Legea nr. 145/2019

LEGE nr. 145 din 22 iulie 2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare

Forma preluată de pe Portalul Legislativ la 31 octombrie 2026, fără notele de modificare. Rezumat · Întrebări

Capitolul VI Răspunderea polițiștilor de penitenciare
Articolul 144
(1) Sancțiunea disciplinară se aplică prin decizie scrisă, emisă potrivit competențelor prevăzute la art. 143, care se comunică polițistului de penitenciare sancționat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.
(2) Polițistul de penitenciare nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ competente potrivit legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.
Articolul 145
(1) Comisiile de disciplină se constituie în Ministerul Justiției, în Administrația Națională a Penitenciarelor și în fiecare unitate care are încadrați polițiști de penitenciare și au competența de a efectua cercetarea faptei ce constituie abatere disciplinară și de a propune, dacă se constată vinovăția, una dintre sancțiunile disciplinare ce urmează să fie aplicată persoanei în cauză.
(2) Comisia de disciplină din cadrul Ministerului Justiției are competența de a cerceta faptele comise de polițiștii de penitenciare numiți sau împuterniciți în funcțiile de director general, director general adjunct, director de direcție din Administrația Națională a Penitenciarelor și director în sistemul administrației penitenciarelor, precum și pe cele comise de polițiști de penitenciare din cadrul Ministerului Justiției.
(3) Comisia de disciplină din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor are competența de a cerceta faptele comise de polițiștii de penitenciare numiți sau împuterniciți în funcție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu excepția celor aflați în competența comisiei de disciplină prevăzute la alin. (2), și pe cele comise de directorii adjuncți din unitățile sistemului administrației penitenciare.
(4) Comisiile de disciplină constituite la nivelul unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor au competența de a cerceta faptele comise de polițiștii de penitenciare din cadrul unităților respective, cu excepția celor aflați în competența celorlalte comisii de disciplină.
(5) În cazul în care, după data săvârșirii faptei, în situația polițistului de penitenciare a intervenit o modificare a raporturilor de serviciu, competența cercetării aparține comisiei de disciplină din unitatea în care era numit sau împuternicit la momentul săvârșirii faptei.
(6) Din comisia de disciplină prevăzută la alin. (2) pot face parte și polițiști de penitenciare din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Articolul 146
(1) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 141 lit. a), d) și e) se radiază de drept în termen de 6 luni de la aplicare, dacă ofițerul sau agentul sancționat nu a mai fost sancționat disciplinar în această perioadă.
(2) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 141 lit. b) și c) se radiază de drept în termen de 6 luni de la expirarea perioadei pentru care au fost aplicate, dacă ofițerul sau agentul sancționat nu a mai fost sancționat disciplinar în această perioadă și dacă sancțiunile și-au produs efectele.
(3) Radierea sancțiunilor disciplinare nu duce la anularea efectelor patrimoniale ale acestora.
Articolul 147
(1) Răspunderea patrimonială a polițiștilor de penitenciare se angajează în următoarele situații:
a) pentru pagubele produse cu vinovăție în patrimoniul Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, al unităților din subordinea acesteia;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce li s-au acordat necuvenit;
c) pentru nerestituirea în termenul legal a contravalorii unor bunuri primite ce nu li se datorau și care nu mai pot fi restituite în natură, precum și a unor servicii ce le-au fost prestate în mod necuvenit.
(2) Repararea pagubelor aduse Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților penitenciare în situațiile prevăzute la alin. (1) se dispune prin emiterea de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor ori de către directorii unităților din sistemul administrației penitenciare a unei dispoziții de imputare sau, după caz, prin semnarea unui angajament de plată. Termenul de emitere a dispoziției de imputare este de cel mult 30 de zile de la data constatării pagubei. Dreptul de a emite dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
(3) Polițiștii de penitenciare nu răspund patrimonial:
a) pentru pierderile inerente, generate de riscul normal al serviciului, produse în executarea atribuțiilor de serviciu, instruirii sau pregătirii de specialitate, care se încadrează în limitele prevăzute de dispozițiile legale în vigoare;
b) pentru pagubele produse din cauze de forță majoră, caz fortuit ori în stare de necesitate;
c) pentru pagubele produse ca urmare a executării dispozițiilor superiorilor ierarhici;
d) pentru pagubele produse în situații de legitimă apărare.
(4) Se exceptează de la prevederile alin. (3) lit. c) polițiștii de penitenciare care au executat dispoziții vădit ilegale și care, având posibilitatea de a înlătura parțial sau total urmările păgubitoare ale dispoziției primite, nu au informat în scris și nu au luat, din neglijență sau rea-credință, măsuri pentru evitarea pagubei, cazuri în care răspund împreună cu cel care a dat dispoziția.
Articolul 148
(1) Existența faptei ilicite săvârșite de către un polițist de penitenciare constând în încălcarea ori neîndeplinirea obligațiilor de serviciu ce îi reveneau prin actele normative în vigoare, regulamente sau fișa postului, a pagubei produse, a vinovăției persoanei, precum și a legăturii de cauzalitate între faptă și paguba produsă se stabilește în urma cercetării administrative. În situația în care polițiștii de penitenciare au primit sume ori bunuri în mod necuvenit sau le-au fost prestate servicii nedatorate, pentru angajarea răspunderii patrimoniale este necesară dovedirea existenței pagubei.
(2) Sumele acordate necuvenit, contravaloarea bunurilor distribuite peste drepturile legale ori a serviciilor prestate în mod necuvenit salariaților, cursanților din instituțiile de învățământ ale sistemului administrației penitenciare, minorilor din centrele de reeducare și persoanelor private de libertate se recuperează de la cei din vina cărora s-a produs paguba, numai dacă sumele, bunurile, respectiv contravaloarea acestora nu pot fi recuperate de la cei care au beneficiat de acestea.
(3) Data constatării pagubei este data la care comisia de cercetare administrativă înregistrează procesul-verbal de constatare a existenței pagubei prevăzut la art. 150 alin. (3).
Articolul 149
(1) Cercetarea administrativă se efectuează de o comisie formată din cel puțin 3 membri, numită prin dispoziție scrisă a conducătorului instituției păgubite; în situația în care conducătorul instituției păgubite are legătură cu paguba produsă, numirea comisiei se face de conducătorul ierarhic superior al acestuia.
(2) În cazul în care conducătorul instituției păgubite sau, după caz, conducătorul ierarhic superior al acestuia are cunoștință sau este sesizat cu privire la faptul că vreuna dintre persoanele numite în comisia de cercetare administrativă are legătură cu paguba produsă, este obligat să o înlocuiască.
(3) Termenul pentru efectuarea cercetării administrative și înregistrarea actului de cercetare este de 45 de zile lucrătoare de la data numirii comisiei de cercetare administrativă. Termenul poate fi prelungit, cu cel mult 45 de zile lucrătoare, pentru efectuarea unor cercetări complexe; prelungirea termenului se dispune prin dispoziție a persoanei care a numit comisia de cercetare administrativă, la solicitarea membrilor acesteia.
(4) Comisia de cercetare administrativă are obligația să stabilească următoarele elemente:
a) existența/inexistența pagubei;
b) valoarea pagubei, în cuantum determinat;
c) cauzele și împrejurările producerii pagubei;
d) persoana sau persoanele vinovate de producerea pagubei;
e) îndeplinirea condițiilor obligatorii pentru stabilirea răspunderii patrimoniale și a cauzelor exoneratoare de răspundere;
f) vinovăția fiecărui coautor și contribuția fiecăruia la producerea pagubei;
g) probele pe care se bazează concluziile comisiei de cercetare administrativă;
h) concluziile și propunerile comisiei de cercetare administrativă.
Articolul 150
(1) Cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba se face cu chemarea și ascultarea celor în cauză, care pot da explicații scrise. Neprezentarea în fața comisiei a persoanei cercetate în legătură cu producerea pagubei ori refuzul de a da explicații scrise nu împiedică finalizarea cercetării. Neprezentarea sau refuzul de a da explicații scrise se consemnează într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei de cercetare administrativă.
