Legea nr. 129/2019
Pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
171 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Doar pentru exercițiu. De obicei proba scrisă nu se dă grilă, iar noi nu știm cum va fi la concursul tău. Învață materia din lege; întrebările te ajută doar să verifici ce ai reținut.
Rezumat de învățat
Legea nr. 129/2019 stabilește cadrul național de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului: cine sunt entitățile raportoare, ce rapoarte trimit Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, cum își cunosc clienții, cine îi supraveghează și ce sancțiuni se aplică. Se cere de obicei la concursurile din bănci, ANAF, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, oficiile registrului comerțului, la posturile de economist, contabil, auditor, consilier juridic și inspector de control.
Esențialul, în două minute
- Unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, cu sediul în București (art. 1 alin. 2, art. 39 alin. 1).
- Beneficiar real = persoana fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul; la societăți, indiciul este 25% plus unu acțiuni (art. 4).
- Persoane expuse public = cei care exercită sau au exercitat funcții publice importante; nu mai sunt considerate astfel după un an de la încetarea funcției (art. 3).
- Raportul de tranzacții suspecte merge exclusiv la Oficiu, de îndată, înainte de efectuarea tranzacției (art. 6 alin. 1, art. 8 alin. 1).
- Tranzacția suspectă așteaptă 24 de ore; Oficiul o poate suspenda 48 de ore, iar Parchetul ÎCCJ poate prelungi o dată cu 72 de ore (art. 8).
- Se raportează numerarul și transferurile externe de la 10.000 euro și remiterile de la 2.000 euro, în 3 zile lucrătoare (art. 7).
- Cunoașterea clientelei la tranzacții ocazionale de la 15.000 euro; documentele se păstrează 5 ani de la încetarea relației (art. 13, art. 21).
- Spălarea banilor se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani; divulgarea informațiilor confidențiale, de la 6 luni la 3 ani sau amendă (art. 49, art. 47).
Capcane la grilă
- Nu confunda pragul de raportare a numerarului (10.000 euro, art. 7) cu pragul de cunoaștere a clientelei la tranzacții ocazionale (15.000 euro, art. 13).
- Nu confunda cele trei termene pe ore: 24 (așteptare după raport), 48 (suspendare de Oficiu), 72 (prelungire de Parchetul ÎCCJ) (art. 8).
- Nu confunda 3 zile lucrătoare (raport de numerar, art. 7) cu 2 zile lucrătoare (remedierea raportului returnat, art. 8 alin. 14) și cu 15 zile (răspuns la cererea Oficiului, art. 33).
- Nu confunda un an după care persoana nu mai e expusă public (art. 3 alin. 6) cu cel puțin 12 luni de măsuri suplimentare după funcție (art. 17 alin. 1).
- Nu confunda registrele beneficiarilor reali: ONRC pentru societăți, Ministerul Justiției pentru asociații și fundații, ANAF pentru fiducii (art. 19 alin. 5).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Sistemul național și evaluarea riscurilor (art. 1)
- Cadrul național cuprinde: organele de urmărire penală; autoritățile cu atribuții de reglementare, informare și control (unitatea de informații financiare, autoritățile de control financiar/fiscal, autoritatea vamală); serviciile de informații; autoritățile de supraveghere sectorială, precum BNR, ASF și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc art. 1 alin. 1.
- Unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, numit în lege „Oficiul” art. 1 alin. 2.
- Oficiul coordonează evaluarea riscurilor la nivel național și răspunsul național la riscurile evaluate art. 1 alin. 3.
- Evaluările de risc sectoriale și naționale se actualizează cel puțin o dată la 4 ani art. 1 alin. 6.
- Abordarea pe bază de risc are cel puțin două componente: stabilirea categoriilor de entități raportoare și a obligațiilor lor după risc; aplicarea de către entități a măsurilor după riscul individual evaluat art. 1 alin. 5.
- Oficiul publică pe site o sinteză a evaluării naționale a riscurilor art. 1 alin. 7 și anual o versiune consolidată a statisticilor art. 1 alin. 10.
- Oficiul transmite anual statisticile Comisiei Europene art. 1 alin. 11.
1. Care este unitatea de informații financiare a României, potrivit Legii nr. 129/2019?
Răspuns corect: a) Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
„Unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul.” — art. 1 alin. (2)
2. Cât de des se actualizează, cel puțin, evaluările de risc la nivel sectorial și național?
Răspuns corect: b) O dată la 4 ani
„sunt actualizate cel puțin o dată la 4 ani la nivel sectorial și național” — art. 1 alin. (6)
3. Cine coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel național?
Răspuns corect: c) Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
„Oficiul este autoritatea competentă care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel național” — art. 1 alin. (3)
4. Cât de des transmite Oficiul Comisiei Europene statisticile privind eficacitatea măsurilor?
Răspuns corect: a) Anual
„Oficiul transmite anual Comisiei Europene statisticile prevăzute la alin. (10).” — art. 1 alin. (11)
Definiții (art. 2)
- Spălarea banilor = infracțiunea prevăzută la art. 49 din lege; finanțarea terorismului = infracțiunea de la art. 36 din Legea nr. 535/2004 art. 2 lit. a–b.
- Bunuri = active de orice fel, corporale sau necorporale, mobile ori imobile, și documentele sau instrumentele juridice, inclusiv electronice sau digitale, care atestă un drept asupra lor art. 2 lit. c.
- Relație de afaceri = relația profesională legată de activitatea entității raportoare, considerată la stabilirea contactului ca fiind de o anumită durată art. 2 lit. i.
- Tranzacție ocazională = tranzacția făcută în afara unei relații de afaceri art. 2 lit. j.
- Bancă fictivă = instituție înregistrată într-o jurisdicție în care nu are prezență fizică pentru conducere și gestiune și care nu e afiliată unui grup financiar reglementat art. 2 lit. k.
- Organism de autoreglementare = uniunile, corpurile profesionale sau alte forme asociative ale profesiilor reglementate, care emit regulamente pentru membri și îi controlează art. 2 lit. n.
- Conducere de rang superior = persoana care cunoaște expunerea entității la risc și are o funcție suficient de înaltă ca să ia decizii; nu trebuie să fie întotdeauna membru al organului de conducere art. 2 lit. o.
- Client = orice persoană cu care entitatea are relații de afaceri sau operațiuni; e client și cel cu care s-a negociat o tranzacție nefinalizată și cel care a beneficiat în trecut de servicii art. 2 lit. r.
- Operațiuni care au o legătură între ele = operațiuni fragmentate în tranșe mai mici decât pragurile legii, cu elemente comune (părți, natură, sume) art. 2 lit. w.
- Stat membru = stat membru al Spațiului Economic European art. 2 lit. v.
- Sancțiuni financiare specifice = înghețarea activelor persoanelor desemnate și interdicția de a le pune la dispoziție fonduri, adoptate în baza tratatelor UE art. 2 lit. x.
5. Ce se înțelege prin spălarea banilor, în sensul Legii nr. 129/2019?
Răspuns corect: b) Infracțiunea prevăzută la art. 49 din lege
„prin spălarea banilor se înțelege infracțiunea prevăzută la art. 49” — art. 2 lit. a)
6. Ce este tranzacția ocazională?
Răspuns corect: c) Tranzacția desfășurată în afara unei relații de afaceri
„prin tranzacție ocazională se înțelege tranzacția desfășurată în afara unei relații de afaceri” — art. 2 lit. j)
7. Prin relație de afaceri se înțelege relația profesională despre care, la momentul stabilirii contactului, se consideră că:
Răspuns corect: a) Este de o anumită durată
„despre care, la momentul stabilirii contactului, se consideră a fi de o anumită durată” — art. 2 lit. i)
8. Banca fictivă este instituția înregistrată într-o jurisdicție în care:
Răspuns corect: b) Nu are o prezență fizică prin care să se exercite efectiv conducerea și gestiunea
„care este înregistrată într-o jurisdicție în care aceasta nu are o prezență fizică prin care să se exercite efectiv conducerea și gestiunea instituției” — art. 2 lit. k)
Persoane expuse public (art. 3)
- Persoane expuse public = persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcții publice importante art. 3 alin. 1.
