Legea nr. 198/2023

(1) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte formale, nonformale sau informale la nivelul de calificare prevăzut la art. 149, în contextul învățării pe tot parcursul vieții, sunt prevăzute la art. 183 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Învățarea în contexte formale se realizează și în unități și instituții de învățământ preuniversitar. Elementele care definesc învățarea formală sunt prevăzute la art. 182 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

(3) Învățarea în contexte nonformale se realizează și în centre de îngrijire și protecție a copilului, palate și cluburi ale elevilor sau alte entități prevăzute în legislație. Elementele care definesc învățarea nonformală sunt prevăzute la art. 182 alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

(1) Finanțarea învățării pe tot parcursul vieții se realizează prin fonduri publice și private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanțare și cofinanțare din partea angajatorilor, organizațiilor neguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene și prin contribuția beneficiarilor.

(2) Formarea și dezvoltarea competențelor în învățarea pe tot parcursul vieții se fac în funcție de categoriile de competențe prevăzute la art. 181 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Unitățile și instituțiile de învățământ, de sine stătătoare sau în parteneriat cu autoritățile locale și alte instituții și organisme publice și private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, centre de tineret, organizații neguvernamentale și altele asemenea, pot organiza la nivel local centre comunitare de învățare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaționale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-țintă interesate.

(2) Instituțiile de învățământ prevăzute la alin. (1) pot fi și cele prevăzute în Legea învățământului superior nr. 199/2023.

(3) Centrele de tineret pot îndeplini și rol de centre comunitare de învățare permanentă.

(1) Atribuțiile centrelor comunitare de învățare permanentă la nivel local sunt următoarele:

(2) Serviciile educaționale pentru copii, tineri și adulți sunt oferite prin:

(3) Serviciile de informare, orientare și consiliere vizează:

(4) Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(1) Grupul Național pentru Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională, denumit în continuare GNACEFP, este o structură informală care funcționează ca punct național de referință al Rețelei europene pentru asigurarea calității în educație și formarea profesională, denumită în continuare EQAVET, având ca principală funcție coordonarea și armonizarea sistemelor de asigurare a calității în educație și formarea profesională.

(2) GNACEFP este constituit din reprezentanți desemnați din partea Ministerului Educației, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ANC, CNITTD, ARACIIP, componența fiind stabilită prin ordin comun al ministrului educației și ministrului muncii și solidarității sociale.

(1) Personalul care lucrează în domeniul învățării pe tot parcursul vieții poate ocupa următoarele funcții: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competențe, mediator, facilitator al învățării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore online, lucrător de tineret, consilier pentru tineret, consilier de orientare privind cariera, profesor de sprijin și alte funcții asociate activităților desfășurate în scopul învățării pe tot parcursul vieții.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, și pentru prevederile titlului II din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

(1) Prezentul titlu reglementează:

(2) Din categoria personalului didactic fac parte persoanele care îndeplinesc condițiile de studii prevăzute de lege, care au capacitate de exercițiu deplină, o conduită morală conformă cu deontologia profesională, sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției și nu se află în situația prevăzută la art. 168 alin. (7).

(1) Personalul din învățământul preuniversitar este format din personal didactic și personal administrativ.

(2) Personalul didactic este format din: personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar și personalul didactic de conducere, de îndrumare și control.

(3) În învățământul preuniversitar poate funcționa personal de specialitate din alte domenii de activitate, denumit personal didactic de predare asociat. Prin personal didactic asociat se înțelege personalul de specialitate și din alte domenii de activitate cu specializare/calificare corespunzătoare postului, conform art. 176.

(4) Personalul administrativ este parte integrantă a familiei ocupaționale „Învățământ“ și își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Funcțiile didactice de predare sunt:

(2) Personalul didactic de predare asociat este personalul didactic titular în altă unitate de învățământ, personalul didactic prevăzut la art. 176 alin. (6), personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora sau specialistul în alt domeniu cu specializare/calificare corespunzătoare postului.

(1) În cariera profesională, personalul didactic îndeplinește următoarele roluri necesare pentru desfășurarea activității educaționale în condiții optime:

(2) Pentru îndeplinirea rolurilor prevăzute la alin. (1), personalul didactic parcurge etapele de formare inițială și programe de formare continuă.

(1) Încadrarea și menținerea într-o funcție didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum și într-o funcție de conducere, de îndrumare și control sunt condiționate de prezentarea unui certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activității.

(2) Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educației și ministrului sănătății.

(3) În situații de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate de învățământ/unitate de educație extrașcolară sau în cadrul instituțiilor publice aflate în subordinea și/sau coordonarea Ministerului Educației, angajatorul poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educațional, prin hotărâre a consiliului de administrație al instituției/unității de învățământ în cauză, un nou examen medical complet.

(4) Situațiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate și stabilite de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialiști și psihologi, constituită la nivel județean în baza unui ordin comun al ministrului educației și ministrului sănătății, care realizează expertiza capacității de muncă în domeniul educației.

(5) Hotărârea consiliului de administrație nu este publică până la obținerea rezultatului de la comisia prevăzută la alin. (4).

(6) Nu pot ocupa funcții în învățământul preuniversitar, precum și funcții de conducere sau de îndrumare și control persoanele care desfășoară activități cum sunt:

(7) Nu poate ocupa/exercita o funcție didactică de predare, de îndrumare și control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învățământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra vieții, integrității corporale sau sănătății, contra libertății persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărțuire, trafic de minori, proxenetism, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, luare și dare de mită, trafic de influență, fals și uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea.

(8) Dispozițiile alin. (7) se aplică corespunzător și persoanelor care exercită/dețin funcții de conducere la nivelul unităților de învățământ preuniversitar, al DJIP/DMBIP, al ARACIIP, al CNFDCD, al Ministerului Educației și al altor instituții din sistemul național de învățământ.

(9) Funcțiile de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar sunt incompatibile cu:

(1) Personalul didactic de predare își desfășoară activitatea urmărind respectarea valorilor și principiilor prevăzute în prezenta lege, precum și interesul superior al beneficiarului primar.

(2) Personalului didactic îi este interzis să desfășoare orice activitate care aduce atingere valorilor și principiilor care guvernează sistemul național de învățământ; acesta trebuie să reprezinte un model de etică și integritate pentru elevi și pentru societate.

(3) Pentru a asigura echitatea și obiectivitatea în activitatea de predare-învățare-evaluare, personalului didactic de predare îi este interzis să desfășoare activități de pregătire suplimentară contracost pentru elevii de la clasa/clasele la care este încadrat în anul școlar în curs, având obligația de diligență să depună eforturi pentru atingerea competențelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă și prin programele de învățare remedială.

(4) Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor alin. (3), la nivelul unităților de învățământ se constituie Registrul declarațiilor de interese. Modelul Registrului declarațiilor de interese și procedura de declarare a intereselor se aprobă prin ordin al ministrului educației, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(1) În calitatea sa de principal finanțator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educației stabilește calificările și rutele de formare inițială a personalului didactic, profilul profesional și standardele profesionale pentru funcțiile didactice, reperele curriculare pentru formarea inițială, precum și alocarea cifrei de școlarizare corespunzătoare.

(2) Persoanele care optează pentru profesia didactică au obligația absolvirii unor programe de formare inițială pentru cariera didactică în învățământul preuniversitar, în conformitate cu prevederile Legii învățământului superior și a prezentei legi.

(3) Pregătirea practică din cadrul programelor universitare de formare inițială pentru cariera didactică, conform Legii învățământului superior, se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între instituțiile de învățământ superior și unitățile de învățământ de aplicație. Avizul DJIP/DMBIP este necesar doar în cazul în care practica pedagogică se desfășoară într-o unitate de învățământ care nu are deja statutul de școală de aplicație. În această situație se realizează o informare a DJIP/DMBIP în termen de 10 zile.

(4) Pregătirea practică din cadrul filierelor vocaționale din învățământul pedagogic se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între unitățile de învățământ pedagogic, unitățile de învățământ de aplicație și DJIP/DMBIP.

(5) Pe baza acestor acorduri-cadru, unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani școlari cu unitățile de învățământ prevăzute la alin. (3) sau (4), după caz, pentru stabilirea condițiilor de organizare și desfășurare a practicii pedagogice.

(6) Unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior care asigură formarea inițială pot realiza independent parteneriate cu instituții de stat/private sau cu organizații neguvernamentale care pot să desfășoare activități de pregătire practică în consiliere, logopedie, activități extracurriculare și alte servicii în domeniu.

(7) Pregătirea practică din cadrul programelor de formare inițială pentru cariera didactică se organizează în unități de aplicație cu particularități diferite, inclusiv în unități de învățământ cu un număr ridicat de antepreșcolari, preșcolari sau elevi în risc de excluziune școlară. Repartizarea elevilor/studenților la unitățile de aplicație se face în acord cu specializarea acestora, pe baza unor criterii și metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(8) Formarea maiștrilor-instructori și a antrenorilor se realizează prin unități de învățământ terțiar nonuniversitar.

(1) Practica pedagogică, numită și stagiatura didactică, este parte a masteratului didactic și constă în desfășurarea de activități didactice în unități de învățământ de aplicație și în alte categorii de instituții și organizații, sub îndrumarea unui profesor mentor, în colaborare cu tutorele de practică din instituția de învățământ superior.

(2) Practica pedagogică se organizează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1) Pe toată durata practicii pedagogice se aplică sistemul de mentorat didactic, care asigură sprijinul și îndrumarea în vederea facilitării procesului de dezvoltare profesională și de integrare în unitățile de învățământ.

(2) Se înființează Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică, format din personal didactic de predare având cel puțin gradul didactic II și cu experiență în activitatea didactică de cel puțin 5 ani. Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică funcționează pe lângă CNFDCD.

(3) Procedura și criteriile de selecție a membrilor Corpului de mentorat și licențiere în cariera didactică se stabilesc prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.

(1) Examenul național de licențiere în cariera didactică constă în mod obligatoriu dintr-o etapă de evaluare a portofoliului personal și o probă scrisă și este organizat de Ministerul Educației, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(2) Promovarea examenului de licențiere în cariera didactică este atestată printr-un certificat de licențiere, eliberat în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (1).

(3) Persoana care nu a promovat examenul pentru licențiere în cariera didactică se poate prezenta la o nouă sesiune.

(4) Persoana care nu promovează examenul de licențiere în cariera didactică, în condițiile prezentului articol, poate fi angajată în sistemul național de învățământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de cadru didactic debutant suplinitor.

(5) Înscrierea la examenul de licențiere este condiționată de îndeplinirea condițiilor minime de studii pentru ocuparea funcțiilor didactice, prevăzute la art. 176.

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), înscrierea la examenul de licențiere a absolvenților de liceu pedagogic cu specializarea „Pedagogia învățământului primar“ este condiționată de absolvirea cu diplomă de licență a specializării „Pedagogia învățământului primar“.

(1) Personalul didactic de predare care a susținut definitivatul în sistemul de învățământ preuniversitar până la data intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează dreptul dobândit, care este echivalent, prin efectul legii, cu statutul de cadru didactic licențiat în cariera didactică.

(2) Personalul didactic prevăzut la alin. (1) beneficiază de aceleași drepturi ca personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar licențiat în cariera didactică după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(1) Pentru ocuparea funcțiilor didactice prevăzute la art. 165 trebuie îndeplinite următoarele condiții minime de studii:

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. e), în cadrul colegiilor terțiare nonuniversitare, organizate în cadrul instituțiilor de învățământ superior, pot preda cadre didactice titulare și asociate în instituția de învățământ superior, conform regulamentului privind organizarea colegiilor terțiare nonuniversitare adoptat de senatul instituției de învățământ superior.

(3) Condițiile de ocupare a funcțiilor didactice specifice: CCD, școlilor din spital și funcția de profesor-mentor se stabilesc prin metodologie aprobată de ministrul educației.

(4) Pentru ocuparea tuturor funcțiilor didactice de profesor din învățământul vocațional teologic este necesar avizul cultului recunoscut oficial de stat.

(5) Pentru absolvenții programelor de studii universitare din cadrul învățământului superior de scurtă sau lungă durată din perioada anterioară aplicării Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare, și ale programelor de formare psihopedagogică se consideră îndeplinite condițiile minime de studii pentru ocuparea funcțiilor didactice de predare din învățământul preuniversitar.