(2) Chemarea persoanelor cercetate în legătură cu producerea pagubei se face prin procedură de comunicare sub luare de dovadă. În caz de refuz de semnare, dovada de chemare se comunică prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire. În situația în care comunicarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire nu s-a putut realiza, instituția păgubită va proceda la afișarea dovezii de chemare la domiciliul persoanei cercetate în legătură cu producerea pagubei. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal, care va fi semnat și de un martor ce nu poate avea calitatea de angajat în sistemul administrației penitenciare. La solicitarea instituției păgubite, procedura de afișare se poate realiza și prin intermediul unei instituții din sistemul administrației penitenciare mai apropiate din punct de vedere teritorial de domiciliul persoanei cercetate în legătură cu producerea pagubei decât unitatea păgubită.
(3) Rezultatul cercetării administrative se consemnează într-un proces-verbal de cercetare administrativă, care va cuprinde elementele prevăzute la art. 149 alin. (4). Procesul-verbal de cercetare administrativă va fi însoțit de anexe care să susțină constatările, precum: note scrise ale persoanelor vinovate de producerea pagubei, declarații, tabele, situații și documente justificative, în copie sau original dacă sunt îndoielnice, orice alte documente doveditoare. Documentele în copie vor fi certificate, pentru conformitate cu originalul, de comisia de cercetare administrativă.
(4) Procesul-verbal de cercetare administrativă se înregistrează la instituția în care s-a efectuat cercetarea și se prezintă conducătorului instituției sau, după caz, conducătorului ierarhic superior al acestuia, pentru a lua măsurile care se impun.
Articolul 151
(1) Pe baza dosarului cercetării administrative, conducătorul instituției sau, după caz, conducătorul ierarhic superior al acestuia poate hotărî:
a) obligarea la acoperirea pagubei;
b) sesizarea organelor de urmărire penală când paguba s-a produs prin fapte ce pot constitui infracțiuni;
c) înaintarea dosarului cercetării administrative la compartimentul juridic, când pagubele s-au produs de către terțe persoane, în vederea promovării acțiunii civile la instanța de judecată competentă;
d) scăderea din evidența financiar-contabilă, în baza calității de ordonator de credite, a valorii pagubei produse prin fapte sau împrejurări pentru care nu se stabilește răspunderea patrimonială, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.
(2) În cazul în care imputarea se face în sarcina conducătorului instituției, singur sau împreună cu alte persoane, dispoziția de imputare se emite de conducătorul ierarhic superior al acestuia.
(3) Dispoziția de imputare se comunică celui obligat la plată în termen de 15 zile lucrătoare de la emitere.
(4) Împotriva dispoziției de imputare personalul în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ, fără îndeplinirea procedurii prealabile, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării dispoziției de imputare.
(5) Dispoziția de imputare rămasă definitivă ca urmare a neintroducerii ori respingerii acțiunii la instanța de contencios administrativ, precum și angajamentul de plată constituie titluri executorii.
Articolul 152
(1) Recuperarea pagubelor, precum și restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite în natură ori a serviciilor nedatorate, recunoscute, se pot face prin angajament de plată, în scris, al celui în cauză.
(2) Angajamentul de plată scris este actul juridic prin care o persoană recunoaște că datorează suma prevăzută în cuprinsul acestuia și își asumă obligația de a o plăti. Angajamentul de plată constituie titlu executoriu și pe baza lui se fac reținerile din salariul celui în cauză. Angajamentul de plată care nu cuprinde în mod clar și cert toate elementele nu are efect legal, urmând ca în termenele și în condițiile legii să se emită dispoziția de imputare.
(3) Existența angajamentului de plată scris nu exclude efectuarea cercetării administrative.
Capitolul VII Constituirea, organizarea și desfășurarea activității comisiilor de disciplină din Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate › Secţiunea 1 Constituirea și componența comisiilor de disciplină
Articolul 153
(1) Comisia de disciplină de la nivelul Ministerului Justiției se constituie prin ordin al ministrului justiției.
(2) Comisia de disciplină de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor se constituie prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(3) Comisia de disciplină de la nivelul fiecărei unități subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor se constituie prin decizie a conducătorului unității.
Articolul 154
(1) Comisia de disciplină este formată din președinte și 4 membri titulari.
(2) Pentru fiecare comisie de disciplină se vor desemna un președinte supleant și cel puțin 4 membri supleanți.
Articolul 155
(1) Membrii titulari ai comisiei de disciplină sunt desemnați astfel:
a) 2 membri, de către conducătorul unității, conform competențelor de gestiune a resurselor umane prevăzute de lege;
b) 2 membri, de către organizația sindicală reprezentativă la nivelul unității. În situația în care organizațiile sindicale nu sunt reprezentative, cei 2 membri vor fi desemnați de acestea, cu condiția ca numărul membrilor acestora în cadrul unității, cumulat, să reprezinte majoritatea simplă din numărul polițiștilor de penitenciare din respectiva unitate.
(2) În cazul în care polițiștii de penitenciare nu sunt organizați în sindicat sau nu sunt îndeplinite condițiile de la alin. (1) lit. b) teza a doua, membrii titulari ai comisiei de disciplină vor fi desemnați prin votul majorității polițiștilor de penitenciare din respectiva unitate. Alegerea reprezentanților se face prin vot secret.
(3) Desemnarea membrilor supleanți se face cu respectarea prevederilor alin. (1) și (2).
Articolul 156
Desemnarea președintelui comisiei de disciplină și a supleantului acestuia se face de către conducătorul unității, conform competențelor de gestiune a resurselor umane prevăzute de lege, în urma consultării organizației sindicale reprezentative ori a polițiștilor de penitenciare din unitate, dacă aceștia nu sunt organizați în sindicat. Președintele supleant al comisiei de disciplină nu se desemnează din rândul membrilor titulari sau al membrilor supleanți.
Articolul 157
(1) Președintele, președintele supleant, membrii titulari și membrii supleanți ai comisiei de disciplină se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea numirii pentru un nou mandat cu aceeași durată.
(2) Președintele, președintele supleant, membrii titulari și membrii supleanți ai comisiei de disciplină își exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină până la data expirării acestuia sau înainte de termen, în condițiile prevăzute de lege. În cazul încetării mandatului înainte de termen, noul președinte al comisiei de disciplină ori, după caz, noul membru titular ori supleant continuă mandatul persoanei pe care a înlocuit-o.
(3) Cu 35 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină se va proceda la constituirea unei noi comisii de disciplină, în condițiile prezentului capitol. În acest scop, conducătorul unității va comunica organizației sindicale reprezentative a polițiștilor de penitenciare din cadrul unității ori, după caz, polițiștilor de penitenciare din unitatea respectivă, cu cel puțin 30 de zile înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină, solicitarea privind desemnarea membrilor titulari și supleanți ai comisiei de disciplină, potrivit art. 155.
(4) În situația în care, cu 7 zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină, organizația sindicală reprezentativă a polițiștilor de penitenciare din cadrul unității ori, după caz, majoritatea polițiștilor de penitenciare din unitatea respectivă nu a desemnat cei 2 membri titulari ai comisiei prevăzuți la art. 155 alin. (1) lit. b), precum și membrii supleanți corespunzători, desemnarea acestora se face de conducătorul unității.
Articolul 158
Nu poate fi membru în comisia de disciplină polițistul de penitenciare care se află în una dintre următoarele situații de incompatibilitate:
a) este soț, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoanele care au competența legală de a numi membri în comisia de disciplină, cu persoanele care au competența legală de a aplica sancțiunea disciplinară sau cu ceilalți polițiști de penitenciare desemnați membri în comisie;
b) a fost sancționat disciplinar, iar sancțiunea disciplinară nu a fost radiată, în condițiile legii;
c) este condamnat sau față de acesta s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei prin hotărâre judecătorească definitivă.
Articolul 159
Președintele și membrii titulari ai comisiei de disciplină, pentru activitatea desfășurată în cadrul acesteia, au dreptul la o indemnizație lunară de 5% din salariul de funcție al fiecăruia, care se acordă în lunile în care comisia de disciplină își desfășoară activitatea. De indemnizația de 5% beneficiază și președintele supleant, și membrii supleanți pentru lunile când au activat în comisiile de disciplină. Indemnizația se acordă de către unitatea în cadrul căreia este organizată comisia de disciplină.
Articolul 160
(1) Poate fi desemnat președinte al comisiei de disciplină un polițist de penitenciare definitiv care îndeplinește următoarele condiții:
a) are gradul profesional de cel puțin subcomisar de poliție penitenciară;
b) are, de regulă, studii superioare juridice;
c) are o bună reputație profesională;
d) nu se află în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la art. 158.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), în situația în care nu pot fi desemnați ofițeri cu gradul profesional de cel puțin subcomisar de poliție penitenciară, președinte al comisiei de disciplină poate fi desemnat un ofițer cu grad profesional mai mic.
