Legea nr. 211/2004

Privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor

73 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)

Doar pentru exercițiu. De obicei proba scrisă nu se dă grilă, iar noi nu știm cum va fi la concursul tău. Învață materia din lege; întrebările te ajută doar să verifici ce ai reținut.

Rezumat de învățat

Legea nr. 211/2004 reglementează măsurile de informare, de sprijin și de protecție acordate victimelor infracțiunilor: cum sunt identificate, referite și evaluate, ce informații primesc, ce servicii gratuite li se dau, când au asistență juridică gratuită și când statul le plătește o compensație financiară. Se cere de obicei la concursurile din direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), din serviciile publice de asistență socială ale primăriilor și din instanțe, parchete și poliție.

Esențialul, în două minute

  • Legea reglementează informarea, sprijinul și protecția victimelor infracțiunilor, care nu depind de introducerea unei plângeri penale (art. 1, art. 1^1 alin. 2).
  • În fiecare direcție generală funcționează un compartiment pentru sprijinirea victimelor, cu cel puțin 3 specialiști: asistent social, psiholog, consilier juridic (art. 3^1 alin. 1).
  • Procesul are 6 etape: identificarea, referirea, informarea inițială, evaluarea, acordarea serviciilor, monitorizarea și evaluarea serviciilor (art. 3^2).
  • Victimizarea secundară este trauma produsă nu de faptă, ci de reacția instituțiilor și persoanelor cu care victima intră în contact (art. 3^4 lit. e).
  • Datele din registrul special și din referatul de evaluare se păstrează 1 an, apoi se șterg; raportarea la Ministerul Justiției e semestrială (art. 3^9, art. 3^10).
  • Serviciile de sprijin sunt gratuite, cu păstrarea anonimatului și fără contract, în centre de zi sau centre rezidențiale (art. 7, art. 9).
  • Asistența juridică gratuită: cerere la tribunal, soluționată în 15 zile de doi judecători, în limita a 5 salarii minime brute (art. 17, art. 18).
  • Compensația financiară se cere în 3 ani; avansul e de maximum 10 salarii minime, iar contestația merge la curtea de apel în 15 zile (art. 24, art. 30, art. 31).

Capcane la grilă

  • Nu confunda limita asistenței juridice gratuite (5 salarii) cu avansul din compensație (10 salarii) și cu totalul la nou avans (20 de salarii) (art. 18, art. 30).
  • Nu confunda păstrarea datelor de 1 an cu cea pe toată durata măsurilor și încă 3 luni după încheierea lor (art. 3^10 alin. 2–3).
  • Nu confunda comisia din fiecare tribunal (cel puțin 2 judecători) cu cea din Tribunalul București pentru cazuri transfrontaliere (cel puțin 3 judecători) (art. 28, art. 34^14).
  • Nu confunda termenul de 5 zile lucrătoare (transmiterea cererii transfrontaliere) cu 20 de zile calendaristice (răspunsul la informațiile cerute în scris) (art. 34^4, art. 34^7).
  • Nu confunda 1 ianuarie 2005 (intrarea în vigoare a legii) cu 1 ianuarie 2019 (spațiile de așteptare separate în instanțe) (art. 36, art. 35^1).

Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.

Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.

