Legea nr. 242/2022
Privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate
69 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Doar pentru exercițiu. De obicei proba scrisă nu se dă grilă, iar noi nu știm cum va fi la concursul tău. Învață materia din lege; întrebările te ajută doar să verifici ce ai reținut.
Rezumat de învățat
Legea nr. 242/2022 reglementează schimbul de date între sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice și creează Platforma națională de interoperabilitate, administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Scopul principal este ca instituțiile să ia datele direct din registrele de bază, fără să mai ceară cetățenilor acte pe care statul le are deja. Se cere de obicei la concursurile pentru posturi de referent, informatician sau operator de date din primării și instituții publice.
Esențialul, în două minute
- Legea creează Platforma națională de interoperabilitate, prin care instituțiile publice își schimbă datele; ADR este unicul ei administrator (art. 9 alin. 2).
- Datele primare sunt sursa de referință și veridică și primează; registrul de bază este registrul de date care conține date primare (art. 3 lit. e și i).
- Instituțiile nu pot cere cetățenilor dovezi ale datelor pe care le-au colectat deja; datele se iau exclusiv din registrele de bază (art. 11 alin. 3).
- Schimbul de date între instituțiile publice este gratuit; contractul cu privații este cu titlu oneros (art. 10 alin. 8, art. 13 alin. 4).
- Acordul prealabil sau refuzul motivat al administratorului registrului se dă în 30 de zile; tăcerea înseamnă acord tacit (art. 10 alin. 2).
- Deținătorii de registre de bază se integrează cu platforma în maximum 18 luni de la punerea ei în funcțiune (art. 17 alin. 1 lit. b).
- Incidentele de securitate se raportează în cel mult 72 de ore; transferul datelor se face în formă criptată (art. 20 alin. 2–3).
- Amenzile, între 5.000 și 40.000 lei, le aplică ADR; se poate plăti jumătate în 15 zile, iar banii merg la bugetul de stat (art. 22).
Capcane la grilă
- Nu confunda ADR (administratorul platformei și al RNR, monitorizare și control) cu MCID (elaborează NRRI, funcția de reglementare) (art. 14 alin. 2).
- Nu confunda 18 luni (integrarea registrelor de bază) cu 5 ani (servicii publice și electronic) și cu 90 de zile (REST API de la firmele IT) (art. 17–18).
- Nu confunda evaluarea NRRI cel puțin o dată la doi ani cu măsurarea anuală a eficacității soluțiilor de interoperabilitate (art. 15 alin. 4, art. 5 alin. 1 lit. b).
- Nu confunda amenda de 20.000–40.000 lei (firmele IT, art. 18) cu cea de 5.000–10.000 lei (stocare fără temei, informații netrimise în 30 de zile) (art. 22 alin. 3, 5, 7).
- Nu confunda: RNR nu conține datele din registre, doar informații care fac referire la ele; jurnalele se șterg după trei ani (art. 8 alin. 9, art. 10 alin. 4).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Scopul și domeniul de aplicare (art. 1)
- Scopul: creșterea interconectării sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice și facilitarea schimbului de date, pornind de la Cadrul european de interoperabilitate art. 1 alin. 1.
- Ce reglementează: crearea, operaționalizarea și administrarea platformei de interoperabilitate, prin care se livrează într-un format integrat mai multe servicii electronice art. 1 alin. 2.
- Atribuții: stabilește ce au de făcut autoritățile și instituțiile publice și autoritatea care creează și administrează platforma art. 1 alin. 3.
- Obiectiv: servicii publice mai bune, mai puțină birocrație pentru persoanele fizice și juridice, mai multă transparență în folosirea datelor art. 1 alin. 4.
- Privații: legea li se aplică prin participare voluntară, în baza unui contract de schimb de date – persoane juridice de drept privat și persoane care exercită profesii liberale reglementate art. 1 alin. 5.
- Excepție: nu se aplică registrelor de bază din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția celor necesare serviciilor publice sau a celor pentru care se cere expres interconectarea art. 1 alin. 6.
1. Cui i se aplică Legea nr. 242/2022 prin participare voluntară, în baza unui contract de schimb de date?
Răspuns corect: a) Persoanelor juridice de drept privat și persoanelor care exercită profesii liberale reglementate
„Prezenta lege se aplică prin participare voluntară, în baza unui contract de schimb de date, și persoanelor juridice de drept privat, respectiv persoanelor care exercită profesii liberale reglementate” — art. 1 alin. (5)
2. Cărora dintre registrele de bază nu li se aplică, în principiu, Legea nr. 242/2022?
Răspuns corect: b) Registrelor de bază gestionate de instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională
„Prezenta lege nu se aplică registrelor de bază gestionate de instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională” — art. 1 alin. (6)
Obiectivele legii (art. 2)
- Servicii publice de calitate, disponibile permanent, proiectate după nevoile beneficiarilor art. 2 lit. a.
- Folosirea TIC pe scară largă în administrația publică art. 2 lit. b.
- Trasabilitate și transparență: titularul datelor poate afla cine i-a accesat și prelucrat datele personale art. 2 lit. c.
- Principiul „doar o singură dată” (Regulamentul (UE) 2018/1.724), pentru eliminarea schimbului de date în format letric (pe hârtie) și a birocrației art. 2 lit. e.
- Interoperabilitate în administrația centrală, între cea locală și cea centrală și între administrațiile locale art. 2 lit. g.
- Acces reciproc: instituțiile private la datele instituțiilor publice și invers art. 2 lit. h.
- Securitatea și confidențialitatea schimburilor de date art. 2 lit. i.
- Registru permanent al aplicațiilor informatice ale instituțiilor publice, actualizat anual art. 2 lit. j.
- Alte obiective: identificarea furnizorilor de date primare, integrarea în piața unică digitală europeană, alinierea identificării electronice la Regulamentul (UE) nr. 910/2014 art. 2 lit. k–m.
