Legea nr. 272/2004

• Legea reglementează respectarea, promovarea și garantarea drepturilor copilului. Sunt obligate să le respecte autoritățile publice, furnizorii privați acreditați și persoanele fizice și juridice responsabile de protecția copilului art. 1.
• Interesul superior al copilului: toate reglementările și actele din domeniu i se subordonează cu prioritate. El se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie art. 2 alin. 1–2. Prevalează în toate demersurile și deciziile autorităților, ale furnizorilor privați acreditați și în cauzele din instanță art. 2 alin. 4. Familia trebuie implicată în toate deciziile privitoare la copil art. 2 alin. 5.
• La determinarea interesului superior se au în vedere cel puțin: nevoile de dezvoltare, educație, sănătate, securitate, stabilitate și apartenență la o familie; opinia copilului, după vârstă și maturitate; istoricul copilului (abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească, alte forme de violență); capacitatea părinților de a răspunde nevoilor lui; menținerea relațiilor cu persoanele de care s-a atașat art. 2 alin. 6.
• Beneficiari: copiii cetățeni români din țară și din străinătate, copiii fără cetățenie aflați în România, copiii solicitanți de azil sau cu o formă de protecție, copiii străini aflați în România în situații de urgență art. 3.

• Copil – persoana care nu a împlinit 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu.
• Familie – părinții și copiii acestora.
• Familie extinsă – rudele copilului până la gradul III inclusiv, cu care copilul sau familia a menținut relații personale și contacte directe.
• Familie substitutivă – alte persoane decât familia extinsă, inclusiv afinii până la gradul III, cu care copilul a menținut relații, precum și persoana, familia sau asistentul maternal care îl crește și îl îngrijește.
• Plan individualizat de protecție – documentul care planifică serviciile, prestațiile și măsurile de protecție specială, pentru copilul separat de familie.
• Plan de servicii – documentul care planifică serviciile și prestațiile pentru prevenirea abuzului, neglijării, exploatării, violenței și a separării copilului de familie.
• Reprezentant legal – părintele sau persoana desemnată să exercite drepturile și obligațiile părintești.
• Înstrăinare părintească – formă de violență psihologică prin care un părinte (sau o persoană din familia extinsă ori substitutivă) generează, acceptă sau folosește o situație în care copilul manifestă reținere sau ostilitate nejustificată ori disproporționată față de oricare dintre părinți.

• În primul rând părinții (alin. 2).
• În subsidiar, colectivitatea locală; autoritățile administrației publice locale sprijină părinții prin servicii diversificate, accesibile și de calitate (alin. 3).
• Intervenția statului este complementară (alin. 4).

Interesul superior al copilului; egalitatea șanselor și nediscriminarea; responsabilizarea părinților; primordialitatea responsabilității părinților; descentralizarea serviciilor, intervenția multisectorială și parteneriatul public–privat; îngrijire individualizată și personalizată; respectarea demnității copilului; ascultarea opiniei copilului; stabilitate și continuitate în îngrijire, creștere și educare; celeritate în luarea deciziilor; protecția împotriva abuzului, neglijării, exploatării, înstrăinării părintești și a oricărei forme de violență; interpretarea normelor în corelație cu ansamblul reglementărilor; menținerea fraților împreună.

Drepturile sunt garantate tuturor copiilor, fără nicio discriminare art. 7.

