nivelurile medii multianuale înregistrate art. 17.
  • Dunărea și Delta Dunării: delimitare după legislația internă și convențiile internaționale; marcare pe teren cu avizul art. 21:
    • Inspectoratului General al Poliției de Frontieră;
    • Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor;
    • autorităților de navigație din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
    • altor autorități implicate.
  • Rezervația Biosferei „Delta Dunării” și zona ei de protecție: se respectă legislația națională și internațională art. 22.
Verifică-te din această secțiune

15. La lacurile naturale și bălțile situate adiacent albiilor minore, cuvetele se consideră până la:

16. Delimitarea albiei minore a fluviului Dunărea se marchează pe teren cu avizul, între altele, al:

Ce suprafețe intră în albia minoră (art. 18–20, 23–24)
  • Se includ în albia minoră art. 18:
    • a) suprafața de albie până la cotele liniei malului stabilite conform art. 14;
    • b) prundișuri, nisipuri, bolovănișuri, zonele de extragere a materialelor aluvionare, terenurile acoperite de apă la aceste cote și cele acoperite de ape care își schimbă des cursul;
    • c) foste albii minore părăsite, reactivate la debite cel puțin egale cu debitul maxim cu probabilitatea de depășire de 50%;
    • d) insulele fără legătură cu malul, cu excepția celor din fondul forestier național.
  • Legătura cu malul: formațiune geomorfologică naturală sau construcție/amenajare autorizată, făcută anume pentru legătura cu malul și care nu permite tranzitarea debitelor art. 18 lit. d.
  • Maluri abrupte și înalte: albia se limitează la ele și ele se includ în albia minoră; zona consolidată (natural sau prin lucrări) face parte din albia minoră art. 19.
  • Lucrări hidrotehnice: delimitarea în amonte și aval ține seama de influența lor, conform art. 14 art. 20.
  • Lucrările de apărare aflate sub influența apelor (diguri, epiuri, apărări și consolidări de maluri, cheuri, praguri) și zonele de protecție ale statului fac parte din albia minoră art. 23.
  • Terenul dintre lucrări și mal se include în albia minoră când lucrarea e la o distanță egală sau mai mică decât zona de protecție art. 24 alin. 1.
  • Suprafețe suplimentare: comisia poate decide includerea lor dacă nu au altă destinație relevantă socioeconomic, sunt necesare ca servitute/protecție pentru administrator sau nu depășesc lățimea zonei de protecție din anexa nr. 2 la Legea nr. 107/1996 art. 24 alin. 2.
Verifică-te din această secțiune

17. Insulele care nu sunt în legătură cu malul se includ în albia minoră, cu excepția celor care:

18. Fostele albii minore, părăsite de cursul principal, intră în albia minoră dacă sunt reactivate la debite cel puțin egale cu debitul maxim cu probabilitatea anuală de depășire de:

19. În cazul malurilor abrupte și înalte consolidate prin lucrări, zona consolidată:

20. Enumerați suprafețele de teren care se includ în albia minoră a cursului de apă.

Documentațiile topografice și planurile (art. 25–29)
  • Avizul de începere: documentația respectă cap. V pct. 5.1 și 5.2 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 700/2014 art. 25.
  • Sistemul de proiecție: Stereografic 1970; sistemul altimetric: Marea Neagră 1975 art. 26.
  • Recepția lucrării: documentația, întocmită după măsurătorile de detaliu, respectă cap. V pct. 5.3 din Ordinul ANCPI nr. 700/2014 art. 27.
  • Cine face documentațiile: persoane fizice/juridice autorizate în cadastru, geodezie și cartografie art. 28.
  • Planul topografic de ansamblu: de regulă la scara 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială art. 29 lit. a.
  • Planul de situație: la scară convenabilă; conține albia minoră, zonele de protecție și spațiul de mobilitate funcțională art. 29 lit. b.
  • Formatul planșelor se alege de beneficiar art. 29 lit. c.
  • Planurile digitale: minimum 7 straturi, între care limita albiei minore, construcțiile aferente, traversările, baza geodezică (inclusiv bornele CSA), zona de protecție și textul art. 29 lit. d.
  • Semnele convenționale: Atlasul pentru scările 1:5.000–1:500, editat în 1978, până la apariția unui nou atlas art. 29 lit. e.
Verifică-te din această secțiune

21. În ce sistem de proiecție se execută planurile topografice pentru delimitarea albiilor minore?