3. Ce principiu, descris în Regulamentul (UE) 2018/1.724, urmărește Legea nr. 242/2022 pentru eliminarea schimbului de date în format letric?
Răspuns corect: c) Principiul „doar o singură dată”
„implementarea principiului „doar o singură dată“, astfel cum este descris în Regulamentul (UE) 2018/1.724” — art. 2 lit. e)
4. Cât de des se actualizează registrul permanent al aplicațiilor informatice utilizate de autoritățile și instituțiile publice, potrivit obiectivelor legii?
Răspuns corect: a) Anual
„crearea și actualizarea anuală a unui registru permanent al aplicațiilor informatice utilizate de autoritățile și instituțiile publice” — art. 2 lit. j)
5. Enumerați obiectivele Legii nr. 242/2022 (cel puțin cinci).
Obiectivele sunt, printre altele: facilitarea furnizării de servicii publice de calitate, disponibile permanent; promovarea utilizării TIC în administrația publică; creșterea trasabilității și transparenței actului administrativ; creșterea eficienței actului administrativ prin interconectarea sistemelor informatice; implementarea principiului „doar o singură dată”; promovarea interoperabilității între administrația centrală și cea locală; facilitarea accesului instituțiilor private la datele instituțiilor publice și invers; asigurarea securității și confidențialității schimburilor de date; crearea și actualizarea anuală a unui registru permanent al aplicațiilor informatice; identificarea furnizorilor de date primare.
„facilitarea furnizării de servicii publice de calitate, disponibile permanent, proiectate în acord cu nevoile beneficiarilor acestor servicii;” — art. 2
Definiții (art. 3)
- Acces – interogarea de către un utilizator a datelor furnizate de un deținător, fără a implica neapărat transmiterea sau descărcarea lor art. 3 lit. a.
- Administratorii registrelor de bază – autorități sau instituții publice care colectează, creează, modifică pentru prima dată, șterg ori transmit date primare din registru art. 3 lit. b.
- Contract de schimb de date – acord între administratorul platformei și un participant care nu e autoritate sau instituție publică art. 3 lit. c.
- Date – orice reprezentare digitală a unor acte, fapte sau informații, inclusiv înregistrări audio, video sau audiovizuale art. 3 lit. d.
- Date primare – date prezumate ca sursă de referință și veridică, care primează în fața datelor colectate de alte instituții art. 3 lit. e.
- Interoperabilitate – capacitatea unor organizații distincte de a interacționa pentru obiective cu beneficii reciproce, prin schimb de date între sistemele lor informatice art. 3 lit. f.
- Registru de bază – registru de date care conține date primare art. 3 lit. i; registru de date – un fișier sau set de fișiere cu date organizate pentru anumite domenii/procese art. 3 lit. j.
- Schimb de date – punerea la dispoziție și accesarea datelor sau transmiterea lor dintr-un sistem în altul prin intermediul platformei art. 3 lit. k.
- Sistem informatic – ansamblu de elemente tehnologice, resurse și proceduri care susțin procese în cadrul unui sistem informațional art. 3 lit. m.
- Titularul datelor – persoana fizică sau juridică asociată cu date din registrele de bază (nume, cod fiscal, date de localizare etc.) art. 3 lit. n.
- Utilizator de date – persoana fizică sau juridică, publică sau privată, cu acces legal la date prin platformă, autorizată să le folosească art. 3 lit. o.
- Serviciu public electronic – cel definit la art. 5 lit. kk) din Codul administrativ (OUG nr. 57/2019) art. 3 lit. l.
6. Potrivit art. 3, ce înseamnă „acces”?
Răspuns corect: b) Interogarea de către un utilizator a datelor furnizate de un deținător de date, fără a implica neapărat transmiterea sau descărcarea acestor date
„acces - interogarea de către un utilizator a datelor care au fost furnizate de un deținător de date” — art. 3 lit. a)
7. Între cine se încheie contractul de schimb de date, potrivit definiției din lege?
Răspuns corect: c) Între administratorul Platformei naționale de interoperabilitate și un participant la schimbul de date, altul decât o autoritate sau o instituție publică
„acord încheiat între administratorul Platformei naționale de interoperabilitate și un participant la schimbul de date, altul decât o autoritate sau o instituție publică” — art. 3 lit. c)
8. Cum sunt definite „datele primare”?
Răspuns corect: a) Date prezumate ca fiind sursa de referință și veridică de informație și care primează în fața datelor colectate de alte autorități sau instituții publice
„date primare - date prezumate ca fiind sursa de referință și veridică de informație și care primează în fața datelor colectate de alte autorități sau instituții publice” — art. 3 lit. e)
9. Ce este un „registru de bază”, potrivit Legii nr. 242/2022?
Răspuns corect: b) Registru de date care conține date primare
„registru de bază - registru de date care conține date primare;” — art. 3 lit. i)
Normele de referință pentru interoperabilitate – NRRI (art. 4)
- NRRI conțin măsurile și obligațiile pentru autoritățile și instituțiile publice centrale și locale pentru asigurarea interoperabilității art. 4 alin. 1.
- Conținut: un set de elemente comune – vocabular, concepte, principii, recomandări, standarde, specificații și practici art. 4 alin. 1.
- Patru dimensiuni ale interoperabilității: legală, organizațională, semantică și tehnică art. 4 alin. 2.
- Ciclul de viață al sistemelor: planificare, proiectare, achiziție, implementare, derulare art. 4 alin. 2.
- Lanțul de interoperabilitate funcționează din oficiu între instituțiile publice și prin contracte de schimb de date între entități publice și private art. 4 alin. 2.
