H.G. nr. 766/1997
HOTĂRÂRE nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții
Forma preluată de pe Portalul Legislativ la 6 noiembrie 2026, fără notele de modificare. Rezumat · Întrebări
Articolul 1
Se aprobă regulamentele privind:
a) activitatea de metrologie în constructii;
b) conducerea și asigurarea calității în construcții;
c) stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor;
d) urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor;
e) agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în constructii;
f) autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții;
g) certificarea de conformitate a calității produselor folosite în construcții, cuprinse în anexele nr. 1-7, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 2
Actualizarea și gestionarea reglementarilor prevăzute la art. 1 se realizează de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor.
--------------
Art. 2 a fost modificat de art. II din HOTĂRÂREA nr. 1.231 din 1 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 10 octombrie 2008, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului" cu denumirea "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor".
Articolul 3
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă: Hotărârea Guvernului nr. 256/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea activității metrologice în construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 17 iunie 1994; Hotărârea Guvernului nr. 261/1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 și 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în constructii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994; Hotărârea Guvernului nr. 392/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în constructii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotărârea Guvernului nr. 393/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea și acreditarea laboratoarelor de încercări în constructii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotărârea Guvernului nr. 728/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind certificarea calității produselor folosite în constructii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 24 noiembrie 1994.
Anexa nr. 1
REGULAMENT
privind activitatea de metrologie în construcții
Anexa nr. 2
REGULAMENT
privind conducerea și asigurarea calității în construcții
Anexa nr. 3
REGULAMENT
privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor
Anexa nr. 4
REGULAMENT
privind urmărirea comportării în exploatare, investițiile în timp și postutilizarea construcțiilor
Anexa nr. 5
REGULAMENT
privind agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții
Anexa nr. 6
REGULAMENT
privind autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții
Anexa nr. 7
REGULAMENT
privind certificarea de conformitate a calității produselor folosite în construcții
Regulament › Capitolul I Prevederi generale
Articolul 1
Activitatea de metrologie în construcții constituie o componentă a sistemului calității în acest domeniu, instituit prin lege, prin care se asigură administrarea, confirmarea metrologică și utilizarea echipamentelor de măsurare.
Articolul 2
Prezentul regulament stabilește cadrul normativ general, principalele elemente de conținut, metodologice și de organizare privind activitatea de metrologie în construcții.
Articolul 3
Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice implicate în activitatea de construcții, care utilizează echipamente de măsurare.
Articolul 4
La aplicarea prevederilor prezentului regulament vor fi avute în vedere și vor fi respectate normele și instrucțiunile de metrologie legală, precum și standardele și alte reglementari oficiale aplicabile.
Articolul 5
Definițiile termenilor specifici activităților de metrologie, folosiți în textul prezentului regulament, sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calității în construcții.
Regulament › Capitolul II Elemente principale de continut ale activității de metrologie în construcții
Articolul 6
Activitatea de metrologie, conform prezentului regulament, are în vedere următoarele principii și obiective principale:
a) asigurarea uniformității, exactității și legalității măsurilor efectuate;
b) asigurarea legalității masurarilor prin utilizarea echipamentelor de măsurare confirmate metrologic și, dacă este cazul, cu aprobare de model;
c) implementarea sistemului de asigurare a calității, stabilit pentru activitatea de metrologie în construcții.
Articolul 7
Activitatea de metrologie cuprinde următoarele elemente principale:
a) stabilirea măsurilor care sunt necesare;
b) selectarea și achiziționarea echipamentelor de măsurare, având în vedere domeniul de măsurare, justețea, fidelitatea, robustețea și durabilitatea în condițiile specifice de mediu, pentru utilizarea prevăzută;
c) recepția și administrarea - identificarea, manipularea, conservarea, depozitarea - echipamentelor de măsurare;
d) confirmarea metrologică a echipamentelor de măsurare - verificarea initiala, verificarea periodica și/sau după reparare - , realizata prin laboratoare de metrologie proprii sau ale altor agenti economici, autorizate și/sau acreditate de Biroul Român de Metrologie Legală și, respectiv, de organismul național de acreditare a laboratoarelor de metrologie;
e) asigurarea utilizării echipamentelor de măsurare în condiții conforme cu specificatiile și cu reglementările tehnice aplicabile;
f) asigurarea evidenței documentelor și înregistrărilor referitoare la echipamentele de măsurare.
Articolul 8
Prin activitatea de metrologie desfășurată trebuie să se asigure utilizarea echipamentelor de măsurare în conformitate cu necesitățile de măsurare și cu prevederile specificațiilor tehnice ale acestora.
Regulament › Capitolul III Elemente metodologice și de organizare a activității de metrologie în construcții
Articolul 9
Stabilirea măsurilor care sunt necesare se face pe baza documentației, a procedurilor tehnice de execuție și a reglementărilor tehnice aplicabile, pentru fiecare obiect, categorie de lucrări de construcții sau de activitate desfășurată.
Articolul 10
Selectarea echipamentelor de măsurare are în vedere cerințele privind masurarile, stabilite prin documentația de execuție, prin metodele de măsurare și prin alte reglementari tehnice aplicabile.
Articolul 11
Confirmarea metrologica se face potrivit reglementarilor legale.
Articolul 12
Achizitionarea, receptia și administrarea echipamentelor de măsurare se asigura, de către fiecare persoana juridica sau fizica implicata, prin organizarea adecvata și asigurarea mijloacelor necesare pentru:
a) contractarea furnizarii echipamentelor de măsurare, având în vedere complexitatea comenzii, privind aparatele sau dispozitivele auxiliare, materialele de referința, etaloanele, instrucțiunile de utilizare și de întreținere, după caz;
b) receptia echipamentelor de măsurare procurate atât sub aspect cantitativ, cat și functional;
c) instituirea și asigurarea funcționarii unui sistem, inclusiv a documentelor - proceduri, instrucțiuni -, a spatiilor și a condițiilor de mediu, precum și a personalului, după caz, privind identificarea, manipularea, conservarea și depozitarea, în conformitate cu instrucțiunile furnizorului și cu prevederile legale aplicabile;
d) efectuarea confirmarii metrologice - etalonari, verificări, reparari - și tinerea evidentei documentelor și înregistrărilor respective;
e) retragerea din serviciu, izolarea și tinerea evidentei echipamentelor de măsurare neconforme, înlăturarea cauzelor neconformitatilor și reconfirmarea lor sau, după caz, casarea acestora.
Articolul 13
Utilizarea echipamentelor de măsurare se face de către personal care are cunoștințele și instruirea necesare pentru efectuarea masurarilor respective, conform instructiunilor furnizorului, metodelor de măsurare și reglementarilor aplicabile.
În cazurile specificate de legislatia metrologica în vigoare, personalul din activitatea de metrologie trebuie să posede atestarea necesară.
Articolul 14
Se interzice utilizarea echipamentelor de măsurare care nu sunt identificate din punct de vedere al stării de verificare, potrivit sistemului propriu, precum și a celor neconforme sau care nu au fost reconfirmate metrologic.
Articolul 15
Activitatea de metrologie va fi supusă unei evaluari periodice, prin audit intern sau extern, în functie de volumul și de complexitatea acestei activități, precum și în functie de categoria de importanța a construcțiilor la care se aplică.
Articolul 16
În functie de volum și de complexitatea, activitatea de metrologie se va organiza tehnic și administrativ și va fi coordonata de personal tehnic corespunzător.
Regulament › Capitolul IV Obligații și raspunderi
Articolul 17
Persoanele juridice și fizice implicate în activitatea de constructii, care utilizeaza în activitatea desfășurată echipamente de măsurare - investitori, proprietari sau utilizatori, proiectanti, experti tehnici, executanți -, au urmatoarele obligații și raspunderi:
a) să se asigure ca unitatea care presteaza serviciile respecta prevederile prezentului regulament;
b) sa stabileasca, prin contract, oblibațiile și raspunderile fiecarei părți privind toate condițiile referitoare la echipamentele de măsurare utilizate la masurarile respective - manipulare, depozitare, securitate, condiții de mediu, accese;
c) să asigure evidenta documentelor care permit trasabilitatea masurarilor respective.
