H.G. nr. 1391/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.391 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

Forma la zi, adusă de pe Portalul Legislativ la 13 octombrie 2026, fără notele de modificare. Rezumat · Întrebări

Articolul 1
Se aprobă Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, prevăzut în anexa nr. 1.
Articolul 2
Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se înlocuiește cu anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.
Articolul 3
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 4
(1) Prezenta hotărâre intra în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
(2) Pe aceeași data Hotărârea Guvernului nr. 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 31 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
Anexa nr. 1
REGULAMENT
de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice
Regulament › Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație și semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, precum și celelalte dispoziții din prezentul regulament.
Articolul 2
În sensul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:
1. declivitate - înclinarea unui drum pe o porțiune uniforma față de planul orizontal;
2. viabilitatea drumului - starea tehnică corespunzătoare a părții carosabile, constând în practicabilitatea permanentă a acesteia potrivit reglementarilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor și existența amenajărilor rutiere și a mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluența și siguranța circulației;
3. cortegiu - grup de persoane care se deplasează pe drumul public însoțind o ceremonie;
4. grup organizat - două sau mai multe persoane care au un conducător și se deplasează sau staționează pe drumurile publice în baza unei autorizații eliberate de administratorul drumului public cu avizul poliției rutiere;
4^1. intersecție cu sens giratoriu - intersecție dirijată, semnalizată ca atare, prevăzută cu una sau mai multe benzi de circulație, în care circulația se desfășoară într-o singură direcție în jurul unei zone centrale;
5. reținerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare ori a dovezii înlocuitoare a acestora - măsura tehnico-administrativă dispusă de poliția rutieră constând în ridicarea documentului din posesia unei persoane și păstrarea lui la sediul poliției rutiere până la soluționarea cauzei care a determinat aplicarea acestei măsuri;
6. retragerea permisului de conducere - măsură tehnico-administrativă constând în reținerea documentului și interzicerea dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie, dispusă de poliția rutieră în cazurile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
7. retragerea certificatului de înmatriculare - măsura tehnico-administrativă dispusă de poliția rutieră constând în reținerea documentului și interzicerea dreptului de a pune în mișcare pe drumurile publice vehiculul respectiv;
8. retragerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare - măsura tehnico-administrativă dispusă de poliția rutieră constând în demontarea plăcuțelor de pe vehicul și păstrarea lor la sediul poliției rutiere până la încetarea cauzelor care au dus la aplicarea acestei măsuri;
9. șeful serviciului poliției rutiere - ofițerul de poliție rutieră care îndeplinește atribuțiile funcției de șef al serviciului poliției rutiere din structura unui inspectorat județean de poliție, al Brigăzii Rutiere din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau al Brigăzii Autostrăzi, respectiv al Serviciului Independent Rutier pentru Misiuni Speciale, ambele din subordinea nemijlocită a Inspectoratului General al Poliției Române.
10. urgență - situația de criza sau de pericol potențial major care necesită deplasarea imediată pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecințe negative, pentru salvarea de vieți omenești sau a integrității unor bunuri ori pentru limitarea afectării mediului înconjurător.
Articolul 3
(1) Administratorul drumului public este obligat să asigure viabilitatea acestuia.
(2) În scopul desfășurării în condiții de siguranță a circulației pe drumurile publice, administratorul drumului public trebuie să realizeze amenajări rutiere pentru a determina participanții la trafic să respecte semnificația semnalizării rutiere.
(3) Administratorul drumului public este obligat să instaleze, la intrarea și la ieșirea din localitate, indicatoare cu aceste semnificații.
(4) Proprietarul sau administratorul drumului de utilitate privată, deschis circulației publice, este obligat să instaleze la intrarea pe acesta indicatoare de reglementare și panouri adiționale cu intervalul de timp în care este permis accesul vehiculelor și pietonilor.
(5) La intrarea pe un drum care nu este deschis circulației publice, proprietarul sau administratorul acestuia este obligat să instaleze, în loc vizibil, indicator cu semnificația "Accesul interzis" și panou cu inscripția "Drum închis circulației publice".
Articolul 4
(1) Închiderea sau crearea de restricții pentru circulația vehiculelor ori a pietonilor pe drumurile publice se poate face numai pentru limitarea intensității traficului, pentru protecția unor sectoare de drum sau pentru executarea unor lucrări, în condițiile stabilite de lege.
(2) În cazul unor evenimente rutiere sau în situația în care siguranța traficului rutier este periclitată datorită unor fenomene naturale, poliția rutieră sau administratorul drumului public, cu avizul poliției rutiere, poate dispune restricții temporare de circulație, informând participanții la trafic cu privire la interdicție, durata acesteia și rutele ocolitoare de deplasare.
Articolul 5
(1) Administratorul drumului public este obligat să ia măsuri de înlăturare imediată a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configurației, stării sau dotării tehnice necorespunzătoare a acestuia.
(2) În cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat să îl curețe, să înlăture obstacolele aflate pe partea carosabilă și să readucă drumul la starea inițială.
Articolul 6
(1) Traseele pe care se efectuează servicii regulate de transport public local de călători, cu excepția celor care efectuează transport în regim de taxi, se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale.
(2) Stațiile mijloacelor de transport public de persoane, inclusiv locurile de așteptare a clienților pentru transportul în regim de taxi, se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale, cu avizul poliției rutiere.
(3) Pe drumurile din afara localităților administratorul drumului public este obligat să amenajeze alveole pentru stațiile mijloacelor de transport public de persoane.
(4) Administratorul drumului public este obligat să delimiteze stațiile mijloacelor de transport public de persoane care nu sunt prevăzute cu alveole/refugii, prin aplicarea marcajului «Stație autobuz, troleibuz, tramvai
(5) Pe sectoarele de drum cu risc sporit de accidente, de pe drumurile cu o lățime mai mare de 7 m, administratorul drumului public este obligat să amenajeze în zona de separare a sensurilor de circulație, pe trecerile pentru pietoni, refugii pentru aceștia, semnalizate corespunzător.
(6) Stațiile mijloacelor de transport public de persoane situate în apropierea intersecțiilor se amenajează la cel puțin 50 m înainte sau după acestea.
(7) Dacă în localități traseele mijloacelor de transport public de persoane traversează calea ferată la același nivel, în ambele părți înainte de trecere trebuie să existe stații de oprire la cel puțin 50 m de aceasta.
Articolul 7
(1) La intersecția unei cai ferate cu un drum public administratorul caii ferate este obligat să asigure planeitatea trecerii la nivel, iar împreună cu administratorul drumului public, să stabilească, să instaleze, cu acordul poliției rutiere, și să întrețină mijloacele de semnalizare a acesteia, potrivit competentelor.
(2) La trecerea la nivel cu calea ferată administratorul acesteia și cel al drumului public, împreună cu deținătorii terenurilor învecinate, sunt obligați să înlăture obstacolele și să interzică amplasarea de panouri, afișe, instalații, precum și construcții care ar diminua vizibilitatea din zona în care conducătorul de vehicul este obligat să se asigure.
(3) La intersecția unui drum public cu o cale ferată industrială, administratorul și/sau utilizatorul acesteia este obligat să asigure prezența unui agent de cale ferată pentru oprirea traficului de vehicule și pietoni până la trecerea vehiculului feroviar.
(4) Dacă la trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere nu se pot asigura cerințele prevăzute la alin. (2), administratorul drumului public împreună cu cel al caii ferate, cu acordul poliției rutiere, iau măsuri, după caz, pentru:
a) instalarea de bariere manuale sau dispozitive automate, în ordinea urgenței stabilite de aceste autorități;
b) desființarea trecerii cu devierea circulației rutiere pe altă trecere la nivel cu calea ferată învecinată, cu vizibilitate asigurată sau prevăzută cu bariera manuală;
c) separarea fluxurilor de circulație rutieră, respectiv feroviara, prin construirea unor pasaje subterane sau supraterane.
Articolul 8
(1) Lucrările în zona drumului public se execută, în condițiile stabilite prin autorizație, de administratorul drumului ori al caii ferate, cu avizul poliției rutiere.
(2) Executantul de lucrări în zona drumului public este obligat să realizeze amenajările rutiere aprobate în proiect, pentru a permite circulația în siguranță a participanților la trafic.
(3) Când lucrările se efectuează pe trotuar și împiedică circulația pe acesta, executantul lucrărilor este obligat să construiască pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilă și protejate corespunzător.
(4) Executantul lucrărilor este obligat ca, la terminarea acestora, să aducă drumul la starea inițială sau la cea stabilită prin proiect.
(5) Administratorul drumului public sau al caii ferate este obligat să verifice și să recepționeze lucrările executate în zona drumului public numai dacă acestea corespund normelor de calitate prevăzute de lege și avizelor obținute anterior începerii lucrărilor.
Regulament › Capitolul II Vehiculele › Secţiunea 1 Starea tehnică a vehiculelor și controlul acesteia
Articolul 9
(1) Până la înmatriculare sau înregistrare, vehiculele pot circula pe drumurile publice, fără inspecție tehnică, în baza unei autorizații provizorii pentru circulație, eliberată de autoritatea competentă, dacă îndeplinesc normele tehnice privind siguranța circulației rutiere.
(2) Se inspectează din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulație, autovehiculele, tractoarele agricole sau forestiere, tramvaiele ori remorcile cărora le-au fost efectuate reparații în urma unor evenimente care au produs avarii grave la mecanismul de direcție, instalația de frânare sau la structura de rezistență a caroseriei ori a sașiului.
Articolul 10
Autovehiculele, tractoarele folosite în exploatări agricole și forestiere și vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, tramvaiele și remorcile trebuie să fie dotate, prin construcție, cu instalații de iluminare, semnalizare luminoasă și avertizare sonoră, omologate, care să corespundă condițiilor tehnice stabilite de autoritatea competentă.
Articolul 11
Autovehiculele destinate exclusiv transportului copiilor trebuie să aibă montat pe caroserie, în față și în spate, indicatorul "Copii!".