Articolul 161
(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în următoarele situații:
a) s-a suspendat raportul de serviciu al acestuia sau a fost detașat în cadrul altei unități sau instituții publice;
b) a săvârșit o faptă care face obiectul cercetării comisiei de disciplină, de la data la care comisia a stabilit vinovăția;
c) s-a pronunțat în orice mod cu privire la fapta sesizată, anterior soluționării cauzei;
d) a sesizat comisia de disciplină cu o sesizare îndreptată împotriva unui polițist de penitenciare, în ceea ce privește soluționarea cauzei respective;
e) este soț, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu polițistul de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată și se află pe rolul comisiei de disciplină.
(2) Cererea de suspendare se formulează, în scris, de orice persoană care poate dovedi existența situațiilor prevăzute la alin. (1) și se înaintează președintelui comisiei de disciplină.
(3) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de suspendare, comisia de disciplină se pronunță cu privire la existența situațiilor prevăzute la alin. (1), precum și cu privire la suspendarea mandatului.
(4) Membrii comisiei de disciplină care știu că există un motiv de suspendare a mandatului lor au obligația să formuleze cerere de suspendare, în scris, care se înaintează președintelui comisiei.
(5) Cererea de suspendare produce efecte de la data constatării existenței uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1) prin raportul comisiei de disciplină. Cu privire la participarea celui în cauză la ședința comisiei de disciplină care are ca obiect constatarea uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1) în privința mandatului său, cererea de suspendare produce efecte de la data depunerii.
(6) Raportul comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunoștință persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, persoanei care a formulat cererea de suspendare, precum și persoanei vizate prin cererea de suspendare.
(7) Președintele comisiei de disciplină va lua măsuri de înlocuire a membrului titular suspendat cu unul dintre membrii supleanți corespunzători.
(8) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează până la încetarea cauzei care a determinat-o.
Articolul 162
(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte de termen în următoarele situații:
a) renunțarea la calitatea de membru;
b) mutarea în cadrul altei unități ori transferul la altă instituție publică;
c) încetarea raporturilor de serviciu ori punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa;
d) aplicarea unei sancțiuni disciplinare;
e) detașarea în cadrul altei unități sau instituții publice ori suspendarea raportului de serviciu al acestuia pe o perioadă mai mare de 3 luni consecutive;
f) intervenția unei situații de incompatibilitate dintre cele prevăzute la art. 158;
g) desființarea comisiei de disciplină.
(2) Cererea de renunțare la calitatea de membru se înaintează președintelui comisiei de disciplină și produce efecte după 5 zile de la înregistrare, dacă președintele acesteia, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.
(3) Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplină se constată printr-un referat al președintelui, care se aduce de îndată la cunoștința persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.
Articolul 163
(1) Prevederile art. 161 și art. 162 alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și președintelui comisiei de disciplină.
(2) Cererea de suspendare a mandatului președintelui comisiei de disciplină se formulează, în scris, de orice persoană care poate dovedi existența situațiilor prevăzute la art. 161 alin. (1). Președintele comisiei de disciplină are obligația să formuleze cerere de suspendare dacă știe că există un motiv de suspendare a mandatului său.
(3) Cererea de suspendare se adresează persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică dacă în cuprinsul cererii se regăsește vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 161 alin. (1) și emite actul prin care se suspendă mandatul președintelui comisiei de disciplină. Actul prin care se suspendă mandatul președintelui comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunoștința persoanei care a formulat cererea de suspendare, precum și președintelui comisiei de disciplină.
(4) Încetarea mandatului președintelui comisiei de disciplină se constată de către persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică existența situațiilor prevăzute la art. 162 alin. (1) și emite actul prin care constată încetarea mandatului președintelui comisiei de disciplină.
(5) Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile în mod corespunzător și supleantului președintelui comisiei de disciplină.
Articolul 164
(1) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru titular al comisiei de disciplină, atribuțiile acestuia se vor exercita de unul dintre membrii supleanți corespunzători.
(2) În cazul suspendării sau încetării mandatului președintelui comisiei de disciplină, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de supleantul prevăzut la art. 156.
(3) În cazul în care comisia de disciplină nu poate fi constituită prin utilizarea membrilor supleanți sau, după caz, a supleantului președintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri supleanți ori a președintelui sau a supleantului acestuia, după caz, în condițiile prezentului capitol, care vor exercita atribuțiile de membru al comisiei de disciplină cu caracter temporar sau permanent, după caz.
(4) Membrii titulari sunt înlocuiți de membrii supleanți corespunzători și în următoarele situații:
a) absentează de la serviciu;
b) se află în misiune sau primesc o dispoziție scrisă din partea conducătorului unității de a exercita o altă activitate ce nu suferă amânare.
(5) Absența nejustificată de la ședințele comisiei de disciplină constituie abatere disciplinară.
Articolul 165
(1) Comisia de disciplină are un secretar titular și un secretar supleant, numiți prin actul administrativ de constituire a comisiei de disciplină, care au, de regulă, studii superioare juridice. Secretarul titular și supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplină.
(2) Prevederile art. 157-159, art. 161, 162 și 164 sunt aplicabile în mod corespunzător și secretarului titular și supleantului acestuia. Suspendarea și încetarea mandatului secretarului titular și al supleantului acestuia se constată de către persoana care are competența de numire a comisiei de disciplină.
Capitolul VII Constituirea, organizarea și desfășurarea activității comisiilor de disciplină din Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate › Secţiunea a 2-a Atribuțiile și activitatea comisiei de disciplină
Articolul 166
(1) Comisiile de disciplină sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea atribuțiilor ce le revin, care au competența de a efectua cercetarea faptelor ce pot constitui abateri disciplinare și de a propune, dacă se constată vinovăția, una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege.
(2) Activitatea comisiilor de disciplină are la bază următoarele principii:
a) prezumția că polițistul de penitenciare este nevinovat atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită;
b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaște dreptul polițistului de penitenciare de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa și de a fi asistat de către un avocat și/sau de un reprezentant al unei organizații sindicale; se consideră dovezi, în înțelesul prezentei dispoziții, înscrisurile și martorii;
c) celeritatea procedurii, care presupune obligația comisiei de disciplină de a proceda fără întârziere la soluționarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate și a regulilor prevăzute de lege;
d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilității persoanelor aflate pe poziții divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplină;
e) proporționalitatea, conform căreia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă a fi aplicată;
f) legalitatea sancțiunii, conform căreia comisia de disciplină nu poate propune decât sancțiunile disciplinare prevăzute de lege;
g) unicitatea sancțiunii, conform căreia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiune disciplinară;
h) obligativitatea opiniei, conform căreia membrii comisiei de disciplină au obligația de a se pronunța motivat pentru fiecare sesizare aflată pe rolul comisiei de disciplină.
Articolul 167
(1) În desfășurarea activității și îndeplinirea atribuțiilor, președintele și membrii comisiei de disciplină au următoarele obligații:
a) să asigure prin activitatea desfășurată respectarea legislației în vigoare;
b) să participe la ședințele de lucru, stabilite potrivit procedurii de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare;
c) să respecte confidențialitatea deliberărilor și a datelor cu caracter personal, în condițiile legii;
d) să nu își exprime public opinia cu privire la procedurile aflate în derulare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și secretarului comisiei de disciplină, în desfășurarea activității și îndeplinirea atribuțiilor.
(3) Comisia de disciplină are obligația de a primi, prin secretarul acesteia, orice document care îi este destinat. Acestea se înscriu în registrul de evidență al comisiei de disciplină.
Articolul 168
(1) Comisia de disciplină are următoarele atribuții principale:
a) cercetează faptele pentru care a fost sesizată, ce pot constitui abateri disciplinare potrivit legii;
b) propune aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege sau, după caz, propune clasarea sesizării în condițiile prezentului capitol, cu votul majorității membrilor comisiei;
c) întocmește procese-verbale, în condițiile prezentului capitol;
d) întocmește referate cu privire la fiecare cauză pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează conducătorului unității.
(2) Comisia de disciplină își desfășoară activitatea în limitele și raportat la obiectul sesizării.