• Identitate: copilul este înregistrat imediat după naștere și are dreptul la un nume, la o cetățenie și, dacă este posibil, să își cunoască părinții și să fie crescut de ei art. 9 alin. 2. Mamele minore care au împlinit 16 ani pot decide cu privire la copilul lor și pot semna documente medicale și administrative art. 9 alin. 2^1.
• Unitățile sanitare cu secții de nou-născuți și/sau pediatrie trebuie să angajeze un asistent social ori să desemneze o persoană cu atribuții de asistență socială art. 10 alin. 1.
• Certificatul medical constatator al nașterii se întocmește în 24 de ore de la naștere; răspund medicul care a asistat sau constatat nașterea și medicul șef de secție art. 11 alin. 1–2. La nașterea în afara unității sanitare, medicul de familie constată nașterea în 24 de ore, la cererea oricărei persoane, chiar dacă mama nu este pe lista lui art. 11 alin. 3.
• Copil părăsit în maternitate art. 12: unitatea medicală sesizează telefonic și în scris DGASPC și poliția în 24 de ore de la constatarea dispariției mamei; în 5 zile se întocmește procesul-verbal de constatare a părăsirii (DGASPC, poliție, maternitate), iar DGASPC stabilește plasamentul în regim de urgență; poliția verifică identitatea mamei în 30 de zile; dacă mama nu este identificată, SPAS obține în 5 zile dispoziția de stabilire a numelui și declară nașterea, apoi transmite actul către DGASPC în 24 de ore.
• Pentru copilul găsit sau părăsit în alte unități sanitare, înregistrarea nașterii o face SPAS din raza în care a fost găsit sau părăsit; expertiza medico-legală necesară este gratuită art. 13–14.
• Cine internează sau primește în îngrijire gravide ori copii fără acte de identitate anunță în scris, în 24 de ore, autoritatea locală și DGASPC. Cine ia temporar un copil în îngrijire anunță autoritatea locală în 48 de ore art. 16.
• Relații personale: copilul are dreptul la relații personale și contacte directe cu părinții, rudele și persoanele de care s-a atașat; numai instanța le poate împiedica, pentru motive temeinice art. 17. Ele se realizează prin întâlniri, vizite la domiciliu, găzduire, corespondență, transmitere de informații art. 18 alin. 1. Părintele la care locuiește copilul trebuie să sprijine relația cu celălalt părinte art. 18 alin. 3.
• Dacă un părinte împiedică legăturile copilului cu celălalt părinte, SPAS dispune, la cererea oricărui părinte, monitorizarea relațiilor personale până la 6 luni, cu posibilă prelungire de cel mult 6 luni; raportul de monitorizare se înmânează ambilor părinți și poate fi probă în instanță art. 18 alin. 5–8.
• Instanța poate aplica penalități pe zi de întârziere între 10% și 15% din venitul net lunar, dar nu mai puțin de 300 lei; la înstrăinare părintească penalitatea este obligatorie și limitele se dublează art. 20 alin. 2 lit. a.
• Părinții anunță la poliție dispariția copilului de la domiciliu în cel mult 24 de ore art. 23 alin. 3.
• Imagine și viață privată: este interzisă orice acțiune care afectează imaginea publică sau viața intimă, privată și familială a copilului. Participarea copilului de până la 14 ani la dezbateri publice în programe audiovizuale se face numai cu consimțământul scris al lui și al părinților. Copiii nu pot fi folosiți pentru avantaje personale/instituționale sau pentru a influența deciziile autorităților art. 27.
• Exprimare și ascultare: copilul are dreptul la libertate de exprimare art. 28. Copilul cu discernământ își exprimă liber opinia; în orice procedură judiciară sau administrativă are dreptul să fie ascultat; ascultarea este obligatorie de la 10 ani; refuzul de a-l asculta se dă prin decizie motivată art. 29.
• Religie: părinții îndrumă copilul fără a-l obliga; de la 14 ani religia nu poate fi schimbată fără consimțământul lui; de la 16 ani își alege singur religia art. 30.
• Copilul are dreptul la liberă asociere și întrunire pașnică art. 31; copilul din minorități naționale are dreptul la viață culturală proprie și la folosirea limbii materne art. 32.
• Demnitate: copilul nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante art. 33.
• Copilul poate depune singur plângeri privind încălcarea drepturilor sale fundamentale art. 34 alin. 1.

