Legea nr. 24/2000
Privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
71 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Rezumat de învățat
Legea nr. 24/2000 stabilește normele de tehnică legislativă: cum se pregătesc, se motivează, se redactează, se structurează, se publică, se modifică și se abrogă actele normative. Se cere la concursurile din primării, consilii județene și instituții publice, mai ales pentru posturile care redactează proiecte de hotărâri, dispoziții sau ordine.
Esențialul, în două minute
- Legea stabilește normele de tehnică legislativă, obligatorii pentru legi, ordonanțe și hotărâri și aplicabile corespunzător actelor normative ale autorităților locale (art. 3).
- Documentele de motivare: expunere de motive la legi, notă de fundamentare la ordonanțe și hotărâri, referat de aprobare la celelalte acte (art. 30 alin. 1).
- Avizul Consiliului Legislativ este obligatoriu pentru legi, ordonanțe și hotărâri normative, dar are caracter consultativ (art. 9 alin. 2, art. 10 alin. 3).
- Legile intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar ordonanțele de urgență la data publicării (art. 12).
- Părțile actului: titlul, preambulul (dacă e cazul), formula introductivă, partea dispozitivă, formula de atestare (art. 40).
- Ordinea conținutului: dispoziții generale, de fond, tranzitorii, finale; sancțiunile stau înaintea dispozițiilor tranzitorii și finale (art. 51 alin. 1, art. 53 alin. 2).
- Abrogarea are caracter definitiv: abrogarea unui act de abrogare nu repune în vigoare actul inițial (art. 64 alin. 3).
- Hotărârile consiliilor locale și dispozițiile primarilor nu pot contraveni Constituției și actelor de nivel superior (art. 81).
Capcane la grilă
- Nu confunda 3 zile (legi, pe zile calendaristice) cu data publicării (ordonanțe de urgență, hotărâri, ordine) (art. 12).
- Nu confunda nota de fundamentare (ordonanțe, hotărâri) cu expunerea de motive (legi) și cu referatul de aprobare (celelalte acte) (art. 30).
- Nu confunda republicarea în 45 de zile cu trimiterea formei republicabile în 30 de zile și cu consolidarea în 15 zile (art. 70, art. 70^1).
- Nu confunda suspendarea (actul reintră de drept în vigoare) cu abrogarea (definitivă) (art. 64, art. 66).
- Nu confunda numerotarea: articolele cu cifre arabe, dar capitolele, titlurile, părțile și cărțile cu cifre române (art. 47, art. 56).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Principii și reguli generale de elaborare (art. 1–8)
- Temeiul: actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică potrivit Constituției, acestei legi și principiilor ordinii de drept art. 1 alin. 2.
- Activitatea de legiferare este principala modalitate de implementare a politicilor publice art. 1 alin. 3.
- Tehnica legislativă asigură sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate fiecărui act art. 2 alin. 1.
- Cui se aplică: normele sunt obligatorii pentru proiectele de lege ale Guvernului, propunerile legislative ale deputaților, senatorilor sau cetățenilor, ordonanțe și hotărâri ale Guvernului; se aplică în mod corespunzător și ordinelor, instrucțiunilor miniștrilor și actelor normative ale autorităților locale art. 3.
- Ierarhia: actele se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categorie și de autoritatea competentă; actele date în executarea legilor, ordonanțelor sau hotărârilor se emit în limitele normelor care le ordonă art. 4.
- Reguli necesare, suficiente și posibile: proiectul trebuie să conducă la stabilitate și eficiență legislativă, cu soluții temeinic fundamentate art. 6 alin. 1.
- Documente care însoțesc proiectul: expunere de motive, notă de fundamentare sau referat de aprobare și, după caz, studiu de impact art. 6 alin. 3.
- Evaluarea preliminară a impactului = identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare; se face înainte de adoptare, de către inițiator art. 7 alin. 1, 2, 4.
- Impactul asupra drepturilor omului: toate proiectele sunt însoțite obligatoriu de o evaluare preliminară a impactului asupra drepturilor și libertăților fundamentale art. 7 alin. 3^1.
- Excepție: alin. (1)–(5) ale art. 7 nu sunt obligatorii pentru inițiativele deputaților, senatorilor și cetățenilor art. 7 alin. 6.
- Forma prescriptivă: actul trebuie să aibă caracter obligatoriu; dispozițiile pot fi imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tranzitorii, temporare, de recomandare art. 8 alin. 1–3.