- Funcții publice importante art. 3 alin. 2:
- șefi de stat, șefi de guvern, miniștri, miniștri adjuncți, secretari de stat;
- parlamentari; membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;
- membri ai curților supreme, constituționale și ai instanțelor înalte cu hotărâri atacabile doar prin căi extraordinare;
- conducerea curților de conturi și a consiliilor băncilor centrale;
- ambasadori, însărcinați cu afaceri, ofițeri superiori;
- conducerea regiilor autonome, a societăților cu capital majoritar de stat și a companiilor naționale;
- conducerea organizațiilor internaționale.
- Nu intră persoanele cu funcții intermediare sau inferioare art. 3 alin. 3.
- Agenția Națională de Integritate întocmește și actualizează lista funcțiilor publice importante; modificările i se transmit în cel mult 5 zile art. 3 alin. 3^1.
- Membrii familiei: soțul sau concubinul; copiii și soții ori concubinii acestora; părinții art. 3 alin. 4.
- Asociații apropiați: cei care sunt beneficiari reali ai unei persoane juridice împreună cu persoana expusă public sau au relații de afaceri strânse cu ea; cei care sunt singurii beneficiari reali ai unei entități înființate în folosul ei art. 3 alin. 5.
- După un an de la încetarea funcției, persoana nu mai e considerată expusă public, cu excepția cazului în care prezintă încă risc; atunci perioada se prelungește cu încă un an art. 3 alin. 6.
9. Cine sunt persoanele expuse public?
Răspuns corect: b) Persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcții publice importante
„persoane expuse public sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcții publice importante” — art. 3 alin. (1)
10. Categoriile de funcții publice importante includ persoanele care ocupă funcții intermediare sau inferioare?
Răspuns corect: c) Nu, nicio categorie nu le include
„Niciuna dintre categoriile prevăzute la alin. (2) nu include persoane care ocupă funcții intermediare sau inferioare.” — art. 3 alin. (3)
11. Cine întocmește lista cu funcțiile publice importante prevăzute în legislația națională?
Răspuns corect: a) Agenția Națională de Integritate
„Agenția Națională de Integritate întocmește lista cu funcțiile publice importante prevăzute în legislația națională” — art. 3 alin. (3^1)
12. Sunt considerați membri ai familiei persoanei expuse public și soții ori concubinii copiilor acesteia?
Răspuns corect: b) Da
„copiii și soții ori concubinii acestora, persoanele cu care copiii se află în relații asemănătoare acelora dintre soți” — art. 3 alin. (4) lit. b)
Beneficiarul real (art. 4)
- Beneficiar real = orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau în numele ori interesul căreia se face o tranzacție, operațiune sau activitate art. 4 alin. 1.
- La societăți: deținerea a 25% plus unu acțiuni sau a peste 25% din capital de o persoană fizică este indiciu de proprietate directă art. 4 alin. 2 lit. a pct. 1.
- Dacă nu se identifică nimeni sau există îndoieli, beneficiar real se consideră persoana din conducerea de rang superior (administratori, consiliu de administrație/supraveghere, directori cu competențe delegate, directorat) art. 4 alin. 2 lit. a pct. 2.
- La fiducii: constituitorul, fiduciarul, beneficiarul (sau categoria de beneficiari) și oricine exercită controlul în ultimă instanță art. 4 alin. 2 lit. b.
- La persoane juridice fără scop lucrativ: asociații sau fondatorii, membrii consiliului director, persoanele cu funcții executive împuternicite, categoria de beneficiari, oricine exercită controlul art. 4 alin. 2 lit. c.
- La alte persoane juridice: beneficiarul a cel puțin 25% din bunuri, grupul în interesul căruia funcționează sau cine controlează cel puțin 25% din bunuri art. 4 alin. 2 lit. d.
13. Cine este beneficiarul real?
Răspuns corect: b) Orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul
„prin beneficiar real se înțelege orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul” — art. 4 alin. (1)
14. Ce deținere a unei persoane fizice este indiciu al exercitării directe a dreptului de proprietate asupra unei societăți?
Răspuns corect: c) 25% plus unu acțiuni sau peste 25% din capital
„Deținerea a 25% plus unu acțiuni sau participare în capital al unei societăți într-un procent de peste 25% de către o persoană fizică este un indiciu al exercitării directe a dreptului de proprietate.” — art. 4 alin. (2) lit. a) pct. 1
15. La fiducii, beneficiarul real include:
Răspuns corect: a) Constituitorul, fiduciarul, beneficiarul și orice persoană care exercită controlul în ultimă instanță
„constituitorul/constituitorii, precum și persoanele desemnate să îi/le reprezinte interesele în condițiile legii” — art. 4 alin. (2) lit. b)
16. În cazul persoanelor juridice, altele decât societățile, fiduciile și ONG-urile, beneficiar real este persoana fizică beneficiară a cel puțin:
Răspuns corect: b) 25% din bunuri
„persoana fizică beneficiară a cel puțin 25% din bunurile, respectiv părțile sociale sau acțiunile unei persoane juridice” — art. 4 alin. (2) lit. d) pct. 1
Entitățile raportoare (art. 5)
- Entități raportoare art. 5 alin. 1:
- instituțiile de credit și instituțiile financiare (persoane juridice române și sucursale ale celor străine);
- administratorii de fonduri de pensii facultative sau ocupaționale;
- furnizorii de servicii de jocuri de noroc;
- auditorii, experții contabili, contabilii autorizați, evaluatorii, consultanții fiscali și cei care dau consultanță financiară sau contabilă;
- notarii, avocații, executorii judecătorești, când asistă clienții la operațiuni cu imobile, societăți, conturi, fiducii;
- furnizorii de servicii pentru societăți sau fiducii;
- agenții și dezvoltatorii imobiliari, inclusiv la închirieri cu chirie lunară de 10.000 euro sau mai mult;
- comercianții de bunuri, doar pentru tranzacțiile în numerar de minimum 10.000 euro;
- comercianții și intermediarii de opere de artă (inclusiv în zone libere), la tranzacții de 10.000 euro sau mai mult.
- Instituțiile emitente de monedă electronică și de plată din alte state membre care lucrează prin agenți sau distribuitori le impun acestora prin contract respectarea legii art. 5 alin. 2–3.
17. Agenții imobiliari sunt entități raportoare la intermedierea închirierilor numai pentru tranzacțiile cu o chirie lunară de cel puțin:
Răspuns corect: c) 10.000 euro
„dar numai în ceea ce privește tranzacțiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult” — art. 5 alin. (1) lit. h)
18. Persoanele care comercializează bunuri, ca profesioniști, sunt entități raportoare doar pentru tranzacțiile în numerar de minimum:
Răspuns corect: a) 10.000 euro
„numai în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro” — art. 5 alin. (1) lit. i)
19. Care dintre următoarele categorii sunt entități raportoare, potrivit art. 5?
Răspuns corect: b) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc
„furnizorii de servicii de jocuri de noroc;” — art. 5 alin. (1) lit. d)
20. Cum își impun instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată respectarea legii de către agenți și distribuitori?
Răspuns corect: c) Contractual
„instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată le impun contractual agenților și distribuitorilor” — art. 5 alin. (3)
Raportarea tranzacțiilor (art. 6–7)
- Raportul pentru tranzacții suspecte se trimite exclusiv Oficiului, când entitatea cunoaște, suspectează sau are motive rezonabile să suspecteze că bunurile provin din infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului art. 6 alin. 1.
- Tranzacția se consideră suspectă și atunci când Oficiul solicită acest lucru art. 6 alin. 3.
- ANAF trimite de îndată raport de tranzacții suspecte când, la controlul numerarului care intră sau iese din UE, are suspiciuni art. 6 alin. 4.
- Tranzacțiile în numerar, în lei sau valută, de minimum echivalentul a 10.000 euro, inclusiv operațiunile legate între ele, se raportează Oficiului art. 7 alin. 1.
- Dacă tranzacția se face printr-o bancă sau instituție financiară, obligația de raportare revine acesteia art. 7 alin. 2.
- Transferurile externe în și din conturi de minimum 10.000 euro se raportează de instituțiile de credit și financiare art. 7 alin. 3.
- La remiterea de bani, pragul de raportare este de 2.000 euro art. 7 alin. 5.
- Rapoartele pentru numerar, transferuri externe și remiteri se trimit în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea tranzacției art. 7 alin. 7.