Drepturile victimei și cine se ocupă de ea (art. 1–3^1)
  • Obiectul legii: măsurile de informare, de sprijin și de protecție acordate victimelor infracțiunilor art. 1.
  • Drepturile victimei: să fie recunoscută ca victimă din momentul identificării, tratată cu respect și profesionalism, să aibă protecție și sprijin individualizate, compensații financiare și restabilirea drepturilor; aceleași drepturi le au și membrii familiei art. 1^1 alin. 1.
  • Fără plângere penală: informarea, sprijinul, protecția și evaluarea nu sunt condiționate de introducerea unei plângeri la organele de urmărire penală art. 1^1 alin. 2.
  • Specializarea personalului care are legături directe cu victimele o asigură Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Afacerilor Interne și consiliile județene/locale ale sectoarelor, prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului („direcțiile generale”) art. 2.
  • Campaniile publice de informare le organizează autoritățile publice, în cooperare cu organizațiile neguvernamentale art. 3.
  • Compartimentul pentru sprijinirea victimelor infracțiunilor se înființează în fiecare direcție generală, cu cel puțin trei specialiști: asistent social, psiholog, consilier juridic art. 3^1 alin. 1.
  • Copiii victime ale violenței sunt evaluați și sprijiniți de compartimentele specializate de intervenție în situații de abuz, neglijare, trafic, migrație și repatrieri din direcția generală art. 3^1 alin. 3.
  • Victimele violenței în familie primesc servicii de la instituțiile prevăzute de Legea nr. 217/2003; victimele traficului de persoane – și de la instituțiile prevăzute de Legea nr. 678/2001 art. 3^1 alin. 4–5.
  • Serviciul pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor se poate înființa la municipii, orașe, comune numai dacă numărul solicitărilor justifică acest lucru art. 3^1 alin. 6.
  • Furnizorii privați de servicii sociale pot acorda și ei servicii de sprijin și protecție; toate serviciile respectă protecția datelor personale art. 3^1 alin. 7–9.
Verifică-te din această secțiune

1. Măsurile de informare, sprijin și protecție acordate victimelor potrivit Legii nr. 211/2004:

2. Din ce moment are victima dreptul de a fi recunoscută ca atare?

3. Câți specialiști funcționează cel puțin în compartimentul pentru sprijinirea victimelor infracțiunilor din direcția generală?

4. În cazul copiilor victime ale violenței, evaluarea și acordarea serviciilor se fac de către:

Etapele procesului și principiile (art. 3^2–3^3)
  • Cele 6 etape art. 3^2:
    • a) identificarea – constatarea calității de victimă;
    • b) referirea – îndrumarea victimei către Serviciul pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor, compartimente și furnizori;
    • c) informarea inițială – informații generale despre drepturi și servicii;
    • d) evaluarea situației victimei – pentru a stabili măsurile de sprijin și protecție;
    • e) acordarea serviciilor de sprijin și protecție;
    • f) monitorizarea și evaluarea serviciilor.
  • Principiile generale art. 3^3: respectarea nevoilor victimei; evitarea victimizării secundare și respectarea demnității umane; respectarea siguranței victimei; parteneriatul; nediscriminarea; complementaritatea și abordarea integrată; participarea în procesul de luare a deciziei; interesul superior al copilului; confidențialitatea; siguranța victimei; celeritatea.
  • Parteneriatul: cooperează autoritățile centrale și locale, instituțiile publice, ONG-urile și cultele recunoscute de lege art. 3^3 lit. d.
  • Participarea: victimele sunt consultate cu privire la toate deciziile/măsurile care le vizează art. 3^3 lit. g.
  • Celeritatea: serviciile se asigură prompt, ca efectele negative ale infracțiunii să nu se agraveze art. 3^3 lit. k.
Verifică-te din această secțiune

5. Serviciul pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor se poate înființa în cadrul serviciilor publice de asistență socială ale municipiilor, orașelor, comunelor:

6. Care este prima etapă a procesului de informare, sprijinire și protecție a victimelor?

7. Etapa în care victimei i se aduc la cunoștință informațiile generale privind drepturile și serviciile se numește:

8. Principiul potrivit căruia victimele sunt consultate cu privire la toate deciziile/măsurile care le vizează este:

Definiții și situații de urgență (art. 3^4–3^6)
  • Victimă a infracțiunilor: persoana fizică ce a suferit un prejudiciu de orice natură (vătămare fizică, mintală, emoțională sau prejudiciu economic) cauzat direct de o infracțiune, precum și membrii familiei unei persoane decedate din cauza infracțiunii, care au suferit prejudicii din decesul ei art. 3^4 lit. a.
  • Membru de familie: soțul/soția, persoana care conviețuiește și se gospodărește împreună cu victima în mod stabil și continuu, rudele în linie directă până la gradul II inclusiv, frații și surorile, persoanele aflate în întreținerea victimei art. 3^4 lit. b.
  • Identificarea: constatarea faptului că o persoană se declară/este victimă art. 3^4 lit. c.
  • Referirea: direcționarea victimelor către serviciile de sprijin și protecție, după nevoile lor specifice art. 3^4 lit. d.
  • Victimizare secundară: trauma suferită nu direct din fapta penală, ci prin reacția instituțiilor și a persoanelor cu care victima intră în contact art. 3^4 lit. e.
  • Situații de urgență: autoritățile locale au obligația să sprijine victimele, la solicitarea autorității care coordonează răspunsul art. 3^5; instituțiile pot schimba date personale pentru identificarea victimelor, cu respectarea protecției datelor art. 3^6.
Verifică-te din această secțiune