(6) În situații justificate de lipsa de personal calificat la nivelul unității de învățământ preuniversitar, pot fi angajați cu statut de cadru didactic asociat, pe perioadă determinată de cel mult un an școlar, în regim de plata cu ora, și absolvenți ai învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială conform prevederilor Legii învățământului superior sau masteranzi ai programului de master didactic, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(7) În situații justificate de lipsa personalului titular la nivelul unității de învățământ preuniversitar, pot fi angajați cu statut de cadru didactic suplinitor debutant pe perioadă determinată, absolvenți ai învățământului superior de licență în domeniul postului și ai programului de formare psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(8) În situații justificate de lipsa personalului calificat la nivelul unității de învățământ preuniversitar, pot fi angajați cu statut de cadru didactic suplinitor fără studii corespunzătoare postului, pe perioadă determinată, absolvenți ai învățământului superior de licență în alt domeniu decât cel corespunzător postului și ai programului de formare psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(1) În învățământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs național unic organizat de DJIP/DMBIP, conform metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației, după consultarea partenerilor de dialog social, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.

(2) În învățământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, județean ori interjudețean, în baza reglementărilor proprii. Unitățile de învățământ preuniversitar particular decid și ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în condițiile alin. (1).

(3) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate are caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 176.

(4) În învățământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor se face de către DJIP/DMBIP.

(5) În învățământul preuniversitar de stat, angajarea pe post/catedră a personalului didactic de predare se face de către directorul unității de învățământ, în calitate de reprezentant legal al acesteia, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, prin încheierea contractului individual de muncă.

(6) În învățământul preuniversitar particular, validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat în baza alin. (1), se realizează de către DJIP/DMBIP, și angajarea pe post a personalului didactic de predare se realizează de către conducerea unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP. În situația concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat conform alin. (2), angajarea pe post a personalului didactic de predare se face prin decizia conducerii unității de învățământ, care se comunică în scris DJIP/DMBIP.

(7) În vederea ocupării prin concurs național unic, catedra este constituită din cel puțin o jumătate de normă didactică de predare, potrivit dispozițiilor art. 207 alin. (4), la nivelul uneia sau mai multor unități de învățământ preuniversitar. Procedura de constituire a posturilor didactice la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar se aprobă prin ordin al ministrului educației.

(8) Prin excepție de la alin. (1), posturile didactice/catedrele vacante/rezervate din cadrul unităților de învățământ aflate în structura sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior, pot fi ocupate cu personal didactic din instituțiile de învățământ superior, cu respectarea prevederilor art. 176, înainte de organizarea concursului național de ocupare a posturilor, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, după consultarea partenerilor de dialog social.

(9) Pentru posturile didactice/catedrele vacante și rezervate din unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, care școlarizează exclusiv în învățământ tehnic și au o pondere majoritară a învățământului dual, candidaturile vor fi însoțite de avizul consiliului de administrație al unității de învățământ.

(1) Organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare și administrative dintr-o unitate de învățământ de stat sunt coordonate de director. Consiliul de administrație al unității de învățământ aprobă comisiile de concurs și validează rezultatele concursului.

(2) Angajarea, prin încheierea contractului individual de muncă, a personalului didactic auxiliar și administrativ în unitățile de învățământ de stat cu personalitate juridică se face de către directorul unității, cu aprobarea consiliului de administrație. În cazul unităților de învățământ particular, angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar și administrativ se face de către director, în baza hotărârii consiliului de administrație.

(3) Înscrierea la concursul de ocupare a posturilor didactice auxiliare și administrative de la alin. (1) se poate realiza și în format online.

(1) La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar și instituții din sistemul național de învățământ preuniversitar, se realizează anual evaluarea activității personalului didactic de predare și didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabilește prin ordin al ministrului educației.

(2) Rezultatele evaluării stau la baza hotărârii consiliului de administrație privind acordarea calificativului anual și a gradației de merit.

(3) Evaluarea anuală a activității manageriale desfășurate de directorii și directorii adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și a inspectorilor școlari din cadrul DJIP/DMBIP se realizează de către DJIP/DMBIP, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației. În cazul unităților de învățământ preuniversitar particular, activitatea managerială a directorilor este evaluată de către consiliul de administrație.

(4) Evaluarea anuală a activității inspectorilor școlari din birourile județene/biroul Municipiului București ARACIIP se realizează de către directorul biroului teritorial, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(5) Evaluarea anuală a activității manageriale desfășurate de personalul de conducere al DJIP/DMBIP se realizează de Ministerul Educației, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(6) Evaluarea directorului biroului județean ARACIIP se realizează de ARACIIP, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(7) Ministerul Educației dezvoltă Programul național de stimulare a excelenței didactice, finanțat din propriul buget, din care se premiază excelența didactică, respectiv profesorii cu rezultate excelente în practica didactică, profesorii care aplică practici inovative și cei care lucrează cu elevi în risc educațional și care demonstrează progres în învățarea acestora.

(8) Metodologia pentru implementarea Programului național de stimulare a excelenței didactice se aprobă prin ordin al ministrului educației.

(1) Consiliile de administrație ale unităților de învățământ pot propune modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei, pentru cadrele didactice care au promovat examenul de licențiere în cariera didactică, au obținut nota/media de cel puțin 7 la un concurs național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar în ultimii 6 ani și dacă postul este vacant.

(2) Cadrele didactice care beneficiază de prevederile alin. (1) au dreptul să participe la etape ale mobilității de personal didactic, potrivit metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social și aprobate prin ordin al ministrului educației.

(1) În unitățile de învățământ preuniversitar, precum și în cele asociate în consorțiile școlare/consorțiile de învățământ dual poate fi angajat personal didactic de predare cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe durata de viabilitate a postului sau pentru o perioadă determinată de cel mult un an școlar, cu posibilitatea prelungirii contractului sau în regim de plata cu ora, în condițiile legii.

(2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unităților de învățământ și al consorțiilor școlare/consorțiilor de învățământ dual se face pe baza planurilor-cadru de învățământ și a normativelor privind formațiunile de studiu în vigoare.

(3) Activitățile de laborator și instruire practică din învățământul liceal se pot desfășura pe grupe, pe baza normativelor în vigoare privind formațiunile de studiu.

(4) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învățământul preuniversitar de stat cu personal didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată se organizează potrivit dispozițiilor art. 177 alin. (1). Concursul constă în inspecție specială la clasă/probă practică și probă scrisă.

(5) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învățământul preuniversitar de stat cu personal încadrat în regim de plata cu ora, cu personal didactic de predare asociat sau pensionat se organizează la nivelul unităților de învățământ, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.

(6) Încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic, vacantarea posturilor didactice/catedrelor, ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi didactice/catedre și angajarea personalului didactic de predare se realizează conform metodologiei-cadru prevăzute la art. 177 alin. (1).

(7) Consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată ori pe perioada viabilității postului didactic/catedrei și statutul acestora: vacante, rezervate și le comunică DJIP/DMBIP.

(8) DJIP/DMBIP analizează și actualizează, în colaborare cu unitățile de învățământ, oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate în vederea avizării.

(9) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afișare la DJIP/DMBIP și la unitățile de învățământ respective, precum și pe site-ul acestor instituții cu cel puțin 30 de zile înaintea declanșării procedurilor de selecție și angajare pe aceste posturi didactice/catedre.

(10) Candidatul care solicită angajarea cu contract individual de muncă pe un post didactic/o catedră cu predare în altă limbă decât cea în care și-a făcut studiile susține, în fața unei comisii de specialitate, o probă de competențe lingvistice de specialitate pentru limba de predare.

(11) Subiectele pentru proba scrisă la concursul național organizat de DJIP/DMBIP se stabilesc de Ministerul Educației, iar lucrările scrise se evaluează de comisii, pe specialități, în centre de evaluare stabilite de Ministerul Educației. Subiectele pentru concursurile organizate de unitățile de învățământ particulare se stabilesc de către acestea, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educației.

(12) În învățământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administrație al DJIP/DMBIP. Încheierea contractului individual de muncă se face de directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP.

(13) Concursul național, prevăzut la alin. (11), va conține o probă de evaluare a competențelor digitale.

(1) Candidații care au promovat examenul de licențiere în învățământ, precum și personalul didactic de predare cu drept de practică în învățământul preuniversitar care au ocupat un post didactic/catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concurs național, organizat în condițiile metodologiei prevăzute la art. 177 alin. (1), devin titulari în învățământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare emise de DJIP/DMBIP, directorul unității de învățământ încheie cu aceștia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

(2) Absolvenții de liceu pedagogic cu specializarea „Pedagogia învățământul primar“ care, în urma promovării concursului național, îndeplinesc condițiile pentru a ocupa un post didactic pe perioadă nedeterminată pentru funcția didactică de învățător/învățătoare prevăzută la art. 165 alin. (1) lit. b), încheie cu directorul unității de învățământ un contract individual de muncă pe o perioadă determinată de 6 ani, o singură dată. În situația în care acești candidați finalizează cu diplomă un program de studii universitare de licență cu specializarea „Pedagogia învățământului primar“ și promovează examenul prevăzut la art. 174 alin. (1), în termen de 6 ani de la ocuparea postului didactic, consiliul de administrație hotărăște modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, urmând să ocupe funcția didactică de profesor pentru învățământ primar.

(3) Pentru candidații care nu au obținut licențierea în învățământ și au ocupat un post didactic vacant, prin concurs național, directorul unității de învățământ încheie cu aceștia contractul individual de muncă pe o perioadă determinată de cel mult un an școlar. În situația în care acești candidați promovează, în termen de 3 ani, de la ocuparea postului didactic/catedrei vacant(e) prin concurs național, examenul pentru licențierea în învățământ, consiliul de administrație hotărăște modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.

(4) Candidații care au ocupat prin concurs național, în condițiile metodologiei, un post didactic/o catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o catedră rezervat(ă), pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, încheie, cu directorul unității de învățământ, contract individual de muncă pe o perioadă determinată, până la revenirea titularului pe post/catedră, dar nu mai mult de sfârșitul anului școlar. Consiliul de administrație al unității de învățământ poate hotărî prelungirea contractului individual de muncă și pentru anul școlar următor, în condițiile prevăzute de metodologia-cadru prevăzută la art. 177 alin. (1).

(5) Cadrele didactice asociate și pensionate care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/rezervat(ă), indiferent de numărul de ore din care este constituită, prin concursul prevăzut la art. 181 alin. (5), încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unității de învățământ.

(5^1) Începând cu data de 1 septembrie 2025, în sistemul de învățământ preuniversitar de stat, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere gradația de vechime în muncă, treapta de vechime în învățământ și gradul didactic corespunzător, la care se adaugă, după caz, următoarele majorări/sporuri: majorarea pentru predare simultană, indemnizația pentru învățământ special sau spor pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, indemnizație pentru zone izolate, spor de handicap și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, raportat la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, stabilit anual prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

(6) DJIP/DMBIP centralizează la nivel județean/al municipiului București posturile didactice și orele rămase neocupate, care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie, elaborată după consultarea partenerilor de dialog social și aprobată prin ordin al ministrului educației.

(7) Reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar participă cu statut de observator la toate etapele de organizare și desfășurare a concursurilor organizate de DJIP/DMBIP sau de unitățile de învățământ.

(8) Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului școlar se ocupă pe perioadă determinată, prin detașare, prin plata cu ora, până la sfârșitul anului școlar ori până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar. În situația în care posturile didactice nu pot fi astfel ocupate până la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP organizează, la nivel județean/al municipiului București, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic de predare.

(9) În mod excepțional, până la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP poate organiza testări prin interviu și lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată de cel mult un an școlar a personalului fără studii corespunzătoare postului, cu respectarea prevederilor art. 170. La testare pot participa, în mod excepțional, și persoane care au absolvit cel puțin liceul, cu diplomă de bacalaureat, în condițiile metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic.

(10) Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului școlar se ocupă la nivelul unității de învățământ, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(11) Încetarea contractului individual de muncă al personalului didactic de predare din unitățile de învățământ de stat cu personalitate juridică se dispune prin decizia directorului unității, în condițiile legii, cu aprobarea consiliului de administrație, iar, din unitățile de învățământ preuniversitar particular, de către conducerea unității de învățământ. Deciziile emise privind încetarea contractului individual de muncă al personalului didactic de predare, în situația în care contractul individual de muncă nu încetează de drept, se transmit către DJIP/DMBIP care, pentru personalul didactic de predare din unitățile de învățământ de stat, va emite decizia de constatare a încetării contractului individual de muncă.

(1) Președintele României, persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcții de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului și în Ministerul Educației, precum și cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, care au calitatea de cadre didactice titulare, angajate cu contract pe perioadă nedeterminată, au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții, cu păstrarea tuturor drepturilor.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, care îndeplinesc funcția de prefect sau subprefect, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, primar, viceprimar, precum și cadrelor didactice trecute în funcții de conducere, de îndrumare și control în sistemul de învățământ, de cultură, de tineret și sport, în funcții de conducere, de îndrumare și control în birourile județene/biroul Municipiului București ale ARACIIP. De aceleași drepturi beneficiază și cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcții de specialitate la CNFDCD și în CCD, la comisiile și agențiile din subordinea Administrației Prezidențiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educației, după caz.

