Concurs asistent medical: bibliografie, subiecte și întrebări
317 concursuri deschise acum pentru postul de asistent medical în instituțiile publice, cele mai multe la sănătate. Mai jos: din ce legi se dă de obicei, cu rezumat și întrebări, apoi concursurile în care te poți înscrie.
Bibliografia obișnuită
Din 78 anunțuri de concurs pentru acest post care își publică bibliografia. Procentul arată în câte dintre ele apare actul. Bibliografia concursului tău e cea din anunț: verific-o acolo.
- Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021 rezumat + 38 întrebări Normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare cerut în 55% din concursuri
- Legea nr. 46/2003 rezumat + 30 întrebări Legea drepturilor pacientului cerut în 46% din concursuri
- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016 rezumat + 42 întrebări Normele de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale cerut în 44% din concursuri
- O.U.G. nr. 144/2008 rezumat + 35 întrebări Ordonanța de urgență privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, moașă și asistent medical cerut în 42% din concursuri
- Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012 rezumat + 38 întrebări Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale cerut în 32% din concursuri
- Legea nr. 95/2006 rezumat + 38 întrebări Legea privind reforma în domeniul sănătății cerut în 19% din concursuri
- Ordinul nr. 1142/2013 cerut în 17% din concursuri
- Legea nr. 53/2014 cerut în 17% din concursuri
- Legea nr. 53/2003 rezumat + 50 întrebări Codul muncii cerut în 10% din concursuri
- O.U.G. nr. 57/2019 rezumat + 35 întrebări Codul administrativ cerut în 10% din concursuri
- Ordinul nr. 961/2016 cerut în 8% din concursuri
- Ordinul ministrului sănătății nr. 1410/2016 rezumat + 26 întrebări Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului cerut în 8% din concursuri
- Legea nr. 272/2004 rezumat + 35 întrebări Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului cerut în 8% din concursuri
- Legea nr. 319/2006 rezumat + 37 întrebări Legea securității și sănătății în muncă cerut în 8% din concursuri
Model de subiecte, cu răspunsuri
Întrebări cu răspuns scris, cum se dau la proba scrisă pentru posturile de execuție. Scrie răspunsul, compară-l cu cel din lege și dă-ți nota. Sunt de antrenament, făcute din textul actual al legilor; nu sunt subiecte oficiale.
1. Definiți curățarea, dezinfecția și sterilizarea, potrivit Normelor tehnice aprobate prin Ordinul nr. 1761/2021.
Curățarea este etapa preliminară obligatorie, permanentă și sistematică în cadrul oricărei activități sau proceduri de îndepărtare a murdăriei (materie organică și anorganică) de pe suprafețe (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operații mecanice sau manuale, utilizându-se agenți fizici și/sau chimici. Dezinfecția este procedura de distrugere a majorității microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafețe (inclusiv tegumente), utilizându-se agenți fizici și/sau chimici. Sterilizarea este operațiunea prin care se realizează o reducere logaritmică de 10^-6 (1/1.000.000) a microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni de pe obiectele contaminate.
„sterilizare - operațiunea prin care se realizează o reducere logaritmică de 10^-6 (1/1.000.000) a microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni de pe obiectele contaminate” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021, Norme tehnice, art. 1 lit. a), c), l)
2. Care sunt nivelurile de dezinfecție și ce distruge fiecare?
Dezinfecția de nivel înalt: distruge bacteriile în formă vegetativă, fungii, virusurile, micobacteriile și majoritatea sporilor bacterieni; nu poate substitui sterilizarea. Dezinfecția de nivel intermediar (mediu): distruge bacteriile în formă vegetativă, fungii, micobacteriile și virusurile, fără acțiune asupra sporilor bacterieni. Dezinfecția de nivel scăzut: distruge majoritatea bacteriilor în formă vegetativă, unii fungi și unele virusuri, fără acțiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate și a mucegaiurilor.