- Limbajul: clar, fluent și inteligibil; nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă art. 8 alin. 4.
1. Activitatea de legiferare reprezintă, potrivit Legii nr. 24/2000:
Răspuns corect: a) principala modalitate de implementare a politicilor publice
„Activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de implementare a politicilor publice” — art. 1 alin. (3)
2. Normele de tehnică legislativă se aplică actelor cu caracter normativ emise de autoritățile administrației publice locale?
Răspuns corect: c) Da, în mod corespunzător
„precum și la elaborarea și adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autoritățile administrației publice locale” — art. 3 alin. (2)
3. Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau hotărârilor Guvernului se emit:
Răspuns corect: b) în limitele și potrivit normelor care le ordonă
„Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.” — art. 4 alin. (3)
4. Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli:
Răspuns corect: a) necesare, suficiente și posibile
„Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile” — art. 6 alin. (1)
Avizarea, publicarea și intrarea în vigoare (art. 9–12)
- Avizul autorităților interesate se cere de inițiator în faza de elaborare, în cazurile prevăzute de lege art. 9 alin. 1.
- Avizul Consiliului Legislativ este obligatoriu pentru proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de ordonanțe și hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului art. 9 alin. 2.
- Felurile avizului: se dă în scris și poate fi favorabil, favorabil cu obiecții sau propuneri, ori negativ; este aviz de specialitate, cu caracter consultativ art. 10 alin. 1, 3.
- Neacceptarea observațiilor Consiliului Legislativ trebuie motivată în actul de prezentare sau într-o notă însoțitoare art. 10 alin. 4.
- Publicarea: legile, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, ordinele și instrucțiunile miniștrilor se publică în Monitorul Oficial, Partea I art. 11 alin. 1.
- Nu se publică în Monitorul Oficial: deciziile clasificate ale primului-ministru; actele clasificate și cele cu caracter individual ale autorităților administrative autonome și ale organelor centrale de specialitate art. 11 alin. 2.
- Semnături: legile se publică imediat după promulgare; ordonanțele și hotărârile, după semnarea de primul-ministru și contrasemnarea de miniștri; celelalte acte, după semnarea de emitent art. 11 alin. 3–5.
- Legile și ordonanțele (date pe baza legii de abilitare) intră în vigoare la 3 zile de la publicare sau la o dată ulterioară; termenul se calculează pe zile calendaristice și expiră la ora 24,00 a celei de-a treia zi art. 12 alin. 1.
- Ordonanțele de urgență intră în vigoare la data publicării, cu condiția depunerii prealabile la Camera competentă art. 12 alin. 2.
- Celelalte acte publicate în Monitorul Oficial (hotărâri, ordine etc.) intră în vigoare la data publicării, dacă nu prevăd o dată ulterioară art. 12 alin. 3.
5. Avizul Consiliului Legislativ are caracter:
Răspuns corect: b) consultativ
„Avizul Consiliului Legislativ este un aviz de specialitate și are caracter consultativ.” — art. 10 alin. (3)
6. Avizul Consiliului Legislativ poate fi:
Răspuns corect: c) favorabil, favorabil cu obiecții sau propuneri ori negativ
„El poate fi: favorabil, favorabil cu obiecții sau propuneri ori negativ.” — art. 10 alin. (1)
7. Neacceptarea observațiilor Consiliului Legislativ privind tehnica legislativă:
Răspuns corect: a) trebuie motivată în actul de prezentare a proiectului sau într-o notă însoțitoare
„Neacceptarea acestora trebuie motivată în cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau într-o notă însoțitoare.” — art. 10 alin. (4)
8. Ordonanțele și hotărârile Guvernului se publică numai după ce au fost:
Răspuns corect: b) semnate de primul-ministru și contrasemnate de miniștrii care au obligația să le pună în executare
„Ordonanțele și hotărârile Guvernului se publică numai după ce au fost semnate de primul-ministru și contrasemnate de miniștrii care au obligația să le pună în executare.” — art. 11 alin. (4)
Sistematizarea și unificarea legislației (art. 13–19)
- Integrarea organică: proiectul se corelează cu actele de nivel superior sau egal, cu reglementările comunitare, tratatele internaționale și Convenția europeană a drepturilor omului; un act întocmit pe baza unui act superior nu poate depăși limitele acestuia art. 13.
- Un singur act: reglementările de același nivel și cu același obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ art. 14 alin. 1.