• Copilul are dreptul să crească alături de părinții săi; ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor art. 35–36.
• Când părinții exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante (învățătură, tratamente medicale complexe, intervenții chirurgicale, reședința copilului, administrarea bunurilor) se iau numai cu acordul ambilor art. 36 alin. 3. Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească art. 36 alin. 6.
• Obligațiile părinților art. 37: să supravegheze copilul; să coopereze cu el și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea; să îl informeze despre actele și faptele care l-ar putea afecta și să îi ia în considerare opinia; să ia toate măsurile pentru realizarea drepturilor lui; să coopereze cu persoanele care au atribuții în îngrijirea, educarea și formarea lui profesională.
• Copilul nu poate fi separat de părinți împotriva voinței lor, decât în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare și numai în interesul lui superior art. 38.
• SPAS ia măsuri pentru depistarea precoce a situațiilor de risc; orice separare trebuie precedată de servicii și prestații acordate în baza unui plan de servicii art. 39.
• Planul de servicii se întocmește și se aplică de SPAS (în București, de DGASPC de sector) și se aprobă prin dispoziția primarului art. 40.
• Dacă există motive temeinice că viața și securitatea copilului sunt primejduite în familie, reprezentanții SPAS sunt obligați să viziteze copiii la locuința lor; dacă dezvoltarea copilului este primejduită, SPAS sesizează DGASPC în 24 de ore art. 41 alin. 1–2. DGASPC sesizează instanța pentru decăderea din drepturile părintești art. 41 alin. 3.
• Numai instanța decide cu privire la: persoana care exercită drepturile părintești, modalitățile de exercitare, decăderea din drepturile părintești, redarea lor, constatarea înstrăinării părintești art. 43.
• Protecția alternativă include tutela, măsurile de protecție specială și adopția art. 44 alin. 2.

• Accesul la servicii medicale, de recuperare și la medicație este garantat de stat, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și de la bugetul de stat art. 46 alin. 2.
• Autoritățile iau măsuri pentru: reducerea mortalității infantile; servicii medicale primare și comunitare; prevenirea malnutriției și a îmbolnăvirilor; servicii medicale pentru gravide, asigurate sau nu; informarea părinților și copiilor despre sănătate și alimentație; planificare familială; confidențialitatea consultanței medicale cerute de copil; programe de educație pentru sănătate începând cu clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinților; programe de educație pentru sănătate cel puțin o dată pe semestru art. 46 alin. 3.
• Părinții sunt obligați să solicite asistență medicală pentru copil art. 46 alin. 4. În pericol iminent, medicul poate efectua actele medicale de strictă necesitate chiar fără acordul părinților art. 46 alin. 5.
• Vizitele personalului medical la domiciliul gravidelor și al copiilor până la un an sunt obligatorii art. 46 alin. 6.
• Părinții sunt obligați să asigure copiilor locuință și condițiile necesare pentru creștere, educare, învățătură și un mediu de viață sănătos art. 47 alin. 2 și să solicite alocațiile, indemnizațiile și prestațiile prevăzute de lege art. 48 alin. 3. Autoritățile locale informează părinții și copiii despre drepturile de asistență socială art. 48 alin. 4.
• Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, educație, recuperare, compensare, reabilitare și integrare art. 49. Copilul cu dizabilități beneficiază de asistență medicală și medicamente gratuite; părintele trebuie să respecte planul de recuperare art. 50.

• Părinții aleg felul educației și sunt obligați să înscrie copilul la școală și să asigure frecventarea cu regularitate a cursurilor art. 51 alin. 2. De la 14 ani copilul poate cere instanței schimbarea felului învățăturii art. 51 alin. 3.
• Ministerul Educației Naționale, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ iau măsuri pentru: acces la educația preșcolară și învățământ general obligatoriu și gratuit; cursuri pentru copiii care au abandonat școala; prevenirea abandonului școlar din motive economice (hrană, rechizite, transport); prevenirea și combaterea bullyingului; prevenirea abandonului din cauza mariajului timpuriu și a sarcinii la minore art. 52 alin. 1.
• Pedepsele corporale sau alte tratamente degradante în procesul instructiv-educativ sunt interzise art. 52 alin. 2. Fiecare unitate de învățământ include în regulamentul de ordine interioară mecanisme de prevenire a bullyingului art. 52 alin. 2^2.
• Cadrele didactice sunt obligate să refere cazurile de abuz, neglijare, exploatare și violență către CJRAE/CMBRAE și să le semnaleze SPAS sau DGASPC art. 52 alin. 4.
• Copilul are dreptul la odihnă și vacanță; autoritățile asigură locuri de joacă suficiente și adecvate art. 53.