21. Cui se transmite raportul pentru tranzacții suspecte?
Răspuns corect: a) Exclusiv Oficiului
„Entitățile raportoare prevăzute la art. 5 sunt obligate să transmită un raport pentru tranzacții suspecte exclusiv Oficiului” — art. 6 alin. (1)
22. Entitățile raportoare consideră ca suspectă tranzacția ce urmează a fi efectuată și în situația în care:
Răspuns corect: b) Oficiul solicită acest lucru
„Entitățile raportoare consideră ca suspectă tranzacția ce urmează a fi efectuată în situația în care Oficiul solicită acest lucru” — art. 6 alin. (3)
23. Care este limita minimă a tranzacțiilor în numerar care se raportează Oficiului?
Răspuns corect: c) Echivalentul în lei a 10.000 euro
„tranzacțiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro” — art. 7 alin. (1)
24. Dacă tranzacția în numerar se derulează printr-o instituție de credit, cui îi revine obligația de raportare?
Răspuns corect: a) Instituției de credit
„sunt derulate prin intermediul unei instituții de credit sau financiare, obligația de raportare revine acesteia” — art. 7 alin. (2)
Reguli de raportare și suspendarea tranzacției (art. 8–9^1)
- Raportul de tranzacție suspectă se trimite de îndată, înainte de efectuarea tranzacției legate de suspiciune art. 8 alin. 1.
- Oficiul confirmă primirea în scris, prin alocarea unui număr de înregistrare art. 8 alin. 2.
- Tranzacția nu se efectuează 24 de ore de la înregistrare; dacă Oficiul nu o suspendă, entitatea o poate efectua art. 8 alin. 3.
- Oficiul poate suspenda tranzacția până la 48 de ore art. 8 alin. 4.
- Oficiul poate cere o singură dată, motivat, Parchetului de pe lângă ÎCCJ prelungirea suspendării cu cel mult 72 de ore art. 8 alin. 6.
- Termenele pe ore care se împlinesc într-o zi nelucrătoare se prorogă până la aceeași oră din următoarea zi lucrătoare art. 8 alin. 10.
- Rapoartele se trimit numai în format electronic art. 8 alin. 12; cele greșite se returnează, iar deficiențele se remediază în cel mult două zile lucrătoare art. 8 alin. 13–14.
- Rapoartele nu constituie petiție și nu primesc răspuns după OG nr. 27/2002 art. 8 alin. 15.
- Excepție: tranzacția se poate face fără raportare prealabilă dacă abținerea e imposibilă sau ar zădărnici urmărirea; raportul se trimite atunci în cel mult 24 de ore după efectuare, cu motivul art. 9 alin. 1.
- Notarii, avocații, executorii nu raportează informațiile primite la apărarea sau reprezentarea clientului în proceduri judiciare, cu excepția cazului în care știu că consilierea se cere pentru spălarea banilor art. 9 alin. 3–4.
- Sunt exceptate de la raportarea numerarului operațiunile în nume și pe cont propriu între instituții de credit, BNR și Trezoreria Statului art. 9 alin. 6.
25. Când se transmite raportul pentru tranzacții suspecte?
Răspuns corect: b) De îndată, înainte de efectuarea oricărei tranzacții aferente clientului
„transmit, de îndată, Oficiului raportul pentru tranzacții suspecte prevăzut la art. 6 înainte de efectuarea oricărei tranzacții aferente clientului” — art. 8 alin. (1)
26. Cât timp nu se efectuează tranzacția după înregistrarea raportului de tranzacție suspectă la Oficiu?
Răspuns corect: c) 24 de ore
„Tranzacția nu se efectuează până la expirarea unui termen de 24 de ore de la momentul înregistrării prevăzute la alin. (2).” — art. 8 alin. (3)
27. Pe ce durată poate Oficiul suspenda efectuarea unei tranzacții?
Răspuns corect: a) Până la 48 de ore
„Oficiul poate suspenda efectuarea unei tranzacții până la 48 de ore” — art. 8 alin. (4)
28. Cui îi poate solicita Oficiul prelungirea suspendării unei tranzacții?
Răspuns corect: b) Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
„poate solicita o singură dată, motivat, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prelungirea suspendării” — art. 8 alin. (6)
Măsuri de cunoaștere a clientelei — reguli generale (art. 10–12)
- Băncile și instituțiile financiare nu furnizează produse cu nume fictive, conturi anonime, carnete de economii anonime, casete de valori anonime art. 10 alin. 1.
- Este interzisă relația de corespondent cu o bancă fictivă art. 10 alin. 4.
- Măsurile standard permit art. 11 alin. 1:
- identificarea clientului și verificarea identității din surse sigure și independente;
- identificarea beneficiarului real și înțelegerea structurii de proprietate și control;
- evaluarea scopului și naturii relației de afaceri;
- monitorizarea continuă a relației de afaceri.
- Entitatea verifică și dacă persoana care spune că acționează în numele clientului este autorizată art. 11 alin. 4.
- Identitatea clientului și a beneficiarului real se verifică înainte de stabilirea relației de afaceri sau de tranzacția ocazională art. 11 alin. 8.
- La o relație nouă se obține dovada înregistrării beneficiarilor reali sau informații din registrele centrale art. 11 alin. 8^1.
- Dacă măsurile nu se pot aplica: nu se deschide contul, nu se începe/continuă relația, nu se face tranzacția și se întocmește raport de tranzacție suspectă când există motive art. 11 alin. 9.
- Agentul imobiliar aplică măsurile atât pentru promitentul vânzător, cât și pentru promitentul cumpărător art. 11 alin. 10.
- Cazinourile identifică toate tranzacțiile clienților și le asociază cu profilul clientului art. 11 alin. 11.
29. Ce produse nu au voie să furnizeze instituțiile de credit și instituțiile financiare?
Răspuns corect: a) Conturi anonime și produse persoanelor cu nume fictive
„nu vor furniza produse persoanelor cu nume fictive, conturi anonime, carnete de economii anonime sau casete de valori anonime” — art. 10 alin. (1)
30. Instituțiilor de credit le este interzis să stabilească relații de corespondent cu:
Răspuns corect: b) O bancă fictivă
„Instituțiilor de credit și financiare le este interzis să stabilească sau să continue relații de corespondent cu o bancă fictivă.” — art. 10 alin. (4)
31. Care dintre următoarele face parte din măsurile standard de cunoaștere a clientelei?
Răspuns corect: c) Monitorizarea continuă a relației de afaceri
„realizarea monitorizării continue a relației de afaceri, inclusiv prin examinarea tranzacțiilor încheiate pe toată durata relației respective” — art. 11 alin. (1) lit. d)
32. Când trebuie verificată identitatea clientului și a beneficiarului real?
Răspuns corect: a) Înainte de stabilirea relației de afaceri sau de desfășurarea tranzacției ocazionale
„au obligația verificării identității clientului și a beneficiarului real înainte de stabilirea unei relații de afaceri” — art. 11 alin. (8)
Măsuri standard de cunoaștere a clientelei (art. 13–15)
- Când se aplică art. 13 alin. 1:
- la stabilirea unei relații de afaceri;
- la tranzacții ocazionale de cel puțin 15.000 euro sau la transferuri de fonduri de cel puțin 1.000 euro;
- la comercianții de bunuri, la tranzacții ocazionale în numerar de cel puțin 10.000 euro;
- când există suspiciuni, indiferent de valoare;
- când există îndoieli privind informațiile de identificare deținute.
- Jocuri de noroc: la colectarea câștigurilor, cumpărarea sau schimbarea de jetoane de minimum 2.000 euro, printr-o singură operațiune art. 13 alin. 2.
- Case de schimb valutar: de la 2.000 euro; furnizori de servicii de criptoactive: de la 1.000 euro art. 13 alin. 2^1–2^2.
- La asigurările de viață, măsurile pentru beneficiari se iau cel mai târziu la momentul plății sau al atribuirii poliței art. 13 alin. 4–5.
- Măsurile se aplică tuturor clienților noi și, în funcție de risc, și celor existenți art. 14.
- Identificarea cuprinde: la persoane fizice, toate datele de stare civilă din actul de identitate; la persoane juridice, datele din actele constitutive și ale reprezentantului legal art. 15 alin. 1.
- Persoanele juridice străine prezintă traducere legalizată în limba română a documentelor art. 15 alin. 2.