(3) Persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar au dreptul de rezervare a postului sau a catedrei, conform prevederilor legale în vigoare și contractului colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.

(4) Prevederile alin. (1) se aplică și personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis să desfășoare activități în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituții ale UE ori în alte organisme sau instituții de drept public internațional, ca reprezentant al unei instituții publice ori al statului român, pentru perioada respectivă, precum și însoțitorii acestora, dacă sunt personal didactic de predare.

(5) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenții guvernamentale, interuniversitare sau interinstituționale, beneficiază de rezervarea postului didactic sau a catedrei.

(6) Personalul didactic are dreptul la suspendarea activității didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copiilor cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinți sau reprezentanții legali.

(7) De prevederile alin. (1) beneficiază și personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată care îndeplinește serviciul militar la declararea mobilizării totale sau parțiale, a stării de război, respectiv la instituirea stării de asediu sau de urgență.

(8) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, în condițiile alin. (1)-(7), se consideră vechime în învățământ.

(9) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an școlar, o dată la 10 ani consecutivi, cu aprobarea unității de învățământ, cu rezervarea postului pe perioada respectivă.

(10) Personalului didactic titular în învățământul preuniversitar care beneficiază de pensie de invaliditate, stabilită în condițiile legislației în vigoare, i se va rezerva catedra/postul didactic pe durata invalidității. Contractul individual de muncă este suspendat până la finalizarea procedurilor de autoritățile competente, pentru constatarea schimbării gradului de invaliditate sau redobândirea capacității de muncă. Rezervarea catedrei/postului didactic încetează de la data emiterii de către autoritățile competente a deciziei prin care se constată pierderea definitivă a capacității de muncă.

(1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională prin programe și activități de formare, precum și etapele de evoluție în carieră, după obținerea dreptului de liberă practică pentru cariera didactică.

(2) Evoluția în carieră se realizează prin obținerea gradului didactic II, gradului didactic I și a titlului de profesor emerit.

(3) Gradul didactic II și gradul didactic I sunt titluri obținute în urma unor examene care atestă dobândirea competențelor la nivelul de complexitate aferent etapei de evoluție în carieră, potrivit profilului cadrului didactic aprobat prin ordin al ministrului educației, specific nivelului de învățământ.

(4) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum și procedura de organizare și desfășurare a examenelor pentru obținerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.

(5) Gradul didactic II se obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la obținerea licențierii în cariera didactică. Evaluarea pentru obținerea gradului didactic II cuprinde următoarele etape:

(6) Etapele prevăzute la alin. (5) lit. a), c) și d) sunt realizate de către DJIP/DMBIP și de Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică. Proba de evaluare a competențelor în didactica specialității va fi organizată de DJIP/DMBIP în colaborare cu instituțiile de învățământ superior care furnizează programe de formare inițială pentru cadrele didactice.

(7) Proba de evaluare prevăzută la alin. (5) lit. e) este elaborată pe baza unei tematici și a unei bibliografii pentru fiecare specialitate în parte, aprobate prin ordin al ministrului educației.

(8) Gradul didactic I se obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la acordarea gradului didactic II. Evaluarea pentru obținerea gradului didactic I cuprinde următoarele etape:

(9) În caz de nepromovare, examenele pentru obținerea gradelor didactice II, respectiv I pot fi repetate la un interval de cel puțin 2 ani școlari.

(10) Personalul didactic de predare care a obținut media 10 la licențierea în învățământ sau la gradul didactic II se poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme față de perioada prevăzută de prezenta lege.

(10^1) În cazul în care candidatul înscris la examenul pentru obținerea licențierii în cariera didactică/definitivare, precum și la examenul pentru acordarea gradului didactic II sau I, după data programării acestuia, intră, la cerere, în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și în concediu de acomodare, în conformitate cu prevederile legale, acesta are dreptul să continue inspecțiile sau, după caz, să susțină examenul la prima sesiune organizată după reluarea activității, fără a fi necesară reluarea inspecțiilor ori a altor probe sau examene deja efectuate în vederea înscrierii. Dispozițiile prezentului alineat se aplică și în cazul concediilor succesive.

(11) În cazul în care cadrele didactice au dobândit două sau mai multe specializări, licențierea în învățământ și gradele didactice II și I obținute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specializările dobândite prin studii.

(12) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educației.

(1) Personalul didactic de predare care a obținut gradul didactic I și are performanțe deosebite în activitatea didactică poate dobândi, prin ordin al ministrului educației, titlul de profesor emerit în sistemul de învățământ preuniversitar.

(2) Criteriile de obținere a titlului de profesor emerit se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.

(3) Persoana care obține titlul de profesor emerit dobândește calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice, precum și recunoașterea unei expertize de către autoritățile și instituțiile de la nivel național și județean. Ministerul Educației poate solicita persoanei care deține titlul de profesor emerit sprijin în activități desfășurate în teritoriu.

(4) Profesorul emerit are prioritate la ocuparea unui post prin transfer/pretransfer și prioritate la ocuparea posturilor didactice, în condiții de medii egale.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3), calitatea de mentor poate fi acordată și personalului didactic de predare care a obținut gradul didactic I și care nu are titlul de profesor emerit, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.

(1) Ministerul Educației stabilește strategia de formare în cariera didactică și coordonează implementarea‚ monitorizarea și evaluarea acesteia la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar‚ în conformitate cu politicile educaționale naționale, prin CNFDCD.

(2) CNFDCD este instituție publică de interes național, care realizează cartografierea periodică a nevoilor de formare, stabilește prioritățile periodice de formare continuă în relație cu politicile și strategiile educaționale naționale și gestionează programe de formare continuă a personalului didactic, care pot fi derulate în colaborare cu instituțiile de învățământ superior care furnizează programe de formare inițială pentru cadrele didactice.

(3) CNFDCD și CCD sunt centre de resurse, asistență și sprijin pentru dezvoltarea profesională și managerială a personalului didactic și sunt furnizori de formare continuă.

(4) CCD-urile sunt autorizate/acreditate și evaluate periodic de către Autoritatea Națională pentru Calificări, denumită în continuare ANC, în calitate de furnizori de formare continuă. Evaluările se realizează în baza metodologiei privind autorizarea/acreditarea centrelor de evaluare a competențelor profesionale obținute în contexte de învățare nonformală și informală, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea ANC, prevăzută la art. 196 alin. (3) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

(5) Gestionarea de către CNFDCD a programelor de formare la nivel național se realizează prin structurile sale teritoriale, CCD și în colaborare cu instituțiile de învățământ superior care furnizează programe de formare inițială pentru cadrele didactice.

(6) CNFDCD în baza acreditării ANC poate autoriza/acredita centre de evaluare a competențelor profesionale obținute în contexte de învățare nonformală și informală care furnizează doar programe de formare dedicate exclusiv cadrelor didactice.

(7) CNFDCD desfășoară procesele de autorizare/acreditare în baza unei proceduri distincte, simplificată și adecvată la context, prevăzută într-o secțiune distinctă în metodologia privind acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a competențelor profesionale, prevăzută la alin. (4).

(8) CNFDCD are obligația de a informa constant ANC cu privire la procesul de autorizare/acreditare desfășurat, în vederea actualizării Registrului național al centrelor de evaluare a competențelor profesionale obținute în contexte de învățare nonformală și informală.

(9) În cazul în care ANC constată, în baza raportărilor periodice, că CNFDCD a încălcat prevederile legale privind acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a competențelor profesionale, acesta va fi supus unei evaluări în vederea menținerii sau nu a acreditării.

(10) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control și recalificarea profesională se bazează pe profilul profesional al cadrului didactic și pe standardele profesionale pentru funcțiile didactice și are următoarele scopuri:

(11) Descrierea competențelor prevăzute la alin. (10) se realizează prin metodologia privind rezultatele învățării în domeniul formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control, aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.

(12) Modalitățile de evaluare și certificare a acestora se realizează prin intermediul Sistemului european de credite transferabile (ECTS), în baza metodologiei de acordare a ECTS în învățarea pe tot parcursul vieții, ce se aprobă prin ordin al ministrului educației.

(13) CCD-urile și centrele de evaluare și certificare prevăzute la alin. (5) eliberează certificate de competențe profesionale, însoțite de o anexă a certificatului, denumită Supliment descriptiv al certificatului, în care se precizează rezultatele învățării.

(14) Portofoliul profesional al cadrului didactic reprezintă totalitatea documentelor referitoare la activitatea profesională, didactică și de învățare pe tot parcursul vieții a acestuia.

(15) Portofoliul profesional al cadrului didactic este utilizat în următoarele situații:

(16) Portofoliul profesional al cadrului didactic cuprinde în mod obligatoriu:

(17) Programele de formare continuă în învățământul tehnologic se realizează numai împreună cu mediul de afaceri.

(1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.

(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.

(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:

(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.

(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.

(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.

(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.

(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.

(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).

(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.

(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor.

(1) Prin restrângere de activitate se înțelege:

(2) În condițiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învățământ preuniversitar beneficiază de soluționarea restrângerii de activitate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, prin:

(3) Cadrele didactice titulare în sistemul de învățământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de pretransfer consimțit între unitățile de învățământ. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din învățământul preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular, la cererea acestuia, poate trece de la o unitate de învățământ cu personalitate juridică/unitate de educație extrașcolară la o altă unitate de învățământ cu personalitate juridică/unitate de educație extrașcolară ori dintr-o specializare în alta în aceeași unitate sau la o altă unitate de învățământ, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învățământ preuniversitar.

(4) Pretransferul se realizează la nivelul unității de învățământ, la nivelul consorțiului școlar/consorțiului de învățământ dual, în aceeași unitate administrativ-teritorială, în unitatea administrativ-teritorială în care își are domiciliul cadrul didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar sau pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social și aprobate prin ordin al ministrului educației.

(5) La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluționarea restrângerii de activitate/pretransfer consimțit între unitățile de învățământ, poate participa personalul didactic de predare titular în unități de învățământ preuniversitar de stat și personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar particular, dacă se află în una dintre următoarele situații:

(6) Personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unități de învățământ aflate în zone din mediul rural, defavorizate sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor de dialog social, prin ordin al ministrului educației și cercetării, beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 1 salariu minim brut pe țară cu obligația ca, pentru o perioadă de 5 ani școlari, să rămână titular în unitatea de învățământ respectivă. Prima se asigură din bugetul Ministerului Educației și Cercetării și se acordă o singură dată, indiferent de numărul de repartizări/transferuri/pretransferuri.

(7) Personalul didactic titular care a dobândit titlul de profesor emerit are prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin transfer, prin repartizare, respectiv prin transfer/pretransfer consimțit între unitățile de învățământ.

(8) La nivelul consorțiului școlar/consorțiului de învățământ dual, are prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin transfer/pretransfer, în unitățile membre ale consorțiului, personalul didactic titular al unităților care fac parte din consorțiu.

(1) Personalul didactic de predare titular și personalul didactic auxiliar angajat cu contract pe perioadă nedeterminată în învățământul preuniversitar poate fi detașat în interesul învățământului, cu acordul său, pentru ocuparea unor posturi din unități de învățământ, unități de educație extrașcolară, DJIP/DMBIP, CCD, precum și pentru ocuparea unor funcții de specialitate în Ministerul Educației și Cercetării, la solicitarea unităților/instituțiilor.

(2) Personalul didactic de predare titular în învățământul preuniversitar, care se distinge prin calități profesionale, manageriale și morale, poate fi detașat în interesul învățământului, cu acordul său, pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an școlar a conducerii unităților de învățământ, unităților de educație extrașcolară, DJIP/DMBIP, birourilor județene ale ARACIIP/biroului Municipiului București ARACIIP și a funcțiilor de îndrumare și control din DJIP/DMBIP și din birourile județene ale ARACIIP/biroului Municipiului București ARACIIP.

(3) În cazul în care nu se poate asigura numirea prin detașare în interesul învățământului, conducerea interimară va fi asigurată de un cadru didactic membru al consiliului de administrație din unitatea de învățământ, cu acordul acestuia, căruia i se deleagă atribuțiile specifice funcției de conducere, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de 60 de zile calendaristice și fără a depăși sfârșitul anului școlar. În această ultimă situație, în baza avizului consiliului de administrație al inspectoratului școlar, inspectorul școlar general emite decizie de delegare a atribuțiilor specifice funcției.