10. Care sunt dimensiunile interoperabilității, în sensul ei multidimensional, potrivit art. 4?
Răspuns corect: a) Legale, organizaționale, semantice și tehnice
„Interoperabilitatea este înțeleasă în sensul ei multidimensional, ținând cont de dimensiunile legale, organizaționale, semantice și tehnice” — art. 4 alin. (2)
11. Cum se manifestă lanțul de interoperabilitate între autoritățile și instituțiile publice?
Răspuns corect: b) Din oficiu
„Lanțul de interoperabilitate se manifestă în practică din oficiu între autoritățile și instituțiile publice” — art. 4 alin. (2)
Principiile utilizării NRRI (art. 5)
- Lista principiilor (cel puțin 13) art. 5 alin. 1:
- reutilizării; eficacității și eficienței; simplificării administrative; securității și confidențialității;
- subsidiarității și proporționalității; transparenței; deschiderii administrative; conservării informațiilor;
- nediscriminării; neutralității și adaptabilității; centrării pe utilizator; incluziunii și accesibilității; multilingvismului.
- Reutilizarea: instituțiile cooperează la soluții informatice comune și partajează componente și date; mai întâi își pun propriile date la dispoziția terților art. 5 alin. 1 lit. a.
- Eficacitatea și eficiența soluțiilor se măsoară anual și se publică prin rapoarte publice art. 5 alin. 1 lit. b pct. ii.
- Simplificarea administrativă: servicii adaptate mediului electronic și reducerea permanentă a timpului de așteptare art. 5 alin. 1 lit. c.
- Securitate: se garantează caracterul privat, confidențialitatea, autenticitatea, integritatea, nerepudierea datelor și se interzice transferul neautorizat art. 5 alin. 1 lit. d.
- Deschiderea administrativă: datele fără restricții legale se publică ca date deschise, pe portalul data.gov.ro art. 5 alin. 1 lit. g.
- Nediscriminarea: căi adiționale, fără costuri suplimentare, și asistență digitală pentru cei care folosesc rar sau deloc mediul online art. 5 alin. 1 lit. i.
- Neutralitatea: instituțiile nu impun nicio soluție tehnologică cetățenilor, firmelor sau altor instituții art. 5 alin. 1 lit. j.
- Centrarea pe utilizator: un singur punct de contact, cetățeanul dă doar minimul de informații, instituțiile informează din proprie inițiativă și țin cont de părerea utilizatorilor art. 5 alin. 1 lit. k.
- Incluziunea: servicii accesibile tuturor, inclusiv persoanelor cu dizabilități sau în vârstă; modul tradițional (față în față, formulare de hârtie) coexistă cu cel electronic art. 5 alin. 1 lit. l.
- Multilingvismul: informațiile se transferă, când e posibil, într-un format independent de limbă art. 5 alin. 1 lit. m.
- Obligație: principiile se respectă când instituțiile dezvoltă sistemele informatice art. 5 alin. 2.
12. Cât de des se măsoară și se publică eficacitatea și eficiența soluțiilor de interoperabilitate, potrivit principiului eficacității și eficienței?
Răspuns corect: c) Anual, prin rapoarte publice
„eficacitatea și eficiența soluțiilor de interoperabilitate și a opțiunilor tehnologice se măsoară anual și se publică prin rapoarte publice” — art. 5 alin. (1) lit. b) pct. (ii)
13. Pe ce portal se pun la dispoziția utilizatorilor datele deținute de instituțiile publice, cu excepția celor cu restricții legale?
Răspuns corect: a) data.gov.ro
„vor fi puse la dispoziția utilizatorilor pe portalul data.gov.ro” — art. 5 alin. (1) lit. g) pct. (ii)
14. Potrivit principiului nediscriminării, persoanelor care folosesc rar sau deloc mediul online li se pun la dispoziție căi adiționale de acces la serviciile publice:
Răspuns corect: b) Fără costuri suplimentare
„punându-le la dispoziție căi adiționale de a accesa serviciile publice fără costuri suplimentare” — art. 5 alin. (1) lit. i) pct. (i)
15. Ce prevede principiul incluziunii și accesibilității despre modul tradițional de furnizare a serviciilor (față în față sau cu formulare de hârtie)?
Răspuns corect: c) Este necesar să coexiste cu furnizarea prin mijloace electronice
„modul tradițional de furnizare a serviciilor publice, față în față sau utilizând formulare de hârtie, este necesar să coexiste cu furnizarea prin mijloace electronice” — art. 5 alin. (1) lit. l) pct. (v)
Registrele de bază (art. 6–7)
- Rolul: registrele de bază sunt fundamentul interoperabilității sistemelor informatice publice art. 6.
- Registre de bază – cel puțin art. 7 alin. 1:
- Sistemul național informatic de evidență a persoanelor (OUG nr. 97/2005);
- Registrul electronic național al nomenclaturilor stradale și Sistemul integrat de cadastru și carte funciară (Legea nr. 7/1996);
- Registrul Național de Publicitate Mobiliară; Registrul central al comerțului și registrele comerțului județene;
- Buletinul procedurilor de insolvență; Registrul permiselor de conducere și al vehiculelor înmatriculate;
- Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor; Baza de date a portalului instanțelor;
- Registrul contribuabililor persoane fizice și cel al persoanelor juridice; Registrul resurselor minerale;
- Registrul național ONG; Registrul matricol unic; Sistemul electronic național (Legea nr. 161/2003).
- Registre suplimentare și administratorii lor se pot stabili prin hotărâre a Guvernului art. 7 alin. 2.
- Categorii de date primare: persoane (identificare, sănătate, educație, finanțe), bunuri mobile și imobile, societăți, asociații și fundații, animale art. 7 alin. 3.
- Interdicție: nu se pot crea registre publice pentru date deja colectate ca date primare în registrele de bază art. 7 alin. 4.