Articolul 18
Persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de metrologie proprie au urmatoarele obligații și raspunderi:
a) să asigure organizarea tehnica și administrativa și mijloacele necesare pentru realizarea activităților, conform prezentului regulament;
b) să asigure personalul corespunzător, precum și instruirea și atestarea acestuia, după caz;
c) sa intocmeasca și sa tina la zi documentele și inregistrarile privind activitatea de metrologie, conform prevederilor din reglementarile legale aplicabile;
d) sa evalueze, periodic, activitatea de metrologie și sa ia masurile necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a acesteia.
Regulament › Capitolul V Dispozitii finale
Articolul 19
Biroul Român de Metrologie Legală și organele sale teritoriale, prin personal propriu imputernicit, exercita controlul metrologic al statului asupra echipamentelor de măsura utilizate în domeniul construcțiilor, care sunt precizate în Lista oficiala a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului, în conformitate cu atribuțiile care le revin.
Articolul 20
Urmarirea aplicarii și controlul respectarii prezentului regulament se fac de către personalul imputernicit în acest scop din cadrul Inspectoratului de Stat în Constructii.
Pentru echipamentele de măsurare nesupuse controlului metrologic al statului, la solicitare, Biroul Român de Metrologie Legală poate participa la controlul efectuat de personalul imputernicit din cadrul Inspectoratului de Stat în Constructii.
--------------
Art. 20 a fost modificat de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 675 din 3 iulie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 11 iulie 2002, prin inlocuirea denumirii "Inspecția de stat în constructii" cu denumirea "Inspectoratul de Stat în Constructii".
Articolul 21
Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi și sancțiuni contraventionale sau penale, după caz, conform legilor în vigoare.
Regulament › Capitolul I Prevederi generale
Articolul 1
Conducerea și asigurarea calității constituie o componenta principala a sistemului calității în constructii și reprezinta o parte semnificativa a functiei generale de conducere dintr-o unitate.
Conducerea și asigurarea calității în constructii stabilesc și transpun în fapt politica în domeniul calității, prin activități prestabilite și sistematice, destinate sa previna noncalitatea, să asigure realizarea, atestarea și garantarea calității cerute prin reglementari tehnice și clauze contractuale, în condiții rationale de cost și termen, și să ofere incredere în capacitatea agentului economic sau a persoanei juridice respective.
Articolul 2
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut și metodologice pentru elaborarea, aplicarea și dezvoltarea conducerii și asigurarii calității în constructii, având în vedere standardele aplicabile, adaptate la specificul construcțiilor.
Articolul 3
Prevederile prezentului regulament se adreseaza tuturor persoanelor juridice sau fizice implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a construcțiilor: investitori, proprietari, unități de cercetare, de proiectare, fabricanti și furnizori de produse și servicii pentru constructii, executanți de lucrari de constructii și utilizatori ai construcțiilor, care sunt obligati să asigure, prin conducerea și asigurarea calității, obtinerea și menținerea, pe întreaga durata de existenta a construcțiilor, a unui nivel minim de calitate aferent cerințelor stabilite de legea privind calitatea în constructii.
Articolul 4
Conducerea și asigurarea calității în constructii se aplică, în functie de categoria de importanța a construcțiilor sau de complexitatea și de importanța unor lucrari, astfel:
a) prin sistemul calității, definit și documentat pe baza principiilor și recomandarilor din standardele SR EN ISO seria 9000, adaptate specificului construcțiilor, pentru:
(i) constructii având categoria de importanța excepționala sau deosebită;
(îi) constructii având categoria de importanța normala, finantate de la bugetul de stat;
(iii) constructii având categoria de importanța normala, finantate din alte surse, dacă aceasta este ceruta prin contract;
b) prin planul calității, întocmit și aplicat pentru anumite lucrari sau constructii având categoria de importanța normala;
c) prin indeplinirea atribuțiilor responsabilului tehnic cu execuția, atestat, în cadrul unei organizari corespunzătoare a activității executantului, pentru constructii având categoria de importanța redusa.
Conducerea și asigurarea calității în constructii se aplică de către proprietari și/sau utilizatori, pentru etapele de exploatare și postutilizare a construcțiilor, în cazurile prevăzute la lit. a) (i). Pentru celelalte cazuri, în aceste etape ale existentei construcțiilor, se aplică prevederile Regulamentului privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile în timp și postutilizarea construcțiilor.
Categoriile de importanța a construcțiilor sunt cele prevăzute în Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanța a construcțiilor.
Articolul 5
Pentru agentii economici implicati în activitatea de realizare a construcțiilor se recomanda ca aplicarea conducerii și asigurarii calității în constructii să fie însoțită și de obtinerea certificării profesionale, atestata pentru domeniile de specialitate ale obiectului lor de activitate.
Articolul 6
Agentii economici și persoane juridice care aplica sistemul calității pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, precum și beneficiarii contractelor incheiate cu acestia pot solicita certificarea sistemului respectiv de către organisme de certificare acreditate în acest scop.
Articolul 7
Termenii specifici utilizati în prezentul regulament sunt definiti în Glosarul de termeni privind sistemul calității în constructii.
Regulament › Capitolul II Elemente de continut și metodologice ale conducerii și asigurarii calității în constructii
Articolul 8
Conducerea și asigurarea calității în constructii comporta stabilirea urmatoarelor elemente principale:
– datele de intrare;
– elementele principale de continut;
– elementele metodologice privind aplicarea și dezvoltarea sistemului;
– documente și înregistrări.
Conținutul și dezvoltarea elementelor menționate mai sus difera în functie de specificul activităților din unitatile implicate.
Datele de intrare
Articolul 9
Datele de intrare pentru conducerea și asigurarea calității în constructii sunt concretizate prin:
a) documente privind obiectul de activitate, organizarea și resursele agentului economic sau ale persoanei juridice respective;
b) documentele privind cerințele de calitate ale clientilor, precum și cele prevăzute în reglementarile tehnice aplicabile - documente contractuale, documentația tehnica de proiectare.
Detalierea și explicitarea nivelului de calitate privind cerințele menționate trebuie asigurate în vederea stabilirii datelor de intrare.
Elementele principale de continut
Articolul 10
Conducerea și asigurarea calității în constructii cuprind urmatoarele elemente principale de continut:
– programul de asigurare a calității;
– organizarea aferenta sistemului;
– condițiile referitoare la sistemul calității, aplicabile.
Aceste elemente se elaboreaza, se aplică și se actualizeaza continuu de către agentii economici și persoanele juridice implicate.
Articolul 11
Programul de asigurare a calității stabileste dispozitiile specifice, directoare pentru definirea și obtinerea calității, precizand obiectivele, regulile de operare, resursele și secventele activităților legate de calitate.
Acest program poate fi elaborat și aplicat de agentii economici sau de persoanele juridice atât cu referire la elementele interne ale conducerii și asigurarii calității - politica, conducere, strategie, organizare -, cat și pentru asigurarea externa a calității, potrivit contractelor incheiate între părți, precum și pentru evaluarea de către o secunda parte - client - sau certificarea, printr-o terta parte - organism de certificare -, a conducerii și asigurarii calității, aplicate.
Articolul 12
Programul de asigurare a calității este concretizat prin urmatoarele documente principale:
a) manualul calității, care poate diferi în ceea ce priveste gradul de detaliere și formatul, pentru a corespunde necesitatilor agentului economic sau ale persoanei juridice. Acesta poate fi alcătuit din mai multe documente. În functie de obiectul manualului, se poate utiliza un calificativ, spre exemplu "manual de asigurare a calității", "manual de management al calității";
b) proceduri care sunt:
– procedurile sistemului, care detaliaza condițiile referitoare la sistemul calității:
– procedurile tehnice de execuție sau de proces, care includ planuri de control al calității;
– proceduri administrative;
– planul de control al calității.
În anumite cazuri mai deosebite - lucrari de investitii-constructii importante, utilizare de produse noi sau procese și procedee de execuție speciale - beneficiarii investitori pot solicita, prin contract, elaborarea și aplicarea de către furnizorii de produse sau de către constructorii executanți de lucrari a unor planuri ale calității, pentru acele cazuri. Planurile calității se stabilesc în concordanta cu programele de asigurare a calității ale beneficiarilor și în corelare cu manualele și cu procedurile privind calitatea ale furnizorilor sau ale executanților respectivi.
Articolul 13
În situația în care sistemul calității, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, nu este certificat, documentele principale ale sistemului calității vor fi avizate de organisme acreditate, în condițiile legii, în următoarele cazuri:
--------------
Partea introductivă a art. 13 a fost modificată de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.231 din 1 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 10 octombrie 2008.