Articolul 12
Autovehiculele care depășesc masa și/sau gabaritul trebuie echipate cu următoarele dispozitive suplimentare de semnalizare:
a) o plăcuță de identificare fluorescent-reflectorizantă, având fondul alb și chenarul rosu, montată la partea din stânga față;
b) marcaje fluorescent-reflectorizante aplicate la partea din spate a autovehiculului sau încărcăturii, cât mai aproape de marginile laterale, formate din benzi alternanțe albe și roșii, descendente către exterior, dacă lățimea autovehiculului depășește 2,5 m;
c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasă de culoare galbenă, montate astfel încât lumina emisă de acestea să fie vizibilă din față, din spate și din ambele părți laterale, precum și dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare galbenă montate pe părțile laterale la distanță de 1,5 m intre ele;
d) lumini montate pe părțile laterale ale încărcăturii ori vehiculului care depășește lățimea de 2,5 m, care trebuie să funcționeze concomitent cu luminile de poziție, precum și un dispozitiv fluorescent-reflectorizant.
Articolul 13
Se interzice montarea la autovehicul, tractor agricol sau forestier, tramvai ori remorca a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate.
Articolul 14
În circulația pe drumurile publice bicicleta sau trotineta electrică, după caz, trebuie să fie:
a) prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace;
b) prevăzută cu un sistem adecvat, funcțional, de direcție;
c) dotată cu sistem de avertizare sonoră;
d) echipată, pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, în față, cu lumina de culoare albă sau galbenă, iar în spate, cu lumină de culoare roșie și cu cel puțin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeași culoare;
e) echipată cu elemente sau dispozitive fluorescent-reflectorizante, amplasate pe roți, care, în mișcare, formează un cerc continuu.
Articolul 15
Remorca atașată unei biciclete trebuie să fie echipată, în partea din spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roșie, iar dacă lumina din spate a bicicletei este obturată de remorcă, aceasta trebuie să fie echipată și cu o lumină de culoare roșie.
Articolul 16
(1) În circulația pe drumurile publice mopedul trebuie să fie echipat cu:
a) instalație de frânare eficace;
b) sistem de avertizare sonoră;
c) instalație de evacuare a gazelor de ardere care să respecte normele de poluare fonică și de protecție a mediului;
d) lumină de culoare albă în față, respectiv lumina și dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roșie în spate;
e) lumini de culoare galbenă pentru semnalizarea schimbării direcției de mers, în față și în spate;
f) plăcuță cu numărul de înregistrare, amplasată la partea din spate a mopedului fără a obtura vizibilitatea sistemului de iluminare și semnalizare.
(2) Se interzice montarea la moped a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate.
Articolul 17
(1) Vehiculul cu tracțiune animală trebuie să fie dotat în față cu două dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare albă, iar în spate, cu două dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare roșie, omologate, montate cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului.
(2) Plăcuțele cu numărul de înregistrare se amplasează în locuri unde se asigură permanent vizibilitatea acestora, una pe partea stânga și una la partea din spate a vehiculului.
(3) Atunci când plouă torențial, ninge abundent sau este ceață densă ori în alte condiții meteorologice care reduc vizibilitatea, precum și pe timpul nopții vehiculul cu tracțiune animală trebuie să fie dotat în plus, în partea laterală stânga, cu cel puțin o lumină de culoare albă sau galbenă, situată mai sus de nivelul roților.
(4) Mijloacele de semnalizare prevăzute la alin. (1), precum și dispozitivul care asigură lumina de culoare albă sau galbenă conform prevederilor alin. (3) trebuie menținute curate și intacte, iar vizibilitatea lor să nu fie obturată de elementele constructive ale vehiculului sau de încărcătura transportată.
(5) Conducătorul vehiculului cu tracțiune animală trebuie să aplice pe harnașamentul animalului trăgător materiale reflectorizante pentru ca acesta să fie observat cu ușurință de către ceilalți participanți la trafic.
Articolul 18
Vehiculul tras sau împins cu mâna trebuie să fie prevăzut, în față și în spate, cu câte un dispozitiv fluorescent-reflectorizant omologat, de culoare albă, respectiv roșie.
Regulament › Capitolul II Vehiculele › Secţiunea a 2-a Înmatricularea și înregistrarea vehiculelor
Articolul 19
Autoritățile competente pentru înmatricularea și radierea autovehiculelor și remorcilor sunt serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, sub coordonarea Direcției regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.
Articolul 20
(1) La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie plăcuțe cu numărul de înmatriculare și se eliberează certificatul de înmatriculare.
(2) Plăcuțele cu numărul de înmatriculare trebuie să aibă fondul reflectorizant de culoare albă și literele și cifrele, în relief, de culoare neagră, albastră, verde sau roșie.
(3) În certificatul de înmatriculare se înscriu, obligatoriu, numărul de înmatriculare atribuit, precum și numărul de identificare al autovehiculului sau remorcii.
(4) Prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor, al ministrului afacerilor interne și al ministrului transporturilor și infrastructurii se stabilesc condițiile privind emisiile de CO_2 pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele pentru a le putea fi atribuite plăcuțe cu numărul de înmatriculare cu litere și cifre de culoare verde.
Articolul 21
(1) Autovehiculul, tractorul agricol sau forestier, tramvaiul ori remorca ce nu pot fi identificate din cauza lipsei, alterării ori distrugerii elementelor de identificare poansonate sau ștanțate de constructor, precum și autovehiculul ori remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor deținători ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulația pe drumurile publice. Se exceptează autovehiculul și remorca pentru care poliția poate stabili proveniența legală a acestora.
(2) Autovehiculele și remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate, precum și cele date în urmărire de către structurile Poliției Române ori de către autoritățile altor state nu se înmatriculează.
(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) autovehiculele și remorcile pentru care organul de urmărire penală a emis o dispoziție prin care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare și în cartea de identitate a vehiculului se înscrie mențiunea "Autovehicul declarat furat din (țară) la data de ....... .".
(4) Circulația vehiculelor prevăzute la alin. (3) este permisă doar pe teritoriul României.
Articolul 22
La înregistrare, vehiculelor li se atribuie plăcuțe cu un singur număr de înregistrare, care trebuie să aibă:
a) fondul reflectorizant de culoare galbenă, iar literele și cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru vehiculele înregistrate la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București;
b) fondul reflectorizant de culoare albă, iar literele și cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru autovehiculele care se înregistrează la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecție și Pază sau, după caz, la Serviciul Român de Informații.
Articolul 23
(1) La înmatriculare, fiecărui autovehicul și fiecărei remorci li se atribuie câte un număr de înmatriculare compus din indicativul județului sau al municipiului București, numărul de ordine, format din cifre arabe, și o combinație de trei litere cu caractere latine majuscule.
(2) Numerele de înmatriculare ale autovehiculelor și remorcilor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic, care își desfășoară activitatea în România, sunt compuse din indicativul CD, CO sau TC, după caz, și numărul de ordine.
(3) În cazul numărului de înmatriculare temporară, la indicativul județului sau al municipiului București și numărul de ordine se adauga luna și anul în care expira valabilitatea înmatriculării.
(4) La autorizarea provizorie a circulației autovehiculului sau remorcii se atribuie un număr compus din indicativul județului sau al municipiului București și numărul de ordine.
(5) La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un număr compus din indicativul județului sau al municipiului București, numărul de ordine și înscrisul "PROBE".
(6) La data înmatriculării, înregistrării sau autorizării pentru circulație se eliberează și plăcuțele cu numărul atribuit.
Articolul 24
(1) Numerele de înmatriculare se atribuie la rând, în ordine crescătoare.
(2) La înmatriculare, proprietarul vehiculului poate solicita, cu plata tarifelor în vigoare, atribuirea unei combinații preferențiale a numărului de înmatriculare.
(3) Nu pot fi atribuite combinațiile de litere care pot avea o semnificație obscenă sau cele care pot conduce la asocierea cu denumirile unor autorități publice, dacă acestea solicita în scris autorității emitente restricționarea atribuirii unei anumite combinații a numărului de înmatriculare. Persoanele care dețin deja vehicule înmatriculate cu numere restricționate ulterior pot utiliza în continuare numerele în cauză, dar numai până la înstrăinarea vehiculului.
(4) La transferul dreptului de proprietate asupra unui vehicul, numărul de înmatriculare și plăcuțele aferente se transfera automat fără plată noului proprietar, dacă acesta are domiciliul sau sediul în același județ cu fostul proprietar și dacă fostul proprietar nu a optat pentru păstrarea combinației numărului de înmatriculare respectiv. Noul proprietar poate solicita atribuirea unei combinații preferențiale a numărului de înmatriculare, cu plata tarifelor în vigoare.
Articolul 25
(1) Numărul de înregistrare al vehiculelor înregistrate la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București se compune din indicativul localității, format din cifre arabe, indicativul județului sau al municipiului București, scris cu litere cu caractere latine majuscule, precum și dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.
(2) Numărul de înregistrare al autovehiculelor înregistrate la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecție și Pază și, după caz, la Serviciul Român de Informații se compune din abrevierea denumirii instituției, scrisă cu litere cu caractere latine majuscule, precum și dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.
(3) Indicativele localităților, prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin ordinul ministrului afacerilor interne prevăzut la art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 26
(1) Proprietarul sau deținătorul legal trebuie să fixeze plăcuțele cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare în locurile special destinate, la partea din față și din spate a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori a tramvaiului, după caz, iar la motocicleta și la remorcă, numai la partea din spate.
(2) Se interzice circulația pe drumurile publice a vehiculelor care nu au montate plăcuțele cu numărul de înmatriculare sau, după caz, de înregistrare, în locurile stabilite.
Regulament › Capitolul II Vehiculele › Secţiunea a 3-a Obligațiile proprietarilor sau deținătorilor de vehicule
Articolul 27
(1) Proprietarul de autovehicul sau remorcă, cu domiciliul, sediul ori reședință în România, este obligat:
a) să declare autorității emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;
b) să depună imediat la autoritatea emitenta originalul certificatului de înmatriculare, dacă, după obținerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia.