- Reglementarea specială poate sta în alt act, dacă are caracter special față de reglementarea generală art. 15 alin. 1.
- Reglementarea derogatorie cuprinde norme diferite pentru o situație anume, iar reglementarea-cadru rămâne obligatorie pentru celelalte cazuri art. 15 alin. 3.
- Paralelismul interzis: nu se pun aceleași reglementări în mai multe articole sau acte; pentru conexiuni se folosește norma de trimitere; paralelismele se înlătură prin abrogare sau concentrare art. 16 alin. 1–2.
- Actul inferior nu reproduce dispozițiile actului superior, ci indică textele de referință art. 16 alin. 4.
- Asanarea legislației: se urmărește abrogarea expresă a dispozițiilor căzute în desuetudine art. 17.
- Codurile reunesc reglementările dintr-un domeniu sau o ramură de drept, într-o structură unitară art. 18.
- Codexul alătură textele în vigoare într-o structură omogenă; îl elaborează Consiliul Legislativ, din proprie inițiativă sau la cererea birourilor permanente ale Camerelor ori a Guvernului art. 19.
9. Reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind, de regulă:
Răspuns corect: c) într-un singur act normativ
„Reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ.” — art. 14 alin. (1)
10. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative, în locul repetării reglementărilor, se utilizează:
Răspuns corect: a) norma de trimitere
„Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere.” — art. 16 alin. (1)
11. Paralelismele din legislație se înlătură:
Răspuns corect: b) prin abrogare sau prin concentrarea materiei în reglementări unice
„În cazul existenței unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice.” — art. 16 alin. (2)
12. Codexul se elaborează de:
Răspuns corect: c) Consiliul Legislativ
„Codexul se elaborează de Consiliul Legislativ, din proprie inițiativă sau la solicitarea unuia dintre birourile permanente” — art. 19 alin. (2)
Documentarea și alegerea soluțiilor (art. 20–26)
- Documentarea: proiectul e precedat de documentare și analiză științifică (realitățile economico-sociale, istoricul legislației, legislația străină, în special a țărilor UE) art. 20 alin. 1.
- Informații suplimentare se pot cere de la Consiliul Legislativ și alte instituții art. 20 alin. 2.
- Se examinează practica Curții Constituționale, jurisprudența CEDO, practica instanțelor și doctrina art. 21.
- Compatibilitatea cu UE: soluțiile trebuie să fie compatibile cu reglementările Uniunii Europene art. 22 alin. 1.
- Hotărârile CEDO: Guvernul prezintă Parlamentului proiectul de modificare în cel mult 3 luni de la comunicarea hotărârii art. 22 alin. 4.
- Mai multe variante de soluții se pot elabora, evaluându-se efectele previzibile art. 23 alin. 1.
- Fără lacune: soluțiile acoperă întreaga problematică, prin enumerare sau prin formulări-cadru art. 24.
- Definirea conceptelor care au alt înțeles decât cel comun art. 25.
- Situațiile tranzitorii pentru raporturile născute sub vechea reglementare trebuie rezolvate în proiect art. 26.
13. În ce termen prezintă Guvernul Parlamentului proiectul de lege pentru punerea în acord a legislației cu o hotărâre a CEDO?
Răspuns corect: a) în cel mult 3 luni de la data comunicării hotărârii
„Guvernul, în termen de cel mult 3 luni de la data comunicării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului” — art. 22 alin. (4)
Coduri și legi complexe (art. 27–29)
- Comisii de specialitate se pot constitui la Consiliul Legislativ sau sub coordonarea lui, la inițiativa Parlamentului ori a Guvernului art. 27 alin. 1.
- Domeniul justiției: comisiile se instituie de Ministerul Justiției, cu un reprezentant al Consiliului Legislativ art. 27 alin. 2.
- Teze prealabile: concepția generală, principiile și soluțiile principale; se supun aprobării Guvernului, apoi se redactează textul art. 27 alin. 3, art. 28.
- Proiectul se înaintează Parlamentului sau Guvernului însoțit de un raport art. 29.
14. Comisiile de elaborare a codurilor care interesează domeniul justiției se instituie de:
Răspuns corect: b) Ministerul Justiției
„care interesează domeniul de activitate al justiției, comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justiției” — art. 27 alin. (2)
15. Tezele prealabile ale unui proiect de cod se supun aprobării:
Răspuns corect: c) Guvernului
„Tezele prealabile, definitivate potrivit prevederilor art. 27, se supun aprobării Guvernului.” — art. 28
Motivarea proiectelor (art. 30–34)
- Documentele de motivare:
- expunere de motive – proiecte de legi și propuneri legislative;
- notă de fundamentare – ordonanțe și hotărâri ale Guvernului;
- referat de aprobare – celelalte acte normative;
- studiu de impact – legi de importanță și complexitate deosebită și legi de aprobare a ordonanțelor date pe baza legii de abilitare art. 30 alin. 1.