– pentru participarea la licitatii;
– pentru constructii având categoria de importanța excepționala sau deosebită;
– pentru constructiile finantate din fondurile statului;
– pentru alte cazuri în care aceste documente pot fi opozabile.
--------------
Art. 13 a fost modificat de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 675 din 3 iulie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 11 iulie 2002, prin inlocuirea denumirii "Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajarii Teritoriului" cu denumirea "Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței".
Articolul 14
Organizarea aferenta conducerii și asigurarii calității în constructii, integrată în sistemul general de organizare și functionare a agentului economic sau a persoanei juridice, trebuie să cuprindă:
– definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor, a metodelor de conducere și a responsabilitatilor privind implementarea și functionarea conducerii și asigurarii calității;
– identificarea problemelor reale sau potentiale în materie de calitate, stabilirea de solutii pentru rezolvarea lor și urmarirea aplicarii acestora;
– organizarea, investirea cu autoritatea și cu competentele necesare și asigurarea independentei compartimentelor și a personalului de asigurare a calității și de control al calității;
– asigurarea mijloacelor și resurselor adecvate pentru aplicarea politicii calității și realizarea obiectivelor acesteia;
– formarea și instruirea personalului implicat în asigurarea și controlul calității;
– analizarea periodica, de către conducerea unității, a conducerii și asigurarii calității sub aspectul eficacitatii și satisfacerii cerințelor specificate.
Articolul 15
Condițiile referitoare la sistemul calității, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, corelate cu celelalte elemente ale acestui sistem, față de care se stabilesc cerințele specifice ale diferitelor metode de asigurare a calității, sunt urmatoarele:
– responsabilitatea managementului - analiza sistemului;
– sistemul calității - documente;
– analiza contractului;
– controlul proiectarii;
– controlul documentelor și al datelor;
– aprovizionarea;
– controlul produsului furnizat de client;
– identificarea și trasabilitatea produsului (lucrării);
– controlul proceselor;
– inspecții (control) și încercări;
– controlul echipamentelor de inspecție, măsurare și incercare;
– stadiul inspecțiilor (controlului) și al incercarilor;
– controlul produsului (lucrării) neconform;
– actiunile corective și preventive;
– manipularea, depozitarea, ambalarea, conservarea și livrarea;
– controlul înregistrărilor calității;
– auditurile interne ale calității;
– instruirea;
– service și urmarirea comportarii lucrărilor;
– tehnicile statistice.
În cadrul sistemului calității, elaborat și aplicat de către agentii economici și persoanele juridice, se retin acele condiții referitoare la sistemul calității care corespund modelului de asigurare a calității adoptat conform art. 19 și care sunt specifice etapei și activităților ce fac obiectul contractelor incheiate: proiectare, fabricatie, execuție.
În cazul etapei de exploatare și postutilizare, dintre condițiile referitoare la sistemul calității se selecteaza cele care corespund prevederilor și reglementarilor aplicabile acestor etape.
Condițiile referitoare la sistemul calității, prevăzute la alin. 1, vor fi adoptate specificului activităților și lucrărilor efectuate, prin proceduri de sistem, proceduri administrative sau, după caz, proceduri/instrucțiuni tehnice specifice.
Elementele metodologice privind aplicarea și dezvoltarea sistemului calității aplicate pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000
Articolul 16
Aplicarea sistemului calității, pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, și dezvoltarea elementelor de continut ale acestuia, de către agentii economici și persoanele juridice implicate, participante la activitățile din cadrul diferitelor etape ale realizării și exploatarii construcțiilor, se efectueaza în mod diferentiat.
Articolul 17
Diferentierea în aplicarea sistemului calității aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, care se reflecta în obiectivele și organizarea acestui sistem, adoptate de către agentii economici și persoanele juridice implicate, este evidentiata prin:
a) cerințele de asigurare a calității, corespunzătoare organizarii și capacității acestora de a cuprinde cat mai bine condițiile referitoare la sistemul calității;
b) categoria de importanța a majorității construcțiilor ce formeaza obiectul de activitate al acestora și factorii specifici care caracterizeaza acele constructii.
Articolul 18
Modelele de asigurare a calității constituie ansambluri selectionate de elemente și condiții corelate ale sistemului calității, care, combinate în mod adecvat și aplicate de către unitatile implicate, le conferă acestora aptitudinea functionala sau organizatorica necesară pentru a putea raspunde cerințelor de asigurare a calității, aferente majorității obiectelor de constructii contractate în condiții avantajoase pentru părțile contractante.
Articolul 19
În domeniul construcțiilor se aplică trei modele, notate cu 1, 2 și 3, reprezentand niveluri distincte de asigurare a calității, corespunzătoare standardelor SR EN ISO seria 9001; SR EN ISO seria 9002 sau SR EN ISO seria 9003, diferentiate între ele, în principal, prin numărul și conținutul cerințelor de asigurare a calității față de elementele și condițiile referitoare la sistemul calității, luate în considerare, care descresc de la modelul 1, cel mai complex și mai pretentios, spre modelul 3, mai simplu și mai puțin pretentios în ceea ce priveste numărul și nivelul cerințelor și al condițiilor.
Articolul 20
Între categoria de importanța a construcțiilor și modelele de asigurare a calității se recomanda respectarea corespondentei din urmatorul tabel:
-------------------------------------------------------------------------------
Categoria de importanța Modelul de asigurare
a construcției: a calității:
-------------------------------------------------------------------------------
excepționala (A) modelul 1 sau reglementare speciala
-------------------------------------------------------------------------------
deosebită (B) modelul 1 sau 2
-------------------------------------------------------------------------------
normala (C) modelul 2 sau 3
-------------------------------------------------------------------------------
redusa (D) modelul 3 (optional)
-------------------------------------------------------------------------------
Articolul 21
Incadrarea intr-o categorie de importanța a construcțiilor, respectiv selectarea modelului de asigurare a calității adecvat pentru produse, obiecte de constructii sau părți ale acestora, precum și pentru activitățile de realizare și, după caz, de exploatare, aferente, se stabilesc în etapa de proiectare, pentru constructii noi, sau la proiectarea lucrărilor de interventie, pentru constructii existente, în acord cu investitorul sau cu proprietarul.
Documente și înregistrări
Articolul 22
Elaborarea și aplicarea sistemului calității în constructii sunt fundamentate și definite prin urmatoarele documente principale, intocmite, tinute la zi și revizuite periodic:
a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care cuprind nivelurile de calitate cerute în diferite etape și activități ale procesului de conceptie-realizare-exploatare;
b) documente ale programului de asigurare a calității;
c) documente și înregistrări privind calitatea:
– certificate de calitate, buletine de încercări, certificate de conformitate a calității produselor, procese-verbale de receptie pentru produsele procurate;
– procese-verbale de control, rapoarte de verificare și analizare, procese-verbale de avizare pentru lucrari și documentatiile tehnice de proiectare;
– procese-verbale de lucrari ascunse, ca și pentru fazele determinate - puncte de oprire - și de receptii partiale, rapoarte de control și verificare privind calitatea, procese-verbale de receptie pentru lucrari de constructii executate;
– rapoarte privind neconformitatile și rapoarte de acțiuni corective și preventive;
– planuri și rapoarte de audit, analizarea și evaluarea sistemului;
– rapoarte privind costuri referitoare la asigurarea calității;
d) diverse alte documente referitoare la calitate, spre exemplu: rapoarte tehnice, informari, dari de seama periodice.
Planuri ale calității
Articolul 23
Planul calității este documentul care precizeaza practicile, resursele și succesiunea activităților specifice referitoare la calitate, relevante pentru o anumita lucrare sau construcție.
Planul calității trebuie să asigure interfete dintre persoanele juridice și fizice implicate în conceperea, realizarea și, după caz, în exploatarea construcției respective.
Articolul 24
Planul calității se întocmește, pentru obtinerea obiectivelor privind calitatea, în urmatoarele situații:
a) ca parte a sistemului calității, pentru anumite lucrari sau constructii, în care caz se face referire la manualul calității și la procedurile documentate ale sistemului, suplimente, după caz, cu cele specifice lucrărilor respective;
b) ca document de sine statator, atunci când agentul economic sau persoana juridica implicata nu are implementat sistemul calității aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, în care caz vor fi elaborate și procedurile necesare aplicarii acestui plan.