16. Care dintre următoarele este registru de bază, potrivit art. 7 alin. (1)?
Răspuns corect: b) Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate
„Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate” — art. 7 alin. (1) lit. g)
17. Prin ce act se pot stabili registre de bază suplimentare față de cele enumerate în lege?
Răspuns corect: c) Prin hotărâre a Guvernului
„Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili registre de bază suplimentare față de cele prevăzute la alin. (1), precum și administratorii acestora.” — art. 7 alin. (2)
18. Ce interdicție prevede art. 7 alin. (4)?
Răspuns corect: a) Este interzisă stabilirea de registre publice pentru datele care sunt deja colectate ca date primare în registrele de bază
„Este interzisă stabilirea de registre publice pentru datele care sunt deja colectate ca date primare în registrele de bază” — art. 7 alin. (4)
Registrul național al registrelor – RNR (art. 8)
- Cine îl înființează: ADR, care este și administratorul RNR art. 8 alin. 1 și 4.
- Ce conține: informații despre organizarea registrelor, semantica datelor, cine are acces, temeiurile legale, colectarea și folosirea datelor art. 8 alin. 2.
- Ce NU conține: datele din registrele de bază, ci doar informații care fac referire la ele art. 8 alin. 9.
- Acces: metodele de accesare și drepturile de acces la registrele de bază sunt descrise în RNR art. 8 alin. 3.
- Structura RNR se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, la propunerea președintelui ADR, cu acordul administratorilor registrelor de bază art. 8 alin. 5.
- Termen de răspuns: acordul prealabil sau refuzul motivat se comunică în 30 de zile; tăcerea = acord tacit art. 8 alin. 6.
- Refuzul e întemeiat doar dacă atinge apărarea sau securitatea națională și se aduc dovezi; temeinicia o constată ADR art. 8 alin. 7.
- Toate registrele de bază sunt prevăzute în RNR art. 8 alin. 8.
19. Cine înființează Registrul național al registrelor (RNR)?
Răspuns corect: b) Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR)
„Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va înființa Registrul național al registrelor, denumit în continuare RNR” — art. 8 alin. (1)
20. Ce conține Registrul național al registrelor (RNR) în privința datelor din registrele de bază?
Răspuns corect: c) Nu conține datele din registrele de bază, ci doar informații care fac referire la aceste date
„RNR nu conține datele din registrele de bază, ci doar informații care fac referire la aceste date.” — art. 8 alin. (9)
21. Ce conține Registrul național al registrelor (RNR) și cine îl administrează?
RNR este înființat și administrat de ADR. Conține informații despre organizarea registrelor de date și a datelor conținute de acestea, informații cu privire la semantica datelor, informații privind autoritățile și instituțiile care au acces la date, temeiurile legale pentru transmiterea datelor, descrierea proceselor de colectare și modalitatea utilizării datelor. RNR nu conține datele din registrele de bază, ci doar informații care fac referire la aceste date.
„RNR conține informații despre organizarea registrelor de date și a datelor conținute de acestea, care indică autenticitatea datelor respective” — art. 8 alin. (2), (4) și (9)
Platforma națională de interoperabilitate (art. 9)
- Se instituie platforma pentru interoperabilitatea sistemelor publice și accesul privaților la informații art. 9 alin. 1.
- Administrator unic: ADR art. 9 alin. 2.
- Suport tehnic: o infrastructură informatică dedicată, cu acces automat la toate registrele de bază art. 9 alin. 3.
- Securitate cibernetică: ADR colaborează cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și cu SRI art. 9 alin. 4.
- Securitatea comunicațiilor: ADR colaborează cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care asigură rețeaua securizată, în limita resurselor art. 9 alin. 5–6.
- Alternativa: dacă STS nu poate asigura rețeaua, se pot folosi rețelele furnizorilor de comunicații electronice publice art. 9 alin. 7.
- Rețelele de transmisii de date nu fac parte din platformă art. 9 alin. 8.
- Cloud: platforma e pregătită pentru migrarea în cloudul guvernamental art. 9 alin. 9.
22. Cine este unicul administrator al Platformei naționale de interoperabilitate?
Răspuns corect: c) Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR)
„ADR este desemnată ca unic administrator al Platformei naționale de interoperabilitate.” — art. 9 alin. (2)
23. Cu cine colaborează ADR pentru asigurarea securității cibernetice a Platformei naționale de interoperabilitate?
Răspuns corect: a) Cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și cu Serviciul Român de Informații
„ADR va colabora cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și cu Serviciul Român de Informații” — art. 9 alin. (4)
24. Fac rețelele de transmisii de date parte din Platforma națională de interoperabilitate?
Răspuns corect: b) Nu, rețelele de transmisii de date nu sunt parte a platformei
„Rețelele de transmisii de date nu sunt parte a Platformei naționale de interoperabilitate și asigură un mediu sigur pentru transmiterea de date.” — art. 9 alin. (8)
Disponibilitatea și folosirea datelor (art. 10)
- Obligația administratorilor registrelor de bază: garantează platformei disponibilitatea datelor necesare serviciilor publice; accesul se dă cu acordul lor prealabil și cu respectarea GDPR art. 10 alin. 1.
- 30 de zile pentru acord sau refuz motivat; altfel acord tacit art. 10 alin. 2.
- Jurnale: ADR stochează toate acțiunile făcute prin platformă și le arată administratorului registrului și titularului datelor art. 10 alin. 4.
- Jurnalele nu se modifică, se comunică la cerere ANSPDCP și responsabilului cu protecția datelor și se șterg după trei ani, dacă nu mai sunt necesare controlului art. 10 alin. 4.
- Stocarea datelor doar dacă există temei legal art. 10 alin. 5.
- Drepturile de acces ale angajaților le conferă fiecare instituție (sau privatul cu contract) art. 10 alin. 7.
- Gratuitate: schimbul de date între instituțiile publice prin platformă este gratuit art. 10 alin. 8.
- Automat: orice cerere de date se face automat și electronic, după drepturile de acces date de ADR art. 10 alin. 9.
