Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021
Normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare
38 întrebări cu răspuns Textul integral, la zi
Rezumat de învățat
Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021 aprobă Normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, procedurile pentru dezinfecția mâinilor în funcție de nivelul de risc și regulile de control al sterilizării. Se cere de obicei la concursurile pentru îngrijitoare, infirmiere și asistenți medicali din spitale, policlinici și alte unități sanitare.
Esențialul, în două minute
- Ordinul aprobă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private și procedurile pentru dezinfecția mâinilor (art. 1–4).
- Fiecare unitate are un program de curățenie și dezinfecție; de el răspunde personalul responsabil cu prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (norme, art. 2 alin. 1 și 3).
- Curățarea este etapa preliminară obligatorie de îndepărtare a murdăriei și nu înlocuiește dezinfecția (norme, art. 1 lit. a, art. 3 alin. 1).
- Dezinfecția distruge majoritatea microorganismelor; completează curățarea, dar nu o suplinește și nu poate înlocui sterilizarea (norme, art. 1 lit. c, art. 19 alin. 1 lit. a).
- Sterilizarea = reducere logaritmică de 10^-6 a microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni; aburul sub presiune este metoda recomandată (norme, art. 1 lit. l, art. 45).
- Instrumentele critice se sterilizează, cele semicritice primesc cel puțin dezinfecție de nivel înalt, cele noncritice cel puțin dezinfecție de nivel scăzut (norme, art. 11 alin. 1).
- Un mop se folosește pe cel mult 30 de metri pătrați; mopul cu franjuri este interzis, cu excepția celui care poate fi supus termodezinfecției (norme, art. 4 alin. 3–4).
- Soluția pentru dezinfecția de nivel înalt se folosește maximum 24 de ore sau 30 de cicluri, în cuve cu capac (norme, art. 21).
Capcane la grilă
- Nu confunda dezinfecția de nivel înalt (distruge și majoritatea sporilor bacterieni) cu cea de nivel intermediar (fără acțiune asupra sporilor); nici cea de nivel înalt nu substituie sterilizarea (norme, art. 1 lit. d și e).
- Nu confunda dezinfecția curentă (ritmică, în timpul activităților zilnice) cu dezinfecția terminală (la eliberarea încăperii de către pacient) (norme, art. 1 lit. o și p).
- Nu confunda scorurile de risc la suprafețe: 7 = risc mare (nivel înalt, minimum de 2 ori pe zi), 4–6 = mediu (cel puțin 1 dată pe zi), 2–3 = scăzut (cel puțin curățenie) (norme, art. 15).
- Nu confunda biocidele de tip 1 (igiena umană, dezinfecția mâinilor) cu cele de tip 2 (suprafețe, instrumentar și textile) (ordin, art. 6 alin. 4).
- Nu confunda spălarea simplă cu apă și săpun (mâini vizibil murdare, Clostridioides difficile) cu frecarea cu soluție hidroalcoolică, metoda de elecție la risc intermediar (anexa 3, art. 5).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Ordinul (articolele 1–10)
- Ordinul are 4 anexe, care fac parte integrantă din el: normele tehnice anexa 1, evaluarea eficacității curățeniei și dezinfecției anexa 2, procedurile pentru dezinfecția mâinilor anexa 3, evaluarea și controlul sterilizării anexa 4 art. 1–4, art. 8.
- Produsele biocide folosite în unitățile sanitare trebuie să aibă efect bactericid, levuricid, fungicid, micobactericid, virucid și sporicid, în funcție de scopul utilizării art. 6 alin. 1.
- La achiziție, furnizorul trebuie să prezinte dovada avizării/autorizării produsului de către Comisia Națională pentru Produse Biocide (CNPB) – condiție obligatorie art. 6 alin. 2.
- Tipuri de produse biocide folosite: tip 1 – igiena umană; tip 2 – suprafețe, instrumentar și textile; tip 4 – zonele de distribuție și preparare a alimentelor; tip 14 – deratizare; tip 18 – dezinsecție; tip 22 – îmbălsămare art. 6 alin. 4.
- Ordinul înlocuiește Ordinul nr. 961/2016, care a fost abrogat art. 7. Îl aplică direcțiile din Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică și unitățile sanitare publice și private art. 9.