Articolul 25
Planul calității are în vedere condițiile referitoare la sistemul calității, precizate la art. 15, aplicabile, forma și nivelul de detaliere fiind adaptate la cerințele privind construcția respectiva, complexitatea lucrărilor și persoanele juridice și fizice implicate.
Regulament › Capitolul III Atribuții, obligații, raspunderi
Articolul 26
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor are atribuția de a asigura condițiile pentru aplicarea unitară a sistemului calității în construcții, instituit prin Legea nr. 10/1995
privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare.
--------------
Art. 26 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.231 din 1 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 10 octombrie 2008.
Articolul 27
Agentii economici și persoanele juridice participante la activitățile de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a construcțiilor raspund de indeplinirea urmatoarelor obligații principale, referitoare la conducerea și la asigurarea calității:
a) obtinerea certificării privind calificarea agentului economic, după caz;
b) elaborarea și aplicarea diferentiata a conducerii și asigurarii calității, potrivit specificului activităților desfășurate, categoriei de importanța și naturii construcțiilor, în condițiile precizate la art. 4;
c) luarea masurilor necesare pentru incadrarea compartimentelor cu atribuții privind calitatea cu personalul calificat necesar, prin:
– pregătirea și instruirea personalului, punandu-se accentul pe insusirea motivatiei pentru calitate și pe efectuarea autocontrolului;
– asigurarea autorizarii sefului compartimentului de control tehnic al calității și a dirigintilor de santier, de către Inspectoratul de Stat în Constructii.
--------------
Art. 27 a fost modificat de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 675 din 3 iulie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 11 iulie 2002, prin inlocuirea denumirii "Inspecția de stat în constructii" cu denumirea "Inspectoratul de Stat în Constructii".
Regulament › Capitolul IV Dispozitii finale
Articolul 28
Urmărirea aplicării și controlul respectării prevederilor prezentului regulament de către operatorii economici și persoanele juridice implicate, sub aspectul existenței și aplicării conducerii și asigurării calității în construcții, se fac de către Inspectoratul de Stat în Construcții - ISC.
--------------
Art. 28 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.231 din 1 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 10 octombrie 2008.
Articolul 29
Incalcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage raspunderi și sancțiuni contraventionale și/sau penale, conform legilor în vigoare.
Articolul 30
Finantarea activităților legate de introducerea și functionarea conducerii și asigurarii calității în constructii se face de către fiecare agent economic și persoana juridica, din fondurile curente aferente desfășurării activităților de baza.
Regulament › Capitolul I Prevederi generale
Articolul 1
Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de importanța a construcțiilor, în scopul aplicarii diferentiate a sistemului calității, conform legii.
Articolul 2
Constructiile reprezinta lucrarile concepute și executate pentru indeplinirea unor functii economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regula, în raport cu necesitatea de adaptare la condițiile locale de teren și de mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de muncă și de materiale inglobate.
Articolul 3
Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor construcțiilor noi sau existente.
Articolul 4
Constructiile se încadrează, după importanța lor, în urmatoarele categorii:
a) de importanța globală, denumite categorii de importanța, care privesc întreaga construcție, sub toate aspectele;
b) de importanța specifice, denumite clase de importanța, care privesc întreaga construcție sau părți ale acesteia, sub anumite aspecte.
Regulament › Capitolul II Categorii de importanța
Articolul 5
Categoriile de importanța a construcțiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobata de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, pentru realizarea de niveluri de calitate determinate de respectarea cerințelor, precum și pentru delimitarea obligațiilor care revin persoanelor juridice și fizice implicate, în condițiile legii, ținând seama de urmatoarele aspecte:
a) implicarea vitala a construcțiilor în societate și în natura - gradul de risc sub aspectul sigurantei și al sănătății;
b) implicarea functionala a construcțiilor în domeniul socioeconomic, în mediul construit și în natura - destinația, modul de utilizare etc.;
c) caracteristici proprii construcțiilor - complexitatea și considerentele economice.
--------------
Art. 5 a fost modificat de art. II din HOTĂRÂREA nr. 1.231 din 1 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 10 octombrie 2008, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului" cu denumirea "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor".
Articolul 6
Categoriile de importanța care se stabilesc pentru constructii sunt:
– constructii de importanța excepționala (A);
– constructii de importanța deosebită (B);
– constructii de importanța normala (C);
– constructii de importanța redusa (D).
Articolul 7
Categoria de importanța se stabileste de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcțiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcțiilor existente, atunci când este necesar, pentru lucrari de investitii sau în alte cazuri.
Pentru fiecare construcție se stabileste o singura categorie de importanța și aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcția: autorizatia de construire, proiectul de execuție, cartea tehnica a construcției, documentele de asigurare.
Clase de importanța
Articolul 8
Clasele de importanța se stabilesc prin reglementari tehnice și au la baza criterii specifice.
Articolul 9
Clasele de importanța se coreleaza cu categoriile de importanța de către proiectant, la constructiile noi și/sau de către expertul tehnic atestat, la constructiile existente, în scopul stabilirii condițiilor de aplicare a componentelor sistemului calității.
Regulament › Capitolul III Dispozitii finale
Articolul 10
Categoria și clasa de importanța stabilite pentru o construcție nu se vor modifica decat la schimbarea destinatiei sau în alte condiții care impun aceasta, prin documentații motivate.
Articolul 11
Investitorii sau proprietarii pot sa prevada prin clauze contractuale cu proiectantii cerințe superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de importanța a construcției.
Regulament › Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Urmărirea comportarii în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor sunt componente ale sistemului calității în construcții.
Obiectul urmaririi comportarii în exploatare a construcțiilor și al investitiilor în timp este evaluarea stării tehnice a construcțiilor și menținerea aptitudinii la exploatare pe toata durata de existenta a acestora.
Articolul 2
Prezentul regulament stabileste cadrul general pentru desfășurarea activităților privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile în timp și postutilizarea construcțiilor, se aplică tuturor categoriilor de constructii și este obligatoriu pentru toate persoanele juridice și persoanele fizice implicate: investitori, proiectanti, executanți, proprietari, administratori, utilizatori.
Articolul 3
Urmarirea comportarii în exploatare a construcțiilor, interventiile în timp și postutilizarea construcțiilor reprezinta acțiuni distincte, complementare, astfel:
a) urmărirea comportarii în exploatare a construcțiilor se face în vederea depistării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) interventiile în timp asupra construcțiilor se fac pentru menținerea sau îmbunătățirea aptitudinii la exploatare;
c) postutilizarea construcțiilor cuprinde activitățile de desființare a construcțiilor în condiții de siguranță și de recuperare eficienta a materialelor și a mediului.
Toate aceste acțiuni se realizează prin grija proprietarului.
Articolul 4
Termenii specifici utilizati în prezentul regulament sunt definiti în Glosarul de termeni privind sistemul calității în constructii.
Regulament › Capitolul II Urmarirea comportarii în exploatare a construcțiilor
Articolul 5
Urmarirea comportarii în exploatare a construcțiilor se face prin:
– urmarirea curenta;
– urmarirea speciala.
Modalitatile de efectuare a urmaririi curente sau a urmaririi speciale - perioade, metode, caracteristici și parametri urmariti - se stabilesc de către proiectant sau de expert, în functie de categoria de importanța a construcțiilor și de alte caracteristici ale acestora și se includ în cartea tehnica a construcțiilor, care va cuprinde, de asemenea, și rezultatele consemnate ale acestor activități.
Articolul 6
Urmărirea curentă este o activitate sistematică de observare a stării tehnice a construcțiilor, care, corelată cu activitatea de întreținere, are scopul de a menține aptitudinea la exploatare a acestora.
Urmărirea curentă se efectuează, pe toata durata de existență, asupra tuturor construcțiilor, conform legii.
Articolul 7
Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă și cu mijloace simple de măsurare, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică și din reglementările tehnice specifice, pe categorii de lucrări și de construcții.
Activitățile de urmărire curentă se efectuează de către personal propriu sau prin contract cu persoane fizice având pregatire tehnică în construcții, cel puțin de nivel mediu.
Articolul 8
Urmărirea specială cuprinde investigații specifice regulate, periodice, asupra unor parametri ce caracterizează construcția sau anumite părți ale ei, stabiliti din faza de proiectare sau în urma unei expertizări tehnice.
Urmărirea specială se instituie la cererea proprietarului sau a altor persoane juridice sau fizice interesate, precum și pentru construcții aflate în exploatare, cu evoluție periculoasă sau care se afla în situații deosebite din punct de vedere al siguranței.