- Angajarea răspunderii Guvernului: se depune expunerea de motive și, după caz, raportul de la art. 29 art. 30 alin. 3.
- Secțiunile instrumentului de motivare: motivul emiterii, impactul socioeconomic, impactul financiar (an curent și pe 5 ani), impactul asupra sistemului juridic, consultările, informarea publică, măsurile de implementare art. 31 alin. 1.
- Ordonanța de urgență: se prezintă distinct elementele situației extraordinare art. 31 alin. 1 lit. a.
- Forma finală a motivării face referire la avizul Consiliului Legislativ și, după caz, al CSAT, Curții de Conturi sau Consiliului Economic și Social art. 31 alin. 3.
- Stilul documentelor de motivare: explicativ, clar, cu terminologia proiectului; motivarea se referă la forma finală art. 32.
- Studiul de impact estimează costurile și beneficiile; se întocmește de structurile de specialitate ale administrației centrale, la cererea Guvernului art. 33 alin. 1–2.
- Cine semnează: expunerea de motive a Guvernului – primul-ministru; a parlamentarilor – inițiatorii; nota de fundamentare – ministrul inițiator și cei care au avizat art. 34 alin. 1, 2, 4.
- Inițiativa cetățenească: expunerea de motive se însoțește de punctul de vedere al Curții Constituționale art. 34 alin. 3.
16. Documentul de motivare care însoțește un proiect de lege sau o propunere legislativă este:
Răspuns corect: a) expunerea de motive
„a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative;” — art. 30 alin. (1) lit. a)
17. Proiectele de ordonanțe și de hotărâri ale Guvernului sunt însoțite de:
Răspuns corect: b) note de fundamentare
„b) note de fundamentare - în cazul ordonanțelor și al hotărârilor Guvernului” — art. 30 alin. (1) lit. b)
18. Pentru celelalte acte normative (altele decât legi, ordonanțe și hotărâri), documentul de motivare este:
Răspuns corect: c) referatul de aprobare
„c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative;” — art. 30 alin. (1) lit. c)
19. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat se prezintă pe termen lung pe o perioadă de:
Răspuns corect: a) 5 ani
„atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri” — art. 31 alin. (1) lit. c)
Redactarea și limbajul (art. 35–39)
- Planul de grupare a ideilor precedă redactarea textului art. 35.
- Stilul juridic: concis, sobru, clar și precis, cu respectarea regulilor gramaticale și de ortografie art. 36 alin. 1.
- Neologismele sunt interzise dacă există un sinonim de largă răspândire; termenii străini primesc corespondentul românesc art. 36 alin. 2.
- Regionalismele se evită; cuvintele se folosesc în înțelesul lor curent art. 36 alin. 4.
- Aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni art. 37 alin. 1.
- Abrevierile se explicitează în text la prima folosire art. 37 alin. 3.
- Caracter dispozitiv: norma fără explicații; verbele la timpul prezent, forma afirmativă; nu se dau explicații între paranteze art. 38.
- Referirea la alt act: categoria juridică, numărul, titlul și data publicării, sau doar categoria și numărul, dacă nu e confuzie art. 39 alin. 1.
20. Folosirea neologismelor în actele normative este:
Răspuns corect: c) interzisă, dacă există un sinonim de largă răspândire în limba română
„Este interzisă folosirea neologismelor, dacă există un sinonim de largă răspândire în limba română.” — art. 36 alin. (2)
21. Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face:
Răspuns corect: a) numai prin explicitare în text, la prima folosire
„Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire.” — art. 37 alin. (3)
22. În redactarea actului normativ, verbele se utilizează, de regulă:
Răspuns corect: b) la timpul prezent, forma afirmativă
„verbele se utilizează la timpul prezent, forma afirmativă, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispoziției respective” — art. 38 alin. (2)
23. Prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor în textul actului normativ:
Răspuns corect: c) nu este permisă
„Nu este permisă prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor.” — art. 38 alin. (3)
Părțile constitutive ale actului (art. 40–46)
- Părțile actului: titlul, preambulul (dacă e cazul), formula introductivă, partea dispozitivă, formula de atestare a autenticității art. 40.
