Întrebări din Legea nr. 272/2004

Răspuns corect: a) persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu

„copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, potrivit legii” — art. 4 lit. a)

Răspuns corect: b) gradul III inclusiv

„familie extinsă - rudele copilului, până la gradul III inclusiv, cu care copilul sau familia acestuia a menținut relații personale și contacte directe” — art. 4 lit. c)

Răspuns corect: c) părinților

„Răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinților” — art. 5 alin. (2)

Răspuns corect: a) în 24 de ore de la naștere

„Certificatul medical constatator al nașterii, atât pentru copilul născut viu, cât și pentru copilul născut mort, se întocmește în termen de 24 de ore de la naștere.” — art. 11 alin. (1)

Răspuns corect: b) direcția generală de asistență socială și protecția copilului și organele de poliție, în termen de 24 de ore de la constatarea dispariției mamei

„unitatea medicală are obligația să sesizeze telefonic și în scris direcția generală de asistență socială și protecția copilului și organele de poliție, în termen de 24 de ore de la constatarea dispariției mamei” — art. 12 alin. (1)

Răspuns corect: c) de la 2.500 lei la 5.000 lei

„cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d), l^1), p) și ț)” — art. 142 alin. (2) lit. c)

Răspuns corect: a) în cel mult 24 de ore de la constatarea dispariției

„sunt obligați să anunțe la poliție dispariția acestuia de la domiciliu, în cel mult 24 de ore de la constatarea dispariției” — art. 23 alin. (3)

Răspuns corect: b) 10 ani

„Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani.” — art. 29 alin. (2)

Răspuns corect: c) de la 16 ani

„copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să își aleagă singur religia” — art. 30 alin. (3)

Răspuns corect: a) dispoziția primarului

„Planul de servicii se aprobă prin dispoziția primarului.” — art. 40 alin. (3)

Răspuns corect: b) să sesizeze direcția generală de asistență socială și protecția copilului în termen de 24 de ore

„serviciul public de asistență socială este obligat să sesizeze în termen de 24 de ore direcția generală de asistență socială și protecția copilului în vederea luării măsurilor prevăzute de lege” — art. 41 alin. (2)

Răspuns corect: c) începând cu clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali

„derularea sistematică în unitățile școlare, începând cu clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru sănătate” — art. 46 alin. (3) lit. i)

Răspuns corect: a) un an

„Vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul gravidelor și al copiilor până la împlinirea vârstei de un an sunt obligatorii” — art. 46 alin. (6)

Răspuns corect: b) 26 de ani

„protecția specială se acordă, în condițiile legii, pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăși vârsta de 26 de ani” — art. 55 alin. (2)

Răspuns corect: c) comisia pentru protecția copilului

„Măsura plasamentului se stabilește de către comisia pentru protecția copilului, în situația în care există acordul părinților” — art. 65 alin. (1)

Răspuns corect: a) 14 ani

„Măsurile de protecție specială a copilului care a împlinit vârsta de 14 ani se stabilesc numai cu consimțământul acestuia.” — art. 57 alin. (3)

Răspuns corect: b) 7 ani

„Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 7 ani poate fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidențial fiind interzis.” — art. 64 alin. (1)

Răspuns corect: c) directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului

„Măsura plasamentului în regim de urgență se stabilește de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrativ-teritorială în care se găsește copilul” — art. 69 alin. (1)

Răspuns corect: a) 5 zile de la data la care a dispus măsura

„acesta este obligat să sesizeze instanța judecătorească în termen de 5 zile de la data la care a dispus această măsură” — art. 70 alin. (1)

Răspuns corect: b) copilul care a săvârșit o faptă penală și care nu răspunde penal

„Măsura de supraveghere specializată se dispune în condițiile prezentei legi față de copilul care a săvârșit o faptă penală și care nu răspunde penal.” — art. 71 alin. (1)

Răspuns corect: c) o abatere disciplinară gravă

„Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 41 alin. (2), art. 52 alin. (4) și art. 96 constituie abatere disciplinară gravă și se sancționează potrivit legii.” — art. 141 alin. (1)

Răspuns corect: a) părăsirea copilului/abandonul de familie

„părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare” — art. 94 alin. (2)

Răspuns corect: b) fiecărei direcții generale de asistență socială și protecția copilului