Articolul 9
Urmărirea specială se realizează, pe o perioadă stabilită, pe baza unui proiect sau a unei proceduri specifice, de către personal tehnic de specialitate atestat.
Urmărirea specială nu conduce la intreruperea efectuării urmăririi curente.
Articolul 10
La constatarea, în cursul activităților de urmărire curentă sau specială, a unor situații care depășesc limitele stabilite sau se consideră ca pot afecta exploatarea în condiții de siguranță a construcției, proprietarul este obligat să solicite expertizarea tehnică.
Articolul 11
Investitorii au următoarele obligații și răspunderi:
a) stabilesc, împreună cu proiectantul, acele constructii care se supun, urmăririi speciale, asigură întocmirea proiectului și predarea lui proprietarilor, înștiințând despre aceasta și Inspectoratul de Stat în Construcții;
b) comunică proprietarilor care preiau constructiile oblibațiile care le revin în cadrul urmăririi speciale.
--------------
Art. 11 a fost modificat de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 675 din 3 iulie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 11 iulie 2002, prin inlocuirea denumirii "Inspecția de stat în constructii" cu denumirea "Inspectoratul de Stat în Constructii".
Articolul 12
Proprietarii au următoarele obligații și răspunderi:
a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, sub toate formele; asigură, după caz, personalul necesar; comandă expertizarea construcțiilor în cazurile prevăzute la art. 10, comandă proiectul de urmărire specială și comunică instituirea urmăririi speciale la Inspectoratul de Stat în Construcții;
b) stipulează, în contracte, îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora, la înstrăinarea sau la inchirierea construcțiilor.
--------------
Art. 12 a fost modificat de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 675 din 3 iulie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 11 iulie 2002, prin înlocuirea denumirii "Inspecția de stat în construcții" cu denumirea "Inspectoratul de Stat în Construcții".
Articolul 13
Proiectanții au următoarele obligații și răspunderi:
a) stabilesc, împreună cu investitorii și/sau cu proprietarii, acele construcții care sunt supuse urmăririi speciale;
b) elaborează, pe bază de contract cu proprietarul, documentațiile tehnice pentru urmărirea curentă și proiectul de urmărire specială.
Articolul 14
Executanții au obligația să efectueze urmărirea curentă a construcțiilor pe care le execută, să monteze conform proiectului și să protejeze dispozitivele pentru urmărirea specială, până la receptia construcțiilor, după care le vor preda proprietarului.
Articolul 15
Administratorii și utilizatorii răspund de realizarea obligațiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor.
Articolul 16
Persoanele care efectuează urmărirea curentă și urmărirea specială, denumite responsabili cu urmărirea comportării construcțiilor, au următoarele obligații și răspunderi:
a) să cunoască toate detaliile privind construcția și să țină la zi cartea tehnică a construcției, inclusiv jurnalul evenimentelor;
b) să efectueze urmărirea curentă, iar pentru urmărirea specială să supravegheze aplicarea programelor și a proiectelor întocmite în acest sens;
c) să sesizeze proprietarului sau administratorului situațiile care pot determina efectuarea unei expertizări tehnice.
Regulament › Capitolul III Intervențiile în timp asupra construcțiilor
Articolul 17
Intervențiile în timp asupra construcțiilor au ca scop:
– menținerea fondului construit la nivelul necesar al cerințelor;
– asigurarea funcțiunilor construcțiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea funcțiunilor inițiale ca urmare a modernizării.
Lucrările de intervenție sunt:
a) lucrări de întreținere, determinate de uzură sau de degradarea normală și care au ca scop menținerea stării tehnice a construcțiilor;
b) lucrări de refacere, determinate de producerea unor degradări importante și care au ca scop menținerea sau îmbunătățirea stării tehnice a construcțiilor;
c) lucrări de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerințelor față de construcții sau a funcțiunilor acestora și care se pot realiza cu menținerea sau îmbunătățirea stării tehnice a construcțiilor.
Articolul 18
Lucrările de întreținere constau în efectuarea, periodic, a unor remedieri sau reparări ale părților vizibile ale elementelor de construcție - finisaje, straturi de uzură, straturi și învelitori de protecție - sau ale instalațiilor și echipamentelor, inclusiv înlocuirea unor piese uzate.
Articolul 19
Lucrarile de refacere și modernizare au la baza urmatoarele principii:
a) solutiile se stabilesc numai după cunoasterea stării tehnice a construcțiilor, inclusiv a cauzelor care au produs degradari, dacă este cazul, ca rezultat al expertizarii tehnice;
b) solutiile vor avea în vedere interdependenta dintre construcție - partea existenta - și lucrarile noi care se vor executa atât pe ansamblu, cat și local;
c) aplicarea solutiei preconizate impune verificarea permanenta a stării fizice în detaliu a construcției, pentru confirmarea ipotezelor avute în vedere la proiectarea lucrărilor de interventie;
d) condițiile deosebite de lucru impun o atenție sporita privind asigurarea calității lucrărilor.
Articolul 20
Lucrările de refacere se realizează prin remediere, reparare sau consolidare, pe bază de proiect, întocmit potrivit principiilor prevăzute la art. 19 și verificat conform prevederilor legale.
În unele situații, în care construcțiile sunt grav afectate, dacă înainte de lucrările de refacere sunt necesare lucrări de sprijiniri provizorii, acestea vor fi executate, de asemenea, pe baza unui proiect întocmit de către expert sau de către proiectant, în urma analizării situației.
Articolul 21
Lucrările de modernizare se realizează, de regulă, prin reconstrucție, putând interveni și reparări sau consolidări, pe baza unui proiect întocmit și verificat conform prevederilor legale.
Articolul 22
Proprietarii au următoarele obligații și răspunderi:
a) asigură efectuarea lucrărilor de întreținere pentru a preveni aparitia unor deteriorări importante;
b) asigură realizarea proiectelor pentru lucrări de refacere sau de modernizare și verificarea tehnică a acestora;
c) asigură realizarea formelor legale pentru executarea lucrărilor și verifică, pe parcurs și la receptie, calitatea acestora, direct sau prin diriginți de șantier autorizați.
Articolul 23
Proiectanții au următoarele obligații și răspunderi:
a) elaborează, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrări de interventii asupra construcțiilor, în conformitate cu prevederile legale;
b) elaborează caiete de sarcini și instrucțiuni speciale pentru lucrările de interventii, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnică a construcției.
Articolul 24
Executanții lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor au obligația să respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop, luând toate măsurile pentru asigurarea calității lucrărilor.
Articolul 25
Utilizatorii construcțiilor au obligația să asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin în cadrul activității de interventii în timp asupra construcțiilor, în baza contractelor incheiate cu proprietarii.
Regulament › Capitolul IV Postutilizarea construcțiilor
Articolul 26
Declanșarea activităților din etapa de postutilizare a unei construcții începe o dată cu inițierea actiunii pentru desființarea acelei construcții, care se face:
a) la cererea proprietarului;
b) la cererea administratorului construcției, cu acordul proprietarului;
c) la cererea autorităților administrației publice locale, în cazurile în care:
– construcția a fost executată fără autorizație de construire;
– construcția nu prezintă siguranță în exploatare și nu poate fi reabilitată din acest punct de vedere;
– construcția prezinta pericol pentru mediul înconjurător și nu poate fi reabilitată pentru a se elimina acest pericol;
– cerințele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desființării construcției.
Articolul 27
La construcțiile proprietate publică, decizia de declasare a activităților din etapa de postutilizare va fi luată în baza unui studiu de fezabilitate, ținându-se seama de cazurile prevăzute la art. 26, din care să rezulte necesitatea, oportunitatea și eficiența economică a acțiunii. Studiul respectiv va trebui să fie aprobat potrivit legii.
Articolul 28
Desfășurarea activităților și lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor se efectuează pe baza unei documentații tehnice și a unei autorizații de desființare, eliberată de autoritățile competente, conform legii.
Articolul 29
Elaborarea documentației tehnice aferente lucrărilor de desființare și executarea lucrărilor respective se efectuează de agenții economici cu activitate în construcții.