- Titlul cuprinde denumirea generică și obiectul exprimat sintetic; nu poate fi la fel cu al altui act în vigoare; după adoptare primește număr și an art. 41 alin. 1, 4, 6.
- Formula introductivă la legi: „Parlamentul României adoptă prezenta lege.” art. 42 alin. 2.
- Actele Guvernului: în temeiul art. 108 din Constituție; ordonanțele de urgență: în temeiul art. 115 alin. (4) art. 42 alin. 3.
- Preambulul enunță scopul și motivarea, nu conține directive sau reguli de interpretare și precedă formula introductivă art. 43 alin. 1.
- Preambul obligatoriu la ordonanțele de urgență; la actele administrației centrale de specialitate și locale, în preambul se menționează avizele art. 43 alin. 3–4.
- Partea dispozitivă = conținutul propriu-zis al reglementării art. 44.
- Transpunerea directivelor: după partea dispozitivă se face mențiunea actului comunitar preluat art. 45.
- Data: legea – data la care primește număr, după promulgare; actele Guvernului – data ședinței; celelalte acte – data semnării art. 46 alin. 2–3.
- Numerotarea se face în ordinea datării, separat pe fiecare an calendaristic art. 46 alin. 4.
- Formula de atestare este urmată de semnăturile președinților celor două Camere sau ale vicepreședinților care au condus ședințele art. 46 alin. 10.
24. Care este formula introductivă în cazul legilor?
Răspuns corect: a) „Parlamentul României adoptă prezenta lege.”
„În cazul legilor formula introductivă este următoarea: "Parlamentul României adoptă prezenta lege."” — art. 42 alin. (2)
25. Preambulul este obligatoriu în cazul:
Răspuns corect: b) ordonanțelor de urgență
„La ordonanțele de urgență preambulul este obligatoriu și cuprinde prezentarea elementelor de fapt și de drept ale situației extraordinare” — art. 43 alin. (3)
26. Preambulul unui act normativ:
Răspuns corect: c) nu poate cuprinde directive sau reguli de interpretare și precedă formula introductivă
„El nu poate cuprinde nici directive, nici reguli de interpretare. Preambulul precedă formula introductivă.” — art. 43 alin. (1)
27. Data legii este:
Răspuns corect: a) aceea la care i se dă număr, după promulgare
„Data legii este aceea la care i se dă număr, după promulgare.” — art. 46 alin. (2)
Articolul, alineatul, enumerarea, trimiterea (art. 47–50)
- Articolul este elementul structural de bază și cuprinde, de regulă, o singură dispoziție art. 47 alin. 1.
- Numerotarea articolelor: cu cifre arabe, în continuare; un singur articol = „Articol unic”; la actele de modificare – cifre române art. 47 alin. 3–4.
- Denumiri marginale la coduri și legi mari; nu au semnificație proprie art. 47 alin. 5.
- Alineatul = o singură propoziție sau frază; frazele suplimentare se separă prin punct și virgulă; se numerotează cu cifre arabe în paranteză art. 48 alin. 2, 4.
- Enumerările se marchează cu literele alfabetului românesc, nu cu liniuțe; o literă nu poate cuprinde altă enumerare sau alineate noi art. 49.
- Norma de trimitere evită repetarea; nu se face, de regulă, trimitere la altă normă de trimitere art. 50 alin. 1.
- Trimiterea la alt act: obligatoriu titlul, numărul și celelalte elemente de identificare art. 50 alin. 2.
28. Dacă actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se definește prin expresia:
Răspuns corect: a) „Articol unic”
„Dacă actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va defini prin expresia "Articol unic".” — art. 47 alin. (3)
29. În actele normative care modifică sau completează alte acte normative, articolele se numerotează cu:
Răspuns corect: b) cifre române
„articolele se numerotează cu cifre române, păstrându-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate” — art. 47 alin. (4)
30. Enumerările distincte dintr-un articol sau alineat se identifică prin:
Răspuns corect: c) literele alfabetului românesc
„acestea se identifică prin utilizarea literelor alfabetului românesc și nu prin liniuțe sau alte semne grafice” — art. 49 alin. (1)
Ordinea conținutului și anexele (art. 51–57)
- Ordinea ideilor:
- dispoziții generale sau principii generale;
- dispoziții privind fondul reglementării;
- dispoziții tranzitorii;
- dispoziții finale art. 51 alin. 1.