9. Principiul celerității presupune că:

10. Potrivit principiului parteneriatului, cooperează pentru accesul victimelor la servicii:

11. Victimizarea secundară este definită ca trauma suferită de victimă:

12. În sensul legii, rudele în linie directă sunt membri de familie:

Identificarea, referirea și evaluarea victimelor (art. 3^7–3^9)
  • Informarea despre serviciu: organele judiciare și orice instituție a statului care intră în contact cu potențiale victime le informează că se pot adresa Serviciului pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor art. 3^7 alin. 1.
  • Forma informării: verbal și prin înmânarea sub semnătură a unui formular cu cel puțin adresa serviciului din raza teritorială și atribuțiile lui art. 3^7 alin. 2.
  • Evaluarea: procesul de identificare a nevoilor de asistență și protecție și a serviciilor adecvate; se face pentru fiecare persoană identificată ca victimă art. 3^8, art. 3^9 alin. 1.
  • Criteriile de evaluare art. 3^9 alin. 2: tipul infracțiunii și circumstanțele; impactul fizic și psihic; caracteristicile personale ale victimei; datele despre autor; relația sau dependența față de autor; dificultățile de comunicare; istoricul infracțional/apartenența la grupări infracționale; alte aspecte relevante.
  • Scopul evaluării: acces cât mai rapid la suport psihologic, medical, de asistență socială, consiliere juridică art. 3^9 alin. 3.
  • Furnizori medicali (de stat sau privați) pot fi implicați la nevoie, cu acordul victimei; evaluarea o pot face și furnizorii privați de servicii sociale art. 3^9 alin. 4–5.
  • Persoana de încredere: victima poate fi însoțită la evaluare, dacă cere, cu excepția cazului când contravine intereselor sale art. 3^9 alin. 6.
  • Evitarea victimizării secundare: evaluarea se face în cel mai scurt timp de la identificare, cu cât mai puține declarații și evaluări art. 3^9 alin. 7.
  • Registrul special privind victimele referite îl creează direcțiile generale; cuprinde cel puțin identitatea, domiciliul, CNP-ul, contactul, data nașterii, cetățenia, genul, tipul infracțiunii, serviciile, data și modalitatea referirii, nevoia de protecție specială art. 3^9 alin. 8–9.
  • Datele din registru se stochează 1 an, apoi se șterg art. 3^9 alin. 10.
  • Raportarea: direcțiile generale transmit semestrial Ministerului Justiției datele statistice; cele despre traficul de persoane și Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane art. 3^9 alin. 11–12.
Verifică-te din această secțiune

13. Referirea victimelor infracțiunilor reprezintă:

14. În situații de urgență, autoritățile administrației publice locale asigură sprijinul victimelor infracțiunilor:

15. Informarea potențialelor victime despre posibilitatea de a se adresa Serviciului pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor se face:

16. Pe durata evaluării, victima poate fi însoțită de o persoană de încredere:

Referatul de evaluare (art. 3^10–3^12)
  • Conținutul referatului de evaluare art. 3^10 alin. 1: datele de identificare; tipul vătămării; starea fizică și psihică; nevoile de protecție; tipurile de servicii și durata lor (care poate fi prelungită); decizia de referire către alte servicii, când e cazul.
  • Păstrarea datelor de identificare: 1 an, apoi se șterg; dacă victima beneficiază de măsuri, se păstrează toată perioada măsurilor și 3 luni după încheierea lor art. 3^10 alin. 2–3.
  • Organele judiciare primesc, la cerere, copia referatului când victima e martor, persoană vătămată sau parte civilă; pot cere un nou referat dacă cel inițial nu mai e relevant sau a fost distrus art. 3^11.
  • Aplicare: infracțiuni săvârșite în România sau în afara ei, dacă victima e cetățean român sau străin care locuiește legal în România art. 3^12.
Verifică-te din această secțiune

