Legea nr. 129/2019

Pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

171 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)

Doar pentru exercițiu. De obicei proba scrisă nu se dă grilă, iar noi nu știm cum va fi la concursul tău. Învață materia din lege; întrebările te ajută doar să verifici ce ai reținut.

Rezumat de învățat

Legea nr. 129/2019 stabilește cadrul național de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului: cine sunt entitățile raportoare, ce rapoarte trimit Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, cum își cunosc clienții, cine îi supraveghează și ce sancțiuni se aplică. Se cere de obicei la concursurile din bănci, ANAF, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, oficiile registrului comerțului, la posturile de economist, contabil, auditor, consilier juridic și inspector de control.

Esențialul, în două minute

  • Unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, cu sediul în București (art. 1 alin. 2, art. 39 alin. 1).
  • Beneficiar real = persoana fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul; la societăți, indiciul este 25% plus unu acțiuni (art. 4).
  • Persoane expuse public = cei care exercită sau au exercitat funcții publice importante; nu mai sunt considerate astfel după un an de la încetarea funcției (art. 3).
  • Raportul de tranzacții suspecte merge exclusiv la Oficiu, de îndată, înainte de efectuarea tranzacției (art. 6 alin. 1, art. 8 alin. 1).
  • Tranzacția suspectă așteaptă 24 de ore; Oficiul o poate suspenda 48 de ore, iar Parchetul ÎCCJ poate prelungi o dată cu 72 de ore (art. 8).
  • Se raportează numerarul și transferurile externe de la 10.000 euro și remiterile de la 2.000 euro, în 3 zile lucrătoare (art. 7).
  • Cunoașterea clientelei la tranzacții ocazionale de la 15.000 euro; documentele se păstrează 5 ani de la încetarea relației (art. 13, art. 21).
  • Spălarea banilor se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani; divulgarea informațiilor confidențiale, de la 6 luni la 3 ani sau amendă (art. 49, art. 47).

Capcane la grilă

  • Nu confunda pragul de raportare a numerarului (10.000 euro, art. 7) cu pragul de cunoaștere a clientelei la tranzacții ocazionale (15.000 euro, art. 13).
  • Nu confunda cele trei termene pe ore: 24 (așteptare după raport), 48 (suspendare de Oficiu), 72 (prelungire de Parchetul ÎCCJ) (art. 8).
  • Nu confunda 3 zile lucrătoare (raport de numerar, art. 7) cu 2 zile lucrătoare (remedierea raportului returnat, art. 8 alin. 14) și cu 15 zile (răspuns la cererea Oficiului, art. 33).
  • Nu confunda un an după care persoana nu mai e expusă public (art. 3 alin. 6) cu cel puțin 12 luni de măsuri suplimentare după funcție (art. 17 alin. 1).
  • Nu confunda registrele beneficiarilor reali: ONRC pentru societăți, Ministerul Justiției pentru asociații și fundații, ANAF pentru fiducii (art. 19 alin. 5).

Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.

Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.

Sistemul național și evaluarea riscurilor (art. 1)
  • Cadrul național cuprinde: organele de urmărire penală; autoritățile cu atribuții de reglementare, informare și control (unitatea de informații financiare, autoritățile de control financiar/fiscal, autoritatea vamală); serviciile de informații; autoritățile de supraveghere sectorială, precum BNR, ASF și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc art. 1 alin. 1.
  • Unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, numit în lege „Oficiul” art. 1 alin. 2.
  • Oficiul coordonează evaluarea riscurilor la nivel național și răspunsul național la riscurile evaluate art. 1 alin. 3.
  • Evaluările de risc sectoriale și naționale se actualizează cel puțin o dată la 4 ani art. 1 alin. 6.
  • Abordarea pe bază de risc are cel puțin două componente: stabilirea categoriilor de entități raportoare și a obligațiilor lor după risc; aplicarea de către entități a măsurilor după riscul individual evaluat art. 1 alin. 5.
  • Oficiul publică pe site o sinteză a evaluării naționale a riscurilor art. 1 alin. 7 și anual o versiune consolidată a statisticilor art. 1 alin. 10.
  • Oficiul transmite anual statisticile Comisiei Europene art. 1 alin. 11.
Verifică-te din această secțiune

1. Care este unitatea de informații financiare a României, potrivit Legii nr. 129/2019?

2. Cât de des se actualizează, cel puțin, evaluările de risc la nivel sectorial și național?

3. Cine coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel național?

4. Cât de des transmite Oficiul Comisiei Europene statisticile privind eficacitatea măsurilor?

Definiții (art. 2)
  • Spălarea banilor = infracțiunea prevăzută la art. 49 din lege; finanțarea terorismului = infracțiunea de la art. 36 din Legea nr. 535/2004 art. 2 lit. a–b.
  • Bunuri = active de orice fel, corporale sau necorporale, mobile ori imobile, și documentele sau instrumentele juridice, inclusiv electronice sau digitale, care atestă un drept asupra lor art. 2 lit. c.
  • Relație de afaceri = relația profesională legată de activitatea entității raportoare, considerată la stabilirea contactului ca fiind de o anumită durată art. 2 lit. i.
  • Tranzacție ocazională = tranzacția făcută în afara unei relații de afaceri art. 2 lit. j.
  • Bancă fictivă = instituție înregistrată într-o jurisdicție în care nu are prezență fizică pentru conducere și gestiune și care nu e afiliată unui grup financiar reglementat art. 2 lit. k.
  • Organism de autoreglementare = uniunile, corpurile profesionale sau alte forme asociative ale profesiilor reglementate, care emit regulamente pentru membri și îi controlează art. 2 lit. n.
  • Conducere de rang superior = persoana care cunoaște expunerea entității la risc și are o funcție suficient de înaltă ca să ia decizii; nu trebuie să fie întotdeauna membru al organului de conducere art. 2 lit. o.
  • Client = orice persoană cu care entitatea are relații de afaceri sau operațiuni; e client și cel cu care s-a negociat o tranzacție nefinalizată și cel care a beneficiat în trecut de servicii art. 2 lit. r.
  • Operațiuni care au o legătură între ele = operațiuni fragmentate în tranșe mai mici decât pragurile legii, cu elemente comune (părți, natură, sume) art. 2 lit. w.
  • Stat membru = stat membru al Spațiului Economic European art. 2 lit. v.
  • Sancțiuni financiare specifice = înghețarea activelor persoanelor desemnate și interdicția de a le pune la dispoziție fonduri, adoptate în baza tratatelor UE art. 2 lit. x.
Verifică-te din această secțiune