Articolul 169
Președintele comisiei de disciplină are următoarele atribuții principale:
a) stabilește locul, data și ora când au loc ședințele comisiei de disciplină;
b) conduce ședințele comisiei de disciplină;
c) coordonează activitatea comisiei de disciplină și a secretarului acesteia;
d) reprezintă comisia de disciplină în fața conducătorului unității, a altor autorități sau instituții publice, Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și în fața oricărei alte persoane fizice sau juridice.
Articolul 170
Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuții principale:
a) îi convoacă, la cererea președintelui comisiei de disciplină, pe membrii comisiei de disciplină, polițistul de penitenciare a cărui faptă formează obiectul dosarului și persoanele care urmează să fie audiate;
b) redactează și semnează, alături de membrii comisiei de disciplină și de președintele acesteia, procesul-verbal al ședințelor comisiei de disciplină;
c) redactează și semnează, alături de membrii comisiei de disciplină și de președintele acesteia, actele emise de comisia de disciplină și le înaintează conducătorului unității;
d) ține evidențele documentelor comisiei și efectuează alte lucrări necesare în vederea desfășurării activității comisiei de disciplină;
e) redactează răspunsurile către petenți.
Capitolul VII Constituirea, organizarea și desfășurarea activității comisiilor de disciplină din Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate › Secţiunea a 3-a Modul de sesizare și procedura de lucru a comisiilor de disciplină
Articolul 171
(1) Sesizarea îndreptată împotriva unui polițist de penitenciare se adresează comisiei de disciplină competente, conform prevederilor art. 145.
(2) În cazul în care comisia de disciplină sesizată constată că nu este competentă să efectueze cercetarea, va transmite de îndată sesizarea către comisia de disciplină căreia îi revine această competență.
(3) În cazul în care sesizarea este adresată altei structuri decât comisia de disciplină, conducătorul acesteia are obligația să o transmită de îndată comisiei de disciplină competente.
(4) În situațiile prevăzute la alin. (2) și (3), persoana care a făcut sesizarea va fi înștiințată cu privire la demersurile efectuate în termen de 10 zile de la realizarea acestora.
Articolul 172
(1) Comisia de disciplină poate fi sesizată de:
a) ministrul justiției;
b) directorul general și directorii generali adjuncți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor;
c) conducătorul unității în care este numit polițistul de penitenciare;
d) conducătorul structurii în care este numit polițistul de penitenciare;
e) orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui polițist de penitenciare.
(2) Sesizarea se formulează în scris și trebuie să cuprindă:
a) numele, prenumele, domiciliul sau, după caz, locul de muncă și funcția deținută de persoana care a formulat sesizarea ori denumirea și sediul persoanei juridice, precum și numele și funcția reprezentantului legal;
b) numele, prenumele și, dacă este posibil, compartimentul în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare a cărui faptă este sesizată;
c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării, inclusiv indicarea, cel puțin cu aproximație, a datei la care fapta a fost săvârșită;
d) dovezile pe care se sprijină sesizarea;
e) data și semnătura.
Articolul 173
(1) La primirea sesizării, comisia de disciplină verifică dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 172 alin. (2), dacă se referă la abaterile disciplinare prevăzute la art. 140 și dacă este competentă să cerceteze fapta care constituie obiectul sesizării.
(2) În cazul în care comisia de disciplină constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 172 alin. (2) ori sesizarea nu se referă la abaterile disciplinare prevăzute la art. 140 sau privește același polițist de penitenciare și aceeași faptă săvârșită în aceleași circumstanțe pentru care s-a desfășurat procedura de cercetare și s-a propus aplicarea unei sancțiuni disciplinare sau clasarea sesizării, sesizarea se clasează.
(3) În cazul în care sesizarea privește un membru al comisiei de disciplină, aspectele semnalate sunt supuse unei verificări prealabile, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării sesizării. Comisia de disciplină poate desemna unul ori doi membri să efectueze verificările prealabile și să prezinte comisiei un raport care să cuprindă rezultatele acestor verificări. Cu ocazia verificărilor prealabile, comisia ori, după caz, membrii desemnați pot să solicite conducerii unității în cadrul căreia membrul comisiei de disciplină își desfășura activitatea la data săvârșirii faptei informații considerate necesare pentru soluționarea sesizării și, după caz, să procedeze la audierea unor persoane ale căror declarații pot clarifica dacă faptele reclamate pot întruni elementele vreuneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de lege, precum și a polițistului de penitenciare vizat prin sesizare.
Articolul 174
(1) În situația în care se constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 173 alin. (1), iar în cazul prevăzut la art. 173 alin. (3), din verificările prealabile efectuate, rezultă indicii suficiente privind săvârșirea unei abateri disciplinare, comisia de disciplină începe cercetarea faptei care constituie obiectul sesizării.
(2) În vederea cercetării faptei care face obiectul sesizării, președintele comisiei de disciplină va stabili de îndată termenul de prezentare și va dispune citarea polițistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată, a persoanei care a formulat sesizarea și, după caz, a altor persoane indicate în sesizare.
(3) Citarea se face cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de termenul de prezentare. Comunicarea citației se face personal, cu semnătură de primire, sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Dovezile de comunicare se depun la dosar.
(4) Comunicarea citației prin scrisoare recomandată se face la domiciliul celui citat. Schimbarea domiciliului în timpul cercetării trebuie, sub sancțiunea neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoștința comisiei de disciplină.
(5) În cuprinsul citației se indică locul, data și ora ședinței comisiei de disciplină.
(6) Pentru primul termen de prezentare în fața comisiei de disciplină, în cuprinsul citației se indică, pe lângă elementele prevăzute la alin. (5), și obiectul sesizării.
(7) Pentru primul termen de prezentare în fața comisiei de disciplină, odată cu citația, polițistului de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării i se comunică, sub sancțiunea nulității, o copie de pe sesizarea îndreptată împotriva sa și de pe înscrisurile pe care se sprijină aceasta.
(8) Dacă persoana citată refuză să primească citația sau să semneze dovada de primire, se încheie un proces-verbal.
(9) Citația se consideră comunicată în cazul în care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru a o ridica, deși există dovada avizării sale.
(10) Prezența persoanei citate în fața comisiei de disciplină acoperă orice vicii de procedură.
Articolul 175
(1) Polițistul de penitenciare a cărui faptă este cercetată are obligația de a se prezenta personal în fața comisiei de disciplină pe parcursul cercetării.
(2) Comisia de disciplină are obligația de a asigura, în condițiile legii, accesul neîngrădit al polițistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată la documentele utilizate în sau rezultate din activitatea comisiei de disciplină privind fapta sesizată ca abatere disciplinară.
Articolul 176
(1) Cercetarea faptei ce poate constitui abatere disciplinară se face cu celeritate.
(2) În cadrul cercetării se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției. Ascultarea celui cercetat în cauză și verificarea apărărilor sale sunt obligatorii.
(3) Activitatea de cercetare a faptei constă în:
a) audierea persoanei care a formulat sesizarea, dacă comisia o apreciază ca necesară pentru clarificarea unor elemente de fapt cuprinse în sesizare. Pe parcursul cercetării disciplinare, la solicitarea polițistului de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea poate fi citată în vederea audierii;
b) audierea polițistului de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării;
c) audierea altor persoane ale căror declarații pot conduce la soluționarea cazului;
d) obținerea informațiilor considerate necesare pentru soluționarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege;
e) verificarea documentelor și a declarațiilor prezentate.
(4) Cel mai târziu la primul termen de prezentare în fața comisiei de disciplină, polițistul de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării poate propune mijloacele de probă pe care le consideră necesare, iar persoana care a formulat sesizarea poate propune completarea mijloacelor de probă indicate în sesizare. Probele se propun motivat pentru fiecare din perspectiva concludenței, pertinenței și utilității probei, comisia având obligația de a se pronunța motivat în sensul admiterii sau respingerii acestora. Persoanele citate pot propune mijloace de probă și printr-o cerere scrisă adresată comisiei de disciplină.
(5) Mijloacele de probă care nu au fost solicitate în condițiile alin. (4) nu vor mai putea fi invocate în fața comisiei de disciplină.
(6) Dacă nevoia administrării probei a reieșit din dezbaterile în fața comisiei de disciplină, aceasta poate încuviința proba solicitată.
(7) Comisia de disciplină dispune din oficiu administrarea probelor pe care le consideră necesare pentru soluționarea cazului.