- Grupare: articole → capitole → secțiuni → paragrafe; la coduri, capitolele în titluri, părți și cărți art. 51 alin. 3.
- Dispozițiile generale se grupează în primul capitol și nu se reiau art. 52.
- Dispozițiile de fond: dreptul material precedă procedura; sancțiunile stau înaintea dispozițiilor tranzitorii și finale art. 53 alin. 2.
- Dispozițiile tranzitorii corelează, pe o perioadă determinată, vechea și noua reglementare art. 54.
- Dispozițiile finale: punerea în aplicare, data intrării în vigoare, abrogări, modificări, republicarea art. 55 alin. 1.
- Normele de aplicare: termen de elaborare și intrare în vigoare de regulă de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului art. 55 alin. 2.
- Numerotarea diviziunilor: capitole, titluri, părți, cărți – cifre române; secțiuni și paragrafe – cifre arabe art. 56 alin. 1.
- Anexele conțin exprimări cifrice, desene, tabele, planuri; pot fi anexe regulamentele, statutele, metodologiile art. 57 alin. 1–2.
- Temeiul anexei: trimiterea din corpul actului precizează că anexa face parte integrantă din act; mai multe anexe se numerotează cu cifre arabe art. 57 alin. 3–6.
31. În cazul unor reglementări de mică întindere, elementele structurale (dispoziții generale, de fond, tranzitorii, finale):
Răspuns corect: b) pot să nu fie marcate distinct, dar se urmează aceeași ordine de prezentare
„se poate redacta textul fără a se marca distinct elementele prevăzute la alin. (1), urmând însă această ordine de prezentare” — art. 51 alin. (2)
32. Normele privind sancțiunile se plasează în actul normativ:
Răspuns corect: b) înaintea dispozițiilor tranzitorii și finale
„iar în caz de instituire de sancțiuni, aceste norme să fie plasate înaintea dispozițiilor tranzitorii și finale” — art. 53 alin. (2)
33. Termenul de elaborare și de intrare în vigoare a normelor de aplicare nu trebuie să depășească, de regulă:
Răspuns corect: c) 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ
„care să nu depășească, de regulă, 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ” — art. 55 alin. (2)
34. Capitolele, titlurile, părțile și cărțile unui act normativ se numerotează cu:
Răspuns corect: a) cifre române
„Capitolele, titlurile, părțile și cărțile se numerotează cu cifre române, în succesiunea pe care o au în structura din care fac parte.” — art. 56 alin. (1)
Modificarea, completarea, derogarea (art. 58–63)
- Evenimentele legislative: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea art. 58 alin. 1.
- Excepția: actele de importanță deosebită pot fi modificate și între publicare și intrarea în vigoare, dacă modificarea intră în vigoare la aceeași dată art. 58 alin. 2.
- Modificarea = schimbarea expresă a textului; formula „se modifică și va avea următorul cuprins:” art. 59 alin. 1–2.
- Interzis: formula generică „se modifică corespunzător” și redarea doar a unor fragmente; modificarea cuprinde întregul text vizat art. 59 alin. 3.
- Completarea = introducerea de dispoziții noi; fără renumerotare, textele noi primesc numărul celor după care se introduc, cu indice cifric art. 60.
- Limita: dacă se afectează concepția generală sau cea mai mare parte a actului, acesta se înlocuiește cu o nouă reglementare art. 61 alin. 1.
- Încorporarea: modificările se integrează în actul de bază; intervențiile ulterioare se raportează tot la actul de bază art. 62.
- Derogarea: formula „prin derogare de la...”; doar printr-un act de nivel cel puțin egal art. 63.
35. Pentru exprimarea intenției de modificare a unui act normativ se folosește sintagma:
Răspuns corect: b) „se modifică și va avea următorul cuprins:”
„se formulează utilizându-se sintagma "se modifică și va avea următorul cuprins:", urmată de redarea noului text” — art. 59 alin. (2)
36. Derogarea de la o reglementare se poate face numai printr-un act normativ:
Răspuns corect: c) de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază
„Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază.” — art. 63
37. Definiți modificarea și completarea unui act normativ.
Modificarea constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate și în redarea lor într-o nouă formulare, folosind sintagma „se modifică și va avea următorul cuprins:”. Completarea constă în introducerea unor dispoziții noi, cuprinzând soluții legislative și ipoteze suplimentare, care se adaugă elementelor structurale existente.