(4) Detașarea în interesul învățământului a personalului didactic titular, pe posturi didactice/catedre, se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani școlari consecutivi, cu păstrarea calității de titular în învățământul preuniversitar. Detașarea în interesul învățământului se realizează conform metodologiei elaborate după consultarea partenerilor de dialog social și aprobate prin ordin al ministrului educației.

(5) Detașarea la cerere a personalului didactic titular în învățământul preuniversitar se realizează prin concurs sau concurs specific, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Detașarea la cerere a personalului didactic titular se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani școlari consecutivi, cu păstrarea calității de titular în învățământul preuniversitar.

(6) Asigurarea conducerii unei unități de învățământ preuniversitar particular, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârșitul anului școlar, se poate realiza de personalul didactic de predare care se distinge prin calități profesionale, manageriale și morale, după cum urmează:

(7) La nivelul consorțiului școlar/consorțiului de învățământ dual, prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin detașare între unitățile membre ale consorțiului au cadrele didactice titulare în unitățile de învățământ care fac parte din consorțiu.

(8) Pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate la disciplina „Religie“ sunt necesare avizele eliberate de cultele recunoscute oficial de stat, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate.

(1) Personalul didactic auxiliar este format din:

(2) Personalul de sprijin în vederea sprijinirii procesului educațional printr-o abordare integrată a nevoilor antepreșcolarului/preșcolarului/elevului, profesioniști din alte domenii fundamentale ale dezvoltării copilului și adolescentului: sănătate, consiliere/evaluare/terapie psihologică și asistență socială, este încadrat în sistemul de învățământ preuniversitar cu statut de personal didactic auxiliar.

(3) Procedura și criteriile de selecție a profesioniștilor menționați la alin. (2) se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.

(1) Pentru ocuparea funcțiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiții de studii:

(2) Pentru funcțiile didactice auxiliare prevăzute la art. 192 alin. (1) lit. o) și p), condițiile de studii sunt stabilite prin legislația care le reglementează activitatea.

(3) Pentru funcția didactică auxiliară de informatician sau analist programator, condițiile de studii, vechime și competențe sunt stabilite prin ordin al ministrului educației.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. i), pentru funcția de mediator școlar, în comunitățile cu populație semnificativă de etnie romă, unde nu există mediator școlar care să îndeplinească condițiile de studii prevăzute de lege - absolvirea, cel puțin, a clasei a XII-a/XIII-a, fără diplomă de bacalaureat, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator școlar, recunoscut de Ministerul Educației.

(5) Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, este autorizat ca, în funcție de dinamica învățământului, să propună stabilirea și reglementarea de noi funcții didactice auxiliare prin hotărâre a Guvernului.

(1) Recrutarea, încadrarea, formarea și evaluarea persoanelor care realizează managementul unităților de învățământ preuniversitar se realizează în baza standardelor profesionale care formează profilul profesional al managerului școlar, aprobate prin ordin al ministrului educației.

(2) Funcțiile didactice de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar sunt:

(3) Alte funcții didactice de îndrumare și control și alte funcții specifice se stabilesc prin actele normative care reglementează organizarea și funcționarea instituțiilor ce se înființează în baza și în aplicarea prezentei legi.

(4) Directorul și directorul adjunct din învățământul preuniversitar au obligația să urmeze un program de formare profesională, în primul an al fiecărui mandat de management. Programul de formare profesională trebuie să fie în domeniul managementului școlar și reprezintă criteriu de evaluare a activității manageriale a acestuia.

(5) Programul de formare profesională menționat la alin. (4) este furnizat de CNFDCD, inclusiv prin intermediul CCD sau furnizori acreditați potrivit dispozițiilor art. 187 alin. (6).

(6) Directorul și directorul adjunct din învățământul preuniversitar care exercită primul mandat de management educațional este consiliat în activitate de un mentor pentru management educațional.

(7) Se înființează Corpul Managerilor Educaționali, format din mentorii pentru management educațional, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educației, care are drept scop dezvoltarea politicilor publice din educație și derularea activității de mentorat pentru directorii aflați la început de carieră și asigură monitorizarea, evaluarea și respectarea principiilor etice și a conduitei deontologice în managementul școlar. Metodologia privind constituirea, organizarea concursului de selecție și funcționarea Corpului Managerilor Educaționali se aprobă prin ordin al ministrului educației.

(8) Corpul Managerilor Educaționali colaborează, în condițiile stabilite de Ministerul Educației, cu CNFDCD în vederea desfășurării activităților de organizare și furnizare de formare continuă pentru personalul didactic de conducere, îndrumare și control, precum și pentru identificarea, evaluarea și recunoașterea rezultatelor învățării nonformale și informale pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar.

(9) Funcțiile de conducere, îndrumare și control și funcțiile de la nivelul DJIP/DMBIP, CNFDCD, CCD, ARACIIP și al birourilor județene/biroului municipiului București ale/al acesteia și al CJRAE/CMBRAE nu sunt funcții publice prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ. În cazul unităților de învățământ cu predare integrală în limbile minorităților naționale, directorul are obligația cunoașterii limbii respective. În cazul unităților de învățământ cu secții de predare în limbile minorităților naționale/studiul limbii minorității naționale, unul dintre directori are obligația cunoașterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizației care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

(2) Directorul unității de învățământ de stat are următoarele atribuții:

(3) Structurile și funcțiile de conducere ale unităților de învățământ particular și confesional, atribuțiile, modul de constituire, precum și durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare și funcționare ale acestora, în concordanță cu prevederile legale.

(4) Atribuțiile directorului unității de învățământ particular sunt stabilite de consiliul de administrație în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare și funcționare al acesteia.

(5) În îndeplinirea atribuțiilor, directorul emite decizii și note de serviciu.

(6) În unitățile de învățământ liceal militar, atribuțiile prevăzute la alin. (2) sunt exercitate de către comandant.

(1) Procedura de recrutare și selecție a directorilor și directorilor adjuncți din unitățile de învățământ de stat se bazează pe un proces care cuprinde următoarele etape:

(2) Recrutarea pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ se realizează prin concurs național, organizat prin DJIP/DMBIP, sub coordonarea Ministerului Educației, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

(3) Poate participa la concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct personalul didactic de predare titular în învățământul preuniversitar care îndeplinește următoarele condiții:

(4) Persoanele care au câștigat concursul sunt numite în funcțiile de director și de director adjunct pentru o perioadă de 4 ani, prin decizie a directorului general al DJIP/DMBIP. De la data numirii, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice funcției, directorul și directorul adjunct încheie cu directorul general al DJIP/DMBIP un contract de management educațional.

(5) În urma selectării prin concurs, directorul supune avizării consiliului de administrație al unității de învățământ și, ulterior, primarului, în vederea aprobării, planul de management administrativ-financiar pentru perioada mandatului de 4 ani și încheie cu primarul un contract de management administrativ-financiar.

(6) Conținutul contractului de management educațional și al contractului de management administrativ-financiar este aprobat prin ordin al ministrului educației și conține indicatori de performanță care iau în calcul specificul unității de învățământ, obiectivele naționale și locale în zona educației.

(7) Anual, autoritatea publică locală efectuează evaluarea respectării planului de management administrativ-financiar și poate propune consiliului de administrație al DJIP/DMBIP eliberarea din funcție a directorului unității de învățământ preuniversitar. Hotărârea finală aparține DJIP/DMBIP.

(1) DJIP/DMBIP numește comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director și director adjunct al unității de învățământ preuniversitar sau al unității de învățământ pentru activități extrașcolare. Comisia de concurs pentru funcțiile de conducere din Palatul Național al Copiilor este constituită la nivelul Ministerului Educației, prin ordin al ministrului educației.

(2) Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director și director adjunct al unității de învățământ preuniversitar se stabilește conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Din comisia de concurs fac parte și reprezentanți ai mediului economic și de afaceri. La organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct al unității de învățământ preuniversitar participă cu statut de observator reprezentanți ai federațiilor sindicale reprezentative la nivel de negociere colectivă învățământ preuniversitar, un reprezentant al elevilor, desemnat de Consiliul Național al Elevilor, și un reprezentant desemnat de federațiile reprezentative ale asociațiilor de părinți cu activitate relevantă la nivel național.

(3) Consiliul de administrație al DJIP/DMBIP validează rezultatele concursului de ocupare a funcțiilor de director și director adjunct. Directorul general al DJIP/DMBIP emite decizia de numire în funcția de director și de director adjunct.

(4) Directorul, respectiv directorul adjunct al unității de învățământ de stat, numiți în urma concursului național, pot fi eliberați din funcție:

(5) Directorul unității de învățământ particular și confesional poate fi eliberat din funcție, la propunerea consiliului de administrație, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.

(6) În cazul vacantării funcției de director sau de director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru didactic titular, numit prin detașare în interesul învățământului, prin decizia directorului general, cu avizul consiliului de administrație al DJIP/DMBIP și cu acordul scris al persoanei solicitate.

(1) Ocuparea funcției de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se realizează prin concurs, organizat de Ministerul Educației, care cuprinde următoarele etape:

(2) Se poate înscrie la concursul pentru ocuparea funcției de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP personalul didactic de predare titular în învățământ, care îndeplinește următoarele condiții:

(3) Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se aprobă prin ordin al ministrului educației.

(4) Persoanele care au câștigat concursul sunt numite în funcția de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP pentru o perioadă de 4 ani, prin ordin al ministrului educației. De la data numirii, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice funcției, încheie cu ministrul educației contractul de management.

(5) Directorii generali/Directorii generali adjuncți sunt evaluați anual, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, prin raportare la clauzele prevăzute în contractul de management încheiat cu ministrul educației.

(6) Conținutul contractului de management este aprobat prin ordin al ministrului educației.

(7) Numirea în funcție a personalului didactic care a promovat concursul pentru ocuparea funcțiilor de îndrumare și de control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu avizul Ministerului Educației, pentru o perioadă de 4 ani.

(8) Personalul de îndrumare și control numit prin concurs încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP, ca formă specifică de contract individual de muncă.

(1) Funcțiile de îndrumare și control din DJIP/DMBIP se ocupă prin concurs de către cadrele didactice titulare în învățământul preuniversitar care îndeplinesc următoarele condiții:

(2) Concursul constă într-o probă scrisă și un interviu, organizat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(3) Comisia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de îndrumare și control din DJIP/DMBIP este formată din: directorul general - în calitate de președinte și doi reprezentanți ai Ministerului Educației, din care unul poate fi un profesor sau un conferențiar universitar din profilul postului pentru care candidează. La organizarea și desfășurarea concursului participă de drept, cu statut de observatori, reprezentanți ai federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, un reprezentant al elevilor, desemnat de Consiliul Național al Elevilor, și un reprezentant desemnat de federațiile reprezentative ale asociațiilor de părinți cu activitate relevantă la nivel național.

(4) Numirea în funcție a personalului didactic care a câștigat concursul pentru ocuparea funcțiilor de îndrumare și de control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu avizul Ministerului Educației, pentru o perioadă de 4 ani.

(5) Personalul de îndrumare și control numit prin concurs încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP.

(1) Funcția de conducere de director al unui birou județean al ARACIIP, respectiv funcțiile de conducere de director din cadrul CCD se ocupă prin concurs național organizat de Ministerul Educației, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(2) Pot ocupa funcția de director al unui birou teritorial cadrele didactice care îndeplinesc următoarele condiții:

(3) Concursul constă în evaluarea portofoliului managerial întocmit de candidat, probă scrisă și susținerea unei probe de interviu în fața unei comisii de concurs‚ organizat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(4) La organizarea și desfășurarea concursului participă de drept, cu statut de observatori, reprezentanți ai organizațiilor sindicale afiliate la federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.

(1) Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică și securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg din prezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcționar public cu statut special.

(2) Funcțiile didactice specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică și securitate națională din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională sunt următoarele:

(3) Funcțiile didactice prevăzute la alin. (2) lit. a) se prevăd în statele de organizare ale unităților de învățământ preuniversitar militar cu grade militare, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) cu grade profesionale de poliție/poliție penitenciară sau grade militare, după caz, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(4) Funcțiile vacante de instructori militari, de apărare, ordine publică și securitate națională din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se ocupă prin modalitățile prevăzute de legislația specifică aplicabilă Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor și altor instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale.

(5) Procedura de ocupare a funcțiilor specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică și securitate națională se stabilește prin ordin al ministrului de resort.