(2) Persoanele juridice deținătoare de vehicule au, pe lângă cele prevăzute la alin. (1), și următoarele obligații:
a) să verifice starea tehnică a vehiculelor, să facă mențiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu și să nu permită ieșirea în circulație a celor care nu îndeplinesc condițiile tehnice;
b) să elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care se deplasează în cursa;
c) să nu permită conducerea vehiculului de către persoane care nu poseda permis de conducere corespunzător sau atestat profesional;
d) să nu permită conducătorilor de vehicule să plece în cursa sub influența băuturilor alcoolice, a substanțelor psihoactive ori într-o stare accentuată de oboseala;
e) să tina seama de observațiile făcute de polițiști sau de conducătorii de vehicule în foaia de parcurs;
f) să anunțe imediat politia despre orice accident de circulație în care sunt implicați conducătorii de vehicule proprii care nu poseda documente de constatare a acestuia;
g) să verifice respectarea timpilor de repaus și de odihna, precum și a regimului legal de viteză, prin citirea înregistrărilor aparatelor de control al timpilor de odihna și al vitezei de deplasare;
h) să verifice existența autorizației speciale de transport și respectarea condițiilor înscrise în aceasta.
Articolul 28
(1) Deținătorii de vehicule pot monta pe acestea sisteme sonore antifurt.
(2) Durata semnalului emis de sistemul prevăzut la alin. (1) nu trebuie să fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie să depășească pragul fonic prevăzut în reglementările legale în vigoare.
(3) Se interzice montarea pe vehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanșează la trecerea, în imediată apropiere, a altui vehicul.
Regulament › Capitolul III Permisul de conducere
Articolul 29
(1) De la data aderării României la Uniunea Europeana, pentru a fi înscris la o unitate autorizata în vederea pregătirii teoretice și practice pentru obținerea permisului de conducere, solicitantul trebuie să facă dovada ca este apt din punct de vedere psihologic.
(2) Înainte de a urma cursurile practice de învățare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice, solicitantul trebuie să facă dovada pregătirii teoretice, într-o unitate autorizata, în vederea obținerii permisului de conducere.
(3) Abrogat.
(4) Pot efectua cursurile practice de învățare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice și persoanele care nu au încă vârsta minima prevăzută de prezentul regulament pentru categoria sau subcategoria din care face parte vehiculul respectiv, dar nu cu mai mult de 3 luni înainte de împlinirea acesteia sau, dacă urmează cursurile unei instituții de învățământ preuniversitar cu profil auto, nu cu mai mult de 1 an înainte de împlinirea vârstei.
Articolul 30
Abrogat.
Articolul 31
Traseele pe care se poate învăța conducerea unui autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai ori, după caz, se poate susține examenul pentru obținerea permisului de conducere se stabilesc de către poliția rutieră.
Articolul 32
(1) Autoritățile competente care examinează persoanele în vederea obținerii permisului de conducere sunt serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din cadrul instituției prefectului pe raza căreia candidații își au domiciliul sau reședință.
(2) Abrogat.
(3) Examinarea la probele teoretice și practice pentru obținerea permisului de conducere poate fi efectuată și în alte localități decât în municipiul reședință de județ în care candidații își au domiciliul sau reședință, în baza ordinului prefectului unității administrativ-teritoriale respective.
Articolul 33
Persoana care solicită examinarea în vederea obținerii permisului de conducere, denumită în continuare candidat, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să aibă vârsta minimă prevăzută de art. 20 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
b) să fie aptă din punct de vedere medical pentru conducerea autovehiculelor din categoria pentru care solicită examinarea;
c) dacă este cazul, să facă dovada că se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 24 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 34
Abrogat.
Articolul 35
Abrogat.
Articolul 36
Cursul de pregătire teoretică și practică în vederea susținerii examenului pentru obținerea permisului de conducere este valabil un an de la data absolvirii.
Articolul 36^1
(1) Valabilitatea cursului de pregătire teoretică și practică prevăzută la art. 36 se prelungește cu echivalentul duratei stării de urgență, de asediu, de mobilizare, de alertă sau de război, care a avut ca efect suspendarea activității de examinare în vederea obținerii permisului de conducere.
(2) Atunci când valabilitatea cursului de pregătire teoretică și practică prevăzută la art. 36 expiră pe durata stării de urgență, de asediu, de mobilizare, de alertă sau de război, care a avut ca efect suspendarea activității de examinare în vederea obținerii permisului de conducere, la încetarea stării respective se acordă o nouă valabilitate cursului, echivalentă cu durata suspendării respectivei activități.
Articolul 37
Abrogat.
Articolul 38
(1) Abrogat.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
Articolul 39
Abrogat.
Articolul 40
Abrogat.
Articolul 41
(1) Autovehiculele destinate învățării conducerii și cele folosite la susținerea probei practice a examenului de obținere a permisului de conducere trebuie să fie din categoria celor pentru care se solicită obținerea permisului de conducere, să fie dotate cu dublă comandă, cel puțin pentru pedalele de ambreiaj și frână, cu excepția autovehiculelor cu transmisie automată și a motocicletelor, care se dotează cu dublă comandă cel puțin pentru pedala de frână, și să îndeplinească toate celelalte condiții prevăzute de actele normative în vigoare.
(2) Autovehiculele prevăzute la alin. (1) vor fi echipate cu o caseta având inscripția "Școala", cu dimensiunile și caracteristicile prevăzute în actele normative în vigoare. Fac excepție autobuzele, troleibuzele și tramvaiele, care vor avea inscripția "Școala" aplicată pe părțile laterale, în față și în spate.
Articolul 42
Abrogat.
Articolul 43
Abrogat.
Articolul 44
Abrogat.
Articolul 45
Permisul de conducere al conducătorului auto decedat se preda de către persoana care îl deține, în termen de 30 de zile, autorității emitente.
Regulament › Capitolul III^1 Eliberarea permisului de conducere internațional de către Direcția generală permise de conducere și înmatriculări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
Articolul 45^1
Prevederile prezentului capitol stabilesc condițiile emiterii permisului de conducere internațional de către Direcția generală permise de conducere și înmatriculări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Articolul 45^2
(1) Direcția generală permise de conducere și înmatriculări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne poate elibera permise de conducere internaționale numai persoanelor care posedă un permis de conducere românesc aflat în termen de valabilitate administrativă și al căror drept de conducere nu este suspendat sau anulat.
(2) Verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către Direcția generală permise de conducere și înmatriculări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne prin consultarea Registrului național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate.
(3) Permisul de conducere internațional este valabil până la expirarea valabilității administrative a permisului de conducere românesc, dar nu mai mult de trei ani de la data emiterii acestuia.
Articolul 45^3
Forma, conținutul și procedura emiterii permisului de conducere internațional se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Regulament › Capitolul IV Semnalizarea rutieră
Articolul 46
(1) Semnificația, precum și dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutieră, forma, simbolul, culoarea și condițiile de execuție, amplasarea, instalarea și aplicarea acestora se stabilesc în conformitate cu standardele în domeniu.
(2) Semnalizarea rutieră în tunele sau pe viaducte se asigură, se realizează și se întreține de către administratorul acestora.
Regulament › Capitolul IV Semnalizarea rutieră › Secţiunea 1 Semnalele luminoase
Articolul 47
(1) Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.
(2) După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
a) cu un corp de iluminat, cu lumina intermitentă de avertizare;
b) cu două corpuri de iluminat, pentru pietoni și conducători de biciclete sau trotinete electrice;
c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.
(3) Semafoarele se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea:
a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: rosu, galben, verde;
b) la semaforul cu două culori ordinea semnalelor este: rosu, verde;
c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontala la partea superioară și unul la partea inferioară, toate cu lumină albă.
Articolul 48
(1) Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulației în intersecții se instalează obligatoriu înainte de intersecție, astfel încât să fie vizibile de la o distanță de cel puțin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersecției.
(2) Semnificația semnalelor luminoase pentru dirijarea circulației vehiculelor este valabilă pe întreaga lățime a părții carosabile deschise circulației conducătorilor cărora li se adresează. Pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens, pentru direcții diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificația semnalelor luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.
Articolul 49
Pe lămpile de culoare roșie sau verde ale semafoarelor pot fi aplicate săgeți de culoare neagră care indică direcțiile de deplasare corespunzătoare acestora. În acest caz interdicția sau permisiunea de trecere impusă de semnalul luminos este limitată la direcția sau direcțiile indicate prin aceste săgeți. Aceeași semnificație o au și săgețile aplicate pe panourile adiționale ce însoțesc, la partea inferioară, semafoarele. Săgeata pentru mersul înainte are vârful în sus.
Articolul 50
(1) Semafoarele pentru tramvaie au forma de caseta cu patru corpuri de iluminat de culoare albă, dintre care trei sunt poziționate orizontal și unul sub cel din mijloc, însoțite de panouri cu semne adiționale.
(2) Semnalul de liberă trecere pentru tramvaie este dat de combinația luminoasă a lămpii inferioare cu una dintre cele trei lămpi situate la partea superioară pentru indicarea direcției.
(3) Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitentă a celor trei lumini din partea superioară a casetei.
Articolul 51
(1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.
(2) Când semaforul este însoțit de una sau mai multe lămpi care emit lumină intermitentă de culoare verde sub forma uneia sau unor săgeți pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcția indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcțiune al semaforului.
Articolul 52
(1) Semnalul de culoare roșie interzice trecerea.
(2) La semnalul de culoare roșie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecției, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părții carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.
(3) Atunci când semnalul de culoare roșie funcționează concomitent cu cel de culoare galbenă, acesta anunță apariția semnalului de culoare verde.
Articolul 53
(1) Când semnalul de culoare galbenă apare după semnalul de culoare verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecție nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 52 alin. (2), cu excepția situației în care, la apariția semnalului, se află atât de aproape de acele locuri încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiții de siguranță.
(2) Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind obligat să circule cu viteza redusă, să respecte semnificația semnalizării rutiere și a regulilor de circulație aplicabile în acel loc.
Articolul 54
În intersecții dirijarea circulației tramvaielor se poate realiza și prin semafoare având semnale luminoase de culoare albă, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulației celorlalte vehicule.
Articolul 55
(1) Semnalul luminos destinat dirijării circulației bicicletelor are în câmpul său imaginea unei biciclete de culoare roșie, respectiv verde pe fond negru. Aceeași destinație o are și semnalul luminos al unui semafor însoțit de un panou adițional pe care figurează o bicicletă.
(2) Semnalele luminoase prevăzute la alin. (1) dirijează și circulația trotinetelor electrice pe drumurile publice.