1. Cum este definită curățarea în Normele tehnice aprobate prin Ordinul nr. 1761/2021?
Răspuns corect: a) Etapa preliminară obligatorie, permanentă și sistematică, de îndepărtare a murdăriei de pe suprafețe sau obiecte
„curățare - etapa preliminară obligatorie, permanentă și sistematică în cadrul oricărei activități sau proceduri de îndepărtare a murdăriei” — Norme tehnice, art. 1 lit. a)
2. Ce este dezinfecția, potrivit normelor?
Răspuns corect: b) Procedura de distrugere a majorității microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafețe (inclusiv tegumente), cu agenți fizici și/sau chimici
„dezinfecție - procedura de distrugere a majorității microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafețe (inclusiv tegumente)” — Norme tehnice, art. 1 lit. c)
3. Care afirmație despre dezinfecția de nivel înalt este corectă?
Răspuns corect: c) Nu poate substitui sterilizarea
„Dezinfecția de nivel înalt nu poate substitui sterilizarea” — Norme tehnice, art. 1 lit. d)
4. Dezinfecția de nivel intermediar (mediu) nu are acțiune asupra:
Răspuns corect: a) sporilor bacterieni
„a fungilor, a micobacteriilor și a virusurilor, fără acțiune asupra sporilor bacterieni” — Norme tehnice, art. 1 lit. e)
Norme tehnice – Capitolul I. Definiții
| Termen | Ce înseamnă art. 1 |
|---|---|
| Curățare | Etapa preliminară obligatorie, permanentă și sistematică, de îndepărtare a murdăriei (materie organică și anorganică) de pe suprafețe (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operații mecanice sau manuale, cu agenți fizici și/sau chimici (lit. a). |
| Precurățare | Etapa dinaintea curățării, pentru instrumentarul și echipamentele murdărite excesiv cu sânge, spută, materii fecale sau alte fluide biologice; se face imediat după utilizare, în zona de îngrijire a pacientului (lit. b). |
| Dezinfecție | Procedura de distrugere a majorității microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafețe (inclusiv tegumente), cu agenți fizici și/sau chimici (lit. c). |
| Dezinfecție de nivel înalt | Distruge bacteriile în formă vegetativă, fungii, virusurile, micobacteriile și majoritatea sporilor bacterieni. Nu poate substitui sterilizarea (lit. d). |
| Dezinfecție de nivel intermediar (mediu) | Distruge bacteriile în formă vegetativă, fungii, micobacteriile și virusurile, fără acțiune asupra sporilor bacterieni (lit. e). |
| Dezinfecție de nivel scăzut | Distruge majoritatea bacteriilor în formă vegetativă, unii fungi și unele virusuri, fără acțiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate și mucegaiurilor (lit. f). |
| Decontaminare | Neutralizarea/îndepărtarea unor substanțe periculoase sau radioactive, inclusiv a încărcăturii microbiene, de pe un obiect, o suprafață sau o persoană; etapă importantă în dezinfecție și sterilizare (lit. g). |
| Produse biocide / dispozitive medicale pentru dezinfecție | Substanțe active sau preparate cu una sau mai multe substanțe active, condiționate într-un produs cu rol în dezinfecție (lit. h). |
| Dispozitive medicale reutilizabile | Produse (altele decât medicamentele) care pot fi reprocesate; numărul de reprocesări se stabilește după indicațiile producătorului (lit. i). |
| Dispozitiv de unică folosință | Destinat unei singure utilizări, la o singură procedură, la un pacient; e marcat cu un cerc în care se află cifra 2, tăiată cu o linie oblică (lit. j). |
| Biofilm | Strat subțire de microorganisme care aderă puternic la suprafețe și e foarte rezistent la unele substanțe biocide; cere decontaminare înainte de curățare și dezinfecție (lit. k). |
| Sterilizare | Operațiunea prin care se realizează o reducere logaritmică de 10^-6 (1/1.000.000) a microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni, de pe obiectele contaminate (lit. l). |
| Trasabilitate | Istoricul unui proces de la inițiere până la finalizare; caracteristică de bază a sistemului de asigurare a calității (lit. m). |
| Dezinfecție curentă | Procesul ritmic de curățare și dezinfecție a tuturor spațiilor și suprafețelor din unitate, în timpul activităților zilnice (lit. o). |
| Dezinfecție terminală | Curățarea și dezinfectarea unei încăperi/unui spațiu la eliberarea de către pacient (lit. p). |
| Termodezinfecție | Dezinfecție prin căldură umedă (în funcție de timp și temperatură), prin procesare automată în mașini de spălat cu caracter specific (lit. q). |
- Fiecare unitate sanitară este obligată să aibă un program de curățenie și dezinfecție, cu proceduri operaționale și activități de monitorizare art. 2 alin. 1.