(6) Condițiile generale de selecție pentru ocuparea funcțiilor din corpul instructorilor militari, de ordine și securitate publică din unitățile de învățământ preuniversitar din Ministerul Apărării Naționale și din Ministerul Afacerilor Interne sunt următoarele:

(7) Pentru funcțiile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute la alin. (6) lit. a), absolvirea programelor de formare psihopedagogică sau a masterului didactic se realizează în maximum 3 ani de la numirea în funcție.

(7^1) Funcțiile vacante de instructori militari, de apărare, ordine publică și securitate națională din unitățile de învățământ preuniversitar ale Ministerului Afacerilor Interne se ocupă prin concurs sau examen, după caz, organizat prin aplicarea în mod corespunzător a normelor legale specifice ocupării prin această modalitate a posturilor vacante, prevăzute de legislația incidentă categoriei de personal din care fac parte.

(8) La concursul/examenul de ocupare a funcțiilor de instructor militar, instructor de poliție, respectiv de instructor militar principal/instructor de poliție principal, în specialitățile informatică, limbi străine și educație fizică și sport, din unitățile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne, pot participa, prin excepție de la prevederile alin. (6) lit. a), și candidați care au obținut gradul didactic II în specialitatea funcției pentru care se organizează concursul.

(9) Condițiile generale de selecție a candidaților pentru ocuparea funcțiilor de ofițer profesor din unitățile de învățământ preuniversitar ale Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor:

(10) Personalul care ocupă funcții de ofițer profesor în unitățile de învățământ preuniversitar ale Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor are obligația să absolve modulul psihopedagogic ori programele de formare psihopedagogică de nivel I sau II sau masterul didactic în termen de 3 ani de la numirea în funcție, sub sancțiunea aplicării prevederilor statutare specifice.

(11) Pentru ocuparea funcțiilor prevăzute la alin. (2) sunt incidente și condițiile generale și criteriile specifice stabilite potrivit legislației aplicabile fiecărei categorii de personal.

(12) În unitățile de învățământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică și securitate națională pot funcționa instructori militari asociați, pentru categoriile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b), în condițiile stabilite prin ordine și instrucțiuni proprii.

(1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde:

(2) Suplimentar față de activitățile prevăzute la alin. (1), după obținerea gradului didactic I, personalul didactic de predare poate avea activități extradidactice și activități pentru crearea și funcționarea cluburilor, cercurilor ȘTIAM, care încurajează cercetarea/inovarea. Suplimentar, după obținerea titlului de profesor emerit, personalul didactic de predare poate desfășura activități de stimulare a excelenței didactice, de diseminare și schimb de bune practici pedagogice cu alte cadre didactice de la nivelul sistemului de învățământ, precum și activități de formare a mentorilor. Condițiile de participare a cadrelor didactice la organizarea și funcționarea cluburilor și cercurilor ȘTIAM se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării.

(3) Activitățile prevăzute la alin. (1) și (2), care corespund profilului profesional, specializării și aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fișa postului, fiind complementare normei didactice de predare. Timpul aferent activităților prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) poate fi redus cu 2 ore/săptămână, fără afectarea drepturilor salariale, pentru cadrele didactice cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani de activitate și gradul didactic 1, precum și pentru cadrele didactice care au dovedit performanță educațională, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării. Aceasta se aprobă în consiliul de administrație, se revizuiește anual și constituie anexă la contractul individual de muncă.

(4) Norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/ preșcolarilor și a elevilor în clasă, în care pot fi incluse și activități de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:

(5) Pentru personalul didactic încadrat pe post, care desfășoară activitate de mentorat, orele de mentorat se remunerează în sistem de plată cu ora, echivalent a 4 ore pe săptămână.

(6) Pentru pregătirea remedială sau de stimulare a excelenței didactice se pot aloca în norma didactică de predare până la 4 ore.

(7) Abrogat.

(8) Profesorii prevăzuți la alin. (4) lit. e) și g), precum și personalul prevăzut la alin. (5) desfășoară cel puțin 4 ore pe săptămână activități de mentorat.

(9) Norma didactică a profesorului consilier școlar corespunde unui post de profesor-consilier școlar și se stabilește prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari. Activitățile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației și includ colaborarea cu asistentul social și asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar în cadrul echipelor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale.

(10) Norma didactică a profesorului-logoped interșcolar corespunde unui post de profesor-logoped și se stabilește prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, de maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari. Activitățile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației.

(11) Abrogat.

(12) Abrogat.

(13) Abrogat.

(1) Norma didactică în învățământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licență ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei noi discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.

(2) În norma didactică prevăzută la alin. (1) se pot include ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educației și ore de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și ore de învățare remedială, fără a depăși o jumătate de normă de predare-învățare-evaluare, cu menținerea drepturilor salariale.

(3) În situația în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) și (2), aceasta se poate completa cu activități de educație, complementare procesului de învățământ: școala după școală, învățare pe tot parcursul vieții.

(4) Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentru învățământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competență, și sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate și de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora.

(5) Profesorii pentru învățământul preșcolar și primar de la grupele/clasele cu predare în limbile minorităților naționale sunt remunerați, în regim de plata cu ora, pentru orele care depășesc numărul acestora prevăzut în planurile-cadru de învățământ de la grupele/clasele cu predare în limba română.

(6) Profesorii pentru învățământul preșcolar și primar de la clasele cu predare în limbile minorităților naționale predau disciplinele „Comunicare în limba română“, precum și „Limba și literatura română“ pe tot parcursul ciclului preșcolar/primar.

(7) În învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute în planurile-cadru de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.

(8) În palatele și în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activitățile prevăzute în planurile de educație corespunzătoare profilurilor cercurilor și atelierelor, stabilite în regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educației, în limitele normelor didactice prevăzute la art. 207 alin. (4).

(9) Prin excepție, dacă norma didactică a profesorilor din învățământul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor art. 207 alin. (4), aceasta poate fi constituită din 2/3 din numărul de ore de la specializarea sau specializările de bază și completată cu 1/3 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute la alin. (1) ori prin adăugarea de ore de activități de educație, complementare procesului de învățământ: școala după școală, învățare pe tot parcursul vieții.

(10) În învățământul gimnazial din mediul rural, norma didactică se poate constitui din 1/2 din numărul de ore de la specialitatea sau specialitățile de bază și completată cu 1/2 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute la alin. (2) sau prin completarea cu ore de activități de educație, complementare procesului de învățământ: școala după școală, învățare pe tot parcursul vieții.

(11) Personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat total sau parțial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, elaborate prin consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar. Norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control degrevat parțial nu poate depăși 40% din norma didactică prevăzută de art. 207 alin. (4), respectiv 30% în cazul personalului didactic de conducere din inspectoratele școlare. Fracțiunile de oră rezultate din aplicarea acestor procente se rotunjesc în minus, până la ora întreagă. De același drept pot beneficia și persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării. Prin același ordin se stabilesc atribuțiile persoanelor desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, degrevate de norma didactică.

(11^1) Personalul didactic degrevat, prevăzut la alin. (11), nu poate desfășura activități didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul.

(11^2) Prin excepție de la prevederile alin. (11^1), se poate aproba efectuarea de activități în regim de plată cu ora, în unități de învățământ preuniversitar din zone izolate geografic și lingvistic, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean.

(12) Personalul degrevat potrivit alin. (11) primește drepturile salariale pentru funcția în care este încadrat, precum și celelalte sporuri și indemnizații prevăzute de lege pentru activitatea desfășurată, după caz.

(13) Timpul săptămânal de activitate al personalului didactic auxiliar și personalului administrativ este de 40 de ore. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fișa individuală a postului.

(14) Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de instruire practică pentru instructorii militari, de ordine și securitate publică din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este prevăzută de prezenta lege și se stabilește adaptat specificului fiecărei categorii de funcții didactice din învățământul preuniversitar de apărare, ordine publică și securitate națională.

(1) Personalul didactic are obligația să își exercite profesia respectând atât principiile și valorile consacrate în prezenta lege, cât și cadrul legal general, precum și interesul superior al copilului.

(2) Reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare și se sancționează potrivit art. 210, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune:

(3) Abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) pot fi sancționate numai după solicitarea unui raport de specialitate realizat de specialiști din cadrul DGASPC la solicitarea scrisă a unității de învățământ.

(4) Cercetarea disciplinară a personalului didactic auxiliar se realizează conform prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(5) În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru una din faptele prevăzute la alin. (2) lit. a) și b), pe perioada desfășurării cercetării disciplinare, acesta nu va desfășura activități didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale.

(6) În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru fapte care constituie infracțiuni incompatibile cu funcția didactică, pe perioada desfășurării cercetării penale acesta nu va desfășura activități didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale.

(1) Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:

(2) Pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 209 alin. (2) lit. a) și b) se pot aplica cumulat sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) sau cea prevăzută la alin. (1) lit. e). Pentru celelalte abateri se poate aplica sancțiunea prevăzută la alin. (1) lit. e) ori una sau mai multe cumulate dintre sancțiunile prevăzute la alin. (1).

(3) În funcție de gravitatea abaterii disciplinare, la aplicarea sancțiunilor prevăzute la lit. b)-e) se dispune și măsura retragerii decorațiilor, ordinelor, medaliilor, titlurilor primite de cadrul didactic în conformitate cu prevederile art. 218.

(1) Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unității de învățământ, pentru faptele săvârșite de personalul didactic angajat, prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare.

(2) Pentru cercetarea împrejurărilor și faptelor reclamate la alin. (1), săvârșite de personalul didactic de predare din unitățile de învățământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă federația sindicală din care face parte persoana aflată în discuție sau este un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. În situația în care la nivelul unității de învățământ nu există suficienți salariați care au funcția didactică cel puțin egală cu a salariatului cercetat, comisia de cercetare se completează cu persoane care au cel puțin aceeași funcție, desemnate de către DJIP/DMBIP, la solicitarea conducerii unității de învățământ.

(3) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizie a directorului unității de învățământ abilitate în soluționarea sesizării, după aprobarea lor de către consiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitar, pentru personalul unității.

(4) Pentru personalul didactic de predare din unitățile de învățământ preuniversitar, propunerea de sancționare se face de către oricare membru al consiliului de administrație. Sancțiunile se aprobă de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administrație și sunt puse în aplicare și comunicate prin decizie a directorului unității de învățământ preuniversitar.

(1) În cadrul cercetării împrejurărilor și faptelor reclamate, se stabilesc urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente. Audierea celui cercetat și verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deși a fost înștiințat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum și de a da declarații scrise se constată prin proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să își producă probe în apărare.

(2) Cercetarea faptei și comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării raportului de cercetare disciplinară, la registratura generală a unității de învățământ preuniversitar, fiindu-i adusă la cunoștință persoanei de către conducătorul instituției după aprobarea în consiliul de administrație al acesteia, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistența faptelor pentru care a fost cercetată.

(3) Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului comisiei de cercetare, și se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, de către directorul unității de învățământ.

(4) Persoanele sancționate încadrate în unitățile de învățământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Comisia Națională pentru Inspecție Școlară de la nivelul ARACIIP.

(5) Normele privind componența, organizarea, funcționarea și atribuțiile Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară de la nivelul ARACIIP se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației.

(6) Sub sancțiunea nulității absolute, decizia de sancționare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:

(7) Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat.

(1) Orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării, după cum urmează:

(2) Pentru cercetarea împrejurărilor și faptelor prevăzute la art. 213, săvârșite de personalul de conducere al unităților de învățământ preuniversitar, personalul de îndrumare și control și personalul de conducere din cadrul DJIP/DMBIP, ARACIIP și CNFDCD, membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiți de DJIP/DMBIP, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează:

(3) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizia/ordinul conducătorului instituției abilitate în soluționarea sesizării.

(1) În cadrul cercetării împrejurărilor și faptelor reclamate la art. 214 alin. (1) se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente, cu aplicarea dispozițiilor art. 212.

(2) Cadrele didactice sancționate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă nu pot ocupa posturi didactice/catedre în învățământul preuniversitar de stat pentru o perioadă de 7 ani școlari.

(3) Pentru personalul de conducere din DJIP/DMBIP, ARACIIP, CNFDCD, propunerea de sancționare se face de ministrul educației și se comunică prin ordin. Pentru personalul de conducere al unităților de învățământ, personalul de îndrumare și control al DJIP/DMBIP, precum și pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiți de DJIP/DMBIP, propunerea de sancționare se face de oricare din membrii consiliului de administrație al DJIP/DMBIP și se comunică prin decizie a directorului DJIP/DMBIP.

(4) Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie și se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unității de învățământ, directorul general sau de către ministrul educației.

(5) Sub sancțiunea nulității absolute, decizia de sancționare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:

(6) Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat.

(1) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivel județean/al municipiului București de învățământ preuniversitar și reprezintă 25% din salariul de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.