Articolul 56
(1) Când deasupra benzilor de circulație sunt instalate dispozitive care emit semnale roșii și verzi, acestea sunt destinate semnalizării benzilor cu circulație reversibilă. Semnalul rosu, având forma a două bare încrucișate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra căreia se găsește, iar semnalul verde, de forma unei săgeți cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor și circulația pe acea bandă.
(2) Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor săgeți de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat către dreapta sau stânga jos anunță schimbarea semnalului verde, în cazul benzilor cu circulație reversibilă, ori faptul că banda deasupra căreia se află este pe punctul de a fi închisă circulației conducătorilor cărora li se adresează, aceștia fiind obligați să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de săgeți.
Articolul 57
Conducătorul vehiculului care intra într-o intersecție la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte și semnificația indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.
Articolul 58
(1) Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde și roșie. Acestea funcționează corelat cu semnalele pentru dirijarea circulației vehiculelor.
(2) Semnalul de culoare verde poate avea în câmpul sau imaginea unui pieton în mers, iar cel rosu, imaginea unui pieton oprit.
(3) Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoțite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de către nevăzători.
(4) Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul poliției, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comandă manuală a cererii de verde, care se poate face direct de către pietoni.
Articolul 59
(1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.
(2) Când semnalul de culoare verde începe să funcționeze intermitent înseamnă că timpul afectat traversării drumului este în curs de epuizare și urmează semnalul rosu. În acest caz pietonul surprins în traversarea drumului trebuie să grăbească trecerea, iar dacă drumul este prevăzut cu un refugiu sau spațiu interzis circulației vehiculelor, să aștepte pe acesta apariția semnalului de culoare verde.
Articolul 60
Semnalul de culoare verde intermitent și semnalul de culoare roșie interzic pietonilor să se angajeze în traversare pe partea carosabilă.
Articolul 61
În cazul semaforizării corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum și dispozitive luminoase care să arate participanților la trafic timpii stabiliți prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de autovehicule, și viteza de deplasare.
Articolul 62
Semaforul de avertizare se instalează la ieșirea din intersecție și este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumină galbenă intermitentă. Acesta poate avea în câmpul sau imaginea unui pieton în mișcare, de culoare galbenă pe fond negru.
Articolul 63
Pentru semnalizarea și dirijarea circulației pe sectoarele de drumuri unde se execută lucrări pe partea carosabilă, cu excepția autostrăzilor, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligația presemnalizării acestora.
Regulament › Capitolul IV Semnalizarea rutieră › Secţiunea a 2-a Indicatoarele
Articolul 64
Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restricție;
3. de obligare;
c) de orientare și informare, care pot fi:
1. de orientare;
2. de informare;
3. de informare turistică;
4. panouri adiționale;
5. indicatoare kilometrice și hectometrice;
d) mijloace de semnalizare a lucrărilor, care cuprind:
1. indicatoare rutiere temporare;
2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor.
Articolul 65
(1) Indicatoarele se instalează, de regula, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condițiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stânga, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spațiu interzis circulației vehiculelor, deasupra părții carosabile sau de cealaltă parte a intersecției, în loc vizibil pentru toți participanții la trafic.
(2) Indicatoarele pot fi însoțite de panouri cu semne adiționale conținând inscripții sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificația.
(3) Semnele adiționale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înțelegerea semnificației acestora nu este afectata.
(4) Pentru a fi vizibile și pe timp de noapte, indicatoarele rutiere trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.
(5) În locuri periculoase, pentru a spori vizibilitatea și a evidenția semnificația unor indicatoare, acestea pot figura grupat pe un panou cu folie fluorescent-retroreflectorizantă cu reflexie ridicata. Aceste indicatoare pot fi însoțite, după caz, de dispozitive luminoase.
Articolul 66
(1) Semnificația unui indicator este valabilă pe întreaga lățime a părții carosabile deschise circulației conducătorilor cărora li se adresează.
(2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificația lui este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.
(3) Semnificația indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. În cazul indicatoarelor care avertizează sectoare periculoase, zona de acțiune a indicatoarelor este reglementata prin plăcuțe adiționale.
(4) Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanță de maximum 50 m în localități, intre 100 m și 250 m în afara localităților, respectiv intre 500 m și 1.000 m pe autostrăzi și drumuri expres. Când condițiile din teren impun amplasarea la o distanță mai mare, sub indicator se instalează un panou adițional "Distanta intre indicator și începutul locului periculos".
(5) Pe autostrăzi și drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu să se instaleze un panou adițional "Distanta intre indicator și începutul locului periculos". În situația în care lungimea sectorului periculos depășește 1.000 m, sub indicator se montează panoul adițional "Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul".
(6) Semnificația indicatoarelor de interzicere sau de restricție începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunțe sfârșitul interdicției sau al restricției, semnificația acestor indicatoare încetează în intersecția cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricție sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunță intrarea într-o localitate, semnificația lor este valabilă pe drumul respectiv până la întâlnirea indicatorului "Ieșire din localitate", cu excepția locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
Articolul 67
Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restricție sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleași caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea că fondul alb este înlocuit cu fondul galben.
Regulament › Capitolul IV Semnalizarea rutieră › Secţiunea a 3-a Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată
Articolul 68
Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată se semnalizează cu indicatoare de avertizare corespunzătoare și/sau cu panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferată.
Articolul 69
(1) Trecerea la nivel cu calea ferată curentă fără bariere sau semibariere se semnalizează, după caz, cu indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere", însoțite de indicatorul "Oprire".
(2) La trecerea la nivel cu calea ferată curentă prevăzută cu instalații de semnalizare automată fără bariere, interzicerea circulației rutiere se realizează, optic, prin funcționarea dispozitivelor cu lumini intermitent-alternative roșii și stingerea semnalizării de control reprezentate de lumină intermitentă albă și, acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente.
Articolul 70
(1) Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi semnalizate cu sisteme automate luminoase, prevăzute cu semibariere.
(2) Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi asigurate și cu bariere care sunt acționate manual.
(3) Barierele și semibarierele sunt marcate cu benzi alternanțe de culoare roșie și albă și pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc rosu. Benzile trebuie să fie reflectorizante, iar pe drumurile neiluminate, pe timp de noapte, barierele și semibarierele trebuie să fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumină roșie.
(4) La trecerea la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalații de semnalizare automată cu bariere, semnalizarea de interzicere a circulației rutiere se realizează în condițiile prevăzute la art. 69 alin. (2), precum și prin coborârea în poziție orizontala a semibarierelor.
Articolul 71
(1) Semnalizarea de interzicere a circulației rutiere se considera realizata chiar și numai în una din următoarele situații:
a) prin aprinderea unei singure unități luminoase a dispozitivului cu lumină intermitent-alternativa roșie;
b) prin funcționarea sistemului sonor;
c) prin poziția orizontala a unei singure semibariere.
(2) Circulația rutieră se considera de asemenea interzisă și în situația în care barierele sau semibarierele sunt în curs de coborâre sau de ridicare.
Articolul 72
În zona trecerilor la nivel cu calea ferată, funcționarea instalațiilor de semnalizare a apropierii trenurilor, fără bariere, a instalațiilor de semnalizare a apropierii trenurilor, cu semibariere, sau a barierelor mecanice, precum și instalarea indicatoarelor "Oprire", "Trecere la nivel cu o cale ferată simplă/dublă, fără bariere", "Trecere la nivel cu o cale ferată simplă/dublă, fără bariere, prevăzută cu instalație de semnalizare luminoasă automată", sunt asigurate de administratorul de cale ferată, iar setul de semnalizare a apropierii de calea ferată este asigurat de către administratorul drumului.
Articolul 73
(1) La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială se instalează indicatorul "Alte pericole", însoțit de un panou adițional ce conține imaginea unei locomotive.
(2) Atunci când pe calea ferată industrială se deplasează un vehicul feroviar, circulația trebuie dirijată de un agent de cale ferată.
Articolul 74
Porțile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificată, destinate să interzică accesul vehiculelor a căror încărcătura depășește în înălțime limita de siguranță admisă, sunt marcate cu benzi alternanțe de culoare galbenă și neagră. Pe stâlpii de susținere ai porților de gabarit se instalează indicatoare rutiere prin care se precizează înălțimea maxima de trecere admisă.
Regulament › Capitolul IV Semnalizarea rutieră › Secţiunea a 4-a Marcajele
Articolul 75
(1) Marcajele servesc la organizarea circulației, avertizarea sau îndrumarea participanților la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează sau le precizează semnificația.
(2) Marcajele se aplică pe suprafața părții carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrări de arta, pe accesorii ale drumurilor, precum și pe alte elemente și construcții din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie să fie reflectorizante sau însoțite de dispozitive reflectorizante care trebuie să-și păstreze proprietățile de reflexie și pe timp de ploaie sau ceață.
(3) Marcajele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfășurarea circulației, iar suprafața acestora nu trebuie să fie lunecoasă. Marcajele pe partea carosabilă se execută cu microbile de sticla și pot fi însoțite de butoni cu elemente retroreflectorizante.
Articolul 76
Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circulație;
2. de separare a benzilor pe același sens;
b) de delimitare a părții carosabile;
c) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru conducători de biciclete sau trotinete electrice;
d) diverse, care pot fi:
1. de ghidare;
2. pentru spații interzise;
3. pentru interzicerea staționării;
4. pentru stații de autobuze, troleibuze, taximetre, precum și pentru stațiile de tramvaie care nu sunt prevăzute cu refugiu pentru pietoni;
5. pentru locuri de parcare;
6. săgeți sau inscripții;
e) laterale aplicate pe:
1. lucrări de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
2. parapete;
3. stâlpi și copaci situați pe platforma drumului;
4. borduri.
Articolul 77
(1) Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor și benzilor de circulație, cât și pentru delimitarea părții carosabile.
(2) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia.
(3) Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părții carosabile interzice staționarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoțește un indicator de interzicere a staționării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea.
(4) Marcajul longitudinal format din linii continue care delimitează banda pe care este aplicat și un marcaj simbolizând o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule semnifică faptul că banda este rezervată circulației acelei sau acelor categorii de vehicule.
Articolul 78
Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, dacă manevra sau reglementările instituite impun acest lucru.