- Interdicție: administratorul registrului nu poate impune cerințe sau proceduri suplimentare art. 10 alin. 10.
- Instanțele pot consulta istoricul modificării și accesării datelor, pentru a dovedi autenticitatea art. 10 alin. 11.
25. În ce termen se comunică acordul prealabil sau refuzul motivat al administratorului unui registru de bază privind accesul la date și ce se întâmplă dacă nu se răspunde?
Răspuns corect: a) 30 de zile; necomunicarea constituie acord tacit
„Necomunicarea acordului prealabil sau a unui refuz motivat în condițiile alin. (3), în termenul de 30 de zile, constituie acord tacit.” — art. 10 alin. (2)
26. În ce situație se consideră întemeiat refuzul administratorului unui registru de bază?
Răspuns corect: b) Doar dacă accesul la date aduce atingere apărării naționale sau securității naționale și administratorul aduce dovezi în acest sens
„Refuzul se consideră întemeiat doar dacă accesul la date aduce atingere unor aspecte de apărare națională sau securitate națională” — art. 10 alin. (3)
27. După cât timp se șterg jurnalele cu acțiunile derulate prin Platforma națională de interoperabilitate, dacă nu mai sunt necesare controlului?
Răspuns corect: c) După trei ani
„Jurnalele vor fi șterse după trei ani, cu excepția cazului în care datele pe care le conțin sunt necesare în continuare pentru asigurarea controlului.” — art. 10 alin. (4)
28. În ce condiții are loc schimbul de date între instituțiile și autoritățile publice prin Platforma națională de interoperabilitate?
Răspuns corect: a) În mod gratuit
„Schimbul de date între instituțiile și autoritățile publice are loc în mod gratuit prin utilizarea Platformei naționale de interoperabilitate.” — art. 10 alin. (8)
Obligativitatea datelor primare și administrația locală (art. 11–12)
- Obligație: instituțiile folosesc platforma pentru datele din registrele altor instituții art. 11 alin. 1.
- Fără documente suplimentare care conțin doar informații disponibile prin platformă art. 11 alin. 2.
- Interdicție: instituțiile nu pot cere dovezi sau certificări ale datelor pe care ele însele le-au colectat; datele se iau exclusiv din registrele de bază art. 11 alin. 3.
- Reutilizare: datele date de cetățeni unei instituții pot fi reutilizate, transparent, securizat și conform GDPR art. 11 alin. 4.
- Valoare juridică: datele accesate prin platformă valorează cât documentul fizic, copia conformă sau documentul cu semnătură electronică calificată art. 11 alin. 5.
- Schimbarea procedurilor: instituțiile își adaptează procedurile ca să lucreze exclusiv cu date din platformă art. 11 alin. 6.
- Aplicare: legea se aplică instituțiilor centrale și locale art. 12 alin. 1.
- La nivel local, aplicarea se face de ADR în colaborare cu autoritățile executive ale unităților administrativ-teritoriale art. 12 alin. 2.
29. Pot autoritățile care oferă servicii publice să ceară persoanelor dovezi ale datelor deja colectate de ele?
Răspuns corect: c) Nu, nu au dreptul să solicite dovezi sau certificări ale datelor deja colectate sau create de ele
„nu au dreptul să solicite persoanelor fizice și juridice dovezi sau certificări ale datelor deja colectate sau create de către autoritățile și instituțiile respective” — art. 11 alin. (3)
30. Ce valoare juridică au datele accesate prin Platforma națională de interoperabilitate, pentru care s-a asigurat securitatea și confidențialitatea?
Răspuns corect: a) Aceeași valoare juridică cu datele din documentul prezentat fizic, din copia conformă cu originalul sau din documentul cu semnătură electronică calificată
„au aceeași valoare juridică cu datele conținute în documentul prezentat fizic, într-o copie conformă cu originalul a acestuia” — art. 11 alin. (5)
31. Cine realizează aplicarea Legii nr. 242/2022 la nivel local?
Răspuns corect: b) ADR, în colaborare cu autoritățile executive de la nivelul unităților administrativ-teritoriale
„se vor realiza de către ADR în colaborare cu autoritățile executive de la nivelul unităților administrativ-teritoriale și cu sprijinul acestora” — art. 12 alin. (2)
32. Ce obligații au autoritățile și instituțiile publice privind utilizarea datelor primare prin Platforma națională de interoperabilitate?
Ele folosesc platforma pentru accesarea datelor din registrele altor instituții, necesare serviciilor publice. Prestează serviciile fără a cere documente suplimentare care conțin exclusiv informații disponibile prin platformă. Nu au dreptul să ceară persoanelor dovezi sau certificări ale datelor deja colectate sau create de ele; datele se preiau exclusiv din registrele de bază. Își schimbă procedurile de lucru ca să presteze serviciile exclusiv pe baza datelor din platformă.
„Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a utiliza Platforma națională de interoperabilitate pentru accesarea datelor cuprinse în registrele administrate de către alte autorități și instituții publice” — art. 11
Accesul persoanelor private la date (art. 13)
- Bază contractuală: schimbul de date cu privații și profesiile liberale se face prin contract art. 13 alin. 1.
- Conectarea participanților: prin decizia președintelui ADR, cu acordul administratorilor registrelor de bază; termen 30 de zile, apoi acord tacit art. 13 alin. 2.
- Contractul de schimb de date se încheie între ADR și privat și este cu titlu oneros (cu plată) art. 13 alin. 4.
- Rol dublu: un participant poate fi simultan furnizor și consumator de date art. 13 alin. 5.
- Costurile le stabilește administratorul platformei; o parte din venituri merg la administratorii registrelor, după analiza MCID art. 13 alin. 6.
- Datele personale pot fi accesate de privați doar când sunt necesare serviciului prestat art. 13 alin. 8.