Articolul 177
(1) Audierea persoanelor prevăzute la art. 176 alin. (3) lit. a)-c) trebuie consemnată în scris într-un proces-verbal, sub sancțiunea nulității. Procesul-verbal se semnează, pe fiecare pagină, de președinte, de membrii comisiei de disciplină, de secretarul acesteia, precum și de persoana audiată. Adăugările, ștersăturile sau schimbările aduse se semnează în același mod, sub sancțiunea de a nu fi luate în seamă.
(2) Dacă persoanele audiate nu vor sau nu pot să semneze, se va menționa acest lucru în procesul-verbal.
(3) Refuzul persoanelor legal citate de a se prezenta la audieri se menționează în procesul-verbal și nu împiedică desfășurarea cercetării faptei.
Articolul 178
(1) Ședințele comisiei de disciplină sunt publice numai la solicitarea sau cu acordul scris al polițistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară.
(2) Ședințele comisiei de disciplină nu sunt publice în situațiile în care sesizarea sau înscrisurile care stau la baza sesizării au caracter clasificat.
(3) Lucrările fiecărei ședințe a comisiei de disciplină se consemnează într-un proces-verbal semnat de președinte, de membri și de secretarul acesteia.
Articolul 179
(1) În exercitarea atribuțiilor sale, comisia de disciplină întocmește procese-verbale, pe baza concluziilor majorității membrilor săi.
(2) Refuzul unui membru al comisiei de disciplină de a-și exprima opinia sau abținerea de la vot pe parcursul cercetării constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii.
Articolul 180
(1) La finalizarea procedurii de cercetare a faptei, comisia de disciplină va întocmi un referat în care va consemna rezultatele activității de cercetare desfășurate.
(2) Referatul comisiei de disciplină care consemnează rezultatele activității de cercetare cu privire la cauza cu care a fost sesizată trebuie să conțină următoarele elemente:
a) numărul și data de înregistrare a sesizării;
b) numele și prenumele polițistului de penitenciare a cărui faptă a fost cercetată, precum și compartimentul în care acesta își desfășoară activitatea;
c) numele și prenumele persoanei care a sesizat fapta, precum și ale persoanelor audiate;
d) prezentarea faptei sesizate și a circumstanțelor în care aceasta a fost săvârșită;
e) probele administrate;
f) propunerea privind sancțiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;
g) motivarea propunerii. În cazul în care se propune aplicarea unei sancțiuni disciplinare se vor prezenta motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de polițistul de penitenciare în timpul cercetării;
h) numele, prenumele și semnătura președintelui, ale membrilor comisiei de disciplină, precum și ale secretarului acesteia;
i) data întocmirii referatului.
(3) Opiniile separate, formulate în scris și motivate, se vor anexa la referatul comisiei de disciplină.
Articolul 181
(1) Comisia de disciplină formulează propunerea cu privire la sancțiunea aplicabilă în cuprinsul referatului prevăzut la art. 180.
(2) Prin referat, comisia de disciplină poate să propună:
a) sancțiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârșirea abaterii disciplinare de către polițistul de penitenciare;
b) clasarea sesizării, dacă nu se confirmă săvârșirea unei abateri disciplinare.
(3) În cazul în care comisia de disciplină propune aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, aceasta procedează și la individualizarea ei; în acest sens, prin referatul prevăzut la art. 180 alin. (1), comisia de disciplină propune cuantumul de diminuare a drepturilor salariale, în cazul sancțiunii prevăzute la art. 141 lit. b), perioada maximă de amânare, în cazul sancțiunii prevăzute la art. 141 lit. c), sau funcția pe care să se realizeze numirea, în cazul sancțiunilor prevăzute la art. 141 lit. d) și e).
(4) La individualizarea sancțiunii disciplinare aplicabile polițistului de penitenciare, comisia de disciplină ține seama de:
a) cauzele care au determinat săvârșirea abaterii disciplinare;
b) împrejurările în care aceasta a fost săvârșită;
c) gradul de vinovăție;
d) gravitatea și consecințele abaterii disciplinare;
e) conduita polițistului de penitenciare și preocuparea acestuia pentru înlăturarea urmărilor faptei comise;
f) existența unor antecedente disciplinare ale polițistului de penitenciare, care nu au fost radiate în condițiile legii.
(5) Pentru individualizarea concretă a cuantumului și perioadei de diminuare a drepturilor salariale, a perioadei de amânare a avansării în gradul profesional sau funcție, a funcției inferioare pe care se realizează trecerea, respectiv revocarea, comisia de disciplină solicită structurii de specialitate, anterior întocmirii referatului, informații cu privire la cuantumul eventualelor rețineri salariale, situația avansărilor în gradele profesionale și a funcțiilor superioare, a funcțiilor inferioare pe care se poate realiza numirea, respectiv a funcțiilor vacante pe care se poate face numirea ca urmare a revocării din funcția de conducere.
Articolul 182
Referatul comisiei de disciplină prevăzut la art. 180 se înaintează persoanei competente să aplice sancțiunea, în termen de 15 zile lucrătoare de la data ultimei ședințe.
Articolul 183
(1) În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvârșită de polițistul de penitenciare poate fi considerată infracțiune, solicită conducătorului unității în cadrul căreia funcționează comisia sesizarea procurorului sau organelor de cercetare penală. Conducătorul unității va sesiza de îndată procurorul sau organele de cercetare penală. Cu privire la solicitarea adresată ministrului justiției sau, după caz, directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, comisia de disciplină informează și conducătorul unității unde își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare.
(2) În cazul în care fapta polițistului de penitenciare a fost sesizată ca abatere disciplinară și ca infracțiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la data la care soluția pronunțată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă.
Articolul 184
(1) Actul administrativ de sancționare a polițistului de penitenciare este emis de persoana care are competența aplicării sancțiunii disciplinare, pe baza propunerii cuprinse în referatul comisiei de disciplină.
(2) Persoana care are competența aplicării sancțiunii disciplinare poate aplica, motivat, o sancțiune disciplinară mai ușoară decât cea propusă de comisia de disciplină.
(3) Sub sancțiunea nulității absolute, în actul administrativ prevăzut la alin. (1) se cuprind în mod obligatoriu:
a) temeiul legal în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară;
b) numele, prenumele, gradul, funcția și unitatea în care este încadrat cel sancționat;
c) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precum și dispozițiile legale încălcate;
d) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată;
e) instanța competentă la care actul administrativ prin care s-a dispus sancțiunea disciplinară poate fi contestat.
(4) Referatul comisiei de disciplină care consemnează rezultatele activității de cercetare, precum și motivarea aplicării unei alte sancțiuni, unde este cazul, se anexează la actul administrativ prevăzut la alin. (1) și face parte integrantă din acesta.
(5) Actul administrativ de sancționare se emite în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii referatului comisiei de disciplină și se comunică polițistului de penitenciare sancționat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.
(6) În vederea respectării termenului de aplicare a sancțiunii, comisia de disciplină are obligația de a întreprinde demersurile necesare pentru transmiterea referatului, în timp util, către persoana care are competența de a emite actul administrativ de sancționare.
Articolul 185
Activitatea desfășurată de președinții, membrii și secretarii comisiilor de disciplină nu constituie situație de incompatibilitate.
Articolul 186
Documentele rezultate din activitatea de cercetare desfășurată de comisia de disciplină au caracter confidențial și se trimit spre păstrare structurii de resurse umane din unitatea în cadrul căreia funcționează comisia de disciplină, în termen de 3 zile de la data comunicării actului administrativ de sancționare polițistului de penitenciare sancționat.
Articolul 187
(1) Președintele comisiei de disciplină întocmește rapoarte de activitate trimestriale cu privire la:
a) numărul faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
b) categoriile de polițiști de penitenciare care au comis abateri disciplinare;
c) cauzele și consecințele săvârșirii abaterilor disciplinare;
d) sancțiunile disciplinare propuse;
e) numărul de sesizări clasate.
(2) Rapoartele de activitate prevăzute la alin. (1) se înaintează conducătorului unității în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină.
Articolul 188
(1) Numărul și complexitatea activităților corespunzătoare funcției publice pe care o dețin polițiștii de penitenciare care au calitatea de președinte, membru și secretar al comisiei de disciplină se stabilesc proporțional cu complexitatea activității desfășurate în cadrul comisiei de disciplină.
(2) Stabilirea atribuțiilor de serviciu ale polițiștilor de penitenciare care au calitatea de președinte, membru și secretar al comisiei de disciplină se face avându-se în vedere prevederile alin. (1).