Articolul 30
Documentația tehnică aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor va cuprinde:
– planul de amplasare a construcțiilor - poziție, dimensiuni, orientare, vecinatăți -, cu indicarea construcției sau a părților de construcție ce urmează a fi demolate;
– planuri sau relevee, din care să rezulte destinația, alcătuirea construcției și funcțiunile acesteia: planuri ale tuturor nivelurilor, secțiuni, fațade, planurile instalațiilor interioare, întocmite la o scară convenabilă;
– planurile racordurilor la utilitățile exterioare - apă, canal, energie electrică, energie termică, gaze, telefon;
– planurile de asigurare și refacere a continuității utilităților exterioare pentru vecinătăți, care ar trebui, eventual, să fie întrerupte la demolarea construcțiilor;
– condiții tehnice de calitate;
– detalierea și precizarea fazelor activităților și lucrărilor;
– proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare și demolare, cuprinzând descrierea detaliată a soluțiilor tehnice adoptate, a tuturor operațiunilor necesare și măsuri de protecție a muncii;
– recomandări - la construcțiile proprietate publică - privind modul de recondiționare a produselor și a elementelor de construcție, recuperate cu ocazia demontării și demolării;
– recomandări pentru evacuarea și transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele de reintegrare în natură;
– măsuri pentru protecția mediului înconjurător, în zona de demolare a construcțiilor și în zonele de evacuare a deșeurilor;
– devizul lucrărilor de demolare, de reciclare și de utilizare a materialelor rezultate.
Documentația tehnica pentru lucrarile de postutilizare a construcțiilor trebuie verificata de specialistii verificatori de proiecte atestati. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistentei și stabilitatii cladirile invecinate care pot fi afectate de demolare.
Articolul 31
Dezafectarea construcției cuprinde următoarele faze:
– încetarea activităților din interiorul construcției;
– suspendarea utilităților;
– asigurarea continuității instalațiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăți;
– evacuarea din construcție a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier, echipamente.
Articolul 32
Demontarea și demolarea construcției cuprind următoarele faze:
– dezechiparea construcției prin desfacerea și demontarea elementelor de instalații functionale, de finisaj și izolații;
– demontarea părților și a elementelor de construcție;
– demolarea părților de construcție nedemontabile
– zidării, structuri de rezistență -, inclusiv a fundației construcției;
– dezmembrarea părților și elementelor de construcție și a instalațiilor demontate, recuperarea componentelor și a produselor refolosibile și sortarea lor pe categorii;
– transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute sau pentru reintegrarea în natură.
Articolul 33
Recondiționarea, reciclarea și refolosirea produselor și materialelor de construcție, rezultate din demontarea și demolarea construcțiilor proprietate publică, cuprind următoarele faze:
– recondiționarea produselor de construcție recuperate din demontare, în vederea refolosirii, prin operațiuni simple, executate în ateliere;
– reciclarea materialelor rezultate din demolare, în sectii de producție specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de construcții;
– pregătirea refolosirii produselor și materialelor de construcții, rezultate din recuperare, recondiționare și reciclare, prin verificarea calității acestora și prin organizarea desfacerii lor în depozite de materiale de construcții.
Articolul 34
Reintegrarea în natură a deșeurilor nefolosibile și nereciclabile cuprinde următoarele faze:
– utilizarea deșeurilor de materiale brute pentru umpluturi;
– refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deșeurilor, prin taluzari adecvate și lucrări de protecție aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal și a plantațiilor.
Articolul 35
Proprietarii au următoarele obligații și răspunderi:
a) să asigure fondurile necesare pentru proiectarea și executarea lucrărilor;
b) să obțină avizele necesare și autorizația de desființare de la autoritățile competente;
c) să încredințeze executarea lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor unor persoane fizice sau juridice autorizate în construcții;
d) să urmărească respectarea condițiilor de calitate stabilite, precum și recondiționarea și reciclarea în grad cât mai ridicat a materialelor și a produselor rezultate din demontarea și demolarea construcției.
Articolul 36
Proiectanții au următoarele obligații și răspunderi:
a) să elaboreze, pe bază de contract încheiat cu proprietarii, documentația tehnică aferentă lucrărilor de demolare, reciclare și utilizare a materialelor rezultate;
b) să asigure, prin soluțiile tehnice și tehnologice de demontare și demolare adoptate, respectarea prevederilor din avize și din autorizația de desființare, a condițiilor tehnice de calitate corespunzătoare, precum și un grad cât mai ridicat de recuperare, recondiționare și reciclare a materialelor și a produselor rezultate din demontare și demolare;
c) să asigure asistența tehnică solicitată de proprietar pentru aplicarea soluțiilor din proiect.
Articolul 37
Executanții au următoarele obligații și răspunderi:
a) să înceapă executarea lucrărilor de demolare numai pe baza autorizatiei de desființare și a documentației tehnice verificate;
b) să respecte prevederile din documentația tehnică aferentă și din autorizatia de desființare;
c) să realizeze condițiile de calitate prevăzute în documentația tehnică;
d) să instruiască personalul asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor și operațiunilor, precum și asupra măsurilor de protecție a muncii;
e) să ia masurile de protecție a vecinătăților, prin evitarea de transmitere a vibrațiilor puternice sau a șocurilor, a degajărilor mari de praf, precum și prin asigurarea accesului necesar la aceste vecinătăți.
Regulament › Capitolul V Dispoziții finale
Articolul 38
Activitatea de urmărire a comportarii în exploatare a construcțiilor și interventii în timp și cea privind postutilizarea construcțiilor se vor executa cu respectarea reglementarilor tehnice în vigoare. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor va lua măsuri pentru îmbunătățirea reglementărilor existente privind:
a) instrucțiunile-cadru pentru urmărirea comportării în exploatare și interventiile în timp asupra construcțiilor;
b) instrucțiunile tehnice pentru urmărirea comportarii în exploatare și intervențiile în timp privind diferite categorii de construcții, alcătuite din diferite materiale;
c) îndrumătoare tehnice privind metode, procedee, aparatură și echipamente specifice, recomandate pentru activitățile de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor și interventii în timp asupra acestora;
d) instrucțiuni tehnice privind demolarea parțială sau totală a construcțiilor.
--------------
Art. 38 a fost modificat de art. II din HOTĂRÂREA nr. 1.231 din 1 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 10 octombrie 2008, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului" cu denumirea "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor".
Articolul 39
Organele administrației publice centrale vor lua măsuri ca unitățile specializate de profil să revizuiască instrucțiunile tehnice în vigoare privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor și intervenții în timp, pentru categoriile de construcții și lucrări de construcții specifice domeniului lor de activitate.
Articolul 40
Urmărirea aplicării și controlul respectării prevederilor prezentului regulament se fac de către Inspectoratul de Stat în Construcții.
--------------
Art. 40 a fost modificat de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 675 din 3 iulie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 11 iulie 2002, prin înlocuirea denumirii "Inspecția de stat în construcții" cu denumirea "Inspectoratul de Stat în Construcții".
Articolul 41
Finanțarea activităților prevăzute în acest regulament se face potrivit prevederilor legale.
Articolul 42
Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage răspunderi și sancțiuni contravenționale și/sau penale, conform legilor în vigoare.
Regulament › Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Prin prezentul regulament se stabilesc, în condițiile legii, conținutul-cadru și principalele elemente de organizare a activității privind agrementul tehnic în construcții, obligațiile care le revin producătorilor, reprezentanților autorizați ai acestora, importatorilor și organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcții.
Articolul 2
(1) Agrementul tehnic în construcții este o componentă a sistemului calității în construcții și reprezintă evaluarea tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare în conformitate cu cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, a unor produse sau seturi, denumite în continuare produse pentru construcții, care nu fac obiectul unei specificații tehnice. Agrementul tehnic în construcții stabilește, în conformitate cu art. 12 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, republicată, condițiile de fabricație, de transport, de depozitare, de punere în operă și de întreținere a acestora.
(2) Specificațiile tehnice sunt:
a) specificații tehnice armonizate, care cuprind standardele europene armonizate și documentele de evaluare europene;
b) specificații tehnice nearmonizate, care cuprind standardele și documente de standardizare internaționale, standardele și documente de standardizare europene nearmonizate adoptate de Asociația de Standardizare din România la nivel național, precum și standardele române originale.
Articolul 3
(1) Agrementul tehnic în construcții este elaborat, în condițiile legii, de un organism elaborator de agremente tehnice în construcții abilitat de autoritatea de stat competentă în domeniul produselor pentru construcții, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, denumit în continuare MDRAPFE.
(2) Prin producător se înțelege persoana fizică sau juridică care fabrică un produs pentru construcții și care comercializează acest produs în nume propriu sau sub marca sa.