5. Ce se înțelege prin spălarea banilor, în sensul Legii nr. 129/2019?

6. Ce este tranzacția ocazională?

7. Prin relație de afaceri se înțelege relația profesională despre care, la momentul stabilirii contactului, se consideră că:

8. Banca fictivă este instituția înregistrată într-o jurisdicție în care:

Persoane expuse public (art. 3)
  • Persoane expuse public = persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcții publice importante art. 3 alin. 1.
  • Funcții publice importante art. 3 alin. 2:
    • șefi de stat, șefi de guvern, miniștri, miniștri adjuncți, secretari de stat;
    • parlamentari; membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;
    • membri ai curților supreme, constituționale și ai instanțelor înalte cu hotărâri atacabile doar prin căi extraordinare;
    • conducerea curților de conturi și a consiliilor băncilor centrale;
    • ambasadori, însărcinați cu afaceri, ofițeri superiori;
    • conducerea regiilor autonome, a societăților cu capital majoritar de stat și a companiilor naționale;
    • conducerea organizațiilor internaționale.
  • Nu intră persoanele cu funcții intermediare sau inferioare art. 3 alin. 3.
  • Agenția Națională de Integritate întocmește și actualizează lista funcțiilor publice importante; modificările i se transmit în cel mult 5 zile art. 3 alin. 3^1.
  • Membrii familiei: soțul sau concubinul; copiii și soții ori concubinii acestora; părinții art. 3 alin. 4.
  • Asociații apropiați: cei care sunt beneficiari reali ai unei persoane juridice împreună cu persoana expusă public sau au relații de afaceri strânse cu ea; cei care sunt singurii beneficiari reali ai unei entități înființate în folosul ei art. 3 alin. 5.
  • După un an de la încetarea funcției, persoana nu mai e considerată expusă public, cu excepția cazului în care prezintă încă risc; atunci perioada se prelungește cu încă un an art. 3 alin. 6.
Verifică-te din această secțiune

9. Cine sunt persoanele expuse public?

10. Categoriile de funcții publice importante includ persoanele care ocupă funcții intermediare sau inferioare?

11. Cine întocmește lista cu funcțiile publice importante prevăzute în legislația națională?

12. Sunt considerați membri ai familiei persoanei expuse public și soții ori concubinii copiilor acesteia?

Beneficiarul real (art. 4)
  • Beneficiar real = orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau în numele ori interesul căreia se face o tranzacție, operațiune sau activitate art. 4 alin. 1.
  • La societăți: deținerea a 25% plus unu acțiuni sau a peste 25% din capital de o persoană fizică este indiciu de proprietate directă art. 4 alin. 2 lit. a pct. 1.
  • Dacă nu se identifică nimeni sau există îndoieli, beneficiar real se consideră persoana din conducerea de rang superior (administratori, consiliu de administrație/supraveghere, directori cu competențe delegate, directorat) art. 4 alin. 2 lit. a pct. 2.
  • La fiducii: constituitorul, fiduciarul, beneficiarul (sau categoria de beneficiari) și oricine exercită controlul în ultimă instanță art. 4 alin. 2 lit. b.
  • La persoane juridice fără scop lucrativ: asociații sau fondatorii, membrii consiliului director, persoanele cu funcții executive împuternicite, categoria de beneficiari, oricine exercită controlul art. 4 alin. 2 lit. c.
  • La alte persoane juridice: beneficiarul a cel puțin 25% din bunuri, grupul în interesul căruia funcționează sau cine controlează cel puțin 25% din bunuri art. 4 alin. 2 lit. d.
Verifică-te din această secțiune

13. Cine este beneficiarul real?

14. Ce deținere a unei persoane fizice este indiciu al exercitării directe a dreptului de proprietate asupra unei societăți?

15. La fiducii, beneficiarul real include:

16. În cazul persoanelor juridice, altele decât societățile, fiduciile și ONG-urile, beneficiar real este persoana fizică beneficiară a cel puțin:

Entitățile raportoare (art. 5)
  • Entități raportoare art. 5 alin. 1:
    • instituțiile de credit și instituțiile financiare (persoane juridice române și sucursale ale celor străine);
    • administratorii de fonduri de pensii facultative sau ocupaționale;
    • furnizorii de servicii de jocuri de noroc;
    • auditorii, experții contabili, contabilii autorizați, evaluatorii, consultanții fiscali și cei care dau consultanță financiară sau contabilă;
    • notarii, avocații, executorii judecătorești, când asistă clienții la operațiuni cu imobile, societăți, conturi, fiducii;
    • furnizorii de servicii pentru societăți sau fiducii;
    • agenții și dezvoltatorii imobiliari, inclusiv la închirieri cu chirie lunară de 10.000 euro sau mai mult;
    • comercianții de bunuri, doar pentru tranzacțiile în numerar de minimum 10.000 euro;
    • comercianții și intermediarii de opere de artă (inclusiv în zone libere), la tranzacții de 10.000 euro sau mai mult.
  • Instituțiile emitente de monedă electronică și de plată din alte state membre care lucrează prin agenți sau distribuitori le impun acestora prin contract respectarea legii art. 5 alin. 2–3.
Verifică-te din această secțiune

17. Agenții imobiliari sunt entități raportoare la intermedierea închirierilor numai pentru tranzacțiile cu o chirie lunară de cel puțin:

18. Persoanele care comercializează bunuri, ca profesioniști, sunt entități raportoare doar pentru tranzacțiile în numerar de minimum:

19. Care dintre următoarele categorii sunt entități raportoare, potrivit art. 5?

20. Cum își impun instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată respectarea legii de către agenți și distribuitori?