• Protecția specială = ansamblul măsurilor, prestațiilor și serviciilor pentru copilul lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților ori care nu poate fi lăsat în grija lor art. 54.
• Durează până la dobândirea capacității depline de exercițiu; la cererea tânărului care își continuă studiile, pe toată durata studiilor, fără a depăși 26 de ani; tânărul care nu continuă studiile și riscă excluderea socială beneficiază, la cerere, de protecție până la 2 ani art. 55.
• Măsurile se stabilesc în baza planului individualizat de protecție, întocmit de DGASPC în 30 de zile de la primirea cererii sau imediat după plasamentul în regim de urgență art. 57 alin. 1, art. 58 alin. 1. Prioritate are reintegrarea în familie art. 58 alin. 3.
• De la 14 ani, măsurile se stabilesc numai cu consimțământul copilului; dacă refuză, decide numai instanța art. 57 alin. 3.
• Măsurile de protecție specială art. 59: plasamentul; plasamentul în regim de urgență; supravegherea specializată.
• Beneficiari art. 60: copilul cu părinți decedați, necunoscuți, decăzuți din drepturi etc., când nu s-a putut institui tutela; copilul care nu poate fi lăsat în grija părinților din motive neimputabile lor; copilul abuzat sau neglijat; copilul găsit sau părăsit în unități sanitare; copilul care a săvârșit o faptă penală și nu răspunde penal; copilul neînsoțit, străin sau apatrid.
• Părinții și copilul de peste 14 ani pot ataca măsurile în instanță, cu asistență juridică gratuită art. 61.

• Măsură temporară, dispusă în ordine la: o persoană sau familie; un asistent maternal; un serviciu de tip rezidențial licențiat art. 62 alin. 1. Persoana sau familia trebuie să aibă domiciliul în România și să fie evaluată de DGASPC art. 62 alin. 2.
• Copilul sub 7 ani poate fi plasat numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal; plasamentul în serviciu rezidențial este interzis, cu excepția copilului între 3 și 7 ani cu deficiență completă, pentru care nu se poate asigura abilitarea în alte servicii art. 64 alin. 1–2.
• Se urmărește: plasarea cu prioritate la familia extinsă sau substitutivă; menținerea fraților împreună; facilitarea vizitelor părinților art. 64 alin. 3.
• Cine dispune: comisia pentru protecția copilului, când există acordul părinților; instanța, la cererea DGASPC, în celelalte cazuri și când lipsește acordul art. 65.
• Părinții pot fi obligați la o contribuție lunară la întreținere; dacă plata nu e posibilă, părintele apt de muncă prestează între 20 și 40 de ore lunar, pentru fiecare copil, de lucrări de interes local art. 67.
• Părinților biologici nu li se comunică adresa, veniturile, bunurile sau starea medicală a persoanei/familiei de plasament art. 67^1.

• Măsură temporară pentru copilul abuzat, neglijat, supus violenței, găsit sau părăsit în unități sanitare, ori al cărui ocrotitor legal a fost reținut, arestat, internat art. 68 alin. 1–2.
• Pe durata lui se suspendă de drept exercițiul drepturilor părintești art. 68 alin. 5.
• Îl stabilește directorul DGASPC, dacă nu se întâmpină opoziție; altfel, instanța, prin ordonanță președințială art. 69, art. 100 alin. 3.
• Directorul DGASPC sesizează instanța în 5 zile de la dispunerea măsurii art. 70 alin. 1.

• Se dispune față de copilul care a săvârșit o faptă penală și nu răspunde penal: de comisia pentru protecția copilului, cu acordul părinților, sau de instanță, în lipsa acordului art. 71.
• Constă în menținerea copilului în familie, cu obligații precum: frecventarea școlii, servicii de îngrijire de zi, tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie, interdicția de a frecventa anumite locuri sau persoane art. 85 alin. 1.
• Părinții sunt obligați să participe la consiliere psihologică art. 84 alin. 3. Este interzisă publicarea datelor despre faptele penale ale copilului care nu răspunde penal art. 87.