- Decizii automate: nimeni nu poate fi afectat de o decizie bazată exclusiv pe prelucrarea automată (inclusiv profilare), dacă legea nu o autorizează art. 13 alin. 9.
- Date deschise: platforma le poate expune la cererea instituțiilor art. 13 alin. 10.
33. Cum este contractul de schimb de date încheiat între ADR și o persoană juridică de drept privat?
Răspuns corect: c) Cu titlu oneros
„persoane care exercită profesii liberale reglementate și care dețin sisteme informatice și este cu titlu oneros” — art. 13 alin. (4)
34. În baza cui au loc conectarea și acordarea drepturilor de acces ale participanților la Platforma națională de interoperabilitate?
Răspuns corect: a) În baza deciziei președintelui ADR, cu acordul administratorilor registrelor de bază
„au loc în baza deciziei președintelui ADR, cu acordul administratorilor registrelor de bază” — art. 13 alin. (2)
35. Pot participanții la schimbul de date avea simultan rol de furnizor și de consumator de date?
Răspuns corect: b) Da, pot avea simultan ambele roluri
„Participanții la schimbul de date pot avea simultan rol de furnizor și de consumator de date.” — art. 13 alin. (5)
36. Cum se realizează accesul persoanelor juridice de drept privat la datele prin Platforma națională de interoperabilitate?
Schimbul de date cu persoanele juridice de drept privat și cu cei care exercită profesii liberale reglementate are loc în bază contractuală. Conectarea și drepturile de acces se acordă prin decizia președintelui ADR, cu acordul administratorilor registrelor de bază. Contractul de schimb de date se încheie între ADR și persoana juridică de drept privat și este cu titlu oneros. Datele personale pot fi accesate doar când sunt necesare executării serviciului prestat.
„are loc în bază contractuală, cu respectarea prevederilor prezentei legi.” — art. 13 alin. (1), (2), (4) și (8)
Funcții și atribuțiile MCID (art. 14–15)
- NRRI le elaborează MCID (Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării) art. 14 alin. 1.
- Funcțiile art. 14 alin. 2:
- reglementare – MCID, pe baza informațiilor de la ADR;
- monitorizare, control și evaluare a politicilor de interoperabilitate – ADR;
- monitorizarea implementării și gestionării platformei – MCID.
- Atribuțiile MCID: proceduri de cooperare, managementul informației, procedura de conectare la platformă, propuneri legislative art. 15 alin. 1.
- NRRI se aprobă prin ordin al ministrului, la propunerea ADR, în 5 luni de la intrarea în vigoare a legii, și se publică în Monitorul Oficial art. 15 alin. 2.
- NRRI sunt obligatorii pentru instituțiile centrale și locale art. 15 alin. 3.
- Evaluare: cel puțin o dată la doi ani art. 15 alin. 4.
- Direcție nouă în ADR, ca administrator al platformei, creată de MCID în 30 de zile art. 15 alin. 5.
- Bani pentru primării: MCID poate prevedea sume pentru conectarea autorităților locale art. 15 alin. 6.
37. Cine exercită funcția de monitorizare, control și evaluare a realizării politicilor în domeniul interoperabilității?
Răspuns corect: c) ADR
„funcția de monitorizare, control și evaluare a realizării politicilor în domeniul interoperabilității se exercită de către ADR” — art. 14 alin. (2) lit. b)
38. Cine exercită funcția de reglementare în domeniul implementării Platformei naționale de interoperabilitate?
Răspuns corect: a) MCID, în principal pe baza informațiilor puse la dispoziție de ADR
„funcția de reglementare în domeniul implementării Platformei naționale de interoperabilitate se exercită de către MCID” — art. 14 alin. (2) lit. a)
39. În ce termen de la intrarea în vigoare a legii se aprobă Normele de referință pentru realizarea interoperabilității (NRRI) și prin ce act?
Răspuns corect: b) 5 luni, prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, la propunerea ADR
„În termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea ADR, se aprobă, prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării” — art. 15 alin. (2)
40. Cât de des se evaluează NRRI?
Răspuns corect: c) Cel puțin o dată la doi ani
„NRRI vor fi evaluate cel puțin o dată la doi ani și, dacă se impune, actualizate ori de câte ori este necesar.” — art. 15 alin. (4)
Atribuțiile ADR (art. 16)
- ADR este autoritatea competentă pentru schimbul de date; asigură interoperabilitatea juridică și semantică art. 16 alin. 1.
- Nivelurile de interoperabilitate sunt definite în Cadrul Național de Interoperabilitate (HG nr. 908/2017) art. 16 alin. 2.
- 3 luni de la ordinul NRRI: ADR demarează procedurile pentru implementarea platformei art. 16 alin. 3 lit. a.
- Aplicarea unitară a NRRI și propunerea de norme subsecvente art. 16 alin. 3 lit. b–c.
- Drepturi de acces: stabilește cu administratorii registrelor categoriile de date partajate și acordă drepturile de acces art. 16 alin. 3 lit. e.
- Administrarea, monitorizarea și supravegherea platformei art. 16 alin. 3 lit. g.
- Sancționează refuzul de a participa la platformă sau utilizarea abuzivă ori necorespunzătoare art. 16 alin. 3 lit. h.
- Responsabilul NRRI: prin el ADR ține legătura cu instituțiile și privații art. 16 alin. 3 lit. j.
- Asistență tehnică și verificarea periodică a conformității cu NRRI art. 16 alin. 3 lit. k–l.
- 2 luni de la intrarea în vigoare: ADR cere tuturor deținătorilor de registre de bază informațiile pentru NRRI art. 16 alin. 3 lit. m.
- Decizia președintelui ADR publică datele partajate, scopurile, destinatarii, temeiul legal, măsurile de securitate etc. art. 16 alin. 4.