(3) În cadrul procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale polițiștilor de penitenciare care au calitatea de președinte, membru sau secretar al comisiei de disciplină nu este evaluată activitatea desfășurată în cadrul comisiei de disciplină.
Articolul 189
În cazul în care comisia de disciplină nu respectă, în mod repetat, termenele de soluționare a sesizărilor primite, conducătorul unității desființează, prin act administrativ, comisia de disciplină și începe procedura de constituire a unei noi comisii de disciplină.
Articolul 190
(1) Conducătorii unităților, precum și conducătorii compartimentelor în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată au obligația de a sprijini activitatea comisiei de disciplină pentru soluționarea cazului.
(2) Compartimentele de resurse umane din cadrul unităților sunt obligate să transmită președintelui comisiei de disciplină documentele solicitate.
Articolul 191
În cazul în care, pe parcursul activității de cercetare desfășurate de comisia de disciplină, raporturile de serviciu ale polițistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată se modifică prin mutarea în cadrul altei unități, în condițiile legii, comisia de disciplină va transmite referatul cuprinzând propunerea referitoare la sancțiunea disciplinară aplicabilă persoanei care are competența de a dispune aplicarea sancțiunii disciplinare, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane, prin raportare la funcția în care este numit sau împuternicit polițistul de penitenciare la momentul întocmirii referatului.
Articolul 192
În scopul realizării rolului și atribuțiilor care îi revin, Administrația Națională a Penitenciarelor coordonează metodologic, monitorizează, verifică și controlează aplicarea și respectarea prevederilor prezentului capitol de către unități.
Capitolul VIII Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 193
(1) Numărul maxim de posturi necesare sistemului administrației penitenciare se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.
(2) Statele de organizare și structura personalului din sistemul administrației penitenciare se aprobă de către ministrul justiției, la propunerea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Această competență nu poate fi delegată directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(3) Atribuțiile și competențele personalului din sistemul administrației penitenciare se stabilesc prin fișele posturilor, întocmite în conformitate cu prevederile legale.
Articolul 194
La elaborarea actelor normative prevăzute de prezenta lege sau a altor acte normative în domeniu este obligatorie consultarea organizațiilor sindicale reprezentative din sistemul administrației penitenciare.
Articolul 195
(1) Prevederile prezentei legi, precum și alte dispoziții din legi speciale referitoare la polițiștii de penitenciare se aplică și polițiștilor de penitenciare din Ministerul Justiției. În acest caz, competențele de gestiune a resurselor umane se exercită de ministrul justiției.
(2) Polițiștii de penitenciare pot fi mutați sau detașați în cadrul Ministerului Justiției. Detașarea se realizează pe posturi de polițiști de penitenciare ori pe posturi de altă natură, după caz, dacă pregătirea profesională corespunde atribuțiilor și responsabilităților funcției pe care sunt detașați, cu păstrarea drepturilor salariale avute la data detașării. În situația în care drepturile salariale corespunzătoare funcției pe care este detașat sunt mai mari, personalul beneficiază de aceste drepturi salariale.
(3) Polițiștii de penitenciare din Ministerul Justiției pot fi mutați sau detașați în cadrul poliției penitenciare. Detașarea se realizează pe posturi de polițiști de penitenciare ori pe posturi de altă natură, după caz, dacă pregătirea profesională corespunde atribuțiilor și responsabilităților funcției pe care sunt detașați, cu păstrarea drepturilor salariale avute la data detașării. În situația în care drepturile salariale corespunzătoare funcției pe care este detașat sunt mai mari, personalul beneficiază de aceste drepturi salariale.
Articolul 196
(1) Polițistul de penitenciare este obligat ca, în termen de 15 zile de la data încetării raportului de serviciu, să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidență ca rezervist, cu gradul militar echivalent gradului profesional avut la încetarea raporturilor de serviciu.
(2) Polițiștii de penitenciare luați în evidență ca rezerviști pot fi concentrați sau mobilizați pentru completarea efectivelor unităților poliției penitenciare, în condițiile prevăzute de lege.
(3) La încadrarea în poliția penitenciară a cadrelor militare în activitate/rezervă, precum și la încetarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor de penitenciare, gradele profesionale ale polițiștilor de penitenciare se echivalează cu gradele militare, după cum urmează:
A. Ofițeri:
a) subinspector de poliție penitenciară - sublocotenent;
b) inspector de poliție penitenciară - locotenent;
c) inspector principal de poliție penitenciară –- căpitan;
d) subcomisar de poliție penitenciară - maior;
e) comisar de poliție penitenciară - locotenent colonel;
f) comisar șef de poliție penitenciară - colonel;
g) chestor de poliție penitenciară - general de brigadă;
h) chestor principal de poliție penitenciară - general maior;
i) chestor șef adjunct de poliție penitenciară - general locotenent;
j) chestor șef de poliție penitenciară - general cu patru stele.
B. Agenți:
a) agent de poliție penitenciară - maistru militar cls. a IV-a sau sergent major;
b) agent principal de poliție penitenciară - maistru militar cls. a III-a sau plutonier;
c) agent șef adjunct de poliție penitenciară - maistru militar cls. a II-a sau plutonier major;
d) agent șef de poliție penitenciară - maistru militar cls. I sau plutonier adjutant;
e) agent șef principal de poliție penitenciară - maistru militar principal sau plutonier adjutant șef.
(4) Pentru cadrele militare în activitate sau în rezervă care se încadrează în poliția penitenciară, precum și pentru polițiștii de penitenciare cărora le încetează raporturile de serviciu, perioada scursă de la ultima avansare în grad până la data încetării calității de cadru militar în activitate/polițist constituie stagiu minim în grad.
Articolul 197
Se proclamă ziua de 29 iunie Ziua personalului din sistemul administrației penitenciare.
Articolul 198
Polițiștii de penitenciare beneficiază în continuare de drepturile dobândite anterior, precum și de cele care vor fi stabilite pentru personalul din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Articolul 199
(1) Clerului din sistemul administrației penitenciare îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile Legii nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar.
(2) Clerul din cadrul poliției penitenciare beneficiază de gradele profesionale ale ofițerilor corespunzătoare gradelor militare prevăzute de Legea nr. 195/2000, drepturile salariale și de altă natură, precum și pensionarea fiind similare cu cele ale polițiștilor de penitenciare.
Articolul 200
Dispozițiile prezentei legi se completează, după caz, cu prevederile cuprinse în legislația muncii.
Articolul 201
(1) În cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirile „funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare“ și „funcționar public cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor“ se înlocuiesc cu cea de „polițist de penitenciare“, iar sintagmele „sistemul penitenciar“ și „sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor“ ori altele similare se înlocuiesc cu sintagma „sistemul administrației penitenciare“, denumit poliție penitenciară.
(2) Schimbarea denumirilor potrivit prezentei legi nu produce niciun efect asupra statutului profesional, vechimii sau drepturilor personalului.
Articolul 202
(1) Personalul în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplinește condițiile legale pentru funcția pe care este încadrat.
(2) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt numite în funcții de director general, director general adjunct, precum și director de unitate din sistemul administrației penitenciare pe durată nedeterminată se consideră învestite în funcție pe un mandat de 4 ani începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și le sunt aplicabile prevederile art. 97 alin. (8).
(3) La încetarea mandatului funcției de conducere, persoanele prevăzute la alin. (2) care nu sunt reînvestite în funcție vor fi numite într-o funcție vacantă de conducere care nu este de tipul celor exercitate pe mandat sau, după caz, într-o funcție vacantă de execuție, pentru care îndeplinesc condițiile obligatorii cumulative de ocupare prevăzute de prezenta lege, conform opțiunii exprimate.
Articolul 203
Prin excepție de la prevederile art. 111 alin. (2) referitoare la localitatea în care se află locuința, personalul care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, este titular al unui contract de închiriere având ca obiect o locuință situată în altă localitate decât cea în care se află locul de muncă are posibilitatea să mențină contractul de închiriere.
Articolul 203^1
Îndeplinirea condițiilor specifice postului, potrivit dispozițiilor prezentei legi, se stabilește prin raportare la fișa postului.
Articolul 204
În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate au obligația de a constitui comisiile de disciplină, în condițiile prezentei legi.
Articolul 205
Procedurile disciplinare și cele care privesc angajarea răspunderii patrimoniale a polițiștilor de penitenciare, inițiate și/sau aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân supuse dispozițiilor legale în vigoare la data la care au început.