Articolul 79
(1) Marcajul cu linie discontinuă poate fi simplu sau dublu și se folosește în următoarele situații:
a) marcajul cu linie discontinuă simplă:
1. pentru separarea sensurilor de circulație, pe drumurile cu două benzi și circulație în ambele sensuri;
2. pentru separarea benzilor de circulație pe același sens, pe drumurile cu cel puțin două benzi pe sens;
3. pentru marcarea trecerii de la o linie discontinuă la una continuă. În localități acest marcaj nu este obligatoriu;
4. pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente de circulație;
5. pentru marcaje de ghidare în intersecții;
b) marcajul cu linie discontinuă dublă, pentru delimitarea benzilor reversibile. Pe asemenea benzi marcajul este însoțit de dispozitive luminoase speciale prevăzute la art. 56.
(2) Linia continuă se folosește în următoarele situații:
a) linia continuă simplă, pentru separarea sensurilor de circulație, a benzilor de același sens la apropierea de intersecții și în zone periculoase;
b) linia continuă dublă, pentru separarea sensurilor de circulație cu minimum două benzi pe fiecare sens, precum și la drumuri cu o bandă pe sens sau în alte situații stabilite de administratorul drumului respectiv, cu acordul poliției rutiere.
(3) În cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continuă și una discontinuă alăturate, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnificația liniei celei mai apropiate în sensul de mers.
(4) Pe drumurile cu circulație în ambele sensuri prevăzute cu o singură bandă pe sens, pe distanța cuprinsă intre indicatoarele de avertizare "Copii", aferente celor două sensuri, marcajul de separare a sensurilor se execută cu linie continuă.
Articolul 80
(1) Marcajele de delimitare a părții carosabile sunt amplasate în lungul drumului, se execută la limita din dreapta a părții carosabile în sensul de mers, cu excepția autostrăzilor și a drumurilor expres, unde marcajul se aplică și pe partea stânga, lângă mijlocul fizic de separare a sensurilor de circulație. Aceste marcaje pot fi cu linie continuă sau discontinuă simplă.
(2) Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie să o urmeze în traversarea unei intersecții ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile de separare a benzii de circulație nu sunt coliniare.
(3) Marcajele pentru interzicerea staționării se pot realiza:
a) prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părții carosabile spre exteriorul platformei drumului;
b) printr-o linie în zig-zag la marginea părții carosabile.
(4) Marcajele prin săgeți sunt folosite pentru:
a) selectarea pe benzi;
b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprimă prin îngustarea părții carosabile);
c) repliere, numai în afara localităților pe drumuri cu o bandă pe sens și dublu sens de circulație.
Articolul 81
(1) Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lățimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indică linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulația, de prezența unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoțește indicatorul "Oprire" se poate aplica pe partea carosabilă inscripția "Stop".
(2) Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lățimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depășită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latura paralela cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.
(3) Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lățimea mai mare decât a oricăror alte marcaje.
(4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic față de axul drumului, indică locul destinat traversării părții carosabile de către conducători de biciclete sau trotinete electrice.
Articolul 82
(1) În scopul sporirii impactului vizual asupra participanților la trafic, pe partea carosabilă se pot executa marcaje sub forma de inscripții, simboluri și figuri.
(2) Pe autostrăzi, pe drumurile expres și pe drumuri naționale deschise traficului internațional (E), la extremitățile părții carosabile se aplică marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducătorilor de autovehicule la ieșirea de pe partea carosabilă.
Articolul 83
(1) Marcajele, cum sunt: săgețile, inscripțiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificația indicatoarelor sau pentru a da participanților la trafic indicații care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.
(2) Marcajul sub forma unei sau unor săgeți, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obliga la urmarea direcției sau direcțiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică față de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligația ca vehiculul care nu se află pe bandă indicată de săgeata să fie condus pe acea bandă.
(3) Marcajul format dintr-o linie în zigzag semnifică interzicerea staționării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul «Bus», «Taxi» sau «Tram» poate fi folosită pentru semnalizarea stațiilor de autobuze, troleibuze, taximetre, respectiv a stațiilor de tramvaie care nu sunt prevăzute cu refugiu pentru pietoni.
(4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spațiul interzis circulației.
(5) Marcajele se pot aplica și pe ziduri de sprijin, parapete de protecție sau alte amenajări rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducătorilor de vehicule.
(6) Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepția celor ce se aplică pe elementele laterale drumului, care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă și neagră, precum și a celor temporare, folosite la organizarea circulației în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbenă. În zonele periculoase sau unde staționarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi și de alte culori.
Regulament › Capitolul IV Semnalizarea rutieră › Secţiunea a 5-a Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului și a lucrărilor
Articolul 84
(1) În afara localităților, limitele laterale ale platformei drumului se semnalizează cu stâlpi de ghidare lamelari, de culoare albă, omologați, instalați la intervale de 50 m intre ei, sau prin parapete. Pe stâlpii de ghidare lamelari și pe parapete se aplică dispozitive reflectorizante de culoare roșie și albă sau galbenă. Dispozitivele reflectorizante de culoare roșie trebuie să fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers. Materialele din care sunt confecționați stâlpii de ghidare lamelari nu trebuie să fie dure.
(2) Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta și pe parapetele de protecție, pereții tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajări rutiere ori instalații laterale drumului.
Articolul 85
(1) Semnalizarea lucrărilor executate pe drumurile publice este obligatorie și se realizează în scopul asigurării desfășurării în condiții corespunzătoare a circulației pe sectorul de drum rămas neafectat sau, după caz, în scopul devierii acesteia pe variante ocolitoare și are semnificația interzicerii circulației în zona afectata de lucrări.
(2) Sectoarele de drum afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil prin indicatoare și mijloace auxiliare de semnalizare rutieră, precum semafoare, balize direcționale, panouri, conuri de dirijare, bariere, garduri, parapete din material plastic lestabile și cărucioare portsemnalizare, prevăzute cu elemente fluorescent-reflectorizante. Acestea nu trebuie confecționate din materiale dure, iar pe timp de noapte trebuie însoțite de lămpi cu lumină galbenă intermitentă.
(3) Pentru organizarea circulației pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instalează indicatoare și balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip "limitatoare de viteză" și se aplică marcaje, corespunzător situației create. Dacă este cazul, dirijarea circulației se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat și special instruit.
Articolul 86
(1) Semnalizarea instituită pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări trebuie întreținută și modificata corespunzător evoluției acestora. La terminarea lucrărilor executantul trebuie să asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, și refacerea semnalizării inițiale sau modificarea ei, potrivit noilor condiții de circulație.
(2) Persoanele care executa lucrări de orice natura pe partea carosabilă a drumului public sunt obligate să poarte echipament de protecție-avertizare fluorescent și reflectorizant, de culoare galbenă sau portocalie, pentru a fi observate cu ușurință de participanții la trafic.
Articolul 87
Nicio lucrare care afectează drumul public nu poate fi începută sau, după caz, continuată dacă executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului și acordul poliției, dacă nu a realizat semnalizarea temporară corespunzătoare, iar termenul aprobat a fost depășit ori lucrarea se execută în alte condiții decât cele stabilite în autorizație sau acord.
Regulament › Capitolul IV Semnalizarea rutieră › Secţiunea a 6-a Semnalele polițiștilor și ale altor persoane care dirijează circulația
Articolul 88
(1) Semnalele polițistului care dirijează circulația au următoarele semnificații:
a) brațul ridicat vertical semnifică "atenție, oprire" pentru toți participanții la trafic care se apropie, cu excepția conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiții de siguranță. Dacă semnalul este dat într-o intersecție, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajați în traversare;
b) brațul sau brațele întinse orizontal semnifică "oprire" pentru toți participanții la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcția sau direcțiile intersectate de brațul sau brațele întinse. După ce a dat acest semnal, polițistul poate cobori brațul sau brațele, poziția să însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanții la trafic care vin din față ori din spate;
c) balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumină roșie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant semnifică "oprire" pentru participanții la trafic spre care este îndreptat;
d) balansarea pe verticală a brațului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a brațului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni.
(2) Polițistul care dirijează circulația poate efectua semnal cu brațul ca vehiculul să avanseze, să depășească, să treacă prin față ori prin spatele sau, să îl ocolească prin partea să stânga sau dreapta, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.
(3) La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) și (2), polițistul poate folosi și fluierul.
Articolul 89
(1) Oprirea participanților la trafic este obligatorie și la semnalele date de:
a) polițiștii de frontieră;
b) îndrumătorii de circulație ai Ministerului Apărării;
c) agenții de cale ferată, la trecerile la nivel;
d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice;
e) membrii patrulelor școlare de circulație, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităților de învățământ;
f) nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceștia traversează strada.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) pot efectua și următoarele semnale:
a) balansarea brațului în plan vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifică reducerea vitezei;
b) rotirea vioaie a brațului, care semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grăbirea traversării drumului de către pietoni.
Articolul 90
Persoanele prevăzute la art. 88 alin. (1) și la art. 89 alin. (1) lit. a)-e) care dirijează circulația trebuie să fie echipate și plasate astfel încât să poată fi observate și recunoscute cu ușurință de către participanții la trafic.
Regulament › Capitolul IV Semnalizarea rutieră › Secţiunea a 7-a Semnalele utilizate de conducătorii autovehiculelor cu regim de circulație prioritară și obligațiile celorlalți participanți la trafic
Articolul 91
(1) Semnalele mijloacelor speciale de avertizare, luminoase și sonore, se folosesc de către conducătorii autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numai dacă intervenția sau misiunea impune urgență.
(2) Semnalele mijloacelor de avertizare luminoasă pot fi folosite și fără a fi însoțite de cele sonore, în funcție de natura misiunii ori de condițiile de trafic, situație în care autovehiculul respectiv nu are regim de circulație prioritară.
(3) Se interzice utilizarea semnalelor mijloacelor de avertizare sonoră separat de cele luminoase.
Articolul 92
(1) Polițistul rutier aflat într-un autovehicul al poliției poate utiliza și dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a transmite o dispoziție sau o indicație participanților la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce.
(2) Polițistul rutier aflat într-un autovehicul al poliției poate executa semnale cu brațul, cu sau fără baston reflectorizant, scos pe partea laterală dreapta a vehiculului. Acest semnal semnifică oprire pentru conducătorii vehiculelor care circulă în spatele autovehiculului poliției. Același semnal efectuat pe partea stânga a autovehiculului semnifică oprire pentru conducătorii vehiculelor care circulă pe banda din partea stânga în același sens de mers ori în sens opus celui al autovehiculului poliției.