- Registrul public al aplicațiilor informatice folosite de instituții, parte a NRRI, îl întocmește ADR art. 16 alin. 5.
41. În ce termen de la intrarea în vigoare a legii trebuie ADR să ceară tuturor deținătorilor de registre de bază informațiile necesare elaborării NRRI?
Răspuns corect: b) Două luni
„în termen de două luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în vederea constituirii Platformei naționale de interoperabilitate” — art. 16 alin. (3) lit. m)
42. Cine întocmește registrul public al aplicațiilor informatice utilizate în mod direct de instituțiile publice în furnizarea serviciilor publice?
Răspuns corect: c) ADR
„ADR întocmește un registru public al aplicațiilor informatice utilizate în mod direct de autoritățile și instituțiile publice” — art. 16 alin. (5)
Atribuțiile instituțiilor publice (art. 17)
- Interconectare: iau măsurile și încorporează tehnologiile necesare art. 17 alin. 1 lit. a.
- 18 luni: deținătorii de registre de bază se integrează cu platforma în maximum 18 luni de la punerea ei în funcțiune art. 17 alin. 1 lit. b.
- 5 ani: servicii publice și electronic, prin portalurile proprii, când e posibil art. 17 alin. 1 lit. c.
- Resurse: asigură oamenii, banii și tehnologia pentru conectare și pentru date actuale art. 17 alin. 1 lit. e.
- Responsabilul cu protecția datelor monitorizează legalitatea schimbului de date și a contractelor; lucrează independent art. 17 alin. 1 lit. f.
- Standardizare: participă la standardizarea proceselor și aderă la schemele comune, inclusiv RNR art. 17 alin. 1 lit. g.
- 30 de zile pentru a trimite ADR informațiile cerute art. 17 alin. 1 lit. h.
- CTE (Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională), fără personalitate juridică, dă avize de funcționare doar sistemelor aliniate la identificarea electronică art. 17 alin. 1 lit. i.
- Interdicție: după implementarea platformei, nu se mai cer cetățenilor informații care pot fi obținute prin platformă art. 17 alin. 2.
- Infrastructuri private pot fi folosite pentru conectare dacă cea proprie nu e suficientă art. 17 alin. 3.
43. În cât timp trebuie să se integreze cu Platforma națională de interoperabilitate autoritățile și instituțiile publice care dețin un registru de bază?
Răspuns corect: a) În maximum 18 luni de la punerea în funcțiune a platformei
„sunt obligate să se integreze cu Platforma națională de interoperabilitate în maximum 18 luni de la punerea în funcțiune a platformei” — art. 17 alin. (1) lit. b)
44. În ce termen trebuie autoritățile și instituțiile publice să transmită ADR informațiile solicitate pentru elaborarea NRRI?
Răspuns corect: b) 30 de zile
„în termen de 30 de zile de la data solicitării ADR, prevăzute la art. 16 alin. (3) lit. m)” — art. 17 alin. (1) lit. h)
45. Cine monitorizează legalitatea schimbului de date în cadrul instituțiilor publice participante?
Răspuns corect: c) Responsabilul pentru protecția datelor cu caracter personal
„responsabilul pentru protecția datelor cu caracter personal, desemnat în cadrul autorităților și instituțiilor publice care participă la schimbul de date, monitorizează legalitatea schimbului de date” — art. 17 alin. (1) lit. f)
Firmele IT, Ministerul Finanțelor și securitatea datelor (art. 18–20)
- Firmele care livrează soluții IT instituțiilor: în 90 de zile dau acces continuu la baze de date prin interfețe REST API cu documentație art. 18 alin. 1.
- Tot ele își conectează la platformă sistemele gestionate pentru instituții art. 18 alin. 2.
- Ministerul Finanțelor modifică bugetul de stat și bugetul ADR la propunerea MCID și prevede cu prioritate sumele pentru sistemele registrelor de bază art. 19.
- Securitatea e asigurată de toți participanții și de ADR; fiecare își definește politici de securitate a datelor art. 20 alin. 1.
- 72 de ore: incidentele și vulnerabilitățile se raportează la Directoratul Național de Securitate Cibernetică art. 20 alin. 2.
- Criptare: transferul prin platformă se face în formă criptată; identitatea destinatarului e cunoscută cert înainte de prelucrare art. 20 alin. 3–4.
- Obligațiile administratorilor de registre art. 20 alin. 7:
- cerințe minime de securitate cibernetică (în special Legea nr. 362/2018);
- protecția datelor stocate sau în tranzit, inclusiv prin criptare;
- acces doar pentru persoane autentificate și autorizate, pe baza necesității de a cunoaște;
- rezolvarea de îndată a incidentelor; personal instruit și controlat periodic.
- Utilizatorii nu fac nimic care să compromită siguranța platformei art. 20 alin. 8.
- Protecția datelor în fiecare sistem art. 20 alin. 9:
- „confidențialitate prin concepție” și „securitate prin concepție”;
- planuri de gestionare a riscurilor; planuri de continuitate, de rezervă și de redresare;
- plan de acces la date și autorizare.
46. În ce termen trebuie persoanele juridice de drept privat care oferă soluții informatice instituțiilor publice să ofere acces prin interfețe REST API la bazele de date?
Răspuns corect: a) 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii
„au obligația ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi să ofere acces beneficiarilor” — art. 18 alin. (1)
47. În ce termen trebuie raportate vulnerabilitățile și incidentele de securitate în utilizarea Platformei naționale de interoperabilitate?
Răspuns corect: b) Cel mult 72 de ore din momentul depistării
„în utilizarea Platformei naționale de interoperabilitate în termen de cel mult 72 de ore din momentul depistării acestora” — art. 20 alin. (2)
48. În ce formă se realizează transferul datelor prin Platforma națională de interoperabilitate?