Articolul 206
(1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi se aprobă, se adoptă sau, după caz, se modifică ori se completează actele normative subsecvente care nu sunt în acord cu prezenta lege.
(2) Actele normative subsecvente prevăzute de prezenta lege rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.
Articolul 207
Codul deontologic al polițistului de penitenciare se aprobă prin ordin al ministrului justiției.
Articolul 208
În situația în care, prin acte normative, calificativele obținute la evaluările anuale reprezintă o condiție, iar perioada luată în calcul include anii 2018 și 2019, această condiție se consideră îndeplinită.
Articolul 209
Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta lege.
Articolul 210
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 10 aprilie 2014, cu modificările și completările ulterioare.
Anexa nr. 1
Unitatea ...................

REFERAT
Numele și prenumele polițistului de penitenciare debutant ....................................
Funcția publică ....................................
Compartimentul ....................................
Perioada de stagiu: de la ....................... la ........................
Data completării .......................
Descrierea activității desfășurate de polițistul de penitenciare debutant ......................................
Aptitudinile pe care le-a dovedit polițistul de penitenciare debutant în modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu ...........................
Conduita polițistului de penitenciare debutant în timpul serviciului
...............................................................................................
Concluzii ..................................................................................
Recomandări ............................................................................
Numele și prenumele îndrumătorului ..........................
Funcția publică ..........................
Data întocmirii ..........................
Semnătura ..........................
Anexa nr. 2
Unitatea ...................

RAPORT DE STAGIU
Numele și prenumele polițistului de penitenciare debutant ..........................
Funcția publică (debutant) ..........................
Perioada de stagiu: de la ................... la ..................
Atribuțiile de serviciu*) ....................................................
*) Se vor preciza atribuțiile prevăzute în fișa postului.
Alte atribuții**) ....................................................
**) Se vor preciza atribuțiile stabilite de șeful ierarhic sau alte persoane cu funcții de conducere.
Cursuri de specializare/alte forme de pregătire profesională***) ....................................................
***) Se vor indica doar cele urmate pe parcursul perioadei de stagiu.
Activități din afara instituției în care s-a implicat ....................................................
Alte activități****) ....................................................
****) Se vor indica, dacă este cazul, articolele sau lucrările publicate, comunicări științifice etc.
Descrierea activității desfășurate pe parcursul perioadei de stagiu
...........................................................................................
Dificultăți întâmpinate pe parcursul perioadei de stagiu
...........................................................................................
Data întocmirii ...................
Semnătura ..................
Anexa nr. 3
Unitatea ...............

RAPORT

de evaluare a perioadei de stagiu
Numele și prenumele polițistului de penitenciare debutant .........................
Funcția publică .......................
Compartimentul .......................
Perioada de stagiu: de la ................ la ................
Nr. crt.Criterii de evaluareNota
1.Cunoașterea reglementărilor specifice domeniului de activitate
2.Cunoașterea specificului administrației publice
3.Capacitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu
4.Abilități pentru desfășurarea activităților sub stres
5.Rezistența la efort prelungit
6.Capacitatea de analiză, sinteză
7.Capacitatea de înțelegere a sarcinilor de serviciu
8.Capacitatea de concentrare
9.Capacitatea de înțelegere și învățare rapidă
10.Capacitatea de rezolvare și aplanare a conflictelor
11.Capacitatea de integrare rapidă în colectiv
12.Capacitatea de a lucra în echipă
13.Comunicare
14.Operativitate și corectitudinea realizării sarcinilor
15.Conduita în timpul serviciului
Calificativ de evaluare ...................
Propuneri ....................................
Recomandări ................................
Numele și prenumele evaluatorului ...................................
Funcția publică ............................................................
Data întocmirii .............................................................
Semnătura ..........................
Anexa nr. 4
ROMÂNIA
MINISTERUL JUSTIȚIEI
Administrația Națională a Penitenciarelor
.............................

FIȘĂ DE EVALUARE

pentru perioada de la ............. la ...............
A. Date personale și profesionale
Gradul profesional, numele și prenumele .................................................................................................
Funcția ......................................................................................................................................................
Data numirii ...............................................................................................................................................
Structura în care își desfășoară activitatea ...............................................................................................
Programe de instruire urmate în perioada evaluată ..................................................................................
Calificativul la verificarea pregătirii profesionale de sfârșit de an .............................................................
Sancțiuni disciplinare aplicate ...................................................................................................................
Recompense acordate ...............................................................................................................................
B. Obiective individuale
Nr. crt.
Obiective
Evaluare nivel de îndeplinire
5
4
3
2
1
1.
2.
3.
4.
5.
Punctaj 1
*) Punctaj 1 reprezintă media aritmetică a punctajelor acordate pentru obiectivele evaluate.
Data
.........................
Semnătura evaluatului
.........................
C. Indicatori de evaluare
Nr. crt.
Indicatori
Nivel de evaluare
5
4
3
2
1
1.
2.
3.
4.
5.
Punctaj 2
*) Se completează numai pentru funcțiile prevăzute cu indemnizație de conducere.
**) Punctaj 2 reprezintă media aritmetică a punctajelor acordate indicatorilor evaluați.
D. Punctajul total*)/Calificativul acordat de evaluator
*) Punctajul total reprezintă media aritmetică dintre „Punctaj 1“ și „Punctaj 2“.
................./..............
Concluzii, motivații și/sau recomandări
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
E. Perspective pentru dezvoltarea carierei
1. Necesități în pregătire (studii superioare, postuniversitare, cursuri de specializare, cursuri de dezvoltare a carierei):
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
2. Funcții pe care le-ar putea îndeplini în viitor:
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
Numele și prenumele evaluatorului ................................................
Funcția ...............................
Data ................ Semnătura ...................
F. Rezultatul interviului
1. Consemnări ale evaluatului
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
2. Consemnări ale evaluatorului
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
Data ................. Semnătura evaluatului ................. Semnătura evaluatorului .................
G. Hotărârea contrasemnatarului
Se mențin punctajul și calificativul acordat.
Se modifică punctajul și se menține calificativul acordat.
Se modifică punctajul și se acordă calificativul ..............................
Motivații privind modificarea punctajului/calificativului și/sau recomandări
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
Numele și prenumele .........................................
Funcția ............................
Data .................. Semnătura ....................
H. Luarea la cunoștință a evaluării
Dacă dorește să facă contestație*): [ ] DA [ ] NU
*) Se va face în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință.
Numele și prenumele ................................
Data ............... Semnătura ...................
I. Hotărârea definitivă privind rezolvarea contestației
a) Se mențin punctajul și calificativul acordat.
b) Se modifică punctajul și se menține calificativul acordat.
c) Se modifică punctajul și se acordă calificativul..........................
Numele și prenumele președintelui comisiei
................................
Data ...........................
Semnătura ......................
Luarea la cunoștință despre rezultatul contestației
Data ....................
Semnătura ....................
NOTE:
1. Lit. A „Date personale și profesionale“ este completată de lucrătorii de resurse umane și formare profesională din unitatea în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare evaluat. În fișa de evaluare se consemnează funcția în care este numită/împuternicită/detașată persoana evaluată, la data evaluării.
2. La lit. B „Obiective individuale“ sunt prevăzute rubrici pentru definirea obiectivelor, iar evaluatorul stabilește între 3 și 5 obiective la începutul perioadei evaluate. Acestea pot fi revizuite după evaluarea intermediară, de către evaluator, în funcție de diversitatea și nivelul de complexitate ale atribuțiilor funcției, conform consemnărilor din „Fișa de obiective individuale“.
3. Fiecare obiectiv individual prevăzut la pct. 2 este notat de la 1 la 5. Acordarea punctajului corespunzător obiectivelor individuale se realizează prin marcarea cu „x“ în una dintre cele 5 căsuțe aferente fiecărui obiectiv individual, în funcție de nivelul care corespunde gradului de îndeplinire a obiectivului.
4. Punctajul (Punctaj 1) pentru lit. B rezultă din media aritmetică a punctajelor acordate fiecărui obiectiv individual evaluat.
5. La lit. C «Indicatori de evaluare», pentru polițiștii de penitenciare cu funcții de execuție sunt prevăzuți 10 indicatori de evaluare, respectiv: cunoștințe profesionale și abilități practice, aplicarea cunoștințelor profesionale în activitate, calitatea și operativitatea activităților desfășurate, preocupare pentru perfecționarea profesională, comunicare, capacitatea de a lucra în echipă, responsabilitate și inițiativă, receptivitate și adaptabilitate, rezistență la stres, disciplină, iar în cazul ofițerilor cu funcții de conducere sunt prevăzuți și 4 indicatori de evaluare suplimentari vizând competențele manageriale, respectiv: capacitate decizională, previziune și planificare, organizare și coordonare, precum și monitorizare și control.