• DGASPC verifică trimestrial împrejurările care au stat la baza măsurii și întocmește rapoarte trimestriale art. 72 alin. 1, art. 73 alin. 2.
• Este interzisă mutarea copilului dintr-un serviciu de tip familial într-unul rezidențial, cu excepția situațiilor temeinic motivate art. 73 alin. 3^1.
• După reintegrarea în familie, SPAS urmărește evoluția copilului și întocmește rapoarte trimestriale pe minimum 2 ani art. 74.

• Pentru copilul solicitant de azil neînsoțit, DGASPC susține interesul lui superior și numește un reprezentant; cererea de azil se analizează cu prioritate art. 77.
• Niciun copil nu va fi folosit ca spion, călăuză sau curier în timpul conflictelor armate art. 81.

• Copilul are dreptul să fie protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migrației ilegale, răpirii, violenței, pornografiei prin internet, în orice mediu art. 89 alin. 1.
• Orice persoană și copilul însuși pot sesiza DGASPC art. 89 alin. 2. Angajații instituțiilor publice sau private care intră în contact cu copilul și au suspiciuni sunt obligați să sesizeze de urgență DGASPC art. 89 alin. 3.
• Abuz = orice acțiune voluntară a unei persoane aflate într-o relație de răspundere, încredere sau autoritate față de copil, care îi periclitează viața, dezvoltarea, integritatea sau sănătatea; forme: fizic, emoțional, psihologic, sexual, economic art. 94 alin. 1.
• Neglijare = omisiunea, voluntară sau involuntară, a persoanei responsabile de copil de a lua măsurile necesare; forme: alimentară, vestimentară, a igienei, medicală, educațională, emoțională, părăsirea copilului/abandonul de familie – cea mai gravă formă art. 94 alin. 2.
• Orice persoană care, prin profesie sau ocupație, lucrează direct cu un copil și are suspiciuni de abuz, neglijare sau înstrăinare părintească este obligată să sesizeze SPAS sau DGASPC art. 96 alin. 1. La fiecare DGASPC funcționează obligatoriu telefonul copilului art. 96 alin. 2.
• Părinții trebuie să prevină cerșetoria copilului art. 97.
• DGASPC verifică și soluționează toate sesizările art. 98; reprezentanții ei au drept de acces în sedii și la domiciliu, cu sprijinul poliției art. 99. În pericol iminent, directorul DGASPC instituie plasamentul în regim de urgență; dacă verificarea este împiedicată, DGASPC cere instanței ordonanță președințială art. 100.
• Declarația copilului poate fi înregistrată audio-video numai cu acordul lui și cu asistența unui psiholog; audierea în instanță are loc numai în camera de consiliu, în prezența unui psiholog art. 101.
• Dacă abuzul a fost săvârșit de un angajat care îngrijea copilul, angajatorul sesizează de îndată organele de urmărire penală și îl îndepărtează de copii art. 102. Este interzisă angajarea în instituțiile care îngrijesc copii a persoanei condamnate definitiv pentru o infracțiune cu intenție art. 103.
• Exploatare economică: copilul nu poate fi constrâns la o muncă ce comportă risc ori îi compromite educația sau sănătatea; dacă elevii lipsesc de la școală pentru a munci, unitatea de învățământ sesizează de îndată SPAS art. 91. Activitățile remunerate culturale, artistice, sportive, publicitare și de modeling cer informarea prealabilă a SPAS art. 92.
• Este interzisă vânzarea de solvenți copiilor fără acordul părintelui art. 93 alin. 2.
• Părinți plecați la muncă în străinătate: părintele notifică SPAS cu minimum 40 de zile înainte de plecare și desemnează persoana care se ocupă de copil art. 104. Aceasta trebuie să aibă minimum 18 ani și condiții materiale și garanții morale; instanța deleagă autoritatea părintească pentru maximum un an, cu prelungiri de cel mult un an; cererea se soluționează în 3 zile; SPAS consiliază persoana desemnată timp de 6 luni art. 105.