„fără acțiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate și a mucegaiurilor” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021, Norme tehnice, art. 1 lit. d), e), f) și art. 10
3. Definiți dezinfecția curentă și dezinfecția terminală. Ce operații de dezinfecție cuprinde programul de curățenie și dezinfecție al unității și cine răspunde de aplicarea lui?
Dezinfecția curentă este procesul ritmic de curățare și dezinfecție a tuturor spațiilor și suprafețelor din unitatea sanitară, în timpul activităților zilnice. Dezinfecția terminală este procesul de curățare și dezinfectare a unei încăperi/unui spațiu la eliberarea de către pacient. Unitățile sanitare sunt obligate să elaboreze un program de curățenie și dezinfecție, cu proceduri operaționale și activități de monitorizare; programul include operațiile de dezinfecție curentă, ciclică sau periodică și terminală. Implementarea și monitorizarea programului revin personalului unității sanitare care este responsabil cu prevenirea și limitarea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale.
„Programul include operațiile de dezinfecție curentă, ciclică sau periodică și terminală.” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021, Norme tehnice, art. 1 lit. o), p) și art. 2
4. Definiți, potrivit Legii nr. 46/2003, noțiunile de discriminare, intervenție medicală și îngrijiri terminale.
Discriminarea este distincția care se face între persoane aflate în situații similare pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenței etnice, originii naționale sau sociale, religiei, opțiunilor politice sau antipatiei personale. Intervenția medicală este orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare. Îngrijirile terminale sunt îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătățirea prognozei fatale a stării de boală, precum și îngrijirile acordate în apropierea decesului.
„prin intervenție medicală se înțelege orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. b), d), e)
5. Cine este reprezentantul legal al pacientului, potrivit Legii nr. 46/2003?
Reprezentant legal este soțul/soția, copiii, părinții sau celelalte rude până la gradul al IV-lea ale pacientului, tutorele, precum și orice persoană cu vârsta de minimum 18 ani împliniți pe care pacientul o desemnează în acest scop prin declarație încheiată în formă autentică. Declarația se înregistrează în Registrul național notarial de evidență a procurilor și revocărilor acestora și cuprinde drepturile prevăzute de lege ce pot fi exercitate de reprezentant.
„orice persoană cu vârsta de minimum 18 ani împliniți pe care pacientul o desemnează în acest scop prin declarație încheiată în formă autentică” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. f)
6. Despre ce are dreptul pacientul să fie informat, potrivit capitolului privind dreptul la informația medicală?
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile și la modul de a le utiliza; asupra identității și statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate; dacă este internat, asupra regulilor și obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării. Are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic.
„Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri” — Legea nr. 46/2003, art. 4, 5 și 6
7. Enumerați atribuțiile asistentei medicale responsabile de salon în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale.
Asistenta medicală responsabilă de salon: a) implementează practicile de îngrijire a pacienților în vederea limitării infecțiilor; b) se familiarizează cu practicile de prevenire a apariției și răspândirii infecțiilor și aplică practicile adecvate pe toată durata internării pacienților; c) menține igiena, conform politicilor spitalului și practicilor de îngrijire adecvate din salon; d) informează cu promptitudine medicul de gardă/medicul șef de secție în legătură cu apariția semnelor de infecție la unul dintre pacienții aflați în îngrijirea sa; e) inițiază izolarea pacientului care prezintă semne ale unei boli transmisibile și anunță imediat medicul curant și serviciul de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale; f) limitează expunerea pacientului la infecții provenite de la vizitatori, personalul spitalului, alți pacienți sau echipamentul utilizat pentru diagnosticare; g) semnalează medicului curant existența elementelor sugestive de infecție asociată asistenței medicale; h) participă la pregătirea personalului; i) participă la investigarea focarelor.