6. Fiecare indicator de evaluare de la pct. 5 este notat de la 1 la 5, în funcție de gradul de îndeplinire a indicatorului, 1 fiind punctajul minim în cazul în care indicatorul de evaluare nu este îndeplinit, iar 5 fiind punctajul maxim, în cazul în care indicatorul de evaluare este îndeplinit permanent la nivel maxim. Acordarea punctajului corespunzător indicatorilor de evaluare se realizează prin marcarea cu «x» în una dintre cele 5 căsuțe aferente fiecărui indicator de evaluare, în funcție de nivelul care corespunde persoanei evaluate, motivându-se în aceeași căsuță încadrarea la respectivul indicator de evaluare. Administrația Națională a Penitenciarelor poate elabora modele de completare a fișelor de evaluare pe care le face cunoscute evaluatorilor.
7. Punctajul (Punctaj 2) pentru lit. C rezultă din media aritmetică a punctajelor acordate fiecărui indicator de evaluare care face obiectul evaluării.
8. La lit. D „Punctajul total/Calificativul acordat de evaluator“, evaluatorul consemnează punctajul total și calificativul propus, precum și eventuale concluzii, motivații și/sau recomandări.
9. Punctajul total se obține prin calcularea mediei aritmetice a „Punctaj 1“ și „Punctaj 2“. Calificativul rezultă din echivalarea punctajului total conform grilei prevăzute la pct. 17.
10. La lit. E „Perspective pentru dezvoltarea carierei“, evaluatorul menționează, după caz, perspectivele pentru dezvoltarea carierei persoanei evaluate, respectiv nevoile de pregătire, funcțiile pe care evaluatul le poate îndeplini în viitor.
11. La lit. F „Rezultatul interviului“ se consemnează concluziile interviului și eventualele diferențe de opinie între evaluat și evaluator.
12. Evaluatorul poate modifica punctajele din fișa de evaluare, dacă se ajunge la un punct de vedere comun. Modificarea punctajului se realizează prin bararea cu o linie a marcajului „x“ acordat și marcarea cu „x“ în căsuța corespunzătoare noului nivel și se consemnează de către evaluator în spațiul rezervat la acest capitol. Pentru parcurgerea acestei etape, în situații justificate, pot fi utilizate și mijloace de comunicare la distanță, evaluatul semnând ulterior fișa de evaluare. În acest caz interviul se înregistrează, aspect care se consemnează la acest capitol.
13. La lit. G „Hotărârea contrasemnatarului“ se consemnează concluziile și hotărârea contrasemnatarului, prin bifarea uneia dintre cele 3 variante prevăzute.
14. Contrasemnatarul poate modifica punctajul acordat în urma interviului, hotărăște cu privire la calificativul acordat, având obligația de a consemna punctajul/calificativul și de a motiva eventuala schimbare a punctajului la obiectivele individuale/indicatorii de evaluare. Modificarea punctajului se realizează prin încercuirea marcajului „x“ acordat anterior și marcarea cu „x“ în căsuța corespunzătoare noului nivel și se consemnează de către contrasemnatar în spațiul rezervat la acest capitol.
15. La lit. H „Luarea la cunoștință a evaluării“, evaluatul consemnează luarea la cunoștință a evaluării și optează, după caz, pentru contestarea calificativului acordat.
16. La lit. I „Hotărârea definitivă privind rezolvarea contestației“ se consemnează, dacă este cazul, hotărârea comisiei de soluționare a contestației, precum și luarea la cunoștință a calificativului definitiv de către evaluat.
17. Calificativul acordat se stabilește pe baza punctajului final, astfel:
a) între 1,00 și 1,50 - nesatisfăcător (NS);
b) între 1,51 și 2,50 - satisfăcător (S);
c) între 2,51 și 3,50 - bun (B);
d) între 3,51 și 4,50 - foarte bun (FB);
e) între 4,51 și 5,00 - excepțional (E).
Anexa nr. 5
ROMÂNIA
MINISTERUL JUSTIȚIEI
Administrația Națională a Penitenciarelor
.............................

FIȘĂ DE OBIECTIVE INDIVIDUALE

pentru perioada de la ............... la .......................
A. Date personale și profesionale
Gradul profesional, numele și prenumele ....................................................................................................
Funcția ..........................................................................................................................................................
Structura în care își desfășoară activitatea ..................................................................................................
B. Obiective individuale
Nr. crt.ObiectiveNivel de îndeplinire
54321
1.
2.
3.
4.
5.
Numele și prenumele evaluatorului ........................
Funcția .............................
Data .............. Semnătura ..................
Am luat cunoștință despre conținutul obiectivelor.
Data .................... Semnătura ...................
C. Evaluarea intermediară*)
*) Cuprinde analiza de către evaluator și evaluat a gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite, a cauzelor care au generat eventuala neîndeplinire a acestora și a modalităților de îmbunătățire a performanțelor profesionale. Observațiile acestora se materializează în scris. Se consemnează data evaluării și se semnează de evaluat și evaluator.
Anexa nr. 6
ROMÂNIA
MINISTERUL JUSTIȚIEI
Administrația Națională a Penitenciarelor
Unitatea ...................

SITUAȚIE STATISTICĂ privind evaluarea personalului pe anul .............
Categorii de personalTotal personal Personal evaluatPersonal neevaluatContestațiiObservații
TOTALCalificative
ExcepționalFoarte bunBunSatisfăcătorNesatisfăcătorTOTALHotărâre a)Hotărâre b)Hotărâre c)
Ofițeri
Agenți
Total:
Anexa nr. 7

Întrebări din cadrul interviului
a) Sunteți mulțumit de rezultatele pe care dumneavoastră le-ați obținut în activitatea profesională din perioada evaluată?
b) Care sunt aspectele activității profesionale de care nu sunteți mulțumit?
c) Ce considerați că trebuie făcut pentru îmbunătățirea lor?
d) Care sunt factorii (elementele) care au influențat, pozitiv sau negativ, performanța dumneavoastră profesională? Motivați aspectele prezentate.
e) Dar performanța structurii în care munciți? Motivați aspectele prezentate.
f) Considerați că dețineți cunoștințele și deprinderile necesare postului? Dacă se apreciază că persoana evaluată nu deține cunoștințele și deprinderile necesare postului, se pun următoarele întrebări: Ce considerați că ar trebui să faceți dumneavoastră pentru ridicarea propriului nivel de cunoștințe și dobândirea deprinderilor profesionale necesare? Dar structura din care faceți parte ce ar trebui să facă în acest sens?
g) Care considerați că este cea mai accentuată calitate personală a dumneavoastră? Motivați alegerea făcută. (Dacă nu a fost amintită niciuna dintre calitățile personale prevăzute în fișa de evaluare, se vor aminti de către evaluator în mod obligatoriu toate aspectele cuprinse în fișa de evaluare care sunt susceptibile de a fi apreciate drept excepționale.)
h) Care considerați că este cea mai puțin accentuată calitate personală a dumneavoastră? Motivați alegerea făcută. (Se va proceda ca la punctul anterior, în sensul că se vor aminti de către evaluator în mod obligatoriu toate aspectele cuprinse în fișa de evaluare care sunt susceptibile de a fi apreciate ca nesatisfăcătoare.)
i) Care considerați că este cea mai accentuată capacitate managerială a dumneavoastră? Motivați alegerea făcută. (Întrebarea se va pune numai personalului cu funcții de conducere.)
j) Care considerați că este cea mai puțin accentuată capacitate managerială a dumneavoastră? Motivați alegerea făcută. (Întrebarea se va pune numai personalului cu funcții de conducere.)
k) Ce așteptați dumneavoastră pentru anul următor în plan profesional? Ce doriți să faceți personal pentru obținerea unor rezultate mai bune în activitate? Care ar trebui să fie, pentru atingerea acestui deziderat, sprijinul colegilor sau al structurii de conducere?
l) Ce alte solicitări profesionale sau personale aveți, dintre cele care ar putea fi rezolvate de unitate sau de alte structuri din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor?
În funcție de context pot fi puse și alte întrebări, iar dialogul între evaluat și evaluator va fi în permanență încurajat.