22. Documentațiile topografice pentru avizul de începere și pentru recepția lucrărilor se realizează de:

23. Planul topografic de ansamblu se întocmește, de regulă, la scara:

24. Pe câte straturi, cel puțin, se structurează planurile topografice digitale?

Etapele de lucru, datele și lucrările necesare (art. 30–32)
  • Etapele de lucru art. 30:
    • a) identificarea datelor de bază, a actelor juridice privind riveranii și a resurselor necesare;
    • b) stabilirea rețelei geodezice de sprijin;
    • c) parcurgerea în teren a traseului de comisie și elaboratori (riverani, folosințe, lucrări de apărare, eroziuni); la nevoie se cere sprijinul UAT-urilor și al instituției prefectului;
    • d) lucrările de teren și de birou și trasarea liniilor malurilor pe planuri;
    • e) după prima trasare, comisia se deplasează pe teren; corecțiile se fac prin procese-verbale semnate de toți membrii, câte un exemplar la executant și la fiecare membru;
    • f) recepția documentației topografice pentru fiecare obiectiv.
  • Datele topografice: planuri de situație la 1:25.000 sau 1:50.000, modelul numeric al terenului, ortofotoplanuri, zone de extracție și eroziune, profile transversale art. 31 pct. 1.
  • Profilele transversale: perpendiculare pe direcția de curgere, prin toată albia minoră până la cota malurilor, iar la lacurile permanente până la coronament art. 31 pct. 1 lit. d.
  • Amplasarea profilelor: între altele, amonte și aval cu circa 50–100 m de poduri, praguri, baraje, prize art. 31 pct. 1 lit. e.
  • Profilele longitudinale: la scara 1:25.000/1:100 art. 31 pct. 1 lit. e.
  • Datele hidrologice: nivelul și valorile debitului maxim cu probabilitatea de depășire de 50%, chei limnimetrice, schema segmentării râului pe tronsoane art. 31 pct. 2.
  • Datele tehnice de specialitate: coordonatele profilelor și ale limitelor, fișele tehnice cu evoluția albiei, planuri de situație finale art. 31 pct. 3.
  • Lucrările principale pentru trasare: obținerea MNT, ortofotoplanurilor și hărților; profile transversale și relevee; determinarea limitelor conform art. 14; trasarea pe planuri art. 32.
Verifică-te din această secțiune

25. Corecțiile limitelor albiei minore făcute după prima trasare a liniei malurilor sunt însoțite de:

26. Profilele transversale prin albia minoră se execută:

27. Enumerați etapele de lucru pentru executarea delimitării albiilor minore.

28. Ce cuprind datele hidrologice necesare delimitării albiilor minore?

Finalizarea, marcarea, informarea și dispozițiile finale (art. 33–38)
  • Actul de finalizare: o decizie emisă de deținătorul/administratorul albiei minore, potrivit art. 41 alin. (5^1) din Legea nr. 7/1996; conținutul-cadru e în anexa nr. 3 art. 33 alin. 1.
  • Înscrierea în cartea funciară: conform Legii nr. 7/1996 și Legii nr. 107/1996 art. 33 alin. 2.
  • Marcarea fizică în teren la cererea riveranilor: după Legea nr. 7/1996 și Ordinul ANCPI nr. 700/2014; cheltuielile le suportă solicitanții art. 34.
  • Înștiințarea riveranilor: în 15 zile de la recepționarea limitelor de către comisie, de către deținătorul/administratorul albiei, la sediul UAT-urilor, în format letric și electronic art. 35.
  • Fondul național de date e ținut la zi de unitățile de gospodărire a apelor, care pun datele la dispoziția persoanelor fizice și juridice, în condițiile legii art. 36.
  • Verificarea periodică: deținătorul/administratorul verifică albia periodic sau după viituri semnificative și informează comisiile despre modificările malurilor art. 37.
  • Modificarea limitelor după prima înscriere art. 567–575 Cod civil cere actualizarea informațiilor tehnice conform Legii nr. 7/1996 art. 37.
  • Anexele nr. 1, 2 și 3 fac parte integrantă din metodologie art. 38.
Verifică-te din această secțiune

29. Activitatea de delimitare a albiilor minore se finalizează printr-un act administrativ sub forma:

30. Cine suportă cheltuielile pentru marcarea fizică în teren a limitelor albiei minore, cerută de riverani?

31. În ce termen se face înștiințarea deținătorilor terenurilor riverane după recepționarea limitelor albiei minore de către comisie?

32. Cum se realizează înștiințarea deținătorilor terenurilor riverane?

Definiții (anexa nr. 1)
  • Albie meandrată: râu ajuns la maturitate, cu traseu sinuos în plan.
  • Albie părăsită (braț mort): sector prin care nu mai curge apa obișnuit, fiindcă apa a migrat pe un traseu nou.
  • Albie veche: albie părăsită în care nu se mai pot identifica patul, talvegul și malurile.
  • Albie nouă: sector format prin străpungerea pedunculului unui meandru sau prin mutarea scurgerii pe alt traseu.
  • Albie bine incizată: albie adâncită, cu linia malurilor bine pusă în evidență; albie slab incizată: albie căreia nu i se poate pune în evidență linia malurilor.
  • Albie cu mai multe brațe: râu larg și puțin adânc, care curge în canale separate de bancuri sau insule.
  • Axul de referință: sistemul de borne geodezice în sistem Marea Neagră '75, amplasate în lungul cursurilor de apă.
  • Spațiu de mobilitate: parte a albiei majore în care albia minoră poate migra lateral.
  • Spațiul de mobilitate funcțional: spațiu lângă albia minoră, fără zone locuite, căi de comunicații majore și traversări; în el se identifică zonele probabile de eroziune pentru 40–50 de ani.
  • Fondul național de date de gospodărire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire cantitativă și calitativă a apelor.
  • Nivel maxim de exploatare (NmaxE): cea mai ridicată cotă a apei în lac pe perioada de viitură; nivel normal de retenție: cota apei la exploatare normală, fără deversări.
  • Alte definiții: STEREO 70 = proiecția cartografică oficială în România; unitate de gospodărire a apelor = orice formă organizatorică din „Apele Române”; regularizarea cursului de apă = rectificare, calibrare și modificarea pantei medii.
Verifică-te din această secțiune