33. Măsurile standard de cunoaștere a clientelei se aplică la tranzacțiile ocazionale în valoare de cel puțin:
Răspuns corect: a) Echivalentul în lei a 15.000 euro
„în valoare de cel puțin echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune” — art. 13 alin. (1) lit. b) pct. 1
34. La transferurile de fonduri ocazionale, măsurile standard se aplică de la o valoare de cel puțin:
Răspuns corect: b) 1.000 euro
„care constituie un transfer de fonduri, astfel cum este definit la art. 3 pct. 9 din Regulamentul (UE) 2023/1.113, în valoare de cel puțin 1.000 euro” — art. 13 alin. (1) lit. b) pct. 2
35. Când există suspiciuni de spălare a banilor, măsurile standard de cunoaștere a clientelei se aplică:
Răspuns corect: c) Indiferent de valoarea operațiunii
„când există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, indiferent de incidența prevederilor derogatorii” — art. 13 alin. (1) lit. d)
36. Furnizorii de jocuri de noroc aplică măsurile standard la colectarea câștigurilor sau schimbarea de jetoane de minimum:
Răspuns corect: a) Echivalentul în lei a 2.000 euro, printr-o singură operațiune
„atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 2.000 euro, printr-o singură operațiune” — art. 13 alin. (2)
Măsuri simplificate (art. 16)
- Se aplică exclusiv clienților cu grad de risc redus art. 16 alin. 1.
- Factori de risc redus: societăți cotate la bursă, administrații sau întreprinderi publice; polițe de viață cu prima anuală de cel mult 1.000 euro sau prima unică de până la 2.500 euro; state membre și țări terțe cu sisteme eficiente art. 16 alin. 2.
- Identificarea, verificarea identității și monitorizarea se fac în toate cazurile art. 16 alin. 4.
- Este interzisă aplicarea măsurilor simplificate când există suspiciuni art. 16 alin. 5.
37. Pentru ce clienți se pot aplica măsurile simplificate de cunoaștere a clientelei?
Răspuns corect: c) Exclusiv pentru clienții încadrați la un grad de risc redus
„Entitățile raportoare pot aplica măsurile simplificate de cunoaștere a clientelei exclusiv pentru clienții încadrați la un grad de risc redus.” — art. 16 alin. (1)
38. Se pot aplica măsuri simplificate când există suspiciuni de spălare a banilor?
Răspuns corect: a) Nu, este interzis
„Se interzice entităților raportoare să aplice măsuri simplificate de cunoaștere a clientelei ori de câte ori există suspiciuni” — art. 16 alin. (5)
39. Polițele de asigurare de viață sunt factor de risc redus dacă prima unică plătită este de până la echivalentul în lei a:
Răspuns corect: b) 2.500 euro
„ori prima unică de asigurare plătită este în valoare de până la echivalentul în lei a 2.500 euro” — art. 16 alin. (2) lit. b) pct. 1
Măsuri suplimentare (art. 17–17^2)
- Se aplică, în plus față de cele standard, în situațiile cu risc sporit art. 17 alin. 1:
- persoane din țări care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaționale;
- relații de corespondent cu instituții din alte state;
- persoane expuse public, inclusiv cel puțin 12 luni după încetarea funcției;
- persoane din țări terțe cu grad înalt de risc identificate de Comisia Europeană.
- Se examinează contextul și scopul tranzacțiilor complexe, cu valori neobișnuit de mari, care nu se încadrează în tiparul obișnuit sau fără scop economic evident art. 17 alin. 2.
- Oficiul publică pe site lista țărilor cu vulnerabilități art. 17 alin. 4.
- La relațiile de corespondent se obține aprobarea conducerii de rang superior înainte de fiecare relație nouă art. 17 alin. 7 lit. d.
- Pentru persoanele expuse public: aprobarea conducerii de rang superior, stabilirea sursei averii și a fondurilor, monitorizare sporită permanentă art. 17 alin. 9; se aplică și familiei și asociaților apropiați art. 17 alin. 10.
- Factori de risc mărit: activități cu mult numerar, acționari aparenți sau acțiuni la purtător, tranzacții la distanță fără protecție, plăți de la terți necunoscuți, comerț cu petrol, arme, metale prețioase, tutun, artă art. 17 alin. 14.
- La țări terțe cu grad înalt de risc se obțin informații suplimentare despre client, sursa fondurilor și a averii, aprobarea conducerii de rang superior și se face monitorizare sporită art. 17^1 alin. 1.
- Furnizorii de criptoactive aplică măsuri similare la corespondența cu entități din afara UE art. 17^2.
40. Pentru ce perioadă, cel puțin, se aplică măsuri suplimentare persoanei care nu mai ocupă o funcție publică importantă?
Răspuns corect: c) 12 luni
„inclusiv pentru o perioadă de cel puțin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcție publică importantă” — art. 17 alin. (1) lit. c)
41. Entitățile raportoare examinează contextul și scopul tranzacțiilor care:
Răspuns corect: a) Au valori neobișnuit de mari
„sunt tranzacții cu valori neobișnuit de mari;” — art. 17 alin. (2) lit. b)
42. Ce aprobare se obține înainte de stabilirea fiecărei noi relații de corespondent transfrontaliere?
Răspuns corect: b) Aprobarea conducerii de rang superior
„obțin aprobarea conducerii de rang superior înainte de stabilirea fiecărei noi relații de corespondent” — art. 17 alin. (7) lit. d)
43. Care este una dintre măsurile suplimentare aplicate persoanelor expuse public?
Răspuns corect: c) Stabilirea sursei averii și a sursei fondurilor
„adoptă măsuri adecvate pentru a stabili sursa averii și sursa fondurilor implicate în relații de afaceri sau în tranzacții cu astfel de persoane” — art. 17 alin. (9) lit. b)
Terțe părți și beneficiarul real (art. 18–20)
- Entitățile pot folosi informații obținute de la terțe părți, dar răspunderea rămâne la cel care le folosește art. 18 alin. 4–5.
- Nu se pot folosi terțe părți din state terțe cu grad înalt de risc art. 18 alin. 2.
- La externalizare, entitatea rămâne responsabilă de obligații art. 18 alin. 8.
- Persoanele juridice de drept privat și fiduciile obțin și dețin informații adecvate, corecte și actualizate despre beneficiarul lor real art. 19 alin. 1.
- Registrele centrale ale beneficiarilor reali art. 19 alin. 5:
- la Oficiul Național al Registrului Comerțului — pentru persoanele juridice înmatriculate în registrul comerțului;
- la Ministerul Justiției — pentru asociații și fundații;
- la ANAF — pentru fiducii.
- Informațiile rămân disponibile 10 ani după radierea persoanei juridice art. 19 alin. 5^4.
- Entitățile raportoare semnalează neconcordanțele dintre registru și informațiile lor art. 19 alin. 7^1.
- Cine are interes legitim vede: numele și prenumele, luna și anul nașterii, cetățenia, țara de reședință, natura și amploarea interesului art. 19 alin. 9.
- Entitățile nu se bazează exclusiv pe registrul central art. 19 alin. 10.
44. Cui aparține responsabilitatea pentru cerințele de cunoaștere a clientelei când informațiile sunt obținute de la o terță parte?
Răspuns corect: a) Persoanelor care utilizează informațiile obținute de la terța parte
„responsabilitatea pentru îndeplinirea tuturor cerințelor privind cunoașterea clientelei aparține persoanelor care utilizează informațiile obținute de la terța parte” — art. 18 alin. (5)
45. Entitățile raportoare pot utiliza terțe părți situate în state terțe cu grad înalt de risc?
Răspuns corect: b) Nu
„Entitățile raportoare nu pot utiliza terțe părți situate în state terțe cu grad înalt de risc.” — art. 18 alin. (2)
46. Unde este organizat registrul central al beneficiarilor reali pentru asociații și fundații?
Răspuns corect: c) La Ministerul Justiției
„într-un registru central organizat la nivelul Ministerului Justiției pentru asociații și fundații” — art. 19 alin. (5) lit. b)
47. Unde este organizat registrul central al beneficiarilor reali pentru fiducii?
Răspuns corect: a) La Agenția Națională de Administrare Fiscală
„într-un registru central organizat la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor” — art. 19 alin. (5) lit. c)
Păstrarea documentelor și datele personale (art. 21–22)
- Înregistrările din cunoașterea clientelei se păstrează, în format letric sau electronic, 5 ani de la încetarea relației de afaceri sau de la tranzacția ocazională art. 21 alin. 1.