(3) Prin reprezentat autorizat al producătorului se înțelege persoana fizică sau juridică stabilită în Uniunea Europeană împuternicită de producător printr-un mandat scris să acționeze în numele acestuia în legătură cu sarcinile prevăzute de prezentul regulament.
(4) Agrementele tehnice se eliberează titularului numai pentru produse pentru construcții bine definite sub aspectul alcătuirii, formei și caracteristicilor și a căror realizare și punere în operă pot fi asigurate de către producători și executanți în vederea menținerii calității și constanței caracteristicilor relevante ale produselor pentru construcții în procesul de fabricație, dacă utilizarea și modul de punere în operă sunt conforme cu cele precizate de producător sau reprezentantul autorizat al acestuia și cuprinse în agrementul tehnic respectiv.
(5) Titularul unui agrement tehnic în construcții este solicitantul acestuia.
(6) La eliberarea unui agrement tehnic în construcții, titularul predă organismului elaborator declarația de conformitate cu agrementul tehnic respectiv emisă de producător.
(7) Produsul pentru construcții este un produs sau set fabricat și introdus pe piață în scopul de a fi încorporat în mod permanent în construcții sau părți ale acestora și a cărui performanță afectează performanța construcțiilor în ceea ce privește cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor.
(8) Documentele agrementului tehnic în construcții sunt:
a) agrementul tehnic propriu-zis;
b) dosarul tehnic;
c) anexe, după caz.
(9) Dosarul tehnic al agrementului tehnic va conține:
a) documentația de referință privind produsul pentru construcții, inclusiv piese desenate, întocmită de solicitant și verificată de elaborator;
b) documentele privind rezultatele activităților de apreciere a produsului: rapoarte de încercări, teste, buletine de analize, după caz;
c) documente privind evaluarea unității producătoare, dacă este cazul;
d) extrase din procesul-verbal al ședinței de deliberare a grupei specializate.
(10) Produsele încorporate în instalații și echipamente tehnologice de producție nu sunt considerate produse pentru construcții.
(11) Nu fac obiectul unor agremente tehnice simple descrieri sau chiar documentații tehnice de concepție, proiecte ale unor produse pentru construcții, fără a fi însoțite de încercările sau testele necesare elaborării agrementului tehnic în construcții, care să demonstreze îndeplinirea cerințelor specificate.
Articolul 4
(1) Încercările sau testele necesare elaborării agrementului tehnic în construcții se efectuează în laboratoare acreditate de un organism național de acreditare în sensul și potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 sau în laboratoare autorizate de Inspectoratul de Stat în Construcții - ISC; laboratoarele trebuie să fie acreditate/autorizate pentru încercările sau testele prevăzute în agrementul tehnic în cauză.
(2) Selectarea laboratoarelor prevăzute la alin. (1) în vederea realizării încercărilor și testelor pe produsele pentru construcții este în responsabilitatea organismului elaborator de agremente tehnice în construcții, cu acceptul producătorului.
Articolul 5
(1) Produsele pentru construcții pentru care s-au elaborat agremente tehnice sunt supuse controlului producției în fabrică de către producător care trebuie să dispună de un sistem propriu de management al calității realizat în concordanță cu cerințele aplicabile standardului SR EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calității, în vederea menținerii calității și constanței caracteristicilor relevante ale produselor pentru construcții în procesul de fabricație.
(2) În cazul în care agrementul tehnic se referă la un set, prevederile alin. (1) nu se aplică produselor componente ale setului care sunt purtătoare de marcaj CE aplicat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei nr. 89/106/CEE.
Articolul 6
Prevederile prezentului regulament se aplică, după caz, tuturor producătorilor, reprezentanților autorizați ai acestora, importatorilor, distribuitorilor care fabrică, furnizează sau comercializează produse pentru construcții, precum și investitorilor, proiectanților, executanților, proprietarilor și utilizatorilor construcțiilor la care se prevede folosirea produselor respective.
Regulament › Capitolul II Conținutul-cadru și principalele elemente de organizare privind agrementul tehnic în construcții
Articolul 7
(1) Agrementul tehnic este valabil 3 ani.
(2) Agrementul tehnic în construcții este valabil numai însoțit de avizul tehnic în valabilitate emis de Consiliul tehnic permanent pentru construcții.
(3) Conținutul-cadru al agrementului tehnic în construcții este prevăzut în anexa nr. 1.
(4) Conținutul-cadru al avizului tehnic este prevăzut în anexa nr. 2.
(5) Conținutul-cadru al avizului tehnic de prelungire este prevăzut în anexa nr. 3.
Articolul 8
(1) Consiliul tehnic permanent pentru construcții, denumit în continuare CTPC, este constituit și funcționează ca entitate fără personalitate juridică pe lângă MDRAPFE.
(2) Președintele CTPC este secretarul de stat coordonator al domeniului construcții din cadrul MDRAPFE.
(3) CTPC asigură desfășurarea activității privind agrementul tehnic în construcții prin comisii tehnice de specialitate pentru avizarea agrementelor tehnice în construcții, extinderii sau modificării agrementelor tehnice în construcții și a prelungirii avizelor tehnice pentru agrementele tehnice în valabilitate.
Articolul 9
(1) Membrii comisiilor tehnice de specialitate sunt specialiști care se nominalizează, prin decizie a președintelui CTPC, dintre specialiștii propuși de către universitățile tehnice de profil, autoritățile de supraveghere a pieței produselor pentru construcții, Institutul Național de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății, asociațiile profesionale de profil.
(2) Comisiile tehnice de specialitate pentru avizarea agrementelor tehnice în construcții se organizează pe categorii de produse pentru construcții, după cum urmează:
a) comisia tehnică nr. 1 - produse/seturi aferente elementelor structurale și fundații; elemente de închidere, compartimentare, pereți nestructurali, tâmplărie și vitraje; protecții la foc, termotehnică, acustică, protecții hidrofuge și învelitori; finisaje, protecții anticorozive și speciale, tencuieli, placaje și pardoseli;
b) comisia tehnică nr. 2 - produse/seturi pentru instalațiile aferente construcțiilor: încălziri, climatizări, ventilații, sanitare, gaze, electrice; domotică;
c) comisia tehnică nr. 3 - produse/seturi aferente drumurilor, podurilor rutiere, porturilor și aeroporturilor.
Articolul 10
Comisiile tehnice de specialitate pentru avizarea agrementelor tehnice în construcții se compun din 7-15 membri, președintele comisiei fiind desemnat de membrii comisiei respective.
Articolul 11
După avizarea proiectului de agrement tehnic de către comisia tehnică de specialitate se emite avizul tehnic care este semnat de către președintele CTPC.
Articolul 12
(1) Avizul tehnic este valabil 2 ani.
(2) În cazul în care în perioada de valabilitate a avizului tehnic inițial sunt îndeplinite condițiile privind menținerea calității și constanței caracteristicilor relevante ale produsului pentru construcții în procesul de fabricație, avizul tehnic se prelungește cu încă 1 an, până la expirarea termenului de valabilitate al agrementului tehnic prevăzut la art. 7 alin. (1).
(3) Prelungirea valabilității avizului tehnic inițial se solicită de către titularul agrementului în cauză cu 3 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate de 2 ani a acestuia și se face ca urmare a raportului favorabil întocmit de elaboratorul agrementului tehnic respectiv.
Articolul 13
În cadrul organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcții se constituie, prin decizie a președintelui CTPC, grupe specializate.
Articolul 14
Grupele specializate se organizează pe domenii de specialitate, după cum urmează:
a) grupa specializată nr. 1: Elemente structurale și fundații;
b) grupa specializată nr. 2: Elemente de închidere, compartimentare, pereți nestructurali, tâmplărie, vitraje;
c) grupa specializată nr. 3: Protecții la foc, termotehnică, acustică, protecții hidrofuge și învelitori;
d) grupa specializată nr. 4: Finisaje, protecții anticorozive și speciale, tencuieli, placaje și pardoseli;
e) grupa specializată nr. 5: Produse pentru instalațiile aferente construcțiilor, încălziri, climatizări, ventilații, sanitare, gaze, electrice;
f) grupa specializată nr. 6: Domotică, produse înglobate în construcții;
g) grupa specializată nr. 7: Drumuri, poduri rutiere, porturi și aeroporturi.