17. Pentru evaluare se poate colabora cu furnizori de servicii medicale:

18. Pentru ce perioadă se stochează datele din Registrul special privind victimele infracțiunilor referite?

19. Cât de des transmit direcțiile generale Ministerului Justiției datele statistice din Registrul special?

20. Dacă victima beneficiază de măsuri de sprijin și protecție, datele de identificare din referatul de evaluare se păstrează:

Informarea victimelor (art. 4–6)
  • Organele judiciare au obligația să informeze victima despre art. 4 alin. 1:
    • tipul de sprijin și cine îl dă (asistență medicală, psihologică, cazare alternativă);
    • organul de urmărire penală la care poate face plângere;
    • dreptul la asistență juridică și condițiile asistenței juridice gratuite;
    • drepturile procesuale ale persoanei vătămate și ale părții civile;
    • protecția martorilor art. 113 C.pr.pen., Legea nr. 682/2002;
    • compensațiile financiare de la stat;
    • dreptul de a afla de punerea în libertate sau evadarea inculpatului/condamnatului;
    • dreptul de a apela la un mediator;
    • autoritatea la care află stadiul cauzei;
    • pentru rezidenții altui stat UE – plângerea sau cererea de compensație în statul lor și audierea de la distanță.
  • Când și cum: în limbaj simplu și accesibil, de primul organ judiciar la care se prezintă și înainte de fiecare audiere art. 4 alin. 2.
  • Limba: într-o limbă pe care o înțelege; minoritarii pot primi informațiile în limba maternă art. 4 alin. 3–4.
  • Formularul se înmânează sub semnătură; dacă victima nu poate sau refuză să semneze, se încheie proces-verbal; îndeplinirea obligațiilor se consemnează într-un proces-verbal art. 4 alin. 3, 5.
  • Însoțitor la primul contact cu autoritățile, ales de victimă art. 4 alin. 6.
  • Confirmarea scrisă a plângerii: număr de înregistrare și date despre faptă; cine nu înțelege româna poate cere traducerea ei art. 4 alin. 7–8.
  • Fără sesizare: dacă victima nu a sesizat fapta, Serviciul pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor îi comunică drepturile la primul contact art. 4^1.
  • Linia telefonică disponibilă permanent, gratuită, cu număr unic național; personalul anunță poliția dacă victima e în pericol; autoritățile locale și ONG-urile pot înființa linii locale art. 5.
  • Publicarea pe internet: obligatoriu pe paginile Ministerului Justiției și Ministerului Administrației și Internelor; instanțele, parchetele și poliția pot publica art. 6.
Verifică-te din această secțiune

21. Informațiile prevăzute la art. 4 alin. (1) se aduc la cunoștința victimei de către organele judiciare:

22. Dacă victima nu poate ori refuză să semneze formularul de informare:

23. Confirmarea scrisă primită de victimă la depunerea plângerii cuprinde:

24. Personalul liniei telefonice pentru informarea victimelor are obligația să anunțe unitățile de poliție:

Serviciile de sprijin și protecție (art. 7–13)
  • Cine le dă: direcțiile generale, gratuit, la solicitarea victimei sau a familiei; pot fi date și de serviciile publice locale și de furnizori privați art. 7 alin. 1.
  • Cererea direct la furnizor: furnizorul informează în scris direcția generală de la domiciliul/reședința beneficiarului art. 7 alin. 2.
  • Tipurile de servicii art. 7 alin. 4: informare privind drepturile; consiliere psihologică și privind riscul de victimizare secundară, intimidare, răzbunare; consiliere financiară și practică; inserție/reinserție socială; sprijin emoțional și social; informații și consiliere despre rolul în procesul penal; îndrumare către alte servicii.
  • Atenție: consilierea despre procesul penal nu include asistența juridică gratuită de la art. 14–20 art. 7 alin. 4 lit. f.
  • Unde se acordă: în centre de zi sau în centre rezidențiale cu găzduire pe perioadă determinată, pentru victimele care au nevoie de un loc sigur art. 9 alin. 1.
  • Regimul serviciilor: integrate, gratuite, cu birocrație redusă, cu păstrarea anonimatului, fără contract cu beneficiarii; etapele sunt cele din Legea asistenței sociale nr. 292/2011 și calitatea după Legea nr. 197/2012 art. 9 alin. 2–5.
  • ONG-urile pot organiza servicii de consiliere psihologică și pot primi subvenții de la bugetul de stat art. 12.
  • Victimele traficului și ale violenței în familie beneficiază și de măsurile din Legea nr. 678/2001 sau Legea nr. 217/2003 art. 13.
Verifică-te din această secțiune