„Modificarea unui act normativ constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia și în redarea lor într-o nouă formulare.” — art. 59 alin. (1), art. 60 alin. (1)
Abrogarea, suspendarea, interpretarea (art. 64–69)
- Abrogarea poate fi totală sau parțială și are caracter definitiv; abrogarea unui act de abrogare nu repune în vigoare actul inițial art. 64 alin. 1, 3.
- Excepția: ordonanțele cu norme de abrogare respinse prin lege de Parlament art. 64 alin. 3.
- Norma inferioară neabrogată: obligația de abrogare revine autorității care a emis-o art. 64 alin. 4.
- Abrogările parțiale sunt asimilate modificărilor art. 64 alin. 5.
- Acte de abrogare distincte se pot adopta în cadrul sistematizării legislației art. 65 alin. 2.
- Suspendarea: printr-un act de nivel egal sau superior, cu data și durata determinată; la expirare actul reintră de drept în vigoare art. 66 alin. 1–2.
- Abrogarea implicită se poate prezuma în cazuri deosebite; Consiliul Legislativ identifică aceste dispoziții; nu se aplică actelor speciale, decât expres art. 67.
- Acte temporare: prelungirea trebuie să intervină înainte de expirarea termenului art. 68 alin. 3.
- Interpretarea legală: prin act interpretativ de același nivel, cu respectarea drepturilor câștigate art. 69.
38. Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter:
Răspuns corect: a) definitiv
„Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv.” — art. 64 alin. (3)
39. Dacă o normă de nivel inferior, cu același obiect, nu a fost abrogată expres de actul de nivel superior, obligația abrogării revine:
Răspuns corect: b) autorității care a emis prima actul
„această obligație îi revine autorității care a emis prima actul” — art. 64 alin. (4)
40. La expirarea duratei de suspendare, actul normativ suspendat:
Răspuns corect: c) reintră de drept în vigoare
„La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.” — art. 66 alin. (2)
41. Ce reguli prevede legea privind abrogarea actelor normative?
Prevederile contrare unei noi reglementări de același nivel sau superior trebuie abrogate; abrogarea poate fi totală sau parțială. Abrogarea are caracter definitiv: prin abrogarea unui act de abrogare nu se repune în vigoare actul inițial, cu excepția ordonanțelor cu norme de abrogare respinse prin lege. Dacă o normă inferioară nu a fost abrogată expres, obligația revine autorității care a emis-o. Abrogările parțiale sunt asimilate modificărilor.
„Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial.” — art. 64
Republicarea, consolidarea, rectificarea (art. 70–71)
- Republicarea: actul modificat substanțial se republică, prin grija autorității care a emis actul de modificare art. 70 alin. 1, 3.
- Termenele: republicarea în cel mult 45 de zile; forma republicabilă se trimite la Consiliul Legislativ în 30 de zile; la coduri, termenele cresc cu 15 zile art. 70 alin. 3.
- Modificări prin ordonanțe: republicarea se face după aprobarea ordonanței prin lege art. 70 alin. 4.
- Versiunea consolidată se afișează pe site-ul Consiliului Legislativ, fără renumerotare; nu produce efecte juridice art. 70^1 alin. 1–3.
- Termenul consolidării: 15 zile de la intrarea în vigoare a actului de modificare; la coduri, încă 10 zile art. 70^1 alin. 4.
- Rectificarea: pentru erori materiale, printr-o notă; se face la cererea emitentului, cu avizul Consiliului Legislativ; nu se pot modifica prevederi prin rectificare art. 71.
42. Republicarea unei legi se face în cel mult:
Răspuns corect: a) 45 de zile de la data publicării actului care a dispus această măsură
„Republicarea se face în cel mult 45 de zile de la data publicării actului care a dispus această măsură.” — art. 70 alin. (3)
43. Versiunea consolidată a unui act normativ afișată pe site-ul Consiliului Legislativ:
Răspuns corect: b) este un instrument de documentare care nu produce efecte juridice
„Versiunea consolidată a actului normativ este un instrument de documentare care nu produce efecte juridice.” — art. 70^1 alin. (3)
44. În ce termen se afișează versiunea consolidată a unui act normativ de bază?