(2) Metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit este aprobată, la propunerea CNFDCD, prin ordin al ministrului educației, după consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.

(3) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de premiul pentru activitate suplimentară, acordat de două ori pe an, prin decizie a directorului unității de învățământ. Fondurile pentru acordarea acestui premiu se constituie în limita unui procent de 2% aplicat asupra fondului de salarii de la nivelul unității de învățământ. Criteriile specifice pentru acordarea premiului se propun de către consiliul de administrație al unității de învățământ, pe baza metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației, și se aprobă prin hotărâre a consiliului de administrație al DJIP/DMBIP.

(1) Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă și științifică poate primi decorații, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.

(2) Ordinele și medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învățământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler și Ofițer, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învățământ.

(3) În afara distincțiilor prevăzute la alin. (2), ministrul educației este autorizat să acorde personalului didactic din învățământul preuniversitar următoarele distincții:

(4) Diploma „Gheorghe Lazăr“ clasele I, a II-a și a III-a este însoțită de un premiu de 20%, 15% și, respectiv, 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelență este însoțită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.

(5) Distincțiile și premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din fiecare județ/sector al municipiului București.

(6) Fondurile pentru acordarea distincțiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educației.

(1) Personalul din învățământul preuniversitar are drepturi și obligații care decurg din legislația în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice, precum și din prevederile contractului individual de muncă și ale contractului colectiv de muncă aplicabil.

(2) Personalul din învățământul preuniversitar beneficiază de asistență medicală gratuită pentru examinările medicale periodice prevăzute de legislația în vigoare, de vaccinare gratuită împotriva bolilor infecto-contagioase, precum și de măsuri active de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale.

(3) Lista bolilor profesionale dobândite ca urmare a desfășurării activităților didactice este stabilită de Ministerul Sănătății și aprobată prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului educației, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Declararea bolilor profesionale se face de către direcția de sănătate publică județeană/a municipiului București din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea în vederea declarării cazurilor de îmbolnăvire profesională, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

(4) Personalul didactic care și-a pierdut capacitatea de muncă, ca urmare a unei boli profesionale, beneficiază de pensie de invaliditate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

(1) Cadrele didactice din unitățile de învățământ de stat beneficiază de concediu de odihnă, anual, cu plată, în perioada vacanțelor școlare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare. În cazuri bine justificate, conducerea unității de învățământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.

(2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administrație, prin raportare la interesul superior al beneficiarului primar, cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfășurarea examenelor naționale și a concursurilor finanțate de Ministerul Educației.

(3) În cazul în care, din motive justificate, concediul de odihnă anual nu este efectuat, integral sau parțial, în anul calendaristic respectiv, cu acordul cadrului didactic îndreptățit, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat în vacanțele anului școlar următor.

(4) Personalul de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar beneficiază de concediu de odihnă conform Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.

(5) Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului de odihnă anual sunt aprobate prin ordin al ministrului educației după consultarea cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.

(6) Personalul didactic auxiliar și personalul administrativ beneficiază de concediu de odihnă anual, cu plată, în conformitate cu legislația muncii și contractul colectiv de muncă aplicabil. În cazuri bine justificate, conducerea unității de învățământ poate întrerupe concediul legal.

(7) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat, personal didactic auxiliar și administrativ se stabilesc de către consiliul de administrație la cererea angajatului.

(8) Neefectuarea concediului anual de odihnă dă dreptul la efectuarea concediului restant în anul calendaristic următor, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ.

(1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învățământului pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ.

(2) Personalul didactic aflat în situația prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activități didactice retribuite în regim de plată cu ora.

(3) În situația desființării unei unități de învățământ de stat, salariații disponibilizați primesc salarii compensatorii, conform legii.

(1) Personalul didactic de predare are dreptul la siguranță în exercitarea actului educațional și nu poate fi perturbat în timpul desfășurării activității didactice.

(2) Accesul părinților/tutorilor/reprezentanților legali ai beneficiarilor primari este permis în incinta unităților de învățământ, în concordanță cu procedura de acces prevăzută în regulamentul de organizare și funcționare al unității, dacă:

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfășurării activității didactice intervenția autorităților care coordonează sistemul național de învățământ și/sau publice, în situațiile în care sănătatea fizică sau psihică a beneficiarilor primari ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării personalului de conducere, sau în timpul exercițiilor de alarmare pentru situații de urgență.

(4) Înregistrarea activității didactice poate fi făcută numai în conformitate cu actele normative emise de Ministerul Educației, cu excepția situațiilor în care înregistrarea activității didactice este dispusă în temeiul unor dispoziții legale sau al unor norme emise de ministerele cu rețea de învățământ proprie. Nu se consideră înregistrare a activității didactice stocarea imaginilor audio-video de pe camerele de supraveghere din unitățile de învățământ unde este implementat un sistem de supraveghere audio-video, în condițiile legislației în vigoare.

(5) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activității didactice de către elevi sau de către alte persoane este permisă numai în condițiile prevăzute la alin. (4).

(1) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociații și organizații sindicale, profesionale și culturale, naționale și internaționale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.

(2) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spațiul școlar și poate întreprinde acțiuni în nume propriu în afara acestui spațiu, dacă acestea nu afectează onoarea și prestigiul învățământului, demnitatea profesiei și nici prevederile prezentei legi.

(1) Copiii personalului din sistemul de învățământ aflat în activitate sunt scutiți de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învățământul superior și beneficiază de gratuitate la cazare în cămine și internate.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiază și copiii personalului pensionat din sistemul de învățământ, precum și copiii orfani de unul sau ambii părinți ce a/au activat în sistemul de învățământ.

(1) Personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de la bugetul asigurărilor sociale de stat de reducerea cu 50% a costurilor de cazare, masă și tratament în bazele de odihnă și tratament.

(2) Personalul didactic titular, care, din proprie inițiativă, solicită să se specializeze ori să continue studiile, are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăși 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situații sunt de competența unității școlare prin consiliul de administrație, dacă se face dovada activității respective.

(1) Personalul din învățământul preuniversitar beneficiază de pensie în condițiile prevăzute de legislația de asigurări sociale și pensii, aplicabilă sistemului public de pensii și de prezenta lege.

(2) Cu cel puțin 30 de zile calendaristice, anterior împlinirii condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, personalul din învățământul preuniversitar poate opta pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru bărbați, respectiv vârsta de 65 de ani. Angajatorul nu poate îngrădi sau limita acest drept.

(3) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (2) se face în scris, prin cerere adresată consiliului de administrație al unității de învățământ și depusă la secretariatul acesteia. Consiliul de administrație al unității de învățământ constată exercitarea dreptului prevăzut la alin. (2) în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, prin decizie care se comunică cadrului didactic în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.

(4) Personalul didactic care a optat pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în condițiile alin. (2), beneficiază de toate drepturile personalului didactic.

(5) Personalului didactic titular care a optat pentru executarea contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în condițiile alin. (2), i se aplică, în mod corespunzător, prevederile alin. (11)-(13).

(6) Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control se pensionează pentru limită de vârstă, anticipat și anticipat parțial, la data încheierii anului școlar în care împlinește vârsta standard de pensionare sau, după caz, în situația pensiei anticipate și anticipate parțial, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.

(7) Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condițiile alin. (6), contractul individual de muncă încetează de drept la data încheierii anului școlar în care solicită pensionarea.

(8) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control se poate face, la cerere, și în timpul anului școlar, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ, respectiv al DJIP/DMBIP. Cererea se soluționează în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la secretariatul unității de învățământ, respectiv al DJIP/DMBIP, prin decizie, care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condițiile legii.

(9) Cadrele didactice pensionate pot desfășura activități didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei standard de pensionare.

(10) Personalul didactic pensionat din învățământ beneficiază de asistență medicală și de acces la casele de odihnă și la bazele de tratament ale cadrelor didactice.

(11) Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare poate fi menținut, la cerere, anual, ca titular în funcția didactică, și peste vârsta standard de pensionare, până la vârsta de 70 de ani. Cererea se soluționează în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unității de învățământ, prin decizie motivată care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condițiile legii.

(12) Reîncadrarea în funcția de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a depășit cu 5 ani vârsta standard de pensionare se poate face la cerere, anual, cu menținerea drepturilor și obligațiilor care decurg din desfășurarea activității didactice avute anterior pensionării, cu acordul consiliului de administrație și potrivit metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației, sub condiția suspendării pensiei pe durata reîncadrării.

(13) Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar, menținut ca titular în funcția didactică până la 5 ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii, în condițiile alin. (11) sau reîncadrat în funcția de personal didactic, în condițiile alin. (12), poate fi numit, prin detașare în interesul învățământului, în funcții vacante de conducere sau de îndrumare și control, neocupate prin concurs, în condițiile legii.

(14) Personalul din învățământul preuniversitar care se pensionează la împlinirea vârstei standard beneficiază de o primă în cuantum de două salarii de bază ale persoanei, care se acordă la data încetării de drept a contractului individual de muncă.

(1) Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite așteptările beneficiarilor, precum și standardele de calitate.

(2) Evaluarea calității educației în învățământul preuniversitar constă în examinarea multicriterială a măsurii în care furnizorii de educație și programele acestora îndeplinesc standardele de calitate.

(3) Evaluarea internă a calității în învățământul preuniversitar are loc atunci când evaluarea calității este efectuată de însăși organizația furnizoare de educație. Atunci când evaluarea calității este efectuată de ARACIIP, aceasta ia forma evaluării externe.

(4) Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum și pe alegerea și aplicarea standardelor de calitate.

(5) Acreditarea organizațiilor furnizoare de educație și a programelor lor de studiu este parte a asigurării calității.

(6) În evaluarea calității educației, sunt respectate obligatoriu valorile și principiile prevăzute la art. 2 și 3.

(7) Scopul evaluării calității educației este de a măsura nivelul calitativ al serviciului furnizat în raport cu nevoile beneficiarilor și cu standardele naționale în vigoare.

(8) Scopul inspecției școlare este asigurarea îndrumării, controlului și îmbunătățirii calității serviciilor educaționale.

(1) Evaluarea externă a calității educației se realizează prin desfășurarea de activități și tehnici având caracter operațional și aplicate sistematic de autoritatea de evaluare a calității, desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.

(2) Controlul calității educației se realizează prin inspecție școlară și presupune:

(3) Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea unității de învățământ preuniversitar, bazată pe analiza datelor, selectarea și adoptarea celor mai potrivite măsuri, precum și pe alegerea și aplicarea standardelor de calitate.

(4) Politicile și standardele de asigurare a calității în sistemul de învățământ preuniversitar din România sunt corelate cu cele promovate la nivel internațional, dar și cu cele privind realitatea socială și nevoile educaționale ale elevilor.

(5) ARACIIP realizează evaluarea externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/menținerii acreditării în învățământul preuniversitar.

(6) Unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai imobilelor din domeniul public local sau județean, după caz, au obligativitatea de a asigura obținerea și menținerea autorizației de securitate la incendiu și a autorizației sanitare de funcționare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat sau componentele organizatorice ale acestora.

(1) Asigurarea și evaluarea calității educației se realizează în baza unor standarde de calitate și metodologii de evaluare instituțională privind autorizarea, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ din sistemul național de învățământ preuniversitar, adoptate prin hotărâre a Guvernului.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară, a alternativelor educaționale și a unităților de învățământ special se adoptă prin ordin al ministrului educației.

(3) Componentele asigurării calității cuprind cel puțin:

(4) Calitatea în educație este asigurată prin următoarele procese:

(5) Componentele și procesele de asigurare a calității educației și relațiile dintre ele se diferențiază în funcție de:

(6) Asigurarea calității educației este centrată preponderent pe rezultatele învățării.

(7) Asigurarea calității educației se referă la următoarele domenii:

(8) Capacitatea instituțională, care rezultă din organizarea internă și din resursele disponibile, este descrisă prin următoarele criterii:

(9) Eficacitatea educațională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obține rezultatele așteptate ale învățării, este descrisă prin următoarele criterii:

(10) Managementul calității este descris prin următoarele criterii:

(1) Directorul și consiliul de administrație ai unității de învățământ sau, după caz, ai unității de educație extrașcolară sunt direct responsabili de calitatea educației furnizate.

(2) La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar din România funcționează Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației, în conformitate cu prevederile unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educației.

(3) Regulamentul de organizare și funcționare a comisiei, precum și strategia acesteia se elaborează și se aprobă de consiliul de administrație al unității de învățământ, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului școlar al elevilor și a structurilor asociative ale părinților.

(4) Conducerea operativă a comisiei este asigurată de conducătorul organizației sau de un coordonator desemnat de acesta.