33. Potrivit anexei nr. 1, albia slab incizată este:

34. În spațiul de mobilitate funcțional pot fi identificate zonele probabile de eroziune pentru un orizont de:

35. Definiți spațiul de mobilitate funcțional.

Nivelurile de analiză (anexa nr. 2)
  • Limite suplimentare față de albia minoră: servitute și protecție (Legea nr. 107/1996), zonă-tampon de vegetație de 5–20 m, spațiul de mobilitate laterală minimală, spațiul de mobilitate funcțională.
  • Nivelul 1 – pe hărți: model numeric al terenului de minimum 8 pct/mp, linia malului determinată în GIS după panta terenului; dacă limitele nu sunt certe se trece la nivelul 2.
  • Nivelul 2 – delimitare geomorfologică: secțiuni transversale, puncte de creștere bruscă a ariei secțiunii; echidistanța secțiunilor cât mai mică (de exemplu, 10 m).
  • La nivelul 2, cota malului poate fi diferită pe malul stâng și pe malul drept; albiile slab incizate și albiile paralele la viitură trec la nivelul 3.
  • Nivelul 3 – modelare hidraulică în regim permanent, cu debite prag (de umplere sau debitul maxim cu probabilitatea de depășire de 50%); rezultate concludente → nivelul 5, neconcludente → nivelul 4.
  • Nivelul 4 – criterii suplimentare: mobilitatea traseului pe hărți, vegetația de luncă, schimbarea granulometriei.
  • Nivelul 5 – validare/corecții pe teren de comisie, cu invitarea administrației publice locale și, după caz, a instituției prefectului.
Verifică-te din această secțiune

36. Ce lățime are zona-tampon de vegetație stabilită față de limita albiei minore?

37. La nivelul 1 de analiză se folosește un model numeric al terenului cu o precizie de minimum:

38. În cazul unei albii slab incizate, potrivit anexei nr. 2, este necesară trecerea la:

39. Descrieți nivelurile de analiză pentru delimitarea albiei minore din anexa nr. 2.

Decizia de stabilire a limitelor (anexa nr. 3)
  • Ce este: modelul actului administrativ privind stabilirea limitelor imobilului (albiei minore) din domeniul public al statului; se aprobă de directorul/conducătorul instituției publice.
  • Temeiul: art. 35 și 39 din Legea apelor nr. 107/1996 și Ordinul nr. 2.115/2021.
  • Documente pe care se sprijină: decizia de constituire a comisiei, procesul-verbal de delimitare, planul de situație avizat de OCPI, referatul tehnic al compartimentului de specialitate.
  • Ce atestă: suprafața în mp care constituie albie minoră a râului, pe un tronson, ca domeniu public al statului.
  • Semnează: președintele comisiei de delimitare, secretarul comisiei și juristul instituției.
Verifică-te din această secțiune

40. Potrivit modelului de decizie din anexa nr. 3, procesul-verbal de delimitare este întocmit de:

Cifre și termene de reținut
CeCâtArticolul
Ordinul cursurilor de apă cuprinsepână la ordinul 6art. 6
Probabilitatea anuală de depășire a debitului maxim pentru linia malului50%art. 14 alin. 2, art. 16, art. 18
Sistemul de proiecție / altimetricStereografic 1970 / Marea Neagră 1975art. 26
Scara planului de ansamblu1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000art. 29 lit. a
Straturi în planurile digitaleminimum 7art. 29 lit. d
Atlasul de semne convenționaleeditat în 1978art. 29 lit. e
Scara planurilor de situație (date topografice)1:25.000 sau 1:50.000art. 31 pct. 1 lit. a
Distanța profilelor față de poduri, praguri, barajecirca 50–100 m amonte și avalart. 31 pct. 1 lit. e
Înștiințarea riveranilor15 zile de la recepționarea limitelorart. 35
Orizontul zonelor probabile de eroziune40–50 de anianexa nr. 1
Zona-tampon de vegetație5–20 m lățimeanexa nr. 2
Precizia modelului numeric al terenuluiminimum 8 pct/mpanexa nr. 2
Echidistanța secțiunilor transversale (exemplu)10 manexa nr. 2

Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 21 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.

Gata cu rezumatul?

Fă un test din tot actul: 47 întrebări, cu verificare pe loc și scor.

Începe testul

Concursuri deschise care cer acest act

Inginer Administrația Bazinală de Apă Buzău Ialomița – Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila · Brăila dosar până la 26.10.2026 proba scrisă: 03.11.2026 2 legi cu rezumat și teste

© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).