• La nivel central: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice monitorizează respectarea drepturilor copilului și coordonează și controlează activitatea de protecție art. 111; Avocatul Poporului apără drepturile copilului în raport cu autoritățile art. 112.
• Autoritățile locale garantează drepturile copiilor și implică colectivitatea locală; pot crea structuri comunitare consultative (oameni de afaceri, preoți, cadre didactice, medici, consilieri locali, polițiști) art. 113–114.
• Comisia pentru protecția copilului: în subordinea consiliului județean/consiliului local de sector, organ de specialitate fără personalitate juridică. Atribuții: încadrarea copilului în grad de handicap; pronunțarea asupra propunerilor de măsuri de protecție specială; soluționarea cererilor de atestat de asistent maternal art. 115 alin. 1.
• DGASPC: instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea consiliului județean/consiliului local de sector art. 116 alin. 2. Coordonează asistența socială și protecția copilului la nivel de județ/sector, îndrumă metodologic SPAS, monitorizează respectarea drepturilor copilului; poate cere informații și documente, care se pun la dispoziție în 15 zile calendaristice art. 117.
• SPAS (municipii, orașe; în comune, persoanele cu atribuții de asistență socială): monitorizează situația copiilor; previne separarea copilului de familie; identifică și evaluează situațiile care cer servicii sau prestații; consiliază și informează familiile; vizitează periodic familiile, inclusiv pe cele cu copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate; înaintează propuneri primarului pentru măsuri de protecție specială; urmărește copilul reintegrat în familie; colaborează cu DGASPC art. 118 alin. 1.
• Tipuri de servicii: de zi, de tip familial, de tip rezidențial art. 119. Rezidențiale: case de tip familial, apartamente, centre de primire în regim de urgență, centre maternale art. 123 alin. 3.
• Pot primi copii în plasament persoanele de minimum 18 ani, cu capacitate deplină de exercițiu, domiciliul în România, garanții morale și condiții materiale art. 122 alin. 1.
• Serviciile de zi le organizează consiliile locale; serviciile de tip familial și rezidențial, consiliul județean/consiliul local de sector art. 124–125.

• Furnizorii privați din domeniul protecției copilului sunt persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial, constituite și acreditate în condițiile legii; notifică DGASPC data începerii funcționării și permit accesul specialiștilor direcției art. 126 alin. 1 și 3.

• Surse: bugetul de stat, bugetul județului/sectorului, bugetul local, donații și sponsorizări art. 127 alin. 1.
• Alocația lunară de plasament = indicatorul social de referință × 1,808; indemnizația lunară de sprijin = 0,8 ISR (nu și pentru asistentul maternal) art. 128.
• Primarii acordă, prin dispoziție, prestații financiare excepționale familiei aflate temporar în dificultate; pot fi și în natură art. 130–132.

• Cauzele privind măsurile de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului art. 133, se judecă de urgență, cu participarea obligatorie a procurorului; termenele de judecată nu depășesc 10 zile art. 134.
• Termenul de recurs: 10 zile de la comunicare art. 137. Cauzele sunt scutite de taxă de timbru art. 140.

• Abatere disciplinară gravă: nesesizarea DGASPC de către SPAS în 24 de ore art. 41 alin. 2, nesemnalarea cazurilor de abuz de către cadrele didactice art. 52 alin. 4, nesesizarea de către cei care lucrează direct cu copilul art. 96 art. 141 alin. 1.
• Abatere disciplinară: nesesizarea instanței de către DGASPC pentru decădere art. 41 alin. 3, nesesizarea SPAS de către școală când elevii muncesc art. 91 alin. 3, nemonitorizarea situației copiilor de către SPAS art. 118 alin. 1 lit. a art. 141 alin. 2.

• Privește copiii de minimum 14 ani. Începând cu 2025, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul și autoritățile locale organizează anual cel puțin o sesiune de consultări cu copiii; obiectivele anuale se publică până la 15 decembrie pentru anul următor art. 143^1–143^2.

• Formarea inițială în domeniul protecției drepturilor copilului este obligatorie pentru toate categoriile profesionale din sistem art. 150 alin. 1.
• La angajarea personalului care intră în contact direct cu copilul se cer certificatul de integritate comportamentală și evaluarea psihiatrică; personalul este evaluat psihologic anual art. 151.