„implementează practicile de îngrijire a pacienţilor în vederea limitării infecţiilor” — Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016, anexa nr. 1, cap. II, pct. 13
8. Enumerați cel puțin șase atribuții ale asistentei șefe de secție în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale.
Asistenta șefă de secție: prelucrează procedurile și protocoalele de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale cu personalul mediu și auxiliar din secție și răspunde de aplicarea acestora; răspunde de aplicarea precauțiunilor standard și specifice de către personalul secției; răspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine și de respectarea regulilor de tehnică aseptică; controlează respectarea circuitelor funcționale din secție; răspunde de starea de curățenie din secție; coordonează și supraveghează operațiunile de curățenie și dezinfecție; verifică și răspunde de modul de manipulare a lenjeriei bolnavilor și de modul de colectare a deșeurilor infecțioase și neinfecțioase; instruiește personalul din subordine privind autodeclararea îmbolnăvirilor; răspunde de întocmirea și completarea registrului de monitorizare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a registrului de expunere accidentală la produse biologice pe secție.
„răspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine, de respectarea regulilor de tehnică aseptică de către acesta” — Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016, anexa nr. 1, cap. II, pct. 12
9. Ce atribuții are medicul curant în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale? Enumerați cel puțin cinci.
Medicul curant, indiferent de specialitate: protejează propriii pacienți de alți pacienți infectați sau de personalul care poate fi infectat, cu respectarea ghidului de izolare; aplică procedurile și protocoalele implementate de serviciul/compartimentul de prevenire; obține specimenele microbiologice necesare atunci când o infecție este prezentă sau suspectă, înainte de inițierea tratamentului antibiotic; răspunde de depistarea și raportarea la timp a infecțiilor asociate asistenței medicale; consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu procedurile de prevenire a transmiterii infecțiilor; solicită consultul de boli infecțioase în situațiile în care consideră necesar; comunică infecția/portajul de germeni importanți epidemiologic la transferul pacienților săi în altă secție/altă unitate medicală.
„protejarea propriilor pacienţi de alţi pacienţi infectaţi sau de personalul care poate fi infectat” — Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016, anexa nr. 1, cap. II, pct. 7
10. Enumerați categoriile de persoane care pot exercita în România profesia de asistent medical generalist, de moașă și de asistent medical, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 144/2008.
Profesia se exercită de persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare, care pot fi: a) cetățeni ai statului român; b) cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene; c) soțul unui cetățean român, precum și descendenții și ascendenții în linie directă, aflați în întreținerea unui cetățean român, indiferent de cetățenia acestora; d) membrii de familie ai unui cetățean al unuia dintre statele de la lit. b); e) cetățenii statelor terțe, beneficiari ai statutului de rezident permanent în România; f) beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele de la lit. b).
„de către persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în profesia de asistent medical generalist, în profesia de moașă și, respectiv, de asistent medical” — O.U.G. nr. 144/2008, art. 1
11. Ce condiții trebuie să îndeplinească persoanele care exercită profesia de asistent medical generalist, moașă și asistent medical pe teritoriul României?
Potrivit art. 12 alin. (1), persoanele prevăzute la art. 1 trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) sunt posesoare ale unui titlu oficial de calificare de asistent medical generalist, moașă și, respectiv, asistent medical; b) nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de ordonanța de urgență; c) sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; d) sunt membri ai Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.
„b) nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;” — O.U.G. nr. 144/2008, art. 12 alin. (1)