Raportarea tranzacțiilor (art. 6–7)
  • Raportul pentru tranzacții suspecte se trimite exclusiv Oficiului, când entitatea cunoaște, suspectează sau are motive rezonabile să suspecteze că bunurile provin din infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului art. 6 alin. 1.
  • Tranzacția se consideră suspectă și atunci când Oficiul solicită acest lucru art. 6 alin. 3.
  • ANAF trimite de îndată raport de tranzacții suspecte când, la controlul numerarului care intră sau iese din UE, are suspiciuni art. 6 alin. 4.
  • Tranzacțiile în numerar, în lei sau valută, de minimum echivalentul a 10.000 euro, inclusiv operațiunile legate între ele, se raportează Oficiului art. 7 alin. 1.
  • Dacă tranzacția se face printr-o bancă sau instituție financiară, obligația de raportare revine acesteia art. 7 alin. 2.
  • Transferurile externe în și din conturi de minimum 10.000 euro se raportează de instituțiile de credit și financiare art. 7 alin. 3.
  • La remiterea de bani, pragul de raportare este de 2.000 euro art. 7 alin. 5.
  • Rapoartele pentru numerar, transferuri externe și remiteri se trimit în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea tranzacției art. 7 alin. 7.
Verifică-te din această secțiune

21. Cui se transmite raportul pentru tranzacții suspecte?

22. Entitățile raportoare consideră ca suspectă tranzacția ce urmează a fi efectuată și în situația în care:

23. Care este limita minimă a tranzacțiilor în numerar care se raportează Oficiului?

24. Dacă tranzacția în numerar se derulează printr-o instituție de credit, cui îi revine obligația de raportare?

Reguli de raportare și suspendarea tranzacției (art. 8–9^1)
  • Raportul de tranzacție suspectă se trimite de îndată, înainte de efectuarea tranzacției legate de suspiciune art. 8 alin. 1.
  • Oficiul confirmă primirea în scris, prin alocarea unui număr de înregistrare art. 8 alin. 2.
  • Tranzacția nu se efectuează 24 de ore de la înregistrare; dacă Oficiul nu o suspendă, entitatea o poate efectua art. 8 alin. 3.
  • Oficiul poate suspenda tranzacția până la 48 de ore art. 8 alin. 4.
  • Oficiul poate cere o singură dată, motivat, Parchetului de pe lângă ÎCCJ prelungirea suspendării cu cel mult 72 de ore art. 8 alin. 6.
  • Termenele pe ore care se împlinesc într-o zi nelucrătoare se prorogă până la aceeași oră din următoarea zi lucrătoare art. 8 alin. 10.
  • Rapoartele se trimit numai în format electronic art. 8 alin. 12; cele greșite se returnează, iar deficiențele se remediază în cel mult două zile lucrătoare art. 8 alin. 13–14.
  • Rapoartele nu constituie petiție și nu primesc răspuns după OG nr. 27/2002 art. 8 alin. 15.
  • Excepție: tranzacția se poate face fără raportare prealabilă dacă abținerea e imposibilă sau ar zădărnici urmărirea; raportul se trimite atunci în cel mult 24 de ore după efectuare, cu motivul art. 9 alin. 1.
  • Notarii, avocații, executorii nu raportează informațiile primite la apărarea sau reprezentarea clientului în proceduri judiciare, cu excepția cazului în care știu că consilierea se cere pentru spălarea banilor art. 9 alin. 3–4.
  • Sunt exceptate de la raportarea numerarului operațiunile în nume și pe cont propriu între instituții de credit, BNR și Trezoreria Statului art. 9 alin. 6.
Verifică-te din această secțiune

25. Când se transmite raportul pentru tranzacții suspecte?

26. Cât timp nu se efectuează tranzacția după înregistrarea raportului de tranzacție suspectă la Oficiu?

27. Pe ce durată poate Oficiul suspenda efectuarea unei tranzacții?

28. Cui îi poate solicita Oficiul prelungirea suspendării unei tranzacții?

Măsuri de cunoaștere a clientelei — reguli generale (art. 10–12)
  • Băncile și instituțiile financiare nu furnizează produse cu nume fictive, conturi anonime, carnete de economii anonime, casete de valori anonime art. 10 alin. 1.
  • Este interzisă relația de corespondent cu o bancă fictivă art. 10 alin. 4.
  • Măsurile standard permit art. 11 alin. 1:
    • identificarea clientului și verificarea identității din surse sigure și independente;
    • identificarea beneficiarului real și înțelegerea structurii de proprietate și control;
    • evaluarea scopului și naturii relației de afaceri;
    • monitorizarea continuă a relației de afaceri.
  • Entitatea verifică și dacă persoana care spune că acționează în numele clientului este autorizată art. 11 alin. 4.
  • Identitatea clientului și a beneficiarului real se verifică înainte de stabilirea relației de afaceri sau de tranzacția ocazională art. 11 alin. 8.
  • La o relație nouă se obține dovada înregistrării beneficiarilor reali sau informații din registrele centrale art. 11 alin. 8^1.
  • Dacă măsurile nu se pot aplica: nu se deschide contul, nu se începe/continuă relația, nu se face tranzacția și se întocmește raport de tranzacție suspectă când există motive art. 11 alin. 9.
  • Agentul imobiliar aplică măsurile atât pentru promitentul vânzător, cât și pentru promitentul cumpărător art. 11 alin. 10.
  • Cazinourile identifică toate tranzacțiile clienților și le asociază cu profilul clientului art. 11 alin. 11.
Verifică-te din această secțiune

29. Ce produse nu au voie să furnizeze instituțiile de credit și instituțiile financiare?

30. Instituțiilor de credit le este interzis să stabilească relații de corespondent cu:

31. Care dintre următoarele face parte din măsurile standard de cunoaștere a clientelei?

32. Când trebuie verificată identitatea clientului și a beneficiarului real?

Măsuri standard de cunoaștere a clientelei (art. 13–15)
  • Când se aplică art. 13 alin. 1:
    • la stabilirea unei relații de afaceri;
    • la tranzacții ocazionale de cel puțin 15.000 euro sau la transferuri de fonduri de cel puțin 1.000 euro;
    • la comercianții de bunuri, la tranzacții ocazionale în numerar de cel puțin 10.000 euro;
    • când există suspiciuni, indiferent de valoare;
    • când există îndoieli privind informațiile de identificare deținute.
  • Jocuri de noroc: la colectarea câștigurilor, cumpărarea sau schimbarea de jetoane de minimum 2.000 euro, printr-o singură operațiune art. 13 alin. 2.
  • Case de schimb valutar: de la 2.000 euro; furnizori de servicii de criptoactive: de la 1.000 euro art. 13 alin. 2^1–2^2.
  • La asigurările de viață, măsurile pentru beneficiari se iau cel mai târziu la momentul plății sau al atribuirii poliței art. 13 alin. 4–5.
  • Măsurile se aplică tuturor clienților noi și, în funcție de risc, și celor existenți art. 14.
  • Identificarea cuprinde: la persoane fizice, toate datele de stare civilă din actul de identitate; la persoane juridice, datele din actele constitutive și ale reprezentantului legal art. 15 alin. 1.
  • Persoanele juridice străine prezintă traducere legalizată în limba română a documentelor art. 15 alin. 2.
Verifică-te din această secțiune