- Același termen de 5 ani pentru documentele justificative și evidențele tranzacțiilor art. 21 alin. 2.
- Termenul se poate prelungi la cererea autorităților, dar cu cel mult 5 ani art. 21 alin. 3.
- La expirare, datele cu caracter personal se șterg, dacă alte legi nu cer păstrarea art. 21 alin. 4.
- Datele personale se prelucrează doar pentru prevenirea spălării banilor; e interzisă folosirea lor în scopuri comerciale art. 22 alin. 1.
- Clienții noi sunt informați, înainte de relație, despre operator și scopul prelucrării art. 22 alin. 2.
48. Cât timp se păstrează înregistrările obținute prin aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei?
Răspuns corect: a) 5 ani de la încetarea relației de afaceri sau de la tranzacția ocazională
„pentru o perioadă de 5 ani de la data încetării relației de afaceri cu clientul ori de la data efectuării tranzacției ocazionale” — art. 21 alin. (1)
49. Cu cât poate fi prelungită, la cererea autorităților competente, perioada de păstrare a documentelor?
Răspuns corect: b) Fără a depăși 5 ani
„cu perioada indicată de autoritățile competente, fără ca această prelungire să poată depăși 5 ani” — art. 21 alin. (3)
50. Ce fac entitățile raportoare cu datele cu caracter personal la expirarea perioadei de păstrare?
Răspuns corect: c) Le șterg, cu excepția situațiilor în care alte legi impun păstrarea
„entitățile raportoare au obligația de a șterge datele cu caracter personal” — art. 21 alin. (4)
51. Este permisă prelucrarea datelor personale colectate în baza legii în scopuri comerciale?
Răspuns corect: a) Nu, este interzisă
„Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal în alte scopuri, cum ar fi cele comerciale.” — art. 22 alin. (1)
Persoana desemnată și procedurile interne (art. 23–24)
- Entitățile desemnează una sau mai multe persoane responsabile cu aplicarea legii, cu aprobarea conducerii; documentele se păstrează la sediu art. 23 alin. 1.
- Băncile și instituțiile financiare desemnează un ofițer de conformitate la nivelul conducerii art. 23 alin. 2.
- Obligația de desemnare nu se aplică persoanelor fizice și PFA-urilor care sunt entități raportoare art. 23 alin. 4.
- Persoanele care semnalează încălcări sunt protejate, iar identitatea lor rămâne confidențială art. 23 alin. 5–6.
- Politicile interne cuprind: cunoașterea clientelei, raportarea și păstrarea evidențelor, control intern și gestionarea riscurilor, protecția personalului, instruirea angajaților art. 24 alin. 1.
- Se asigură o funcție de audit independent art. 24 alin. 2; politicile se aprobă la nivelul conducerii de rang superior art. 24 alin. 3.
- La bănci și instituții financiare, personalul cu responsabilități se instruiește ori de câte ori e nevoie, dar cel puțin o dată la 2 ani art. 24 alin. 6.
- Când o persoană fizică din categoriile art. 5 lucrează ca angajat al unei persoane juridice, obligațiile revin persoanei juridice art. 24 alin. 10.
52. Pe cine au obligația să desemneze instituțiile de credit și instituțiile financiare la nivelul conducerii?
Răspuns corect: b) Un ofițer de conformitate
„Instituțiile de credit și instituțiile financiare au obligația de a desemna un ofițer de conformitate la nivelul conducerii” — art. 23 alin. (2)
53. Obligația de a desemna persoane responsabile cu aplicarea legii (art. 23 alin. 1) nu se aplică:
Răspuns corect: c) Persoanelor fizice și persoanelor fizice autorizate ce au calitatea de entitate raportoare
„Dispozițiile alin. (1) nu se aplică persoanelor fizice și persoanelor fizice autorizate ce au calitatea de entitate raportoare.” — art. 23 alin. (4)
54. Unde se păstrează documentele privind desemnarea persoanelor responsabile cu aplicarea legii?
Răspuns corect: a) La sediul entității raportoare
„Documentele întocmite în acest sens se păstrează la sediul entității raportoare.” — art. 23 alin. (1)
55. La instituțiile de credit, personalul cu responsabilități participă la programe de instruire ori de câte ori este nevoie, dar nu mai târziu de:
Răspuns corect: b) 2 ani
„participarea acestuia la programe de instruire ori de câte ori este nevoie, însă nu mai târziu de un interval de 2 ani” — art. 24 alin. (6)
Evaluarea riscurilor (art. 25–25^1)
- Entitățile identifică și evaluează riscurile după clienți, țări, produse, servicii, tranzacții și canale de distribuție art. 25 alin. 1.
- Evaluările se documentează, se actualizează și se pun la dispoziția autorităților la cerere art. 25 alin. 2.
- Furnizorii de criptoactive evaluează riscul transferurilor către sau de la o adresă negăzduită art. 25 alin. 5.
- Băncile evaluează riscurile produselor și tehnologiilor noi înainte de lansare art. 25^1.
56. Când evaluează instituțiile de credit riscurile legate de produse și tehnologii noi?
Răspuns corect: b) Înainte de lansarea sau utilizarea acestor produse și tehnologii
„înainte de lansarea sau utilizarea acestor produse și tehnologii” — art. 25^1
Cine supraveghează (art. 26–26^1)
- Autoritățile de supraveghere și control art. 26 alin. 1:
- BNR și ASF — entitățile din competența lor;
- ANAF și alte autorități de control financiar/fiscal — obligațiile de raportare de la art. 7, pentru restul entităților;
- Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc — furnizorii de jocuri de noroc;
- Oficiul — entitățile care nu sunt supravegheate de BNR, ASF sau ONJN;
- organismele de autoreglementare — pentru membrii lor.
- Entitățile controlate pun la dispoziție datele cerute; reprezentanții autorităților pot reține copii ale documentelor art. 26 alin. 4.
- Măsurile dispuse se îndeplinesc în termenul indicat art. 26 alin. 5.
- Oficiul supraveghează pe bază de risc și asociațiile și fundațiile vulnerabile la finanțarea terorismului art. 26^1 alin. 1.
57. Cine supraveghează furnizorii de servicii de jocuri de noroc în aplicarea Legii nr. 129/2019?
Răspuns corect: c) Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc
„Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc pentru entitățile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d)” — art. 26 alin. (1) lit. c)
58. Cine supraveghează entitățile raportoare care nu sunt supuse supravegherii BNR, ASF sau ONJN?
Răspuns corect: a) Oficiul
„Oficiul, pentru toate entitățile raportoare care nu sunt supuse supravegherii autorităților prevăzute la lit. a) și c)” — art. 26 alin. (1) lit. d)
59. Ce pot reține reprezentanții împuterniciți ai autorităților în exercitarea atribuțiilor de supraveghere și control?
Răspuns corect: b) Copii ale documentelor verificate
„pot reține copii ale documentelor verificate” — art. 26 alin. (4)
60. Enumerați autoritățile care supraveghează și controlează aplicarea Legii nr. 129/2019.
Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru entitățile din competența lor; Agenția Națională de Administrare Fiscală și alte autorități de control financiar/fiscal, pentru obligațiile de raportare de la art. 7 alin. (1), (3) și (5), la entitățile nesupravegheate de BNR și ASF; Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, pentru furnizorii de jocuri de noroc; Oficiul, pentru entitățile care nu sunt supravegheate de BNR, ASF sau ONJN; organismele de autoreglementare, pentru entitățile pe care le reprezintă și coordonează.
„organismele de autoreglementare, pentru entitățile raportoare pe care le reprezintă și coordonează” — art. 26 alin. (1)
Banca Națională a României (art. 27)
- BNR supraveghează exclusiv instituțiile de credit, instituțiile de plată, emitenții de monedă electronică, IFN-urile din Registrul special art. 27 alin. 1.
- Poate face recomandări și poate dispune măsuri de supraveghere, inclusiv înlocuirea persoanelor responsabile art. 27 alin. 5–6.