(5) Componența Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității educației în unitățile din învățământul preuniversitar cuprinde:

(6) Pentru orice organizație furnizoare de educație, alta decât o unitate de învățământ, Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației cuprinde următoarele categorii:

(7) Atribuțiile comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității educației sunt:

(1) Evaluarea externă a calității educației cuprinde:

(2) Evaluarea externă periodică a calității pentru unitatea de învățământ preuniversitar este realizată de ARACIIP, prin colaboratori externi, experți în evaluare și acreditare, înscriși în RNEE. Membrii RNEE participă la cursuri de formare inițială și, periodic, la cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calității educației, organizate de ARACIIP sau de alte structuri partenere.

(3) Selecția membrilor RNEE se realizează astfel încât aceștia să realizeze activitățile de evaluare externă a calității, fiind independenți prin respectarea prevederilor care nu permit existența conflictelor de interese.

(4) La evaluările externe pot participa, cu statut de observatori, reprezentanți ai organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură, reprezentanți ai elevilor, reprezentanți ai părinților, iar pentru învățământul liceal tehnologic, reprezentanți ai patronatelor și ai angajatorilor.

(1) Autorizarea de funcționare provizorie conferă furnizorului dreptul de a face înscrieri și de a desfășura procesul de învățământ. Pentru obținerea autorizării de funcționare provizorie, organizația interesată de furnizarea de servicii de învățământ preuniversitar se adresează ARACIIP, în vederea demarării procedurii de obținere a autorizării provizorii.

(2) În învățământul preuniversitar, evaluarea și autorizarea se fac pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, domeniu sau specializare, limbă de predare, formă de învățământ și, după caz, locație. În cazul unităților de învățământ acreditate, nivelul inferior se supune direct procesului de acreditare, respectiv nu parcurge procesul de autorizare provizorie anterioară acreditării.

(3) Autorizația de funcționare provizorie se acordă prin ordin al ministrului educației, la propunerea ARACIIP.

(4) Ordinul ministrului educației de acordare a autorizației de funcționare provizorie și de înființare ca persoană juridică a unității de învățământ se comunică autorității publice locale în vederea includerii, de drept, în rețeaua școlară a unității administrativ-teritoriale.

(5) După obținerea autorizației de funcționare provizorie, unitatea de învățământ preuniversitar implementează mecanismul de asigurare internă a calității și întocmește rapoarte de evaluare internă a calității educației, pe care are obligația de a le face publice, anual, sub sancțiunea retragerii autorizării de funcționare provizorie.

(1) Orice unitate de învățământ preuniversitar autorizată provizoriu se supune procesului de monitorizare de ARACIIP, prin birourile județene/biroul Municipiului București, în vederea acreditării instituționale, în condițiile legii.

(2) După trei evaluări anuale consecutive încheiate cu raport favorabil, unitatea de învățământ preuniversitar autorizată provizoriu poate solicita acreditarea.

(3) ARACIIP propune Ministerului Educației acreditarea unităților de învățământ preuniversitar, pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, domeniu, specializare sau, după caz, locație. Acreditarea se acordă prin ordin al ministrului educației.

(4) Prin acreditare se certifică respectarea standardelor pentru înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar și a programelor de studii sau de calificare ale acestora.

(5) În învățământul preuniversitar, evaluarea și acreditarea se fac la nivelul unității de învățământ cu personalitate juridică pentru fiecare nivel de învățământ, filieră și domeniu de calificare profesională, după caz.

(6) Analiza și aprobarea rapoartelor de evaluare externă a calității se fac de către Consiliul ARACIIP.

(7) Acreditarea acordă pe lângă drepturile prevăzute de autorizarea de funcționare provizorie și dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educației și de a organiza, după caz, examen de absolvire.

(1) Procedura de acreditare cuprinde următoarele activități:

(2) Termenul maxim de depunere a cererii în vederea acreditării unităților de învățământ preuniversitar este de 2 ani de la data absolvirii primei promoții, sub sancțiunea încetării autorizației de funcționare provizorie de Ministerul Educației. Acest termen se aplică și în cazul acreditării unui nivel de învățământ sau a unei specializări/calificări, program de studii în învățământul preuniversitar de la data absolvirii complete a unui nivel de învățământ de către prima promoție, sub sancțiunea declanșării procedurii de lichidare, fără dreptul de a organiza admitere.

(3) Unitățile de învățământ acreditate pot să înființeze alte specializări în cadrul profilurilor deja autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate, pe baza acordului ARACIIP. Procedura privind acordul ARACIIP se stabilește prin ordin al ministrului educației.

(1) Unitățile de învățământ acreditate se supun, din 5 în 5 ani, evaluării externe obligatorii de către ARACIIP.

(2) În condițiile în care, prin evaluarea externă, ARACIIP constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate asumate, propune Ministerului Educației să emită ordinul de ministru de aplicare a măsurii de avertizare a furnizorului de educație și acordarea unui termen de un an pentru aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare. Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educație, Ministerul Educației dispune o nouă evaluare externă de către ARACIIP. Dacă și noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP, dispune declanșarea procedurii de lichidare, fără dreptul de a organiza admitere.

(3) Evaluarea externă periodică a calității pentru unitatea de învățământ preuniversitar se poate face printr-o procedură simplificată în urma obținerii a trei calificative de menținere a acreditării.

(4) Procedura simplificată este parte a metodologiilor prevăzute, după caz, la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 247 alin. (1).

(5) În cazul în care unitatea școlară nu îndeplinește criteriile prevăzute în cazul acestui tip de evaluare, ARACIIP declanșează procedura de evaluare externă prevăzută, după caz, la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 247 alin. (1).

(1) Nerespectarea de către unitatea de învățământ preuniversitar a criteriilor, standardelor și normelor privind calitatea educației constituie abateri, care aduc atingere bunului mers în funcționarea sistemului național de învățământ, pentru care Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP, are dreptul să dispună prin ordin al ministrului următoarele măsuri:

(2) În ordinul menționat la alin. (1) se stabilesc în mod obligatoriu măsurile privind situația școlară a elevilor, precum și cele privind baza materială a unității de învățământ.

(1) Desfășurarea activităților de învățământ preuniversitar, sub orice denumire, precum și eliberarea actelor de studii în alte condiții decât cele prevăzute de lege atrag răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz. Sesizarea organelor de urmărire penală se face de Ministerul Educației sau de către orice persoană fizică ori juridică lezată în drepturile sale prin funcționarea entității în cauză.

(2) Pot desfășura activități de învățământ preuniversitar și pot utiliza denumirile de liceu, școală, grădiniță sau altele similare numai unitățile de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate.

(3) În cazul în care o unitate de învățământ de stat, particulară sau confesională nu se supune procedurilor privind asigurarea calității educației prevăzute de lege, Ministerul Educației poate să inițieze procedurile legale pentru desființarea respectivei instituții.

(4) Desființarea oricărei unități de învățământ se realizează, în condițiile legii, prin ordin al ministrului educației.

(5) Desfășurarea activităților de învățământ preuniversitar cu încălcarea prevederilor legale privind tratamentul elevilor/ preșcolarilor, utilizarea de personal necalificat sau gestionarea frauduloasă a resurselor financiare atrage ridicarea autorizației de funcționare a furnizorului de educație și/sau desființarea respectivei unități de învățământ.

(1) Organizațiile furnizoare de educație care școlarizează în baza unui curriculum al altui stat sau acreditat internațional pot organiza și desfășura, pe teritoriul României, activități de învățământ preuniversitar, în următoarele situații:

(2) Organizațiile prevăzute la alin. (1) se supun unei proceduri de avizare de către ARACIIP, în vederea funcționării și înscrierii în Registrul special al unităților de învățământ preuniversitar care funcționează în baza unui curriculum al altui stat sau acreditat internațional. Procedura de evaluare și avizare este elaborată de ARACIIP și se aprobă prin ordin al ministrului educației.

(3) Organizațiile înscrise în Registrul special al unităților de învățământ preuniversitar care funcționează după un curriculum străin au obligația de a solicita ARACIIP, din 5 în 5 ani, parcurgerea procedurii de avizare în vederea menținerii avizului de înscriere în registrul menționat la alin. (2). În caz contrar, unitatea respectivă se consideră desființată, iar continuarea activității este interzisă pe teritoriul României.

(4) În cazul în care organizațiile furnizoare de educație, care desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui sistem educațional din altă țară, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1), au obligația de a se supune procesului de evaluare și acreditare în sistemul educațional românesc.

(5) Pe teritoriul României este interzisă desfășurarea de activități de învățământ altfel decât în condițiile prezentei legi.

(1) Unitățile de educație extrașcolară se acreditează și se supun evaluării periodice, din 5 în 5 ani în conformitate cu prevederile unei metodologii specifice aprobată prin ordin al ministrului educației.

(2) Reprofilarea și înființarea în cadrul palatelor, cluburilor copiilor, cluburilor sportive școlare de noi cercuri, respectiv discipline sau ramuri sportive se realizează pe baza acordului ARACIIP și cu respectarea înregistrării în Certificatul de Identitate Sportivă emis de Ministerul Sportului. Procedura privind acordul ARACIIP se stabilește prin ordin al ministrului educației.

(3) În condițiile în care, prin evaluarea externă, ARACIIP constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate asumate, propune Ministerului Educației să emită ordinul de ministru de aplicare a măsurii de avertizare a furnizorului de educație și acordarea unui termen de un an pentru aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare. Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educație, Ministerul Educației dispune o nouă evaluare externă de către ARACIIP. Dacă și noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP, dispune aplicarea măsurilor prevăzute la art. 232.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Până la data de 1.09.2025, Ministerul Educației stabilește, prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, măsurile aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ și elaborează metodologiile, regulamentele și alte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi.

(3) Grupa mică din învățământul preșcolar devine obligatorie începând cu anul școlar 2030-2031.

(4) Admiterea la liceu și evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.

(5) Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026.

(6) Examenul de definitivat, concursul național de ocupare a posturilor didactice de predare și obținerea gradelor didactice II și I se organizează în condițiile stabilite în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, până în anul școlar 2027-2028 inclusiv.

(7) Setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială, cu accent pe pregătire practică eficientă, flexibilitate și sprijin pentru debutul în carieră, aprobate prin ordin al ministrului educației, prevăzut la art. 166, se aplică începând cu anul școlar 2025-2026.

(8) Profilul de competențe pentru cadrul didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea inițială și continuă și pentru managementul în cariera didactică, stabilit în condițiile art. 166, este obligatoriu începând cu anul școlar 2025-2026.

(9) Dispozițiile art. 69 se aplică începând cu prima generație de elevi înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2025-2026, gradual, în condițiile existenței infrastructurii conforme pentru integrarea preșcolarilor/elevilor cu CES și ale încadrării resursei umane de specialitate în unitatea de învățământ preuniversitar.

(10) Evaluările și examenele naționale vor fi în integralitate standardizate și administrate în format digital începând cu anul școlar 2027-2028.

(11) Aplicarea prevederilor art. 190 alin. (6) și art. 229 alin. (14) privind primele acordate se realizează începând cu anul școlar 2025-2026.

(12) Aplicarea prevederilor art. 86 privind CDEOȘ se realizează începând cu anul școlar 2025-2026.

(13) Aplicarea prevederilor art. 19 alin. (17) se va face începând cu anul școlar 2025-2026.

(14) Metodologia prevăzută la art. 21 alin. (8) și art. 22 alin. (3) privind consorțiile școlare va fi aprobată prin ordin al ministrului educației în cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(15) Prevederile art. 20 privind diferența de vârstă a participanților din programele „A doua șansă“ se aplică în cazul persoanelor nou-înscrise în cadrul acestor programe.

(16) Prin excepție de la prevederile art. 23, efectivele de antepreșcolari, preșcolari și elevi din formațiunile de studiu în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentei legi se stabilesc până la finalizarea nivelului de învățământ, potrivit Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(17) Începând cu anul școlar 2025-2026, clasele de învățământ tehnic și profesional, cu durata de 3 ani, reglementat de Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care funcționează în cadrul școlilor profesionale și liceelor tehnologice, se reorganizează în cadrul liceelor tehnologice.

(18) Activitățile de management al clasei potrivit dispozițiilor art. 207 alin. (1) lit. d), prevăzute în norma didactică pentru cadrele didactice, sunt echivalente cu activitățile de dirigenție prevăzute în norma didactică din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru care se acordă sporul de management al clasei, echivalent al sporului de dirigenție.