Articolul 15
(1) Grupele specializate realizează activitățile legate de elaborarea agrementelor tehnice în construcții, precum și supravegherea privind menținerea calității și constanței caracteristicilor produselor pentru construcții în procesul de fabricație și urmărirea comportării în exploatare a acestora.
(2) Agrementele tehnice în construcții aferente produselor pentru construcții care se supun domeniului de competență al mai multor grupe specializate se elaborează cu participarea specialiștilor din acele grupe specializate.
Articolul 16
În perioada de valabilitate a agrementelor tehnice în construcții pot interveni următoarele schimbări:
a) prelungirea valabilității avizului tehnic, în condițiile prevăzute la art. 12;
b) modificarea agrementului tehnic în construcții, care se realizează la inițiativa producătorului sau a reprezentantului său autorizat, determinată de modificările aduse produsului, tehnologiei de fabricație, domeniului de utilizare, a modificării datelor de identificare ale producătorului sau reprezentantului său autorizat, ale titularului sau grupei specializate care l-a elaborat, ca urmare a constatării unor neconformități; modificarea agrementului tehnic în construcții se face cu păstrarea termenului de valabilitate inițial al agrementului tehnic;
c) extinderea agrementului tehnic în construcții cu acordul titularului, care reprezintă nominalizarea și a unui alt titular, a altui domeniu de utilizare sau extinderea numărului de produse din agrementul tehnic; extinderea se face cu păstrarea termenului de valabilitate inițial al agrementului tehnic;
d) suspendarea agrementului tehnic în construcții, la inițiativa grupei specializate și cu aprobarea președintelui CTPC, pe baza raportului grupei specializate a organismului elaborator, autorităților de supraveghere a pieței produselor pentru construcții, după caz, dacă se constată nerespectarea caracteristicilor, a condițiilor de fabricare, de utilizare sau comportarea necorespunzătoare în exploatare a produselor pentru construcții; suspendarea se notifică în scris titularului care, după eliminarea cauzelor de suspendare, într-un interval de timp de 6 luni, depune la MDRAPFE o cerere de reexaminare a cazului, care să conducă la revizuirea agrementului tehnic respectiv;
e) retragerea agrementului tehnic în construcții, la inițiativa grupei specializate și cu aprobarea președintelui CTPC, pe baza raportului grupei specializate a organismului elaborator, autorităților de supraveghere a pieței produselor pentru construcții, după caz, dacă, cu ocazia revizuirii sau reexaminării după suspendare, se constată situații care conduc la această decizie;
f) retragerea agrementului tehnic în construcții la solicitarea titularului și cu aprobarea președintelui CTPC.
Articolul 17
(1) Prelungirea valabilității avizului tehnic, modificarea, extinderea, suspendarea și retragerea agrementelor tehnice în construcții sunt specificate în listele agrementelor tehnice în valabilitate postate pe site-ul MDRAPFE, pe fiecare an calendaristic în parte.
(2) Retragerea unui agrement tehnic în construcții se operează prin ștergerea acestuia din listele prevăzute la alin. (1).
Regulament › Capitolul III Obligații
Articolul 18
(1) Producătorii sau reprezentanții lor autorizați au următoarele obligații, în conformitate cu reglementările în vigoare:
a) să solicite MDRAPFE, prin intermediul organismelor de agrement tehnic, elaborarea agrementului tehnic pentru produse pentru construcții;
b) să furnizeze grupelor specializate care elaborează agrementele tehnice toate datele și informațiile necesare privind produsul pentru construcții respectiv;
c) să faciliteze și să asigure organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcții și grupelor specializate condiții pentru desfășurarea tuturor activităților necesare în elaborarea agrementului tehnic;
d) să răspundă pentru neîndeplinirea de către produsul pentru construcții a performanței menționate în declarația de conformitate;
e) să suporte cheltuielile generate de elaborarea și avizarea agrementelor tehnice, în conformitate cu prevederile legale.
(2) Condițiile necesare pentru desfășurarea activităților de agrement tehnic ce trebuie asigurate organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcții și grupelor specializate, potrivit alin. (1) lit. c), sunt, în principal, următoarele:
a) examinarea și evaluarea spațiilor de producție sub aspectul dotării, al cunoașterii proceselor de fabricație, precum și al asigurării menținerii calității și constanței caracteristicilor relevante ale produsului pentru construcții în procesul de fabricație;
b) efectuarea verificărilor și încercărilor numai în cadrul laboratoarelor acreditate de un organism național de acreditare în sensul și potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 765/2008 sau în laboratoare autorizate de Inspectoratul de Stat în Construcții - ISC; laboratoarele trebuie să fie acreditate/autorizate pentru încercările sau testele prevăzute în agrementul tehnic în cauză;
c) efectuarea urmăririi comportării în exploatare a produsului pentru construcții pe toată durata de valabilitate a agrementului tehnic.
Articolul 19
Organismele elaboratoare de agrement tehnic în construcții au următoarele obligații, în conformitate cu reglementările în vigoare:
a) să îndeplinească în permanență criteriile organizatorice, tehnice și deontologice pe baza cărora au fost abilitate, în conformitate cu documentele și cu procedurile aplicabile;
b) să asigure funcționarea grupelor specializate;
c) să realizeze activitățile legate de elaborarea agrementelor tehnice;
d) să realizeze activitățile legate de urmărirea comportării în exploatare a produselor pentru construcții;
e) să efectueze periodic, dar cel puțin o dată pe an, activități de verificare și supraveghere a controlului producției în fabrică, pe bază de contracte încheiate cu solicitanții acestor agremente tehnice în construcții;
f) să răspundă de exactitatea datelor înscrise în agrementele tehnice și de încercările sau testele care au stat la baza elaborării acestora;
g) să păstreze secretul profesional asupra informațiilor privind documentele care stau la baza emiterii agrementelor tehnice în construcții;
h) la solicitarea titularului agrementului tehnic în cauză, să efectueze activități de verificare și supraveghere a controlului producției în fabrică pentru acele produse pentru construcții cărora le expiră avizul tehnic inițial.
Articolul 20
Grupele specializate au următoarele obligații:
a) să îndeplinească în permanență criteriile organizatorice, tehnice și deontologice avute în vedere la înființare;
b) să asigure colaborarea specialiștilor pentru rezolvarea competentă a activităților de elaborare a agrementelor tehnice;
c) să asigure menținerea calității și constanței caracteristicilor relevante ale produselor pentru construcții în procesul de fabricație;
d) să participe la acțiunile de efectuare a verificărilor și încercărilor privind produsele pentru care au elaborat agremente tehnice în construcții;
e) să participe la acțiunile de urmărire a comportării în exploatare a produselor pentru care au elaborat agremente tehnice în construcții;
f) să motiveze oportunitatea prelungirii avizelor tehnice.
Articolul 21
Titularii agrementelor tehnice au următoarele obligații:
a) să furnizeze proiectanților, executanților, distribuitorilor, utilizatorilor, verificatorilor de proiecte atestați și experților tehnici atestați, la solicitarea acestora, o copie a agrementului tehnic în construcții însoțit de avizul tehnic în valabilitate și a declarației de conformitate întocmite de producător pentru produsul pentru construcții respectiv, fie letric, fie prin mijloace electronice;
b) să verifice menținerea calității și constanței caracteristicilor relevante ale produselor pentru construcții în procesul de fabricație.
Articolul 22
Comisiile tehnice de specialitate au următoarele obligații:
a) să analizeze oportunitatea avizării agrementelor tehnice în construcții, inclusiv extinderea sau modificarea acestora;
b) să analizeze proiectele de agremente tehnice pentru construcții pe domeniile pentru care au fost elaborate;
c) să analizeze oportunitatea prelungirii avizelor tehnice aferente agrementelor tehnice în valabilitate;
d) să păstreze secretul profesional asupra informațiilor privind documentele care stau la baza emiterii agrementelor tehnice în construcții.
Regulament › Capitolul IV Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 23
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.
Articolul 24
Agrementul tehnic în construcții nu acordă titularului dreptul exclusiv de comercializare a produsului pentru care a fost eliberat.
Articolul 25
Referirea la un agrement tehnic în construcții în corespondența comercială, în anunțuri publicitare sau în contracte va menționa numărul și data aprobării lui.
Articolul 26
Reproducerea agrementului tehnic în construcții nu se va face decât integral și cu acordul titularului.
Regulament
Anexa nr. 1
la regulament
Anexa nr. 2
la regulament
Anexa nr. 3
la regulament