- Sancțiunile administrative ale BNR art. 27 alin. 8:
- avertisment scris;
- avertisment public, pe site-ul BNR;
- amendă pentru entitate de până la 10% din cifra de afaceri anuală sau până la 23.000.000 lei;
- amendă pentru persoana fizică între 10.000 lei și 23.000.000 lei;
- retragerea aprobării directorilor sau administratorilor.
- Aplicarea sancțiunilor BNR se prescrie în 5 ani de la săvârșirea faptei art. 27 alin. 10.
- Actele BNR se contestă în 15 zile la Consiliul de administrație al BNR, care se pronunță în 30 de zile; hotărârea se atacă în 15 zile la ÎCCJ art. 27 alin. 15.
- Măsurile temporare față de agenți și distribuitori durează până la remediere, dar cel mult un an art. 27 alin. 18.
- Amenzile persoanelor juridice merg la bugetul de stat, ale persoanelor fizice la bugetul local art. 27 alin. 19.
61. Care este amenda maximă pe care BNR o poate aplica entității raportoare?
Răspuns corect: c) Până la 10% din cifra de afaceri anuală totală sau până la 23.000.000 lei
„amendă aplicabilă entității raportoare de până la 10% din cifra de afaceri anuală totală” — art. 27 alin. (8) lit. c)
62. Între ce limite este amenda aplicabilă de BNR persoanei fizice responsabile?
Răspuns corect: a) Între 10.000 lei și 23.000.000 lei
„amendă aplicabilă persoanei fizice responsabile, cuprinsă între 10.000 lei și 23.000.000 lei” — art. 27 alin. (8) lit. d)
63. În ce termen se prescrie aplicarea sancțiunilor de către BNR?
Răspuns corect: b) 5 ani
„Aplicarea sancțiunilor sau măsurilor sancționatoare se prescrie în termen de 5 ani de la data săvârșirii faptei.” — art. 27 alin. (10)
64. În ce termen pot fi contestate actele BNR adoptate în baza Legii nr. 129/2019 și la cine?
Răspuns corect: c) 15 zile de la comunicare, la Consiliul de administrație al BNR
„pot fi contestate în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României” — art. 27 alin. (15)
ASF, autorizări și notificări (art. 28–32^1)
- ASF are atribuții exclusive asupra instituțiilor financiare supravegheate de ea; deciziile de sancționare le adoptă Consiliul ASF, sub semnătura președintelui art. 28 alin. 1, 8.
- Casele de schimb valutar se autorizează de Ministerul Finanțelor Publice, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar art. 30 alin. 1.
- Casele de schimb eliberează persoanelor fizice sume numai în numerar art. 30 alin. 1^3; aprobarea tacită nu se aplică la autorizare art. 30 alin. 2.
- Entitățile de la art. 5 alin. 1 lit. g)–k) notifică Oficiul, exclusiv electronic, începerea, suspendarea sau încetarea activității, în 15 zile art. 30^2 alin. 1.
- Este interzisă activitatea fără autorizare a caselor de schimb, furnizorilor de jocuri de noroc și furnizorilor de servicii pentru fiducii și societăți art. 31 alin. 1.
- Persoanele condamnate definitiv pentru spălarea banilor sau finanțarea terorismului nu pot avea funcții de conducere și nu pot fi beneficiari reali ai entităților de la art. 5 alin. 1 lit. e)–k) art. 31 alin. 3.
- Punctul unic de contact al instituțiilor din alte state membre se comunică BNR în 5 zile de la începerea activității art. 32 alin. 5.
65. Cine adoptă deciziile de sancționare ale ASF în aplicarea Legii nr. 129/2019?
Răspuns corect: b) Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară
„Deciziile de sancționare sau de dispunere de măsuri sunt adoptate de către Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară” — art. 28 alin. (8)
66. Cine autorizează casele de schimb valutar?
Răspuns corect: c) Ministerul Finanțelor Publice, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar
„se realizează de către Ministerul Finanțelor Publice, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar” — art. 30 alin. (1)
67. Sub ce formă eliberează casele de schimb valutar sume persoanelor fizice?
Răspuns corect: a) Numai sub formă de numerar
„eliberează persoanelor fizice sume numai sub formă de numerar” — art. 30 alin. (1^3)
68. Se aplică procedura aprobării tacite la autorizarea caselor de schimb valutar?
Răspuns corect: b) Nu
„Dispozițiile legale referitoare la procedura aprobării tacite nu se aplică în cadrul procedurii de autorizare” — art. 30 alin. (2)
Analiza informațiilor și schimbul de informații (art. 33–36^1)
- Datele cerute de Oficiu se transmit exclusiv electronic, în maximum 15 zile de la primirea cererii, sau în termenul indicat la cererile urgente art. 33 alin. 1–2.
- Entitățile trebuie să poată răspunde dacă au avut, în ultimii 5 ani, relații de afaceri cu anumite persoane art. 33 alin. 3.
- Secretul profesional și bancar nu sunt opozabile Oficiului; avocații respectă însă secretul profesional după Legea nr. 51/1995 art. 33 alin. 4–5.
- Indiciile de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului se transmit Parchetului de pe lângă ÎCCJ art. 34 alin. 1.
- Suspiciunile de finanțare a terorismului se transmit și Serviciului Român de Informații art. 34 alin. 2.
- Indiciile altor infracțiuni se transmit organelor de urmărire penală art. 34 alin. 3.
- Informațiile fără indicii se păstrează 10 ani; nevalorificate în 10 ani, se distrug și se șterg art. 34 alin. 5.
- Sesizările anonime nu se verifică și nu se prelucrează art. 34 alin. 7.
- Documentele Oficiului nu pot fi folosite ca probe în proceduri judiciare, civile sau administrative, cu excepțiile legii art. 34 alin. 10.
- Oficiul face schimb de informații cu unitățile similare din alte state, pe bază de reciprocitate art. 36 alin. 1.
69. În ce termen maxim se comunică Oficiului datele și informațiile solicitate (cereri obișnuite, neurgente)?
Răspuns corect: c) 15 zile de la data primirii cererii
„în formatul indicat de Oficiu, în termen de maximum 15 zile de la data primirii cererii” — art. 33 alin. (2)
70. Secretul bancar al entităților raportoare este opozabil Oficiului?
Răspuns corect: a) Nu este opozabil
„Secretul profesional și secretul bancar la care sunt ținute entitățile raportoare, inclusiv cele prevăzute prin legi speciale, nu sunt opozabile Oficiului” — art. 33 alin. (4)
71. Pe cine informează de îndată Oficiul când constată indicii de spălare a banilor?
Răspuns corect: b) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
„informează de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție” — art. 34 alin. (1)
72. Pe cine informează de îndată Oficiul cu privire la suspiciunile de finanțare a terorismului?
Răspuns corect: c) Serviciul Român de Informații
„Oficiul informează de îndată Serviciul Român de Informații cu privire la suspiciuni de finanțare a terorismului.” — art. 34 alin. (2)
Protecția celor care raportează și interdicția divulgării (art. 37–38^1)
- Raportarea făcută potrivit art. 6 și 7 nu încalcă restricțiile de divulgare și nu atrage răspundere art. 37 alin. 1.
- Entitățile protejează juridic angajații care raportează, față de amenințări, represalii, discriminare art. 37 alin. 2.
- Se instituie un canal intern specific, independent și anonim de raportare a încălcărilor art. 37 alin. 3.
- Salariaților le este interzisă folosirea în scop personal a informațiilor confidențiale, în timpul și după încetarea activității art. 38 alin. 1.
- Interdicția divulgării („tipping-off”): nu li se spune clienților sau terților că informațiile sunt sau vor fi transmise sau că se face o analiză art. 38 alin. 2.
- Nu e încălcare când avocații sau contabilii încearcă să descurajeze clientul de la activități ilicite art. 38 alin. 4.
- Personalul autorităților de supraveghere păstrează secretul profesional; informațiile se divulgă doar în formă de rezumat sau agregată art. 38^1 alin. 1–2.
73. Ce obligație au entitățile raportoare privind raportarea la nivel intern a încălcărilor?
Răspuns corect: a) Să instituie un canal specific, independent și anonim
„privind raportarea încălcărilor, la nivel intern, prin intermediul unui canal specific, independent și anonim” — art. 37 alin. (3)
74. Este permisă folosirea în scop personal de către salariații entităților raportoare a informațiilor confidențiale primite în temeiul legii?