25. Dacă solicitarea de servicii este adresată direct unui furnizor privat ori public, acesta are obligația:

26. Centrele rezidențiale cu găzduire pe perioadă determinată sunt destinate victimelor care:

27. Serviciile de sprijin și protecție prevăzute de lege se acordă:

28. Enumerați serviciile de sprijin și protecție care pot fi acordate victimelor și membrilor familiei acestora.

Asistența juridică gratuită (art. 14–20)
  • Fără condiție de venit, pentru victimele unor infracțiuni grave art. 14 alin. 1 lit. a: tentativă de omor/omor calificat, vătămare corporală, infracțiuni intenționate cu vătămare corporală, rele tratamente aplicate minorului, violență în familie, lipsire de libertate, sclavie și trafic, viol și agresiune sexuală, corupere sexuală, hărțuire sexuală, tortură, pornografie infantilă.
  • Membrii de familie ai persoanelor decedate prin omor, omor calificat sau infracțiuni intenționate urmate de moarte art. 14 alin. 1 lit. b.
  • Alte infracțiuni: la cerere, dacă venitul lunar pe membru de familie este cel mult egal cu salariul de bază minim brut pe țară art. 15.
  • Cererea se depune la tribunalul de la domiciliul victimei și o soluționează doi judecători din Comisia pentru acordarea de compensații financiare, prin încheiere, în 15 zile, în camera de consiliu, cu citarea victimei art. 17 alin. 1, 4.
  • Apărătorul din oficiu se desemnează prin încheiere dacă victima nu și-a ales unul art. 17 alin. 5.
  • Respingerea poate fi supusă reexaminării în 15 zile de la comunicare, de un complet de doi judecători art. 17 alin. 7.
  • Limita: echivalentul a 5 salarii de bază minime brute pe țară, pe tot procesul și în executarea silită art. 18 alin. 1.
  • Nouă cerere: dacă cauza s-a complicat sau a trecut mai mult de un an și procesul nu s-a încheiat; totalul nu poate depăși dublul limitei art. 18 alin. 2.
  • Banii vin de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției art. 18 alin. 3.
  • Cine poate cere: victima, reprezentantul legal al minorului/persoanei puse sub interdicție, ONG-urile de protecție a victimelor (cu semnătura victimei); cererile sunt scutite de taxa de timbru art. 20.
Verifică-te din această secțiune

29. Asistența juridică gratuită pentru victimele altor infracțiuni decât cele de la art. 14 alin. (1) se acordă dacă venitul lunar pe membru de familie este:

30. Cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite se soluționează în termen de:

31. Asistența juridică gratuită se acordă fiecărei victime în limita unei sume echivalente cu:

32. Cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite poate fi formulată de un ONG din domeniul protecției victimelor:

Compensația financiară – cine o primește și când nu (art. 21–26)
  • Beneficiarii: victimele acelorași infracțiuni grave ca la asistența juridică gratuită și membrul de familie al persoanei decedate prin ele art. 21 alin. 1.
  • Condiții: infracțiune săvârșită în România și victima e cetățean român, străin/apatrid care locuiește legal în România sau cetățean UE ori rezident UE aflat legal în România la data faptei art. 21 alin. 2; altfel, în baza convențiilor internaționale art. 21 alin. 3.
  • Nu se acordă dacă art. 22 alin. 1:
    • fapta nu există, nu e prevăzută de legea penală sau a fost legitimă apărare împotriva victimei;
    • victima e condamnată definitiv pentru grup infracțional organizat sau pentru una dintre infracțiunile de la art. 21;
    • instanța reține pentru făptuitor depășirea limitelor legitimei apărări sau provocarea.
  • Restituirea compensației sau avansului e obligatorie dacă apare unul dintre aceste cazuri art. 22 alin. 2.
  • Făptuitor cunoscut art. 24 alin. 1: cerere în 3 ani (de la hotărârea definitivă, clasare sau renunțarea confirmată la urmărire); victima s-a constituit parte civilă; nu a obținut repararea integrală de la o societate de asigurare.
  • Excepții de la termen și condiții: dacă victima a fost în imposibilitate, cei 3 ani curg de la încetarea imposibilității; la disjungerea acțiunii civile, de la hotărârea definitivă civilă; minorii sub 18 ani și cei cu consiliere judiciară sau tutelă specială nu trebuie să se constituie parte civilă art. 24 alin. 2–4.
  • Făptuitor necunoscut: cerere în 3 ani de la începerea urmăririi penale art. 25.
  • Victimă minoră: dacă reprezentantul nu a cerut, termenele curg de la împlinirea vârstei de 18 ani art. 26.
Verifică-te din această secțiune

33. Compensația financiară NU se acordă dacă:

34. Când făptuitorul este cunoscut, în ce termen trebuie formulată cererea de compensație financiară?

35. Care victime NU au obligația de a se constitui parte civilă pentru a primi compensație financiară?

36. Când făptuitorul este necunoscut, termenul de 3 ani pentru cererea de compensație curge de la:

Compensația financiară – prejudicii, cerere, avans, plată (art. 27–34)
  • Prejudiciile acoperite – victima directă: cheltuieli de spitalizare și medicale; bunuri distruse sau luate; câștigurile pierdute; daunele morale art. 27 alin. 1 lit. a.
  • Prejudiciile – familia celui decedat: cheltuieli de înmormântare; întreținerea pierdută; cheltuielile medicale făcute înainte de deces; daunele morale art. 27 alin. 1 lit. b.
  • Se scad din compensație despăgubirile plătite de făptuitor și indemnizația de la asigurare art. 27 alin. 2.
  • Comisia pentru acordarea de compensații financiare funcționează în fiecare tribunal: cel puțin 2 judecători specializați în materie penală, desemnați pe 3 ani de adunarea generală, plus tot atâția supleanți; secretariatul îl asigură grefieri desemnați de președintele tribunalului art. 28.
  • Cererea cuprinde, între altele, datele victimei, împrejurările faptei, prejudiciile, antecedentele penale, sumele primite și cuantumul cerut, cu documentele în copie art. 29.
  • Avansul: cel mult 10 salarii de bază minime brute; se cere oricând după sesizare și cel târziu în 30 de zile de la depunerea cererii de compensație; se soluționează în 30 de zile art. 30 alin. 1–2, 4.
  • Restituirea avansului: dacă acțiunea civilă e respinsă sau victima nu depune cererea de compensație în termen art. 30 alin. 5–6.
  • Nou avans: dacă făptuitorul nu e trimis în judecată în 2 ani sau cauza nu e soluționată în un an; totalul maxim 20 de salarii minime brute art. 30 alin. 7.
  • Judecarea: în camera de consiliu, cu citarea victimei, cu participarea obligatorie a procurorului; soluția: admite (și stabilește suma) sau respinge; contestație la curtea de apel în 15 zile de la comunicare art. 31.
  • Plata: din bugetul Ministerului Justiției, prin compartimentele financiare ale tribunalelor, în 15 zile de la hotărârea definitivă; statul se subrogă în drepturile victimei pentru recuperare art. 33 alin. 1–3.
  • Măsurile asiguratorii sunt obligatorii când s-a dat avans sau asistență juridică gratuită art. 33 alin. 4.
  • Cine poate cere: și reprezentantul legal sau ONG-urile (cu semnătura victimei); cererile sunt scutite de taxa de timbru art. 34.
Verifică-te din această secțiune