33. Măsurile standard de cunoaștere a clientelei se aplică la tranzacțiile ocazionale în valoare de cel puțin:

34. La transferurile de fonduri ocazionale, măsurile standard se aplică de la o valoare de cel puțin:

35. Când există suspiciuni de spălare a banilor, măsurile standard de cunoaștere a clientelei se aplică:

36. Furnizorii de jocuri de noroc aplică măsurile standard la colectarea câștigurilor sau schimbarea de jetoane de minimum:

Măsuri simplificate (art. 16)
  • Se aplică exclusiv clienților cu grad de risc redus art. 16 alin. 1.
  • Factori de risc redus: societăți cotate la bursă, administrații sau întreprinderi publice; polițe de viață cu prima anuală de cel mult 1.000 euro sau prima unică de până la 2.500 euro; state membre și țări terțe cu sisteme eficiente art. 16 alin. 2.
  • Identificarea, verificarea identității și monitorizarea se fac în toate cazurile art. 16 alin. 4.
  • Este interzisă aplicarea măsurilor simplificate când există suspiciuni art. 16 alin. 5.
Verifică-te din această secțiune

37. Pentru ce clienți se pot aplica măsurile simplificate de cunoaștere a clientelei?

38. Se pot aplica măsuri simplificate când există suspiciuni de spălare a banilor?

39. Polițele de asigurare de viață sunt factor de risc redus dacă prima unică plătită este de până la echivalentul în lei a:

Măsuri suplimentare (art. 17–17^2)
  • Se aplică, în plus față de cele standard, în situațiile cu risc sporit art. 17 alin. 1:
    • persoane din țări care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaționale;
    • relații de corespondent cu instituții din alte state;
    • persoane expuse public, inclusiv cel puțin 12 luni după încetarea funcției;
    • persoane din țări terțe cu grad înalt de risc identificate de Comisia Europeană.
  • Se examinează contextul și scopul tranzacțiilor complexe, cu valori neobișnuit de mari, care nu se încadrează în tiparul obișnuit sau fără scop economic evident art. 17 alin. 2.
  • Oficiul publică pe site lista țărilor cu vulnerabilități art. 17 alin. 4.
  • La relațiile de corespondent se obține aprobarea conducerii de rang superior înainte de fiecare relație nouă art. 17 alin. 7 lit. d.
  • Pentru persoanele expuse public: aprobarea conducerii de rang superior, stabilirea sursei averii și a fondurilor, monitorizare sporită permanentă art. 17 alin. 9; se aplică și familiei și asociaților apropiați art. 17 alin. 10.
  • Factori de risc mărit: activități cu mult numerar, acționari aparenți sau acțiuni la purtător, tranzacții la distanță fără protecție, plăți de la terți necunoscuți, comerț cu petrol, arme, metale prețioase, tutun, artă art. 17 alin. 14.
  • La țări terțe cu grad înalt de risc se obțin informații suplimentare despre client, sursa fondurilor și a averii, aprobarea conducerii de rang superior și se face monitorizare sporită art. 17^1 alin. 1.
  • Furnizorii de criptoactive aplică măsuri similare la corespondența cu entități din afara UE art. 17^2.
Verifică-te din această secțiune

40. Pentru ce perioadă, cel puțin, se aplică măsuri suplimentare persoanei care nu mai ocupă o funcție publică importantă?

41. Entitățile raportoare examinează contextul și scopul tranzacțiilor care:

42. Ce aprobare se obține înainte de stabilirea fiecărei noi relații de corespondent transfrontaliere?

43. Care este una dintre măsurile suplimentare aplicate persoanelor expuse public?

Terțe părți și beneficiarul real (art. 18–20)
  • Entitățile pot folosi informații obținute de la terțe părți, dar răspunderea rămâne la cel care le folosește art. 18 alin. 4–5.
  • Nu se pot folosi terțe părți din state terțe cu grad înalt de risc art. 18 alin. 2.
  • La externalizare, entitatea rămâne responsabilă de obligații art. 18 alin. 8.
  • Persoanele juridice de drept privat și fiduciile obțin și dețin informații adecvate, corecte și actualizate despre beneficiarul lor real art. 19 alin. 1.
  • Registrele centrale ale beneficiarilor reali art. 19 alin. 5:
    • la Oficiul Național al Registrului Comerțului — pentru persoanele juridice înmatriculate în registrul comerțului;
    • la Ministerul Justiției — pentru asociații și fundații;
    • la ANAF — pentru fiducii.
  • Informațiile rămân disponibile 10 ani după radierea persoanei juridice art. 19 alin. 5^4.
  • Entitățile raportoare semnalează neconcordanțele dintre registru și informațiile lor art. 19 alin. 7^1.
  • Cine are interes legitim vede: numele și prenumele, luna și anul nașterii, cetățenia, țara de reședință, natura și amploarea interesului art. 19 alin. 9.
  • Entitățile nu se bazează exclusiv pe registrul central art. 19 alin. 10.
Verifică-te din această secțiune

44. Cui aparține responsabilitatea pentru cerințele de cunoaștere a clientelei când informațiile sunt obținute de la o terță parte?