Răspuns corect: b) Nu, nici în timpul activității, nici după încetarea acesteia
„Este interzisă folosirea în scop personal de către salariații entităților raportoare a informațiilor confidențiale primite în temeiul prezentei legi” — art. 38 alin. (1)
75. Ce interzice art. 38 alin. (2) angajaților entităților raportoare?
Răspuns corect: c) Să divulge clienților vizați sau terților faptul că informațiile sunt în curs de transmitere
„de a nu divulga clienților vizați sau terților faptul că informațiile sunt în curs de transmitere” — art. 38 alin. (2)
76. Nu se consideră încălcare a interdicției de divulgare fapta avocaților și contabililor care:
Răspuns corect: a) Încearcă să descurajeze un client să desfășoare activități ilicite
„încearcă să descurajeze un client să desfășoare activități ilicite” — art. 38 alin. (4)
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (art. 39–41)
- Este unitatea de informații financiare a României, de tip administrativ, cu sediul în București, cu personalitate juridică, independent operațional, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice art. 39 alin. 1.
- Obiectul de activitate: primirea, analiza, prelucrarea și diseminarea informațiilor financiare, supravegherea și controlul entităților raportoare art. 39 alin. 2.
- Analizează tranzacțiile suspecte la sesizare sau din oficiu art. 39 alin. 2^1.
- Oficiul dispune suspendarea tranzacțiilor, constată contravenții prin agenți constatatori proprii și publică raportul de activitate anual art. 39 alin. 3.
- Are personal contractual; e condus de un președinte (rang de secretar de stat, ordonator terțiar de credite) și un vicepreședinte (rang de subsecretar de stat), numiți prin hotărâre a Guvernului art. 40 alin. 1–2.
- Mandatul este de 4 ani, cu reînvestire o singură dată art. 40 alin. 3.
- Condițiile pentru președinte și vicepreședinte art. 40 alin. 4:
- licență și cel puțin 10 ani vechime într-o funcție economică sau juridică;
- cetățenie română și domiciliul în România;
- capacitate deplină de exercițiu și înaltă reputație profesională;
- experiență managerială de minimum 3 ani;
- fără sancțiuni disciplinare în ultimii 5 ani.
- Personalul se angajează prin concurs sau examen, este evaluat în fiecare an și păstrează confidențialitatea pe termen nelimitat art. 41 alin. 1, 2, 4.
- Personalul are studii superioare economice sau juridice ori studii medii, după caz; vechimea în Oficiu e vechime în specialitate art. 41 alin. 6–7.
77. În subordinea cărei instituții se află Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor?
Răspuns corect: b) Ministerului Finanțelor Publice
„independent și autonom din punct de vedere operațional și funcțional, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice” — art. 39 alin. (1)
78. Unde își are sediul Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor?
Răspuns corect: c) În municipiul București
„unitatea de informații financiare a României, de tip administrativ, cu sediul în municipiul București” — art. 39 alin. (1)
79. Oficiul efectuează analiza tranzacțiilor suspecte:
Răspuns corect: a) La sesizarea entităților raportoare sau din oficiu
„din oficiu, când ia cunoștință pe orice cale despre o tranzacție suspectă” — art. 39 alin. (2^1)
80. Din ce personal este format aparatul propriu al Oficiului?
Răspuns corect: b) Personal contractual
„Oficiul are constituit un aparat propriu format din personal contractual, la nivel central” — art. 40 alin. (1)
Contravenții și amenzi (art. 42–46)
- Încălcarea legii atrage răspundere civilă, disciplinară, contravențională, administrativă sau penală art. 42 alin. 1.
- Amenda contravențională se prescrie în 5 ani de la săvârșirea faptei art. 42 alin. 2.
- Amenzi pentru persoane fizice art. 43 alin. 2:
- încălcări ale cunoașterii clientelei, raportării suspecte, continuarea relațiilor ilegale: 25.000–150.000 lei;
- neevaluarea riscurilor art. 25: 20.000–120.000 lei;
- neraportarea numerarului/transferurilor, obstrucționarea controlului, nerespectarea protecției celor care raportează: 10.000–90.000 lei;
- lipsa notificării începerii/încetării activității art. 30^2: 5.000–10.000 lei.
- Asociațiile și fundațiile care nu dau datele cerute de Oficiu: avertisment sau 10.000–90.000 lei art. 43 alin. 2^1.
- Pentru persoanele juridice, limitele maxime se majorează cu 10% din veniturile totale art. 43 alin. 3.
- Faptele grave, repetate, sistematice: maximul crește cu 5.000.000 lei la persoane juridice și cu 50.000 lei la persoane fizice art. 43 alin. 5.
- Sancțiuni complementare: confiscarea bunurilor, suspendarea autorizației de la o lună la 6 luni, blocarea contului de la 10 zile la o lună, închiderea sucursalei, declarație publică art. 44 alin. 1.
- La stabilirea sancțiunii se au în vedere frecvența, gravitatea, durata, cooperarea, încălcările anterioare, beneficiul obținut art. 45.
- Sancțiunile definitive se publică pe site și rămân 5 ani art. 46 alin. 1–2.
81. În ce termen se prescrie aplicarea amenzii contravenționale prevăzute de Legea nr. 129/2019?
Răspuns corect: b) 5 ani de la data săvârșirii faptei
„aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 5 ani de la data săvârșirii faptei” — art. 42 alin. (2)
82. Ce fel de răspundere poate atrage încălcarea prevederilor Legii nr. 129/2019?
Răspuns corect: c) Civilă, disciplinară, contravențională, administrativă sau penală, după caz
„Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravențională, administrativă sau penală.” — art. 42 alin. (1)
83. Cu ce amendă se sancționează, pentru persoanele fizice, contravențiile de la art. 43 alin. (1) lit. a), d), g) și h)?
Răspuns corect: a) Avertisment sau amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei
„se sancționează cu avertisment sau amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei” — art. 43 alin. (2)
84. Cu ce amendă se sancționează persoana fizică pentru nerespectarea obligației de evaluare a riscurilor (art. 25)?
Răspuns corect: b) De la 20.000 lei la 120.000 lei
„contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancționează cu avertisment sau amendă de la 20.000 lei la 120.000 lei” — art. 43 alin. (2)
Infracțiuni și confiscare (art. 47–52)
- Divulgarea informațiilor sau folosirea lor în scop personal de salariați art. 38, 41 se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă art. 47 alin. 1.
- Spălarea banilor se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și constă în art. 49 alin. 1:
- schimbarea sau transferul de bunuri, știind că provin din infracțiuni, pentru a le ascunde originea sau a ajuta făptuitorul să scape;
- ascunderea ori disimularea naturii, provenienței, situării sau proprietății bunurilor;
- dobândirea, deținerea sau folosirea bunurilor de altă persoană decât autorul infracțiunii, știind că provin din infracțiuni.
- Tentativa se pedepsește art. 49 alin. 2; e circumstanță agravantă săvârșirea de o entitate raportoare în activitatea profesională art. 49 alin. 2^1.
- Cunoașterea provenienței se stabilește din circumstanțele faptice obiective art. 49 alin. 4.
- Luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie art. 50.
- Dacă bunurile nu se găsesc, se confiscă echivalentul în bani art. 51 alin. 2.
- Hotărârea judecătorească definitivă se comunică Oficiului art. 52.
85. Cum se pedepsește nerespectarea interdicției de divulgare și de folosire în scop personal a informațiilor (art. 38 alin. 1-2, art. 41 alin. 2-3)?
Răspuns corect: c) Cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă
„constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă” — art. 47 alin. (1)
86. Cu ce pedeapsă se sancționează infracțiunea de spălare a banilor?
Răspuns corect: a) Închisoare de la 3 la 10 ani
„Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani:” — art. 49 alin. (1)
87. Dispozițiile privind spălarea banilor se aplică dacă infracțiunea din care provine bunul a fost comisă în afara României?