Răspuns corect: c) 15 zile de la data intrării în vigoare a actului de modificare și/sau de completare
„în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a actului normativ de modificare și/sau de completare” — art. 70^1 alin. (4)
45. Rectificarea erorilor materiale dintr-un act normativ publicat se face:
Răspuns corect: a) la cererea organului emitent, cu avizul Consiliului Legislativ
„Rectificarea se face la cererea organului emitent, cu avizul Consiliului Legislativ.” — art. 71 alin. (3)
Tratate internaționale și acte ale ministerelor (art. 72–79)
- Ratificarea tratatelor se face prin proiecte de legi; acordurile aprobate de Guvern – prin proiecte de hotărâri art. 72 alin. 1–2.
- Textul actului internațional însoțește proiectul, în limba originală și în traducere oficială sau autorizată; se ștampilează pe fiecare pagină art. 72 alin. 3–4.
- Mai multe înțelegeri într-un act: câte un articol distinct pentru fiecare art. 75.
- Ordinele și instrucțiunile se emit numai pe baza și în executarea legilor, hotărârilor și ordonanțelor; nu pot contraveni acestora art. 77–78.
- Termenul ordinelor: cel prevăzut de actul superior sau un termen util art. 79.
46. Ordinele cu caracter normativ și instrucțiunile miniștrilor se emit:
Răspuns corect: a) numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului
„se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului” — art. 77
Actele autorităților locale și dispoziții finale (art. 80–85)
- Interesul local: actele locale reglementează activități de interes local, în limitele Constituției și legii, doar în domeniile cu atribuții legale art. 80.
- Acte subordonate: hotărârile consiliilor locale și județene, ordinele prefecților și dispozițiile primarilor nu pot contraveni Constituției și actelor de nivel superior art. 81.
- Formula introductivă locală cuprinde și temeiul din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 art. 82.
- Aducerea la cunoștință: prin afișare în locuri autorizate și publicare într-un cotidian local de mare tiraj art. 83.
- Regulamente proprii: Parlamentul, Guvernul și autoritățile centrale și locale stabilesc regulamente de aplicare art. 84.
- Abrogare: se abrogă Decretul nr. 16/1976 art. 85.
47. Hotărârile consiliilor locale și dispozițiile primarilor:
Răspuns corect: b) nu pot contraveni Constituției României și reglementărilor din actele normative de nivel superior
„nu pot contraveni Constituției României și reglementărilor din actele normative de nivel superior” — art. 81 alin. (2)
48. Actele normative adoptate de autoritățile administrației publice locale se aduc la cunoștință publică, potrivit art. 83:
Răspuns corect: c) prin afișare în locuri autorizate și prin publicare într-un cotidian local de mare tiraj
„prin afișare în locuri autorizate și prin publicare într-un cotidian local de mare tiraj” — art. 83
49. Ce reguli se aplică actelor normative adoptate de autoritățile administrației publice locale?
Se adoptă pentru activități de interes local, în limitele Constituției și legii și numai în domeniile cu atribuții legale. Sunt acte subordonate legilor, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; hotărârile consiliilor locale și județene, ordinele prefecților și dispozițiile primarilor nu pot contraveni Constituției și actelor de nivel superior. În formula introductivă se menționează și temeiul din Legea nr. 215/2001. Pentru intrarea în vigoare, se aduc la cunoștință publică prin afișare în locuri autorizate și publicare într-un cotidian local de mare tiraj.
„se adoptă ori se emit pentru reglementarea unor activități de interes local, în limitele stabilite prin Constituție și prin lege” — art. 80–83
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Intrarea în vigoare a legilor și ordonanțelor (pe legea de abilitare) | 3 zile de la publicare (zile calendaristice, până la ora 24,00) | art. 12 alin. 1 |
| Intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență | la data publicării | art. 12 alin. 2 |
| Intrarea în vigoare a hotărârilor, ordinelor etc. | la data publicării | art. 12 alin. 3 |
| Proiect de lege după o hotărâre CEDO | cel mult 3 luni de la comunicare | art. 22 alin. 4 |
| Impactul financiar pe termen lung | pe 5 ani | art. 31 alin. 1 lit. c |
| Normele de aplicare | de regulă, cel mult 30 de zile | art. 55 alin. 2 |
| Republicarea | cel mult 45 de zile | art. 70 alin. 3 |
| Forma republicabilă la Consiliul Legislativ | 30 de zile | art. 70 alin. 3 |
| Prelungirea termenelor la coduri (republicare) | 15 zile | art. 70 alin. 3 |
| Afișarea versiunii consolidate | 15 zile (+10 zile la coduri) | art. 70^1 alin. 4 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 21 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 71 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).