Articolul 93
Conducătorii de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere care se apropie de o coloană oficială o pot depăși dacă li se semnalizează această manevră de către polițistul rutier. Se interzice altor participanți la trafic intercalarea sau atașarea la o astfel de coloană oficială.
Articolul 94
(1) Coloanele oficiale se însoțesc de echipaje ale poliției rutiere, în condițiile stabilite prin instrucțiuni emise de ministrul administrației și internelor.
(2) Coloanele de vehicule cu specific militar se însoțesc de autovehicule de control al circulației aparținând Ministerului Apărării, care au în funcțiune mijloacele speciale de avertizare sonore, precum și cele luminoase de culoare albastră.
Articolul 95
Vehiculele care, prin construcție sau datorită încărcăturii transportate, depășesc masa și/sau gabaritul prevăzute de normele legale, precum și transporturile speciale pot fi însoțite de echipaje ale poliției rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliției Române.
Regulament › Capitolul V Reguli de circulație › Secţiunea 1 Reguli generale
Articolul 96
(1) Participanții la trafic sunt obligați să anunțe administratorul drumului public ori cel mai apropiat polițist atunci când au cunoștință despre existența pe drum a unui obstacol sau a oricărei altei situații periculoase pentru fluența și siguranța circulației.
(2) Se interzice oricărei persoane să arunce, să lase sau să abandoneze obiecte, materiale ori substanțe sau să creeze obstacole pe drumul public. Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligată să îl înlăture și, dacă nu este posibil, să îi semnalizeze prezența și să anunțe imediat administratorul drumului public și cea mai apropiată unitate de poliție.
Articolul 97
(1) Copiii cu o înălțime de până la 135 cm pot fi transportați în autovehicule echipate cu sisteme de siguranță pentru conducător și pasageri, denumite în continuare sisteme de siguranță, doar dacă sunt fixați sau prinși cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii instalat în autovehicul.
(1^1) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul transportului în autovehicule destinate transportului public de persoane, precum și în taxi, dacă în acesta din urmă copilul ocupă orice alt loc decât cel de pe scaunul din față. Transportul copilului în vârstă de până la 3 ani, în acest caz, se realizează sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul.
(1^2) Copiii cu o înălțime de peste 135 cm pot fi transportați în autovehicule echipate cu sisteme de siguranță doar dacă poartă centuri de siguranță pentru adulți, reglate astfel încât să nu treacă peste zona gâtului sau feței, ori dacă sunt fixați sau prinși cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii instalat în autovehicul.
(1^3) Prin dispozitiv de fixare în scaun pentru copii, în sensul prezentului articol, se înțelege un ansamblu de componente capabil să fixeze un copil în poziția șezut sau culcat, care poate cuprinde o combinație de chingi ori elemente flexibile cu o cataramă de fixare, dispozitive de reglare, elemente de prindere și, în unele cazuri, un scaun suplimentar și/sau un scut pentru impact, ce poate fi ancorat la un autovehicul, ori un sistem constituit dintr-un dispozitiv parțial de fixare în scaun utilizat împreună cu centura de siguranță cu rol de prindere a copilului sau de fixare a dispozitivului, cum ar fi, fără a se limita la acestea, scaun de siguranță pentru copii, pernă de înălțare, care poate fi folosită împreună cu o centură de siguranță pentru adulți, portbebe-coșuleț pentru sugari, scaun pentru sugari, chingă de ghidare, precum și centură și sisteme de centuri pentru copii.
(1^4) Dispozitivul de fixare în scaun pentru copii prevăzut la alin. (1) și (1^2) trebuie să fie omologat și adecvat pentru caracteristicile fizice ale copiilor. Clasificarea, reglementările privind standardele de omologare și utilizarea acestor dispozitive în funcție de grupele de masă și componența sistemelor sunt prevăzute în anexa nr. 1F.
(1^5) Dispozitivul de fixare în scaun pentru copii se instalează pe locurile din spate ale autovehiculului, în conformitate cu instrucțiunile de montare furnizate de către producătorul acestuia, cum ar fi manual, prospect sau publicația electronică cu instrucțiuni care indică în ce mod și în care tipuri de autovehicule poate fi folosit sistemul în condiții de siguranță.
(1^6) Prin excepție de la prevederile alin. (1^5), tipurile de dispozitiv de fixare în scaun pentru copii care, potrivit instrucțiunilor producătorului, pot fi montate inclusiv pe locul din față destinat pasagerilor prin orientarea cu fața spre direcția opusă direcției normale de deplasare a autovehiculului se instalează pe acest loc doar în situația în care conducătorul dezactivează airbagul frontal corespunzător locului, chiar și în cazul autovehiculului prevăzut cu un mecanism care detectează în mod automat prezența dispozitivului instalat și blochează declanșarea airbagului frontal corespunzător locului, sau dacă autovehiculul nu este echipat cu airbag frontal corespunzător locului.
(1^7) Dispozițiile prevăzute la alin. (1^6) se aplică în mod corespunzător și în cazul tipurilor de dispozitiv de fixare în scaun pentru copii care, potrivit instrucțiunilor producătorului, pot fi montate inclusiv pe locul din față destinat pasagerilor prin orientarea cu fața spre direcția normală de deplasare a autovehiculului.
(1^8) Se exceptează de la obligația de a fi fixat sau prins cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii ori de a purta centura de siguranță pe timpul transportului copilul pentru care este eliberat un certificat medical de scutire pe motiv medical grav în care să fie menționată afecțiunea care contraindică purtarea acestor sisteme de siguranță.
(1^9) Transportul copilului în condițiile prevăzute la alin. (1^8) se realizează pe locurile din spate ale autovehiculului. În cazul copilului în vârstă de până la 3 ani, transportul se realizează sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul.
(1^10) Conducătorul de autovehicul care transportă un copil în condițiile prevăzute la alin. (1^8) are obligația să aibă asupra sa certificatul medical, în conținutul căruia trebuie să fie menționată durata de valabilitate a acestuia. Dispozițiile prevăzute la alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(2) Copiii în vârstă de până la 3 ani nu pot fi transportați în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranță.
(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2), copiii în vârstă de până la 3 ani pot fi transportați sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul, în autovehicule destinate transportului public de persoane, precum și în taxi dacă în acesta din urmă ocupă orice alt loc decât cel de pe scaunul din față.
(2^2) Prin excepție de la prevederile alin. (2), copiii în vârstă de până la 3 ani pentru care este eliberat certificatul medical prevăzut la alin. (1^8) sunt transportați în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranță pe locurile din spate ale acestuia, sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul. Dispozițiile prevăzute la alin. (1^10) se aplică în mod corespunzător.
(2^3) Copiii cu vârsta de peste 3 ani, având o înălțime de până la 150 cm, pot fi transportați în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranță doar dacă ocupă, pe timpul transportului, orice alt loc decât cel de pe scaunele din față.
(3) Se interzice conducătorilor de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere, precum și persoanelor care ocupa scaunul din față să tina în brațe animale în timpul deplasării pe drumurile publice.
(4) Se exceptează de la obligația de a purta centura de siguranță:
a) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi sau care staționează;
b) femeile în stare vizibilă de graviditate;
c) conducătorii de autoturisme care executa servicii de transport public de persoane, în regim de taxi, când transporta pasageri;
d) persoanele care au certificat medical în care să fie menționată afecțiunea care contraindică purtarea centurii de siguranță;
e) instructorii auto, pe timpul pregătirii practice a persoanelor care învăța să conducă un autovehicul pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autorității competente în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere.
(5) Persoanele prevăzute la alin. (4) lit. d) sunt obligate să aibă asupra lor certificatul medical, în conținutul căruia trebuie să fie menționată durata de valabilitate a acestuia.
(6) Afecțiunile medicale pentru care se acorda scutire de la portul centurii de siguranță, precum și modelul certificatului medical se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 98
(1) Se interzice transportul pe motociclete și pe mopede a mai multe persoane decât locurile stabilite prin construcție, precum și al obiectelor voluminoase.
(2) Copiii în vârsta de până la 7 ani, dacă sunt ținuți în brațe, precum și cei de până la 14 ani se transporta numai în atașul motocicletelor.
Articolul 99
Abrogat.
Regulament › Capitolul V Reguli de circulație › Secţiunea a 2-a Utilizarea părții carosabile
Articolul 100
(1) Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părțile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru biciclete și celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse și pe acostament în sensul de mers, dacă circulația se poate face fără pericol.
(2) Vehiculele din categoria AM, A1, A2 și A, atunci când circulă pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rând.
Articolul 101
Când drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe banda situată lângă acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacă banda de circulație utilizată este ocupată, cu obligația de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.
Articolul 102
Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depășite sau cele care se deplasează cu viteza redusă trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordura, dacă în sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora.
Articolul 103
Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens și cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axa drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu obligația să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
Articolul 104
Vehiculele care efectuează transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora, dacă o astfel de bandă există și este semnalizată ca atare. Pe aceeași bandă pot circula și autovehiculele cu regim de circulație prioritară când se deplasează în acțiuni de intervenții sau în misiuni care au caracter de urgență.
Articolul 105
Se interzice intrarea într-o intersecție chiar dacă semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, dacă din cauza aglomerării circulației conducătorul de vehicul risca să rămână imobilizat, stânjenind sau împiedicând desfășurarea traficului.
Regulament › Capitolul V Reguli de circulație › Secţiunea a 3-a Reguli pentru circulația vehiculelor
Articolul 106
(1) Pe un drum public prevăzut cu minimum 3 benzi pe sens, când conducătorii a două autovehicule circulă în aceeași direcție, dar pe benzi diferite, și intenționează să se înscrie pe banda liberă dintre ei, cel care circulă pe banda din dreapta este obligat să permită celui care vine din stânga să ocupe acea bandă.
(2) Pe drumul public cu mai multe benzi, conducătorii de autovehicule care circulă pe o bandă care se sfârșește, pentru a continuă deplasarea pe banda din stânga trebuie să permită trecerea vehiculelor care circulă pe acea bandă.