Răspuns corect: c) În formă criptată
„Transferul datelor prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate se realizează în formă criptată.” — art. 20 alin. (3)
49. Potrivit art. 20 alin. (7) lit. d), accesul la interfețele de servicii este limitat la persoanele autentificate și autorizate pe baza:
Răspuns corect: a) Necesității de a cunoaște
„accesul la toate interfețele de servicii este limitat la persoanele autentificate și autorizate pe baza necesității de a cunoaște” — art. 20 alin. (7) lit. d)
Răspundere și sancțiuni (art. 21–22)
- Răspunderea: disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz art. 21.
- Contravenienți: conducătorii instituțiilor participante la platformă art. 22 alin. 1.
- Amenzi:
- nu garantează disponibilitatea datelor art. 10 alin. 1 – 10.000–25.000 lei art. 22 alin. 2;
- stochează date fără temei legal art. 10 alin. 5 – 5.000–10.000 lei art. 22 alin. 3;
- nu se integrează în 18 luni art. 17 alin. 1 lit. b – 10.000–25.000 lei art. 22 alin. 4;
- nu trimit informațiile în 30 de zile art. 17 alin. 1 lit. h – 5.000–10.000 lei art. 22 alin. 5;
- cer cetățenilor informații disponibile în platformă art. 17 alin. 2 – 10.000–25.000 lei art. 22 alin. 6;
- firma IT nu dă acces REST API în 90 de zile art. 18 alin. 1 – 20.000–40.000 lei art. 22 alin. 7;
- refuzul de integrare al administratorului registrului de bază și utilizarea abuzivă a platformei – 10.000–25.000 lei și, după caz, răspundere disciplinară art. 22 alin. 8–9.
- Cine constată și aplică: ADR art. 22 alin. 10.
- Jumătate din amendă în cel mult 15 zile de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal (derogare de la art. 28 din OG nr. 2/2001) art. 22 alin. 12.
- Banii din amenzi merg integral la bugetul de stat art. 22 alin. 13.
- CTE nu dă avize conforme instituțiilor care dețin registre de bază și nu le integrează în platformă art. 22 alin. 14.
50. Ce fel de răspundere atrage încălcarea prevederilor Legii nr. 242/2022?
Răspuns corect: c) Răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz
„Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.” — art. 21
51. Cu ce amendă se sancționează nerespectarea obligației din art. 18 alin. (1) (acces prin interfețe REST API)?
Răspuns corect: a) De la 20.000 lei la 40.000 lei
„Contravenția constând în nerespectarea dispoziției art. 18 alin. (1) se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.” — art. 22 alin. (7)
52. Cu ce amendă se sancționează nerespectarea art. 10 alin. (5) (stocarea datelor doar dacă există temei legal)?
Răspuns corect: b) De la 5.000 lei la 10.000 lei
„Contravenția constând în nerespectarea dispozițiilor art. 10 alin. (5) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.” — art. 22 alin. (3)
53. Cu ce amendă se sancționează refuzul unui administrator al unui registru de bază de a se integra la Platforma națională de interoperabilitate?
Răspuns corect: c) De la 10.000 lei la 25.000 lei și, după caz, cu răspunderea disciplinară a persoanelor care au contribuit
„Constituie contravenție refuzul unui administrator al unui registru de bază de a se integra la Platforma națională de interoperabilitate și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei” — art. 22 alin. (8)
Dispoziții tranzitorii (art. 23–24)
- Până la implementarea platformei, deținătorii de registre de bază dau acces altor instituții, pentru atribuțiile lor legale art. 23.
- Acorduri bilaterale: accesul în perioada de tranziție se face prin acorduri bilaterale, chiar înainte de NRRI, cu respectarea regulilor despre jurnale art. 24.
54. Până la implementarea Platformei naționale de interoperabilitate, în ce bază se realizează accesul la datele din registrele de bază?
Răspuns corect: a) În baza unor acorduri bilaterale
„Accesul la datele din registrele de bază în condițiile art. 23 se realizează în baza unor acorduri bilaterale” — art. 24
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Acord prealabil sau refuz motivat (RNR, date, conectare) | 30 de zile, apoi acord tacit | art. 8 alin. 6, art. 10 alin. 2, art. 13 alin. 2 |
| Ștergerea jurnalelor | după trei ani | art. 10 alin. 4 |
| Aprobarea NRRI prin ordin al ministrului | 5 luni de la intrarea în vigoare | art. 15 alin. 2 |
| Evaluarea NRRI | cel puțin o dată la doi ani | art. 15 alin. 4 |
| Noua direcție din ADR (administratorul platformei) | 30 de zile | art. 15 alin. 5 |
| ADR demarează implementarea platformei | 3 luni de la ordinul NRRI | art. 16 alin. 3 lit. a |
| ADR cere informații deținătorilor de registre | 2 luni de la intrarea în vigoare | art. 16 alin. 3 lit. m |
| Integrarea registrelor de bază cu platforma | maximum 18 luni de la punerea în funcțiune | art. 17 alin. 1 lit. b |
| Servicii publice și în mod electronic | 5 ani | art. 17 alin. 1 lit. c |
| Transmiterea informațiilor cerute de ADR | 30 de zile | art. 17 alin. 1 lit. h |
| Acces REST API oferit de firmele IT | 90 de zile | art. 18 alin. 1 |
| Raportarea incidentelor de securitate | cel mult 72 de ore | art. 20 alin. 2 |
| Amendă maximă (firmele IT, art. 18) | 20.000–40.000 lei | art. 22 alin. 7 |
| Amenzi pentru art. 10 alin. 5 și art. 17 alin. 1 lit. h | 5.000–10.000 lei | art. 22 alin. 3 și 5 |
| Celelalte amenzi | 10.000–25.000 lei | art. 22 alin. 2, 4, 6, 8, 9 |
| Plata a jumătate din amendă | cel mult 15 zile | art. 22 alin. 12 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 6 noiembrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 69 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).