45. Entitățile raportoare pot utiliza terțe părți situate în state terțe cu grad înalt de risc?

46. Unde este organizat registrul central al beneficiarilor reali pentru asociații și fundații?

47. Unde este organizat registrul central al beneficiarilor reali pentru fiducii?

Păstrarea documentelor și datele personale (art. 21–22)
  • Înregistrările din cunoașterea clientelei se păstrează, în format letric sau electronic, 5 ani de la încetarea relației de afaceri sau de la tranzacția ocazională art. 21 alin. 1.
  • Același termen de 5 ani pentru documentele justificative și evidențele tranzacțiilor art. 21 alin. 2.
  • Termenul se poate prelungi la cererea autorităților, dar cu cel mult 5 ani art. 21 alin. 3.
  • La expirare, datele cu caracter personal se șterg, dacă alte legi nu cer păstrarea art. 21 alin. 4.
  • Datele personale se prelucrează doar pentru prevenirea spălării banilor; e interzisă folosirea lor în scopuri comerciale art. 22 alin. 1.
  • Clienții noi sunt informați, înainte de relație, despre operator și scopul prelucrării art. 22 alin. 2.
Verifică-te din această secțiune

48. Cât timp se păstrează înregistrările obținute prin aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei?

49. Cu cât poate fi prelungită, la cererea autorităților competente, perioada de păstrare a documentelor?

50. Ce fac entitățile raportoare cu datele cu caracter personal la expirarea perioadei de păstrare?

51. Este permisă prelucrarea datelor personale colectate în baza legii în scopuri comerciale?

Persoana desemnată și procedurile interne (art. 23–24)
  • Entitățile desemnează una sau mai multe persoane responsabile cu aplicarea legii, cu aprobarea conducerii; documentele se păstrează la sediu art. 23 alin. 1.
  • Băncile și instituțiile financiare desemnează un ofițer de conformitate la nivelul conducerii art. 23 alin. 2.
  • Obligația de desemnare nu se aplică persoanelor fizice și PFA-urilor care sunt entități raportoare art. 23 alin. 4.
  • Persoanele care semnalează încălcări sunt protejate, iar identitatea lor rămâne confidențială art. 23 alin. 5–6.
  • Politicile interne cuprind: cunoașterea clientelei, raportarea și păstrarea evidențelor, control intern și gestionarea riscurilor, protecția personalului, instruirea angajaților art. 24 alin. 1.
  • Se asigură o funcție de audit independent art. 24 alin. 2; politicile se aprobă la nivelul conducerii de rang superior art. 24 alin. 3.
  • La bănci și instituții financiare, personalul cu responsabilități se instruiește ori de câte ori e nevoie, dar cel puțin o dată la 2 ani art. 24 alin. 6.
  • Când o persoană fizică din categoriile art. 5 lucrează ca angajat al unei persoane juridice, obligațiile revin persoanei juridice art. 24 alin. 10.
Verifică-te din această secțiune

52. Pe cine au obligația să desemneze instituțiile de credit și instituțiile financiare la nivelul conducerii?

53. Obligația de a desemna persoane responsabile cu aplicarea legii (art. 23 alin. 1) nu se aplică:

54. Unde se păstrează documentele privind desemnarea persoanelor responsabile cu aplicarea legii?

55. La instituțiile de credit, personalul cu responsabilități participă la programe de instruire ori de câte ori este nevoie, dar nu mai târziu de:

Evaluarea riscurilor (art. 25–25^1)
  • Entitățile identifică și evaluează riscurile după clienți, țări, produse, servicii, tranzacții și canale de distribuție art. 25 alin. 1.
  • Evaluările se documentează, se actualizează și se pun la dispoziția autorităților la cerere art. 25 alin. 2.
  • Furnizorii de criptoactive evaluează riscul transferurilor către sau de la o adresă negăzduită art. 25 alin. 5.
  • Băncile evaluează riscurile produselor și tehnologiilor noi înainte de lansare art. 25^1.
Verifică-te din această secțiune

56. Când evaluează instituțiile de credit riscurile legate de produse și tehnologii noi?

Cine supraveghează (art. 26–26^1)
  • Autoritățile de supraveghere și control art. 26 alin. 1:
    • BNR și ASF — entitățile din competența lor;
    • ANAF și alte autorități de control financiar/fiscal — obligațiile de raportare de la art. 7, pentru restul entităților;
    • Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc — furnizorii de jocuri de noroc;
    • Oficiul — entitățile care nu sunt supravegheate de BNR, ASF sau ONJN;
    • organismele de autoreglementare — pentru membrii lor.
  • Entitățile controlate pun la dispoziție datele cerute; reprezentanții autorităților pot reține copii ale documentelor art. 26 alin. 4.
  • Măsurile dispuse se îndeplinesc în termenul indicat art. 26 alin. 5.
  • Oficiul supraveghează pe bază de risc și asociațiile și fundațiile vulnerabile la finanțarea terorismului art. 26^1 alin. 1.
Verifică-te din această secțiune

57. Cine supraveghează furnizorii de servicii de jocuri de noroc în aplicarea Legii nr. 129/2019?

58. Cine supraveghează entitățile raportoare care nu sunt supuse supravegherii BNR, ASF sau ONJN?

59. Ce pot reține reprezentanții împuterniciți ai autorităților în exercitarea atribuțiilor de supraveghere și control?

60. Enumerați autoritățile care supraveghează și controlează aplicarea Legii nr. 129/2019.

Banca Națională a României (art. 27)
  • BNR supraveghează exclusiv instituțiile de credit, instituțiile de plată, emitenții de monedă electronică, IFN-urile din Registrul special art. 27 alin. 1.
  • Poate face recomandări și poate dispune măsuri de supraveghere, inclusiv înlocuirea persoanelor responsabile art. 27 alin. 5–6.
  • Sancțiunile administrative ale BNR art. 27 alin. 8:
    • avertisment scris;
    • avertisment public, pe site-ul BNR;
    • amendă pentru entitate de până la 10% din cifra de afaceri anuală sau până la 23.000.000 lei;
    • amendă pentru persoana fizică între 10.000 lei și 23.000.000 lei;
    • retragerea aprobării directorilor sau administratorilor.
  • Aplicarea sancțiunilor BNR se prescrie în 5 ani de la săvârșirea faptei art. 27 alin. 10.
  • Actele BNR se contestă în 15 zile la Consiliul de administrație al BNR, care se pronunță în 30 de zile; hotărârea se atacă în 15 zile la ÎCCJ art. 27 alin. 15.
  • Măsurile temporare față de agenți și distribuitori durează până la remediere, dar cel mult un an art. 27 alin. 18.
  • Amenzile persoanelor juridice merg la bugetul de stat, ale persoanelor fizice la bugetul local art. 27 alin. 19.
Verifică-te din această secțiune

61. Care este amenda maximă pe care BNR o poate aplica entității raportoare?

62. Între ce limite este amenda aplicabilă de BNR persoanei fizice responsabile?