„la nivelul fiecărei direcții generale de asistență socială și protecția copilului se înființează obligatoriu telefonul copilului, al cărui număr va fi adus la cunoștința publicului” — art. 96 alin. (2)

Răspuns corect: c) minimum 40 de zile înainte de a părăsi țara

„are obligația de a notifica această intenție serviciului public de asistență socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi țara” — art. 104 alin. (1)

Răspuns corect: a) în subordinea consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, ca organ de specialitate fără personalitate juridică

„funcționează comisia pentru protecția copilului, ca organ de specialitate al acestora, fără personalitate juridică” — art. 115 alin. (1)

Principiile sunt: a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; b) egalitatea șanselor și nediscriminarea; c) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești; d) primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului; e) descentralizarea serviciilor de protecție a copilului, intervenția multisectorială și parteneriatul dintre instituțiile publice și furnizorii privați acreditați; f) asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil; g) respectarea demnității copilului; h) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate; i) asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecție; j) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil; k) asigurarea protecției împotriva abuzului, neglijării, exploatării, înstrăinării părintești sau a oricărei forme de violență asupra copilului; l) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelație cu ansamblul reglementărilor din această materie; m) menținerea fraților împreună.

„Respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii:a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;” — art. 6

Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie. La determinarea lui se au în vedere cel puțin: a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor; d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.

„Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie.” — art. 2 alin. (2) și (6)

Părinții sunt obligați: a) să supravegheze copilul; b) să coopereze cu copilul și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea; c) să informeze copilul despre toate actele și faptele care l-ar putea afecta și să ia în considerare opinia acestuia; d) să întreprindă toate măsurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor; e) să coopereze cu persoanele fizice și persoanele juridice care exercită atribuții în domeniul îngrijirii, educării și formării profesionale a copilului.

„Copilul are dreptul să fie crescut în condiții care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. În acest scop părinții sunt obligați:a) să supravegheze copilul;” — art. 37

Unitatea medicală sesizează telefonic și în scris direcția generală de asistență socială și protecția copilului și organele de poliție, în termen de 24 de ore de la constatarea dispariției mamei. În termen de 5 zile de la sesizare se întocmește un proces-verbal de constatare a părăsirii copilului, semnat de reprezentantul direcției, reprezentantul poliției și al maternității; când starea de sănătate permite externarea, direcția stabilește plasamentul în regim de urgență. În termen de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal, poliția face verificările privind identitatea mamei și comunică rezultatul direcției. Dacă mama este identificată, direcția asigură consilierea și sprijinirea ei pentru întocmirea actului de naștere. Dacă mama nu poate fi identificată, direcția transmite dosarul serviciului public de asistență socială în a cărui rază s-a produs nașterea, care, în 5 zile de la primirea documentației, obține dispoziția de stabilire a numelui și prenumelui copilului și face declarația de înregistrare a nașterii, iar în 24 de ore de la înregistrare transmite direcției actul de înregistrare a nașterii.

„În termen de 5 zile de la sesizarea prevăzută la alin. (1), se întocmește un proces-verbal de constatare a părăsirii copilului, semnat de reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, reprezentantul poliției și al maternității” — art. 12

Măsurile de protecție specială sunt: plasamentul, plasamentul în regim de urgență și supravegherea specializată. De ele beneficiază: a) copilul ai cărui părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din exercițiul drepturilor părintești sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părintești, care beneficiază de consiliere judiciară sau de tutelă specială, declarați judecătorește morți sau dispăruți, când nu a putut fi instituită tutela; b) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinților din motive neimputabile acestora; c) copilul abuzat sau neglijat; d) copilul găsit sau copilul părăsit în unități sanitare; e) copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și care nu răspunde penal; f) copilul neînsoțit, cetățean străin sau apatrid, inclusiv cel care solicită azil sau beneficiază de protecție internațională în România.

„copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinților din motive neimputabile acestora” — art. 59 și art. 60

Plasamentul copilului este o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, care poate fi dispusă, în următoarea ordine, la: a) o persoană sau familie; b) un asistent maternal; c) un serviciu de tip rezidențial, licențiat în condițiile legii. Persoana sau familia care primește un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România și să fie evaluată de direcția generală de asistență socială și protecția copilului sau de un furnizor privat acreditat cu privire la garanțiile morale și condițiile materiale; ea trebuie să aibă minimum 18 ani și capacitate deplină de exercițiu. La stabilirea măsurii se urmărește: plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsă sau la familia substitutivă; menținerea fraților împreună; facilitarea exercitării de către părinți a dreptului de a vizita copilul și de a menține legătura cu acesta. Pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află la persoana, familia, asistentul maternal sau serviciul de tip rezidențial care îl are în îngrijire.

„Plasamentul copilului constituie o măsură de protecție specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, în condițiile prezentei legi, după caz, în următoarea ordine, la:” — art. 62–64 și art. 122 alin. (1)

Plasamentul în regim de urgență este o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, care se stabilește pentru copilul: a) abuzat, neglijat sau supus oricărei forme de violență; b) găsit sau părăsit în unități sanitare. Se poate dispune și în cazul copilului al cărui unic ocrotitor legal sau ambii au fost reținuți, arestați, internați sau care, din orice alt motiv, nu-și pot exercita drepturile și obligațiile părintești. Pe toată durata măsurii se suspendă de drept exercițiul drepturilor părintești, până când instanța judecătorească decide cu privire la înlocuirea sau încetarea măsurii și la exercitarea drepturilor părintești. Pe perioada suspendării, drepturile și obligațiile privitoare la persoana copilului sunt exercitate de persoana, familia, asistentul maternal sau șeful serviciului de tip rezidențial care a primit copilul, iar cele privitoare la bunurile copilului de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.

„Pe toată durata plasamentului în regim de urgență se suspendă de drept exercițiul drepturilor părintești, până când instanța judecătorească va decide cu privire la înlocuirea sau încetarea acestei măsuri și cu privire la exercitarea drepturilor părintești.” — art. 68 alin. (1), (2) și (5)

Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta, prin care sunt periclitate viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului; se clasifică drept abuz fizic, emoțional, psihologic, sexual și economic. Prin neglijarea copilului se înțelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creșterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilități, care pune în pericol viața, dezvoltarea sau sănătatea copilului. Formele neglijării sunt: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educațională, neglijarea emoțională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare.

„Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta” — art. 94

Atribuțiile sunt: monitorizează și analizează situația copiilor din unitatea administrativ-teritorială și modul de respectare a drepturilor copiilor, pe baza unei fișe de monitorizare; realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa; identifică și evaluează situațiile care impun acordarea de servicii și/sau prestații pentru prevenirea separării copilului de familie; elaborează documentația necesară și acordă aceste servicii și/sau prestații; asigură consilierea și informarea familiilor cu copii în întreținere asupra drepturilor și obligațiilor lor, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local; asigură și urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a consumului de alcool și droguri, a violenței în familie și a comportamentului delincvent; vizitează periodic, la domiciliu, familiile și copiii care beneficiază de servicii și prestații, precum și familiile care au în îngrijire copii cu părinți plecați la muncă în străinătate; înaintează propuneri primarului când este necesară luarea unei măsuri de protecție specială; urmăresc evoluția copilului reintegrat în familie; colaborează cu direcția generală de asistență socială și protecția copilului; urmăresc punerea în aplicare a hotărârilor referitoare la prestarea acțiunilor sau lucrărilor de interes local.

„înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară luarea unei măsuri de protecție specială, în condițiile legii” — art. 118 alin. (1)

Părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuiește copilul are obligația de a notifica intenția de a pleca serviciului public de asistență socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi țara. Notificarea conține, în mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupă de întreținerea copilului pe perioada absenței; confirmarea acestei persoane se face de către instanța de tutelă. Aceleași reguli se aplică tutorelui și situației în care ambii părinți urmează să plece. Persoana desemnată trebuie să facă parte din familia extinsă sau dintre rudele, afinii, prietenii familiei față de care copilul a dezvoltat relații de atașament, să aibă minimum 18 ani și să îndeplinească condițiile materiale și garanțiile morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil. Instanța dispune delegarea temporară a autorității părintești pentru maximum un an, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de cel mult un an; cererea se soluționează în 3 zile de la depunere.

„Notificarea va conține, în mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupă de întreținerea copilului pe perioada absenței părinților sau tutorelui, după caz.” — art. 104 și art. 105