Articolul 107
(1) La intersecțiile prevăzute cu indicatoare și/sau cu marcaje pentru semnalizarea direcției de mers, conducătorii de vehicule trebuie să se încadreze pe benzile corespunzătoare direcției de mers voite cu cel puțin 50 m înainte de intersecție și sunt obligați să respecte semnificația indicatoarelor și marcajelor.
(1^1) În cazul intersecțiilor cu sens giratoriu, conducătorii de vehicule trebuie să respecte regulile privind circulația pe benzi, având obligația să semnalizeze din timp părăsirea intersecției și să se asigure că o pot face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.
(2) La intersecțiile fără marcaje de delimitare a benzilor, conducătorii vehiculelor ocupa în mers, cu cel puțin 50 m înainte de intersecție, următoarele poziții:
a) rândul de lângă bordura sau acostament, cei care vor să schimbe direcția de mers spre dreapta;
b) rândul de lângă axa drumului sau de lângă marcajul de separare a sensurilor, cei care vor să schimbe direcția de mers spre stânga. Când circulația se desfășoară pe drumuri cu sens unic, conducătorii de vehicule care intenționează să vireze la stânga sunt obligați să ocupe rândul de lângă bordura sau acostamentul din partea stânga;
c) oricare dintre rânduri, cei care vor să meargă înainte.
(3) Dacă în intersecție circulă și tramvaie, iar spațiul dintre șina din dreapta și trotuar nu permite circulația pe două sau mai multe rânduri, toți conducătorii de vehicule, indiferent de direcția de deplasare, vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului.
(4) În cazul în care tramvaiul este oprit într-o stație fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie să oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, și să își reia deplasarea numai după ce ușile tramvaiului au fost închise și s-au asigurat că nu pun în pericol siguranța pietonilor angajați în traversarea drumului public.
Articolul 108
Schimbarea direcției de mers prin virare la dreapta sau la stânga este interzisă în locurile unde sunt instalate indicatoare cu această semnificație.
Articolul 109
Dacă în apropierea unei intersecții este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga să se circule într-o anumită direcție, vehiculele trebuie să fie conduse numai în direcția sau direcțiile indicate.
Articolul 110
(1) În situațiile în care există benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcției de deplasare se face prin stânga centrului imaginar al intersecției, iar dacă există un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificației acestuia.
(2) Schimbarea direcției de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intra într-o intersecție circulând pe același drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stânga centrului intersecției, fără intersectarea traiectoriei acestora.
(3) Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părții carosabile se ocolesc prin partea dreaptă.
(4) Trotinetele electrice se conduc numai în aliniament pe drumurile publice. Schimbarea direcției de mers în cazul trotinetelor electrice se face prin deplasarea conducătorilor pe lângă acestea, cu respectarea regulilor privind circulația vehiculelor trase sau împinse cu mâna.
Articolul 111
Se interzice circulația participanților la trafic pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare ce interzic accesul.
Articolul 112
Conducătorii de vehicule semnalizează cu mijloacele de avertizare luminoasă, sonoră sau cu brațul, după caz, înaintea efectuării oricărei manevre sau pentru evitarea unui pericol imediat.
Articolul 113
(1) Mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanță de cel puțin 25 m față de cei cărora li se adresează, pe o durata de timp care să asigure perceperea semnalului și fără să îi determine pe aceștia la manevre ce pot pune în pericol siguranța circulației.
(2) Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonoră nu poate fi folosită în zonele de acțiune a indicatorului "Claxonarea interzisă".
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2):
a) conducătorii autovehiculelor cu regim de circulație prioritară când se deplasează în acțiuni de intervenții sau în misiuni care au caracter de urgență;
b) conducătorii autovehiculelor care folosesc acest semnal pentru evitarea unui pericol imediat.
Articolul 114
(1) Conducătorii de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie sunt obligați să folosească instalațiile de iluminare și/sau semnalizare a acestora, după cum urmează:
a) luminile de poziție sau de staționare pe timpul imobilizării vehiculului pe partea carosabilă în afara localităților, de la lăsarea serii și până în zorii zilei, ziua când plouă torențial, ninge abundent sau este ceață densă ori în alte condiții care reduc vizibilitatea pe drumul public;
b) luminile de întâlnire sau de drum, în mers, atât în localități, cât și în afara acestora, după gradul de iluminare a drumului public;
c) luminile de întâlnire și cele de ceață pe timp de ceață densă;
d) luminile de întâlnire ale autovehiculelor care însoțesc coloane militare sau cortegii, transporta grupuri organizate de persoane și cele care tractează alte vehicule sau care transporta mărfuri ori produse periculoase, în timpul zilei;
e) luminile de întâlnire atunci când plouă torențial, ninge abundent ori în alte condiții care reduc vizibilitatea pe drum;
f) luminile pentru mersul înapoi atunci când vehiculul este manevrat către înapoi;
g) luminile indicatoare de direcție pentru semnalizarea schimbării direcției de mers, inclusiv la punerea în mișcare a vehiculului de pe loc.
(2) Pe timpul nopții, la apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligați ca de la o distanță de cel puțin 200 m să folosească luminile de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei. Când conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier se apropie de un autovehicul care circulă în față să, acesta este obligat să folosească luminile de întâlnire de la o distanță de cel puțin 100 m.
(3) Pe timpul nopții sau în condiții de vizibilitate redusă conducătorii de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie care se apropie de o intersecție nedirijată prin semnale luminoase sau de către polițiști sunt obligați să semnalizeze prin folosirea alternantă a luminilor de întâlnire cu cele de drum dacă nu încalcă astfel prevederile alin. (2).
(4) Pe timpul nopții sau în condiții de vizibilitate redusă autovehiculele, tractoarele agricole sau forestiere ori remorcile cu deficiențe la sistemul de iluminare și semnalizare luminoasă nu pot fi conduse sau remorcate fără a avea în funcțiune pe partea stânga, în față o lumină de întâlnire și în spate una de poziție.
(5) Luminile de avarie se folosesc în următoarele situații:
a) când vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabilă;
b) când vehiculul se deplasează foarte lent și/sau constituie el însuși un pericol pentru ceilalți participanți la trafic;
c) când autovehiculul, tractorul agricol sau forestier ori tramvaiul este remorcat.
(6) În situațiile prevăzute la alin. (5), conducătorii de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie trebuie să pună în funcțiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi și în cazul în care această manevră este impusă de blocarea circulației pe sensul de mers.
(7) Când circulă prin tunel conducătorul de vehicul este obligat să folosească luminile de întâlnire.
Articolul 115
Un vehicul poate fi oprit sau staționat cu toate luminile stinse, în locurile în care aceste manevre sunt permise, atunci când se află:
a) pe un drum iluminat, astfel încât vehiculul este vizibil de la o distanță de cel puțin 50 m;
b) în afara părții carosabile, pe un acostament consolidat;
c) în localități, la marginea părții carosabile, în cazul motocicletelor cu două roti, fără ataș și a mopedelor, care nu sunt prevăzute cu sursa de energie.
Articolul 116
(1) Conducătorii de vehicule sunt obligați să semnalizeze schimbarea direcției de deplasare, depășirea, oprirea și punerea în mișcare.
(2) Intenția conducătorilor de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie de a schimba direcția de mers, de a ieși dintr-un rând de vehicule staționate ori de a intra într-un asemenea rând, de a trece pe o altă bandă de circulație sau de a vira spre dreapta ori spre stânga sau a celor care urmează să efectueze întoarcere, depășire ori oprire se semnalizează prin punerea în funcțiune a luminilor indicatoare de direcție cu cel puțin 50 m în localități și 100 m în afara localităților înainte de începerea efectuării manevrelor.
(3) Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tractoarelor agricole sau forestiere și a tramvaielor pe partea carosabilă se semnalizează cu lumină roșie din spate.
Articolul 117
(1) Conducătorii vehiculelor cu două roti, precum și ai celor cu tracțiune animală ori ai celor trase sau împinse cu mâna sunt obligați să efectueze următoarele semnale:
a) brațul stâng întins orizontal atunci când intenționează să schimbe direcția de mers spre stânga sau de a depăși;
b) brațul drept întins orizontal atunci când intenționează să schimbe direcția de mers spre dreapta;
c) brațul drept întins orizontal balansat în plan vertical atunci când intenționează să oprească.
(2) Semnalele prevăzute la alin. (1) trebuie efectuate cu cel puțin 25 m înainte de efectuarea manevrelor.
Articolul 118
(1) Conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat:
a) să se asigure că acela care îl urmează sau îl precedă nu a semnalizat intenția începerii unei manevre similare și că poate depăși fără a pune în pericol sau fără a stânjeni circulația din sens opus;
b) să semnalizeze intenția de efectuare a depășirii;
c) să păstreze în timpul depășirii o distanță laterală suficienta față de vehiculul depășit;
d) să reintre pe banda sau în șirul de circulație inițial după ce a semnalizat și s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiții de siguranță pentru vehiculul depășit și pentru ceilalți participanți la trafic.
(2) Pentru asigurarea distanței laterale de siguranță, la depășirea unei biciclete sau a unei trotinete electrice conducătorii de autovehicule, altele decât cele care se deplasează pe două roți, realizează această manevră prin trecerea peste marcajul longitudinal de separare a sensurilor de circulație ori de separare a benzilor pe același sens, cu cel puțin jumătate din lățimea autovehiculului atunci când viteza acestuia de deplasare este mai mare de 50 km/h, sau cel puțin prin încălcarea acestor marcaje atunci când viteza de deplasare este de cel mult 50 km/h.
Articolul 119
Conducătorul de vehicul care urmează să fie depășit este obligat:
a) să nu mărească viteza de deplasare;
b) să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile sau a benzii pe care se deplasează.
Articolul 120
(1) Se interzice depășirea vehiculelor:
a) în intersecții cu circulația nedirijată;
b) în apropierea vârfurilor de rampa, când vizibilitatea este redusă sub 50 m;
c) în curbe și în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri și în tuneluri. Prin excepție, pot fi depășite în aceste locuri vehiculele cu tracțiune animală, motocicletele fără ataș, mopedele, bicicletele și trotinetele electrice, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanță mai mare de 20 m, iar lățimea drumului este de cel puțin 7 m;
e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare și marcaje;
f) pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă și la mai puțin de 50 m înainte de acestea;
g) în dreptul stației pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar stația nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni;
h) în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă";
i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere;
j) când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducătorul acestuia este obligat să efectueze manevre de evitare a coliziunii;
k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloana de vehicule în așteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulație.