63. În ce termen se prescrie aplicarea sancțiunilor de către BNR?

64. În ce termen pot fi contestate actele BNR adoptate în baza Legii nr. 129/2019 și la cine?

ASF, autorizări și notificări (art. 28–32^1)
  • ASF are atribuții exclusive asupra instituțiilor financiare supravegheate de ea; deciziile de sancționare le adoptă Consiliul ASF, sub semnătura președintelui art. 28 alin. 1, 8.
  • Casele de schimb valutar se autorizează de Ministerul Finanțelor Publice, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar art. 30 alin. 1.
  • Casele de schimb eliberează persoanelor fizice sume numai în numerar art. 30 alin. 1^3; aprobarea tacită nu se aplică la autorizare art. 30 alin. 2.
  • Entitățile de la art. 5 alin. 1 lit. g)–k) notifică Oficiul, exclusiv electronic, începerea, suspendarea sau încetarea activității, în 15 zile art. 30^2 alin. 1.
  • Este interzisă activitatea fără autorizare a caselor de schimb, furnizorilor de jocuri de noroc și furnizorilor de servicii pentru fiducii și societăți art. 31 alin. 1.
  • Persoanele condamnate definitiv pentru spălarea banilor sau finanțarea terorismului nu pot avea funcții de conducere și nu pot fi beneficiari reali ai entităților de la art. 5 alin. 1 lit. e)–k) art. 31 alin. 3.
  • Punctul unic de contact al instituțiilor din alte state membre se comunică BNR în 5 zile de la începerea activității art. 32 alin. 5.
Verifică-te din această secțiune

65. Cine adoptă deciziile de sancționare ale ASF în aplicarea Legii nr. 129/2019?

66. Cine autorizează casele de schimb valutar?

67. Sub ce formă eliberează casele de schimb valutar sume persoanelor fizice?

68. Se aplică procedura aprobării tacite la autorizarea caselor de schimb valutar?

Analiza informațiilor și schimbul de informații (art. 33–36^1)
  • Datele cerute de Oficiu se transmit exclusiv electronic, în maximum 15 zile de la primirea cererii, sau în termenul indicat la cererile urgente art. 33 alin. 1–2.
  • Entitățile trebuie să poată răspunde dacă au avut, în ultimii 5 ani, relații de afaceri cu anumite persoane art. 33 alin. 3.
  • Secretul profesional și bancar nu sunt opozabile Oficiului; avocații respectă însă secretul profesional după Legea nr. 51/1995 art. 33 alin. 4–5.
  • Indiciile de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului se transmit Parchetului de pe lângă ÎCCJ art. 34 alin. 1.
  • Suspiciunile de finanțare a terorismului se transmit și Serviciului Român de Informații art. 34 alin. 2.
  • Indiciile altor infracțiuni se transmit organelor de urmărire penală art. 34 alin. 3.
  • Informațiile fără indicii se păstrează 10 ani; nevalorificate în 10 ani, se distrug și se șterg art. 34 alin. 5.
  • Sesizările anonime nu se verifică și nu se prelucrează art. 34 alin. 7.
  • Documentele Oficiului nu pot fi folosite ca probe în proceduri judiciare, civile sau administrative, cu excepțiile legii art. 34 alin. 10.
  • Oficiul face schimb de informații cu unitățile similare din alte state, pe bază de reciprocitate art. 36 alin. 1.
Verifică-te din această secțiune

69. În ce termen maxim se comunică Oficiului datele și informațiile solicitate (cereri obișnuite, neurgente)?

70. Secretul bancar al entităților raportoare este opozabil Oficiului?

71. Pe cine informează de îndată Oficiul când constată indicii de spălare a banilor?

72. Pe cine informează de îndată Oficiul cu privire la suspiciunile de finanțare a terorismului?

Protecția celor care raportează și interdicția divulgării (art. 37–38^1)
  • Raportarea făcută potrivit art. 6 și 7 nu încalcă restricțiile de divulgare și nu atrage răspundere art. 37 alin. 1.
  • Entitățile protejează juridic angajații care raportează, față de amenințări, represalii, discriminare art. 37 alin. 2.
  • Se instituie un canal intern specific, independent și anonim de raportare a încălcărilor art. 37 alin. 3.
  • Salariaților le este interzisă folosirea în scop personal a informațiilor confidențiale, în timpul și după încetarea activității art. 38 alin. 1.
  • Interdicția divulgării („tipping-off”): nu li se spune clienților sau terților că informațiile sunt sau vor fi transmise sau că se face o analiză art. 38 alin. 2.
  • Nu e încălcare când avocații sau contabilii încearcă să descurajeze clientul de la activități ilicite art. 38 alin. 4.
  • Personalul autorităților de supraveghere păstrează secretul profesional; informațiile se divulgă doar în formă de rezumat sau agregată art. 38^1 alin. 1–2.
Verifică-te din această secțiune

73. Ce obligație au entitățile raportoare privind raportarea la nivel intern a încălcărilor?

74. Este permisă folosirea în scop personal de către salariații entităților raportoare a informațiilor confidențiale primite în temeiul legii?