12. Enumerați activitățile exercitate cu titlul profesional de asistent medical generalist.
Potrivit art. 6, activitățile sunt: a) stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate și furnizarea serviciilor de îngrijiri generale de sănătate de natură preventivă, curativă și de recuperare; b) protejarea și ameliorarea sănătății prin administrarea tratamentului conform prescripțiilor medicului; c) elaborarea de programe și desfășurarea de activități de educație pentru sănătate; d) acordarea primului ajutor, prin inițierea în mod independent de măsuri imediate pentru menținerea în viață și aplicarea lor în situații de criză sau de catastrofă; e) facilitarea acțiunilor pentru protejarea sănătății în grupuri considerate cu risc și organizarea și furnizarea de servicii de îngrijiri de sănătate comunitară; f) desfășurarea activităților de cercetare în domeniul îngrijirilor generale de sănătate de către asistenții medicali generaliști licențiați; g) participarea, ca formatori, la pregătirea teoretică și practică a asistenților medicali generaliști în cadrul programelor de educație continuă; h) raportarea activităților specifice desfășurate și analiza independentă a calității îngrijirilor de sănătate acordate; i) desfășurarea de activități de formare în instituții de învățământ pentru pregătirea viitorilor asistenți medicali generaliști, precum și de activități de pregătire a personalului sanitar auxiliar.
„stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate și furnizarea serviciilor de îngrijiri generale de sănătate de natură preventivă, curativă și de recuperare” — O.U.G. nr. 144/2008, art. 6
13. Definiți deșeurile infecțioase, deșeurile înțepătoare-tăietoare, deșeurile medicale periculoase și deșeurile medicale nepericuloase.
Deșeurile infecțioase sunt deșeurile care prezintă proprietăți periculoase: conțin microorganisme viabile sau toxine ale acestora, cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii; sunt considerate deșeuri periculoase. Deșeurile înțepătoare-tăietoare sunt obiecte ascuțite care pot produce leziuni mecanice prin înțepare sau tăiere; sunt considerate infecțioase/periculoase dacă au fost în contact cu fluide biologice sau cu substanțe periculoase. Deșeurile medicale periculoase sunt deșeurile rezultate din activități medicale care prezintă una sau mai multe din proprietățile periculoase enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011. Deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu.
„j) deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu;” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 7 lit. h), i), j), k)
14. Care sunt obligațiile producătorilor de deșeuri medicale privind colectarea la locul de producere?
Colectarea separată a deșeurilor este prima etapă în gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale. Producătorii au obligația colectării separate a deșeurilor, în funcție de tipul și natura deșeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deșeu. Ei au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase. Dacă nu se realizează separarea, întreaga cantitate de deșeuri în care au fost amestecate deșeuri periculoase se tratează ca deșeuri periculoase.
„Producătorii de deșeuri medicale au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase.” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 12
15. Care sunt codurile de culori ale recipientelor pentru deșeurile medicale și ce pictograme se folosesc? În ce se colectează deșeurile nepericuloase?
Codurile de culori sunt: galben – pentru deșeurile medicale periculoase; negru – pentru deșeurile nepericuloase. Pentru deșeurile infecțioase se folosește pictograma „Pericol biologic”. Pentru chimicalele periculoase (cod 18 01 06*) se folosesc pictogramele aferente proprietăților periculoase: „Inflamabil”, „Coroziv”, „Toxic” etc. Deșeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripționați „Deșeuri nepericuloase”; în lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenți și incolori.
„Deșeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripționați” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 14, 15 și 30
Întrebări grilă
1. Cum este definită curățarea în Normele tehnice aprobate prin Ordinul nr. 1761/2021?
Răspuns corect: a) Etapa preliminară obligatorie, permanentă și sistematică, de îndepărtare a murdăriei de pe suprafețe sau obiecte
„curățare - etapa preliminară obligatorie, permanentă și sistematică în cadrul oricărei activități sau proceduri de îndepărtare a murdăriei” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021, Norme tehnice, art. 1 lit. a)
2. Ce este dezinfecția, potrivit normelor?
Răspuns corect: b) Procedura de distrugere a majorității microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafețe (inclusiv tegumente), cu agenți fizici și/sau chimici
„dezinfecție - procedura de distrugere a majorității microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafețe (inclusiv tegumente)” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021, Norme tehnice, art. 1 lit. c)