37. Pentru membrii de familie ai persoanei decedate, compensația financiară acoperă, printre altele:

38. Din cuantumul compensației financiare acordate de stat se scad:

39. Comisia pentru acordarea de compensații financiare din fiecare tribunal este alcătuită din:

40. Avansul din compensația financiară se poate acorda în limita unei sume echivalente cu:

Compensația în situații transfrontaliere – Ministerul Justiției, autoritate de asistență (art. 34^1–34^13)
  • Obiectul: infracțiune săvârșită într-un stat UE, altul decât cel în care victima locuiește legal art. 34^1.
  • Definiții: stat solicitant – unde locuiește legal victima; stat solicitat – unde s-a săvârșit infracțiunea; autoritate de asistență – în statul solicitant; autoritate de decizie – în statul solicitat, soluționează cererea art. 34^2.
  • Ministerul Justiției este autoritatea responsabilă cu asistența pentru cei care locuiesc legal în România și sunt victime ale unei infracțiuni intenționate cu violență în alt stat UE art. 34^3.
  • Transmiterea cererii către autoritatea de decizie: în maximum 5 zile lucrătoare de la primire; cererea poate fi trimisă și prin scrisoare cu confirmare de primire; victima poate depune și direct în celălalt stat art. 34^4.
  • Informații suplimentare trimise direct autorității de decizie: în 5 zile lucrătoare art. 34^6 alin. 2.
  • Informațiile cerute în scris (poștă, fax, e-mail) se dau în maximum 20 de zile calendaristice; se pot cere și prin audiență sau telefon art. 34^7.
  • Audierea cerută de alt stat: doar cu consimțământul expres, în prezența reprezentantului Ministerului Justiției, cu interpret și dreptul la apărător; înștiințare cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte art. 34^9.
  • Audierea făcută de Minister: procesul-verbal se transmite în 5 zile lucrătoare; nicio măsură coercitivă art. 34^10 alin. 6–7.
  • Fără decizie pe fond: Ministerul Justiției nu se pronunță asupra admisibilității cererii art. 34^13.
Verifică-te din această secțiune

41. În situații transfrontaliere, „statul solicitat” este:

42. În ce termen transmite Ministerul Justiției cererea transfrontalieră către autoritatea de decizie a celuilalt stat?

43. Informațiile solicitate Ministerului Justiției prin poștă, fax sau e-mail se transmit în termen de maximum:

44. Persoana a cărei audiere se cere de către autoritatea de decizie a altui stat este înștiințată:

Autoritatea română de decizie și dispozițiile comune (art. 34^14–34^26)
  • Autoritatea de decizie pentru cetățenii/rezidenții UE victime în România: comisia din cadrul Tribunalului București, cu cel puțin 3 judecători art. 34^14.
  • Confirmarea de primire a cererii: în 5 zile lucrătoare, cu persoana de contact și termenul aproximativ de soluționare art. 34^16 alin. 1.
  • Audierea prin videoconferință sau telefon, după legea română, fără măsuri coercitive art. 34^17–34^18.
  • Plata se face în contul indicat de solicitant, fără să i se impute vreo cheltuială art. 34^22.
  • Punct de contact central cu statele UE: Ministerul Justiției art. 34^23.
  • Limba documentelor: cele adresate autorităților române – în română sau engleză; hotărârea integrală și procesele-verbale emise de autorități române – în română, engleză ori franceză art. 34^24.
  • Fără certificare sau autentificare pentru formulare și documente art. 34^25.
Verifică-te din această secțiune

45. Autoritatea română de decizie pentru cererile de compensație ale cetățenilor UE victime ale infracțiunilor săvârșite în România este:

46. În calitate de autoritate de asistență, Ministerul Justiției:

47. Documentele adresate autorităților din România în situații transfrontaliere se redactează în:

48. Ce obligații are Ministerul Justiției ca autoritate responsabilă cu asistența în situațiile transfrontaliere?

Dispoziții finale (art. 35–37)
  • Denumirea nouă: „servicii de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor” art. 35.
  • Săli de așteptare separate pentru victime: în sediile noi ale instanțelor din 1 iunie 2018; spații separate în toate sediile din 1 ianuarie 2019 art. 35^1.
  • Durata medie a proceselor pentru infracțiunile contra persoanei: Ministerul Justiției o publică până la 1 martie a fiecărui an, pentru anul anterior art. 35^2.
  • Anonimizarea: numele victimelor de la art. 14 alin. 1 și ale reprezentanților lor se anonimizează pe portalul instanțelor; domiciliul se ține într-o mapă a documentelor confidențiale art. 35^3 alin. 1–2.
  • Intrarea în vigoare: 1 ianuarie 2005; legea se aplică cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) art. 36–37.
Verifică-te din această secțiune

49. Din ce dată sediile instanțelor trebuie să aibă amenajate spații de așteptare separate pentru victimele infracțiunilor?