75. Ce interzice art. 38 alin. (2) angajaților entităților raportoare?

76. Nu se consideră încălcare a interdicției de divulgare fapta avocaților și contabililor care:

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (art. 39–41)
  • Este unitatea de informații financiare a României, de tip administrativ, cu sediul în București, cu personalitate juridică, independent operațional, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice art. 39 alin. 1.
  • Obiectul de activitate: primirea, analiza, prelucrarea și diseminarea informațiilor financiare, supravegherea și controlul entităților raportoare art. 39 alin. 2.
  • Analizează tranzacțiile suspecte la sesizare sau din oficiu art. 39 alin. 2^1.
  • Oficiul dispune suspendarea tranzacțiilor, constată contravenții prin agenți constatatori proprii și publică raportul de activitate anual art. 39 alin. 3.
  • Are personal contractual; e condus de un președinte (rang de secretar de stat, ordonator terțiar de credite) și un vicepreședinte (rang de subsecretar de stat), numiți prin hotărâre a Guvernului art. 40 alin. 1–2.
  • Mandatul este de 4 ani, cu reînvestire o singură dată art. 40 alin. 3.
  • Condițiile pentru președinte și vicepreședinte art. 40 alin. 4:
    • licență și cel puțin 10 ani vechime într-o funcție economică sau juridică;
    • cetățenie română și domiciliul în România;
    • capacitate deplină de exercițiu și înaltă reputație profesională;
    • experiență managerială de minimum 3 ani;
    • fără sancțiuni disciplinare în ultimii 5 ani.
  • Personalul se angajează prin concurs sau examen, este evaluat în fiecare an și păstrează confidențialitatea pe termen nelimitat art. 41 alin. 1, 2, 4.
  • Personalul are studii superioare economice sau juridice ori studii medii, după caz; vechimea în Oficiu e vechime în specialitate art. 41 alin. 6–7.
Verifică-te din această secțiune

77. În subordinea cărei instituții se află Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor?

78. Unde își are sediul Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor?

79. Oficiul efectuează analiza tranzacțiilor suspecte:

80. Din ce personal este format aparatul propriu al Oficiului?

Contravenții și amenzi (art. 42–46)
  • Încălcarea legii atrage răspundere civilă, disciplinară, contravențională, administrativă sau penală art. 42 alin. 1.
  • Amenda contravențională se prescrie în 5 ani de la săvârșirea faptei art. 42 alin. 2.
  • Amenzi pentru persoane fizice art. 43 alin. 2:
    • încălcări ale cunoașterii clientelei, raportării suspecte, continuarea relațiilor ilegale: 25.000–150.000 lei;
    • neevaluarea riscurilor art. 25: 20.000–120.000 lei;
    • neraportarea numerarului/transferurilor, obstrucționarea controlului, nerespectarea protecției celor care raportează: 10.000–90.000 lei;
    • lipsa notificării începerii/încetării activității art. 30^2: 5.000–10.000 lei.
  • Asociațiile și fundațiile care nu dau datele cerute de Oficiu: avertisment sau 10.000–90.000 lei art. 43 alin. 2^1.
  • Pentru persoanele juridice, limitele maxime se majorează cu 10% din veniturile totale art. 43 alin. 3.
  • Faptele grave, repetate, sistematice: maximul crește cu 5.000.000 lei la persoane juridice și cu 50.000 lei la persoane fizice art. 43 alin. 5.
  • Sancțiuni complementare: confiscarea bunurilor, suspendarea autorizației de la o lună la 6 luni, blocarea contului de la 10 zile la o lună, închiderea sucursalei, declarație publică art. 44 alin. 1.
  • La stabilirea sancțiunii se au în vedere frecvența, gravitatea, durata, cooperarea, încălcările anterioare, beneficiul obținut art. 45.
  • Sancțiunile definitive se publică pe site și rămân 5 ani art. 46 alin. 1–2.
Verifică-te din această secțiune

81. În ce termen se prescrie aplicarea amenzii contravenționale prevăzute de Legea nr. 129/2019?

82. Ce fel de răspundere poate atrage încălcarea prevederilor Legii nr. 129/2019?

83. Cu ce amendă se sancționează, pentru persoanele fizice, contravențiile de la art. 43 alin. (1) lit. a), d), g) și h)?

84. Cu ce amendă se sancționează persoana fizică pentru nerespectarea obligației de evaluare a riscurilor (art. 25)?

Infracțiuni și confiscare (art. 47–52)
  • Divulgarea informațiilor sau folosirea lor în scop personal de salariați art. 38, 41 se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă art. 47 alin. 1.
  • Spălarea banilor se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și constă în art. 49 alin. 1:
    • schimbarea sau transferul de bunuri, știind că provin din infracțiuni, pentru a le ascunde originea sau a ajuta făptuitorul să scape;
    • ascunderea ori disimularea naturii, provenienței, situării sau proprietății bunurilor;
    • dobândirea, deținerea sau folosirea bunurilor de altă persoană decât autorul infracțiunii, știind că provin din infracțiuni.
  • Tentativa se pedepsește art. 49 alin. 2; e circumstanță agravantă săvârșirea de o entitate raportoare în activitatea profesională art. 49 alin. 2^1.
  • Cunoașterea provenienței se stabilește din circumstanțele faptice obiective art. 49 alin. 4.
  • Luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie art. 50.
  • Dacă bunurile nu se găsesc, se confiscă echivalentul în bani art. 51 alin. 2.
  • Hotărârea judecătorească definitivă se comunică Oficiului art. 52.
Verifică-te din această secțiune

85. Cum se pedepsește nerespectarea interdicției de divulgare și de folosire în scop personal a informațiilor (art. 38 alin. 1-2, art. 41 alin. 2-3)?

86. Cu ce pedeapsă se sancționează infracțiunea de spălare a banilor?

87. Dispozițiile privind spălarea banilor se aplică dacă infracțiunea din care provine bunul a fost comisă în afara României?

88. Ce constituie circumstanță agravantă la infracțiunea de spălare a banilor?

Modificări aduse altor legi (art. 53–55)
  • La asociații, cererea de înscriere cuprinde o declarație autentică cu datele beneficiarilor reali art. 53 pct. 3.
  • Patrimoniul inițial al fundației: cel puțin 100 de ori salariul minim brut; la fundațiile care doar colectează fonduri, cel puțin 20 de ori art. 53 pct. 7.
  • Asociațiile păstrează registrele tranzacțiilor cel puțin 5 ani art. 27^3 din OG nr. 26/2000.
  • Asociațiile și fundațiile comunică anual beneficiarul real Ministerului Justiției până la 15 ianuarie și, la modificare, în 30 de zile art. 34^4 din OG nr. 26/2000.
  • Nerespectarea: amendă 200–2.500 lei; la repetare, 500–5.000 lei, apoi dizolvare art. 34^5 din OG nr. 26/2000.
  • În Legea societăților, capitalul societății pe acțiuni e reprezentat prin acțiuni nominative art. 91 din Legea nr. 31/1990, modificat prin art. 54.
  • Oficiul transmite lunar către ANAF rapoartele de numerar, transferuri externe și remiteri art. 55 pct. 1.
Verifică-te din această secțiune

89. Activul patrimonial inițial al unei fundații trebuie să fie de cel puțin:

90. Cât de des transmite Oficiul către ANAF rapoartele de numerar, transferuri externe și remiteri de bani, potrivit art. 61 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, modificat prin această lege?