3. Care afirmație despre dezinfecția de nivel înalt este corectă?
Răspuns corect: c) Nu poate substitui sterilizarea
„Dezinfecția de nivel înalt nu poate substitui sterilizarea” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021, Norme tehnice, art. 1 lit. d)
4. Potrivit Legii nr. 46/2003, prin pacient se înțelege:
Răspuns corect: a) persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate
„prin pacient se înțelege persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. a)
5. Rudele pacientului sunt considerate reprezentant legal până la:
Răspuns corect: b) gradul al IV-lea
„soțul/soția, copiii, părinții sau celelalte rude până la gradul al IV-lea ale pacientului, tutorele” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. f)
6. Prin îngrijiri de sănătate se înțelege:
Răspuns corect: c) serviciile medicale, serviciile comunitare și serviciile conexe actului medical
„prin îngrijiri de sănătate se înțelege serviciile medicale, serviciile comunitare și serviciile conexe actului medical” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. c)
7. Cât de des elaborează fiecare unitate sanitară programul propriu de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale?
Răspuns corect: a) Anual
„Fiecare unitate sanitară elaborează anual un program propriu de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.” — Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016, art. 4
8. Unde se înscrie activitatea de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale, ca obligație profesională a personalului?
Răspuns corect: b) În fișa postului fiecărui salariat
„face parte din obligaţiile profesionale ale personalului şi va fi înscrisă în fişa postului fiecărui salariat” — Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016, art. 7
9. Cu câte posturi se constituie, cel puțin, serviciul și, respectiv, compartimentul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale?
Răspuns corect: c) Serviciul cu minimum 5 posturi, compartimentul cu minimum 3 posturi
„serviciul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale se va constitui cu minimum 5 posturi, compartimentul se va constitui cu minimum 3 posturi” — Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016, anexa nr. 1, cap. I, pct. 1 lit. f)
10. Cât timp pot exercita temporar activitățile profesionale în România asistenții medicali cetățeni ai unui stat terț, cu avizul OAMGMAMR?
Răspuns corect: a) 3 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă maximum 3 luni pe an
„Durata de exercitare a activităților profesionale în aceste cazuri este de 3 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru o durată de încă maximum 3 luni pe an.” — O.U.G. nr. 144/2008, art. 1^1 alin. (2)
11. Cine realizează controlul și supravegherea exercitării profesiilor de asistent medical generalist, de moașă și de asistent medical?
Răspuns corect: b) Ministerul Sănătății și Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România
„sunt realizate de Ministerul Sănătății și de către Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România” — O.U.G. nr. 144/2008, art. 4
12. Potrivit O.U.G. nr. 144/2008, asistentul medical generalist protejează și ameliorează sănătatea prin administrarea tratamentului:
Răspuns corect: c) conform prescripțiilor medicului
„protejarea și ameliorarea sănătății prin administrarea tratamentului conform prescripțiilor medicului” — O.U.G. nr. 144/2008, art. 6 lit. b)
13. Ce culoare au recipientele în care se colectează deșeurile medicale periculoase?
Răspuns corect: a) Galben
„galben - pentru deșeurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 și clasificate la art. 8” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 14 lit. a)
14. Ce culoare au recipientele în care se colectează deșeurile nepericuloase?
Răspuns corect: b) Negru
„negru - pentru deșeurile nepericuloase, astfel cum sunt definite la art. 7.” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 14 lit. b)
15. Cât poate dura cel mult stocarea temporară a deșeurilor medicale infecțioase în incinta unității, dacă nu există un amplasament cu sistem de răcire?
Răspuns corect: c) 48 de ore
„Durata stocării temporare a deșeurilor medicale infecțioase în incintele unităților medicale nu poate să depășească un interval de 48 de ore” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 34 alin. (1)
Toate întrebările unui act sunt pe pagina lui: Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021 (38) · Legea nr. 46/2003 (30) · Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016 (42) · O.U.G. nr. 144/2008 (35) · Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012 (38)