Răspuns corect: b) Da, indiferent dacă a fost comisă în România, în alte state membre sau în state terțe
„se aplică indiferent dacă infracțiunea din care provine bunul a fost comisă pe teritoriul României sau în alte state membre sau state terțe” — art. 49 alin. (5)
88. Ce constituie circumstanță agravantă la infracțiunea de spălare a banilor?
Răspuns corect: c) Săvârșirea de către o entitate raportoare, în exercitarea activității sale profesionale
„Constituie circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor de către una dintre entitățile raportoare prevăzute la art. 5” — art. 49 alin. (2^1)
Modificări aduse altor legi (art. 53–55)
- La asociații, cererea de înscriere cuprinde o declarație autentică cu datele beneficiarilor reali art. 53 pct. 3.
- Patrimoniul inițial al fundației: cel puțin 100 de ori salariul minim brut; la fundațiile care doar colectează fonduri, cel puțin 20 de ori art. 53 pct. 7.
- Asociațiile păstrează registrele tranzacțiilor cel puțin 5 ani art. 27^3 din OG nr. 26/2000.
- Asociațiile și fundațiile comunică anual beneficiarul real Ministerului Justiției până la 15 ianuarie și, la modificare, în 30 de zile art. 34^4 din OG nr. 26/2000.
- Nerespectarea: amendă 200–2.500 lei; la repetare, 500–5.000 lei, apoi dizolvare art. 34^5 din OG nr. 26/2000.
- În Legea societăților, capitalul societății pe acțiuni e reprezentat prin acțiuni nominative art. 91 din Legea nr. 31/1990, modificat prin art. 54.
- Oficiul transmite lunar către ANAF rapoartele de numerar, transferuri externe și remiteri art. 55 pct. 1.
89. Activul patrimonial inițial al unei fundații trebuie să fie de cel puțin:
Răspuns corect: a) 100 de ori salariul de bază minim brut pe țară
„a căror valoare totală să fie de cel puțin 100 de ori salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată” — art. 53 pct. 7
90. Cât de des transmite Oficiul către ANAF rapoartele de numerar, transferuri externe și remiteri de bani, potrivit art. 61 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, modificat prin această lege?
Răspuns corect: b) Lunar
„Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor transmite lunar către A.N.A.F. rapoartele pentru tranzacții cu sume în numerar” — art. 55 pct. 1
91. În societatea pe acțiuni, după modificarea Legii nr. 31/1990, capitalul social este reprezentat prin:
Răspuns corect: c) Acțiuni nominative emise de societate
„În societatea pe acțiuni, capitalul social este reprezentat prin acțiuni nominative emise de societate.” — art. 54 pct. 2 (art. 91 din Legea nr. 31/1990)
92. Unde se fac venit amenzile aplicate de BNR persoanelor fizice?
Răspuns corect: a) La bugetul local
„la bugetul local, în cazul celor aplicate persoanelor fizice” — art. 27 alin. (19)
Dispoziții tranzitorii și finale (art. 56–65)
- Societățile din registrul comerțului depun declarația privind beneficiarul real la înmatriculare și la fiecare modificare art. 56 alin. 1.
- Modificarea datelor beneficiarului real se declară în 15 zile art. 56 alin. 3.
- Societățile cu acționari din jurisdicții necooperante sau cu risc înalt depun declarația anual, în 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare art. 56 alin. 1^3.
- Nedepunerea declarației: amendă 5.000–10.000 lei; dacă nu se depune în 30 de zile, tribunalul poate dizolva societatea art. 57 alin. 1–2.
- Fiduciarul declară beneficiarul real la înregistrarea contractului; modificările, în 30 de zile; amendă 5.000–10.000 lei art. 57^1.
- Se interzice emiterea de noi acțiuni la purtător; cele existente se depun la sediul societății în 18 luni și se convertesc în nominative, altfel se anulează de drept art. 61.
- Entitățile raportoare se conformează în 180 de zile de la intrarea în vigoare art. 60 alin. 3.
- Registrele beneficiarilor reali se operaționalizează în 120 de zile art. 64.
- Se abrogă Legea nr. 656/2002 și regulamentul ei de aplicare, HG nr. 594/2008 art. 65.
93. În ce termen se depune declarația privind beneficiarul real al societății când intervine o modificare a datelor de identificare?
Răspuns corect: b) 15 zile
„declarația se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit” — art. 56 alin. (3)
94. Cu ce amendă se sancționează nedepunerea declarației privind beneficiarul real de către reprezentantul legal al societății?
Răspuns corect: c) De la 5.000 lei la 10.000 lei
„constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei” — art. 57 alin. (1)
95. Ce poate pronunța tribunalul dacă declarația privind beneficiarul real nu se depune în 30 de zile de la sancționare?
Răspuns corect: a) Dizolvarea societății
„tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunța dizolvarea societății” — art. 57 alin. (2)
96. Ce se întâmplă dacă fiduciarul nu declară beneficiarul real la înregistrarea contractului de fiducie?
Răspuns corect: b) Contractul de fiducie nu se înregistrează
„Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (1) conduce la neînregistrarea contractului de fiducie de către organul fiscal competent.” — art. 57^1 alin. (2)
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Actualizarea evaluărilor de risc | cel puțin o dată la 4 ani | art. 1 alin. 6 |
| Persoană expusă public după încetarea funcției | 1 an (+ încă 1 an dacă rămâne riscul) | art. 3 alin. 6 |
| Prag beneficiar real la societăți | 25% plus unu acțiuni / peste 25% | art. 4 alin. 2 |
| Raportare numerar și transferuri externe | 10.000 euro | art. 7 alin. 1, 3 |
| Raportare remitere de bani | 2.000 euro | art. 7 alin. 5 |
| Termen de transmitere rapoarte numerar/transferuri | cel mult 3 zile lucrătoare | art. 7 alin. 7 |
| Tranzacție suspectă neefectuată după raport | 24 de ore | art. 8 alin. 3 |
| Suspendare de către Oficiu | până la 48 de ore | art. 8 alin. 4 |
| Prelungire de către Parchetul ÎCCJ | cel mult 72 de ore, o singură dată | art. 8 alin. 6 |
| Remedierea raportului returnat | cel mult 2 zile lucrătoare | art. 8 alin. 14 |
| Raport după tranzacția care nu putea fi oprită | cel mult 24 de ore | art. 9 alin. 1 |
| Cunoașterea clientelei la tranzacții ocazionale | 15.000 euro (transfer de fonduri: 1.000 euro) | art. 13 alin. 1 |
| Jocuri de noroc și case de schimb | 2.000 euro | art. 13 alin. 2, 2^1 |
| Criptoactive | 1.000 euro | art. 13 alin. 2^2 |
| Măsuri suplimentare pentru fosta persoană expusă public | cel puțin 12 luni | art. 17 alin. 1 |
| Date în registrul beneficiarilor reali după radiere | 10 ani | art. 19 alin. 5^4 |
| Păstrarea documentelor | 5 ani (prelungire cu cel mult 5 ani) | art. 21 |
| Instruirea personalului în bănci | cel puțin o dată la 2 ani | art. 24 alin. 6 |
| Amendă BNR pentru entitate | până la 10% din cifra de afaceri sau 23.000.000 lei | art. 27 alin. 8 |
| Contestarea actelor BNR | 15 zile; decizie în 30 de zile; ÎCCJ în 15 zile | art. 27 alin. 15 |
| Notificarea Oficiului art. 5 lit. g–k | 15 zile | art. 30^2 |
| Răspuns la cererile Oficiului | maximum 15 zile | art. 33 alin. 2 |
| Păstrarea informațiilor fără indicii la Oficiu | 10 ani | art. 34 alin. 5 |
| Mandat președinte/vicepreședinte Oficiu | 4 ani, reînvestire o dată | art. 40 alin. 3 |
| Prescripția amenzii contravenționale | 5 ani | art. 42 alin. 2 |
| Amenzi persoane fizice | 25.000–150.000 / 20.000–120.000 / 10.000–90.000 / 5.000–10.000 lei | art. 43 alin. 2 |
| Publicarea sancțiunilor pe site | 5 ani | art. 46 alin. 2 |
| Divulgarea informațiilor confidențiale | închisoare 6 luni – 3 ani sau amendă | art. 47 |
| Spălarea banilor | închisoare 3–10 ani | art. 49 |
| Declarația beneficiarului real la modificare (societăți) | 15 zile | art. 56 alin. 3 |
| Amendă nedepunere declarație beneficiar real | 5.000–10.000 lei | art. 57 alin. 1 |
| Depunerea acțiunilor la purtător | 18 luni | art. 61 alin. 3 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 23 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 171 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).