91. În societatea pe acțiuni, după modificarea Legii nr. 31/1990, capitalul social este reprezentat prin:

92. Unde se fac venit amenzile aplicate de BNR persoanelor fizice?

Dispoziții tranzitorii și finale (art. 56–65)
  • Societățile din registrul comerțului depun declarația privind beneficiarul real la înmatriculare și la fiecare modificare art. 56 alin. 1.
  • Modificarea datelor beneficiarului real se declară în 15 zile art. 56 alin. 3.
  • Societățile cu acționari din jurisdicții necooperante sau cu risc înalt depun declarația anual, în 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare art. 56 alin. 1^3.
  • Nedepunerea declarației: amendă 5.000–10.000 lei; dacă nu se depune în 30 de zile, tribunalul poate dizolva societatea art. 57 alin. 1–2.
  • Fiduciarul declară beneficiarul real la înregistrarea contractului; modificările, în 30 de zile; amendă 5.000–10.000 lei art. 57^1.
  • Se interzice emiterea de noi acțiuni la purtător; cele existente se depun la sediul societății în 18 luni și se convertesc în nominative, altfel se anulează de drept art. 61.
  • Entitățile raportoare se conformează în 180 de zile de la intrarea în vigoare art. 60 alin. 3.
  • Registrele beneficiarilor reali se operaționalizează în 120 de zile art. 64.
  • Se abrogă Legea nr. 656/2002 și regulamentul ei de aplicare, HG nr. 594/2008 art. 65.
Verifică-te din această secțiune

93. În ce termen se depune declarația privind beneficiarul real al societății când intervine o modificare a datelor de identificare?

94. Cu ce amendă se sancționează nedepunerea declarației privind beneficiarul real de către reprezentantul legal al societății?

95. Ce poate pronunța tribunalul dacă declarația privind beneficiarul real nu se depune în 30 de zile de la sancționare?

96. Ce se întâmplă dacă fiduciarul nu declară beneficiarul real la înregistrarea contractului de fiducie?

Cifre și termene de reținut
CeCâtArticolul
Actualizarea evaluărilor de risccel puțin o dată la 4 aniart. 1 alin. 6
Persoană expusă public după încetarea funcției1 an (+ încă 1 an dacă rămâne riscul)art. 3 alin. 6
Prag beneficiar real la societăți25% plus unu acțiuni / peste 25%art. 4 alin. 2
Raportare numerar și transferuri externe10.000 euroart. 7 alin. 1, 3
Raportare remitere de bani2.000 euroart. 7 alin. 5
Termen de transmitere rapoarte numerar/transferuricel mult 3 zile lucrătoareart. 7 alin. 7
Tranzacție suspectă neefectuată după raport24 de oreart. 8 alin. 3
Suspendare de către Oficiupână la 48 de oreart. 8 alin. 4
Prelungire de către Parchetul ÎCCJcel mult 72 de ore, o singură datăart. 8 alin. 6
Remedierea raportului returnatcel mult 2 zile lucrătoareart. 8 alin. 14
Raport după tranzacția care nu putea fi oprităcel mult 24 de oreart. 9 alin. 1
Cunoașterea clientelei la tranzacții ocazionale15.000 euro (transfer de fonduri: 1.000 euro)art. 13 alin. 1
Jocuri de noroc și case de schimb2.000 euroart. 13 alin. 2, 2^1
Criptoactive1.000 euroart. 13 alin. 2^2
Măsuri suplimentare pentru fosta persoană expusă publiccel puțin 12 luniart. 17 alin. 1
Date în registrul beneficiarilor reali după radiere10 aniart. 19 alin. 5^4
Păstrarea documentelor5 ani (prelungire cu cel mult 5 ani)art. 21
Instruirea personalului în băncicel puțin o dată la 2 aniart. 24 alin. 6
Amendă BNR pentru entitatepână la 10% din cifra de afaceri sau 23.000.000 leiart. 27 alin. 8
Contestarea actelor BNR15 zile; decizie în 30 de zile; ÎCCJ în 15 zileart. 27 alin. 15
Notificarea Oficiului art. 5 lit. g–k15 zileart. 30^2
Răspuns la cererile Oficiuluimaximum 15 zileart. 33 alin. 2
Păstrarea informațiilor fără indicii la Oficiu10 aniart. 34 alin. 5
Mandat președinte/vicepreședinte Oficiu4 ani, reînvestire o datăart. 40 alin. 3
Prescripția amenzii contravenționale5 aniart. 42 alin. 2
Amenzi persoane fizice25.000–150.000 / 20.000–120.000 / 10.000–90.000 / 5.000–10.000 leiart. 43 alin. 2
Publicarea sancțiunilor pe site5 aniart. 46 alin. 2
Divulgarea informațiilor confidențialeînchisoare 6 luni – 3 ani sau amendăart. 47
Spălarea banilorînchisoare 3–10 aniart. 49
Declarația beneficiarului real la modificare (societăți)15 zileart. 56 alin. 3
Amendă nedepunere declarație beneficiar real5.000–10.000 leiart. 57 alin. 1
Depunerea acțiunilor la purtător18 luniart. 61 alin. 3

Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 23 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.

Gata cu rezumatul?

Fă un test din tot actul: 171 întrebări, cu verificare pe loc și scor.

Începe testul

Concursuri deschise care cer acest act

Administrator Municipiul Alexandria · Teleorman publicat 05.11.2026 7 legi cu rezumat și teste Administrator Municipiul Alexandria · Teleorman publicat 05.11.2026 7 legi cu rezumat și teste Administrator Municipiul Alexandria · Teleorman publicat 05.11.2026 7 legi cu rezumat și teste

© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).

Ai terminat cu Legea nr. 129/2019?Mergi mai departe cu următoarea lege din bibliografie sau întoarce-te la concurs.