(19) Echivalarea creditelor profesionale transferabile prevăzute la art. 245 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu creditele ECTS prevăzute la art. 188 alin. (2) din prezenta lege, în vederea utilizării lor prin portofoliul educațional în situațiile stipulate la art. 187 alin. (15), se va realiza prin intermediul unei proceduri cuprinse într-o anexă la metodologia de evaluare a rezultatelor învățării prin programe de formare continuă și procedura-cadru de finanțare, prevăzută la art. 188 alin. (4). Aplicarea sistemului de acumulare a creditelor ECTS prin programe de formare continuă prevăzut la art. 188 alin. (2) se va realiza începând cu anul universitar 2023-2024.

(20) Prevederile art. 83 privind transportul elevilor se aplică începând cu anul școlar 2025-2026, cu excepția alin. (1)-(3), (5), (6) și (8). Prin excepție de la art. 250 alin. (1) lit. a), până la intrarea în vigoare a prevederilor art. 83 sunt aplicabile dispozițiile prevăzute la art. 84, 104 și 111 referitoare la transportul elevilor din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(21) Finanțarea în baza și în limitele costului standard/elev/preșcolar/antepreșcolar, potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (1), (2) lit. a)-c), (4) și (9)-(16) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2024.

(22) Prevederile art. 108 privind bursele elevilor se aplică începând cu anul școlar 2023-2024.

(23) În termen de 3 ani școlari de la data intrării în vigoare a prezentei legi, creșele de stat cu personalitate juridică se reorganizează și se arondează unităților de învățământ cu personalitate juridică, ce au nivel preșcolar cu program prelungit, sau unităților de învățământ care au în structură învățământ preșcolar. Prin excepție, creșele cu minimum 120 de antepreșcolari se pot reorganiza ca unități de învățământ cu personalitate juridică.

(24) Personalul medical de specialitate din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv din unitățile de învățământ special de stat și cel din creșele publice arondate unităților de învățământ preuniversitar de stat, este preluat în structura de personal medical, angajat de autoritățile administrației publice locale începând cu data de 1 ianuarie 2024, în baza protocolului de predare-preluare aprobat prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului sănătății și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, pentru personalul medical de specialitate finanțat de către Ministerul Educației până la data de 31 decembrie 2023.

(24^1) Finanțarea cabinetelor medicale din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv din unitățile de învățământ special și a celor din creșele publice arondate unităților de învățământ preuniversitar de stat, în ceea ce privește cheltuielile de personal, se asigură conform prevederilor art. 3 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale, aprobată prin Legea nr. 174/2011, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024.

(25) Banca de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1), se va realiza de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(26) Metodologiile și standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și fiecare disciplină, prevăzute la art. 97 alin. (2), se adoptă prin ordin al ministrului educației în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(27) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației va emite ordinul ministrului privind aprobarea metodologiei pentru asigurarea accesului copiilor din spectrul autist la educație de calitate și servicii de asistență specifice.

(28) În termen de 3 ani școlari de la adoptarea metodologiei prevăzută la art. 247 alin. (1), toate unitățile de educație extrașcolară sunt supuse procesului de evaluare externă periodică.

(29) Disciplinele școlare prevăzute la art. 88 alin. (3) și (5) se includ în planurile-cadru ale învățământului liceal începând cu anul școlar 2025-2026.

(30) Prevederile art. 92 alin. (4) privind clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se aplică începând cu anul școlar 2025-2026.

(31) Învățământul preuniversitar tehnologic se desfășoară exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice începând cu anul școlar 2029-2030.

(32) Pentru sprijinirea și asigurarea tranziției către învățământul tehnologic în sistem dual a unităților de învățământ tehnologic în coordonarea CNITTD se înființează Comisia pentru Tranziția către Învățământul Dual a cărei metodologie de organizare și funcționare este aprobată prin ordin al ministrului educației în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(33) În cazul unităților de învățământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective și Ministerul Educației au obligația ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să elaboreze o metodologie de funcționare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabilește relația juridică, patrimonială, financiară și administrativă.

(34) Prevederile art. 83 alin. (15) se implementează progresiv începând cu anul școlar 2024-2025, după cum urmează:

(35) Prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (3) nu li se aplică condiția de a școlariza minimum două treimi dintre elevi corespunzător filierei specifice unității inclusiv în structurile arondate:

(36) La cererea părinților, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, se organizează, în condițiile legii și cu respectarea prevederilor privind asigurarea calității, prin excepție de la prevederile art. 19, respectiv art. 48-51, cu avizul consultativ al DJIP/DMIP, cu aprobarea Ministerului Educației, unități de învățământ preuniversitar confesional de stat cu personalitate juridică, cu predare în limba română/limbile minorităților naționale.

(37) Unitățile de învățământ liceal care se încadrează în prevederile art. 33 alin. (2) lit. a) și b) funcționează cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a școlariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unității inclusiv în structurile arondate, începând cu anul școlar 2025-2026. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele 3 filiere teoretice, vocațională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.

(38) Prevederile art. 133 alin. (1) și (2) intră în vigoare începând cu anul 2025-2026.

(39) Cluburile sportive școlare, organizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, devin la data intrării în vigoare a prezentei legi unități de educație extrașcolară cu personalitate juridică sau, după caz, arondate, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

(40) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al președintelui Institutului Național de Statistică nr. 1.832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România - nivel de ocupație (șase caractere), cu modificările și completările ulterioare, va fi actualizat astfel încât toate funcțiile didactice de predare prevăzute la art. 165 să se regăsească în „grupa 23 Specialiști în învățământ“.

(41) Instituțiile publice care se supun reorganizării în conformitate cu dispozițiile prezentei legi, potrivit dispozițiilor art. 118, 119, 121 și 124 vor încheia protocolul de predare-preluare care va cuprinde patrimoniul stabilit potrivit situațiilor financiare întocmite în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1^1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile bugetare și execuția bugetară realizată până la data reorganizării.

(42) Metodologia de funcționare, utilizare și aprobare a formatului cardului național de elev, prevăzut la art. 84, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(1) Elevii care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt înscriși în cadrul liceelor pedagogice, specializarea învățător/învățătoare, sau sunt absolvenți ai acestei specializări, prin excepție de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. c), pot fi încadrați pe postul de învățător/învățătoare în învățământul primar.

(2) Începând cu anul școlar 2025-2026, candidații care au promovat examenul național de definitivare în învățământ și concursul național de ocupare a posturilor didactice organizate în condițiile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care ocupă un post didactic vacant/catedră publicat/ă pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în condițiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, devin titulari în învățământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare emise de DJIP/DMBIP, directorul unității de învățământ încheie cu aceștia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

(3) Personalul didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează dreptul dobândit prin concurs național de titularizare, prin repartiție guvernamentală sau prin orice altă formă legală.

(4) Personalul didactic auxiliar angajat în sistemul de învățământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează dreptul dobândit prin concurs sau prin orice altă formă legală.

(5) Prin excepție de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. a), în vederea asigurării personalului didactic necesar în creșe, ocuparea funcției didactice de educator/educatoare se poate face și de către absolvenți ai liceului pedagogic sau ai unei școli echivalente, cu specializarea învățătoare sau învățător-educator, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2028 cursuri de educație timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educației cu terți.

(6) Prin excepție de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. b), în vederea asigurării personalului didactic necesar în creșe, ocuparea funcției didactice de profesor de educație timpurie se poate face și de către absolvenți cu diplomă de licență, specializarea pedagogia învățământului primar și preșcolar, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2028 cursuri de educație timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educației cu terți.

(7) Persoanelor care până în anul 2028 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea educator-puericultor sau învățător-educator, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de educator/educatoare.

(8) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile universitare de licență, specializarea pedagogia învățământului primar și preșcolar, sau au absolvit un program de studii universitare de masterat, specializarea educație timpurie, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru educație timpurie.

(9) Persoanelor care până în anul 2028 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea învățătoare sau învățător-educator, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de învățător/învățătoare.

(10) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile universitare de licență, specializarea pedagogia învățământului primar și preșcolar, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământ primar.

(11) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studii universitare de licență sau studii de masterat în profilul postului și modulul de formare psihopedagogică de nivel I sau II, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar.

(12) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studii universitare de licență în profilul postului și un program de studii universitare de masterat didactic cu o durată de 2 ani li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar.

(13) Alte funcții didactice normate în sistemul de învățământ preuniversitar de masă și special la data intrării în vigoare a prezentei legi cu excepția celor prevăzute la art. 165 și ocupate pe perioada nedeterminată sau pe perioada viabilității postului de absolvenți ai liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, care au finalizat studii universitare de scurtă sau lungă durată, ciclul I sau II de studii universitare, precum și formarea psihopedagogică, rămân normate în sistemul de învățământ preuniversitar până la încetarea activității ocupantului sau pe perioada viabilității postului, după caz.

(14) Prin excepție de la art. 183 alin. (1) și (3), candidații care au promovat examenul de definitivare în învățământ pot ocupa un post didactic/o catedră vacant/ă publicat/ă pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concurs național, până în anul 2028.

(15) Educatorii-puericultori angajați în creșe pot ocupa, până la data de 1 septembrie 2028, funcția de educator, cu condiția îndeplinirii cerințelor specifice din Metodologia de recunoaștere și atestare a competențelor profesionale pentru ocuparea funcției de educator-puericultor, aprobată prin ordin al ministrului educației.

(16) Persoanele angajate pe funcția didactică de educator-puericultor în creșe ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de educator.

(17) Persoanele angajate pe funcțiile didactice de profesor-psiholog școlar și psiholog în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-psiholog.

(18) Persoanele angajate pe funcția didactică de logoped în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-logoped.

(19) Persoanele angajate pe funcția didactică de kinetoterapeut în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor kinetoterapeut.

(20) Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor pentru învățământ preșcolar ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor pentru educație timpurie.

(21) Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor sociolog în CJRAE/CMBRAE și cabinetele de asistență psihopedagogică ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor consilier școlar, cu condiția absolvirii până la 1 septembrie 2028 a unui program de studii universitare de masterat cu specializarea consiliere școlară și în carieră.

(22) Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor de psihodiagnoză în învățământul special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-psihopedagog.

(23) Studenții și absolvenții de învățământ preuniversitar și învățământ superior care optează pentru cariera didactică au obligația respectării condițiilor de ocupare prevăzute la art. 176, începând cu anul 2029.

(24) Persoanelor care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit colegii universitare cu specializarea institutori sau alte școli echivalente li se consideră îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de educator/educatoare sau învățător/învățătoare, după caz.

(25) Persoanelor care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit colegii universitare cu specializarea institutori sau alte școli echivalente și ciclul de licență li se consideră îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru educație timpurie sau profesor pentru învățământul primar, după caz.

(26) Persoanele angajate pe funcția didactică de institutor în cadrul învățământului special care au absolvit studii universitare de licență sau de masterat până la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă funcția didactică de profesor-educator, profesor psihopedagog sau profesor de psihopedagogie specială, după caz.

(27) Persoanele angajate pe funcția didactică de psihopedagog în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-psihopedagog.

(28) Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor de educație specială în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor psihopedagogie specială.

(29) Personalul încadrat care a absolvit liceul pedagogic sau o școală echivalentă cu specializarea „educator-puericultor“ sau studii de master cu specializarea „educație timpurie“ și care până la intrarea în vigoare a acestei legi a ocupat cel puțin 2 ani școlari funcția de educator-puericultor în creșele organizate atât ca structuri arondate unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cât și ca unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică pentru care autoritățile administrației publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare are calitatea de personal didactic de predare licențiat și titular al sistemului de învățământ preuniversitar.

(30) Personalul încadrat care a absolvit liceul pedagogic sau o școală echivalentă cu specializarea „învățătoare“ sau „educatoare“ sau a absolvit studii de licență cu specializarea „pedagogia învățământului primar“ și care până la intrarea în vigoare a acestei legi a ocupat cel puțin 2 ani școlari funcția de educator-puericultor în creșele organizate atât ca structuri arondate unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cât și ca unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică pentru care autoritățile administrației publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare obține calitatea de personal didactic de predare licențiat și titular al sistemului de învățământ preuniversitar după absolvirea cursurilor de educație timpurie, până cel târziu în 1 septembrie 2027.

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:

(2) La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea ARACIIP se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 155/2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4 februarie 2022.

(3) La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 855/1998 privind înființarea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 decembrie 1998, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Până la emiterea hotărârii Guvernului potrivit dispozițiilor art. 233 alin. (1), Hotărârea Guvernului nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1205 din 10 decembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare, continuă să producă efecte juridice și după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(5) Până la emiterea ordinului de ministru potrivit dispozițiilor art. 233 alin. (2), Ordinul ministrului educației și al ministrului sănătății nr. 4.869/2.698/2022 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară continuă să producă efecte juridice și după intrarea în vigoare a prezentei legi.