(2) Se interzice depășirea coloanei oficiale.
Articolul 121
(1) Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maxima admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
(2) Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
(3) Administratorul drumului public este obligat să instaleze indicatoare pentru reglementarea regimului de viteză.
(4) În afara localităților, înaintea stațiilor mijloacelor de transport public de persoane și/sau a trecerilor pentru pietoni, la o distanță de 100 m față de acestea, administratorul drumului este obligat să realizeze amenajări rutiere pentru reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor.
Articolul 122
Se interzice conducătorilor de vehicule să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neașteptată, fără motiv întemeiat.
Articolul 123
Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteza care să nu depășească 30 km/h în localități sau 50 km/h în afara localităților, în următoarele situații:
a) la trecerea prin intersecțiile cu circulație nedirijată;
b) în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mica de 50 m;
c) la trecerea pe lângă grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent dacă acestea se află în mers sau staționează pe partea carosabilă a drumurilor cu o singură bandă de circulație pe sens;
d) la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament;
e) când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheață, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă;
f) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare;
g) în zona de acțiune a indicatorului de avertizare "Copii" în intervalul orar 7,00-22,00, precum și a indicatorului "Accident";
h) la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare și marcaje, când drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflați pe trotuar, în imediată apropiere a părții carosabile, intenționează să se angajeze în traversare;
i) la schimbarea direcției de mers prin viraje;
j) când vizibilitatea este sub 100 m în condiții de ceață, ploi torențiale, ninsori abundente.
Articolul 124
Administratorul drumului public este obligat ca în locurile prevăzute la art. 123 să instaleze indicatoare de avertizare și să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere care să determine conducătorii de vehicule să reducă viteza de deplasare.
Articolul 125
Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin manevrare înainte și înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze și să se asigure că din față, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment niciun vehicul.
Articolul 126
Se interzice întoarcerea vehiculului:
a) în locurile în care este interzisă oprirea voluntară a vehiculelor, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 lit. f);
b) în intersecțiile în care este interzis virajul la stânga, precum și în cele în care, pentru efectuare, este necesară manevrarea înainte și înapoi a vehiculului;
c) în locurile unde soliditatea drumului nu permite;
d) pe drumurile cu sens unic;
e) pe marcajul pietonal;
f) în locurile în care este instalat indicatorul "Întoarcerea interzisă".
Articolul 127
(1) Pe drumurile publice înguste și/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, se procedează după cum urmează:
a) la întâlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conducătorul acestuia din urma trebuie să manevreze cu spatele;
b) la întâlnirea unui vehicul greu cu un vehicul ușor, conducătorul acestuia din urma trebuie să manevreze cu spatele;
c) la întâlnirea unui vehicul care efectuează transport public de persoane cu un vehicul de transport mărfuri conducătorul acestuia din urma trebuie să manevreze cu spatele.
(2) În cazul vehiculelor de aceeași categorie, obligația de a efectua o manevră de mers înapoi revine conducătorului care urca, cu excepția cazului când este mai ușor și există condiții pentru conducătorul care coboară să execute această manevră, mai ales atunci când se află aproape de un refugiu.
Articolul 128
(1) Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:
a) în cazurile prevăzute la art. 126, cu excepția lit. d);
b) pe o distanță mai mare de 50 m;
c) la ieșirea de pe proprietăți alăturate drumurilor publice.
(2) În locurile în care mersul înapoi este permis, dar vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de cel puțin o persoană aflată în afara vehiculului.
(3) Persoana care dirijează manevrarea cu spatele a unui vehicul este obligată să se asigure că manevra se efectuează fără a pune în pericol siguranța participanților la trafic.
(4) Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomanda dotarea autovehiculelor și cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.
Articolul 129
(1) Vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul dintre indicatoarele având semnificația: "Drum cu prioritate", "Intersecție cu un drum fără prioritate" sau "Prioritate față de circulația din sens invers" are prioritate de trecere.
(2) Când două vehicule urmează să se întâlnească într-o intersecție dirijată prin indicatoare, venind de pe două drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeași semnificație, vehiculul care vine din dreapta are prioritate.
Articolul 130
Conducătorul de vehicul care se apropie de intrarea într-o intersecție, simultan cu un autovehicul cu regim de circulație prioritară care are în funcțiune semnalele luminoase și sonore, are obligația să îi acorde prioritate de trecere.
Articolul 131
(1) La apropierea de o stație pentru mijloace de transport public de persoane prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizează intenția de a ieși, conducătorul vehiculului care circulă pe banda de lângă acostament sau bordura este obligat să reducă viteza și, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.
(2) Conducătorii de vehicule sunt obligați să acorde prioritate de trecere pietonilor aflați pe partea carosabilă pentru a urca în tramvai sau după ce au coborât din acesta, dacă tramvaiul este oprit în stație fără refugiu.
Articolul 132
Conducătorul vehiculului al cărui mers înainte este obturat de un obstacol sau de prezența altor participanți la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, este obligat să reducă viteza și, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.
Articolul 133
În cazul prevăzut la art. 51 alin. (2), conducătorii vehiculelor sunt obligați să acorde prioritate de trecere participanților la trafic cu care se intersectează și care circulă conform semnificației culorii semaforului care li se adresează.
Articolul 134
La ieșirea din zonele rezidențiale sau pietonale, conducătorii de vehicule sunt obligați să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.
Articolul 135
Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații:
a) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum național venind de pe un drum județean, comunal sau local;
b) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum județean venind de pe un drum comunal sau local;
c) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum comunal venind de pe un drum local;
d) când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia;
e) când circulă în panta față de cel care urca, dacă pe sensul de mers al celui care urca se află un obstacol imobil. În această situație manevra nu este considerată depășire în sensul prevederilor art. 120 lit. j);
f) când se pune în mișcare sau la pătrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alăturată acestuia față de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de direcția de deplasare;
g) când efectuează un viraj spre stânga sau spre dreapta și se intersectează cu un conducător de bicicletă sau trotinetă electrică care circulă pe o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare;
h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.
Articolul 136
(1) La trecerea la nivel cu calea ferată curentă, conducătorul de vehicul este obligat să circule cu viteza redusă și să se asigure ca din partea stânga sau din partea dreaptă nu se apropie un vehicul feroviar.
(2) La traversarea caii ferate, pietonii sunt obligați să se asigure că din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.
Articolul 137
(1) Conducătorul de vehicul poate traversa calea ferată curentă prevăzută cu bariere sau semibariere, dacă acestea sunt ridicate și semnalele luminoase și sonore nu funcționează, iar semnalul cu lumină albă intermitentă cu cadență lentă este în funcțiune.
(2) Când circulația la trecerea la nivel cu calea ferată curentă este dirijată de agenți de cale ferată, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnalele acestora.
Articolul 138
(1) Conducătorul de vehicul este obligat să oprească atunci când:
a) barierele sau semibarierele sunt coborâte, în curs de coborâre sau de ridicare;
b) semnalul cu lumini roșii și/sau semnalul sonor sunt în funcțiune;
c) întâlnește indicatorul "Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere", "Trecerea la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere" sau "Oprire".
(2) Vehiculele trebuie să oprească, în ordinea sosirii, în locul în care există vizibilitate maxima asupra caii ferate fără a trece de indicatoarele prevăzute la alin. (1) lit. c) sau, după caz, înaintea marcajului pentru oprire ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în curs de coborâre sau de ridicare.
Articolul 139
(1) În cazul imobilizării unui vehicul pe calea ferată, conducătorul acestuia este obligat să scoată imediat pasagerii din vehicul și să elibereze platforma caii ferate, iar când nu este posibil, să semnalizeze prezența vehiculului cu orice mijloc adecvat.
(2) Participanții la trafic, care se găsesc în apropierea locului unde un vehicul a rămas imobilizat pe calea ferată, sunt obligați să acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru semnalizarea prezentei lui.
(3) Conducătorului de vehicul îi este interzis să treacă sau să ocolească porțile de gabarit instalate înaintea cailor ferate electrificate, dacă înălțimea sau încărcătura vehiculului atinge ori depășește partea superioară a porții.
Articolul 140
(1) La intersectarea unui drum public cu o cale ferată industrială, accesul vehiculelor feroviare se face numai după semnalizarea corespunzătoare și din timp de către cel puțin un agent de cale ferată.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), conducătorii de vehicule sunt obligați să se conformeze semnificației semnalelor agenților de cale ferată.
Articolul 141
(1) Conducătorii autovehiculelor, tractoarelor agricole sau forestiere imobilizate pe drumurile publice, care se îndepărtează de acestea, sunt obligați să acționeze frână de ajutor, să oprească funcționarea motorului și să cupleze într-o treapta de viteză inferioară sau în cea de parcare dacă autovehiculul, tractorul agricol sau forestier are transmisie automată.
(2) În cazul imobilizării involuntare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier în panta sau în rampa, pe lângă obligațiile prevăzute la alin. (1) conducătorul trebuie să bracheze rotile directoare.
(3) În cazul imobilizării involuntare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier în pasaje subterane sau în tuneluri, conducătorul acestuia este obligat să oprească funcționarea motorului.
(4) În localități, pe drumurile cu sens unic, oprirea sau staționarea voluntară a vehiculelor este permisă și pe partea stânga, dacă rămâne liberă cel puțin o bandă de circulație.
(5) În afara localităților oprirea sau staționarea voluntară a vehiculelor se face în afara părții carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia.
(6) Nu este permisă staționarea pe partea carosabilă, în timpul nopții, a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor, a mopedelor, a bicicletelor, a trotinetelor electrice, a vehiculelor cu tracțiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna.
(7) Nu este permisă oprirea sau staționarea în tuneluri. În situații de urgență sau de pericol conducătorului de autovehicul îi este permisă oprirea sau staționarea numai în locurile special amenajate și semnalizate corespunzător. În caz de imobilizare prelungită a autovehiculului în tunel, conducătorul de vehicul este obligat să oprească motorul.
(8) Se consideră staționare pe partea carosabilă situația în care oricare dintre roțile vehiculului sau remorcii se regăsește pe partea carosabilă.