50. Legea nr. 211/2004 a intrat în vigoare la data de:

Anexele 1–3 – formularele transfrontaliere (art. 34^4, 34^16, 34^21)
  • Anexa nr. 1 – formularul de transmitere a cererii de compensație: nr. de dosar, limba, autoritatea de asistență (transmițătoare), autoritatea de decizie (de primire), datele solicitantului (inclusiv codurile BIC și IBAN), datele persoanei vătămate, lista documentelor.
  • Anexa nr. 2 – confirmarea de primire: se transmite autorității de asistență și solicitantului; arată numărul de caz, data primirii și, când e posibil, termenul de soluționare.
  • Anexa nr. 3 – formularul de transmitere a deciziei: număr de caz, data hotărârii, limba deciziei, expunerea sumară, căile de atac, autoritatea competentă și termenele.
Verifică-te din această secțiune

51. În formularul de transmitere a cererii de compensație (Anexa nr. 1), pentru datele bancare se trec:

52. Anexa nr. 2 la lege reprezintă:

53. Formularul din Anexa nr. 3 cuprinde la „Informații cu privire la decizie”:

Cifre și termene de reținut
CeCâtArticolul
Specialiști minimi în compartimentul din direcția generală3 (asistent social, psiholog, consilier juridic)art. 3^1 alin. 1
Etapele procesului de sprijin6art. 3^2
Stocarea datelor din registrul special / din referat1 anart. 3^9 alin. 10, art. 3^10 alin. 2
Păstrarea datelor după încheierea măsurilor3 luniart. 3^10 alin. 3
Raportarea datelor statistice la Ministerul Justițieisemestrialart. 3^9 alin. 11
Soluționarea cererii de asistență juridică gratuită15 zile de la depunereart. 17 alin. 1
Reexaminarea respingerii asistenței juridice15 zile de la comunicareart. 17 alin. 7
Limita asistenței juridice gratuite5 salarii de bază minime brute (maxim dublul la o nouă cerere)art. 18
Termenul cererii de compensație3 aniart. 24, 25
Avansul din compensațiemax. 10 salarii minime; cerut în 30 de zile; soluționat în 30 de zileart. 30 alin. 1, 2, 4
Nou avans – total maxim20 de salarii minime (după 2 ani fără trimitere în judecată / 1 an fără soluție)art. 30 alin. 7
Contestația la curtea de apel15 zile de la comunicareart. 31 alin. 6
Plata compensației/avansului15 zile de la hotărârea definitivăart. 33 alin. 2
Judecătorii comisiei din tribunal / Tribunalul Bucureșticel puțin 2, pe 3 ani / cel puțin 3art. 28 alin. 2, art. 34^14 alin. 2
Transmiterea cererii transfrontaliere / confirmarea de primire5 zile lucrătoareart. 34^4 alin. 2, art. 34^16 alin. 1
Răspunsul la informațiile cerute în scrismax. 20 de zile calendaristiceart. 34^7 alin. 3
Înștiințarea pentru audierecel puțin 10 zile lucrătoare înainteart. 34^9 alin. 4
Intrarea în vigoare1 ianuarie 2005art. 36

Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 6 noiembrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.

Gata cu rezumatul?

Fă un test din tot actul: 73 întrebări, cu verificare pe loc și scor.

Începe testul

Concursuri deschise care cer acest act

4 posturi Psiholog debutant, 1 post kinetoterapeut debutant Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman · Teleorman dosar până la 09.12.2026 proba scrisă: 14.12.2026 9 legi cu rezumat și teste As med,inf,adm,magaziner,spălătoreasă,kineto,instr,educ,psiholog,as social,munc Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Olt Slatina · Olt dosar până la 29.10.2026 9 legi cu rezumat și teste Psiholog,, psihopedagog Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad · Arad publicat 20.10.2026 proba scrisă: 11.11.2026 8 legi cu rezumat și teste

© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).