- Programul cuprinde dezinfecția curentă, ciclică sau periodică și terminală art. 2 alin. 2.
- Cine răspunde: implementarea și monitorizarea programului revin personalului unității care este responsabil cu prevenirea și limitarea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale art. 2 alin. 3.
5. Sterilizarea este operațiunea prin care se realizează o reducere logaritmică a microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni, de:
Răspuns corect: b) 10^-6 (1/1.000.000)
„operațiunea prin care se realizează o reducere logaritmică de 10^-6 (1/1.000.000) a microorganismelor” — Norme tehnice, art. 1 lit. l)
6. Ce este dezinfecția terminală?
Răspuns corect: c) Procesul de curățare și dezinfectare a unei încăperi/unui spațiu la eliberarea de către pacient
„dezinfecția terminală - procesul de curățare și dezinfectare a unei încăperi/unui spațiu la eliberarea de către pacient” — Norme tehnice, art. 1 lit. p)
7. Definiți curățarea, dezinfecția și sterilizarea, potrivit Normelor tehnice aprobate prin Ordinul nr. 1761/2021.
Curățarea este etapa preliminară obligatorie, permanentă și sistematică în cadrul oricărei activități sau proceduri de îndepărtare a murdăriei (materie organică și anorganică) de pe suprafețe (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operații mecanice sau manuale, utilizându-se agenți fizici și/sau chimici. Dezinfecția este procedura de distrugere a majorității microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafețe (inclusiv tegumente), utilizându-se agenți fizici și/sau chimici. Sterilizarea este operațiunea prin care se realizează o reducere logaritmică de 10^-6 (1/1.000.000) a microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni de pe obiectele contaminate.
„sterilizare - operațiunea prin care se realizează o reducere logaritmică de 10^-6 (1/1.000.000) a microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni de pe obiectele contaminate” — Norme tehnice, art. 1 lit. a), c), l)
8. Care sunt nivelurile de dezinfecție și ce distruge fiecare?
Dezinfecția de nivel înalt: distruge bacteriile în formă vegetativă, fungii, virusurile, micobacteriile și majoritatea sporilor bacterieni; nu poate substitui sterilizarea. Dezinfecția de nivel intermediar (mediu): distruge bacteriile în formă vegetativă, fungii, micobacteriile și virusurile, fără acțiune asupra sporilor bacterieni. Dezinfecția de nivel scăzut: distruge majoritatea bacteriilor în formă vegetativă, unii fungi și unele virusuri, fără acțiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate și a mucegaiurilor.
„fără acțiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate și a mucegaiurilor” — Norme tehnice, art. 1 lit. d), e), f) și art. 10
Capitolul II. Curățarea
- Curățarea îndepărtează fizic/chimic microorganismele odată cu praful și substanțele organice. Curățarea nu înlocuiește dezinfecția art. 3 alin. 1.
- Suprafețele și obiectele pe care se văd, macroscopic sau microscopic, materii organice ori anorganice sunt considerate murdare art. 3 alin. 2.
- Se face cu detergenți, produse de întreținere și curățare și cu echipamente profesionale de curățenie art. 4 alin. 1.
- Mopurile plate și lavetele lavabile (pe coduri de culori) trebuie să reziste spălării și termodezinfecției; pot fi de unică utilizare sau reutilizabile art. 4 alin. 2–3.
- Este interzis mopul cu franjuri, cu excepția celor care pot fi supuse termodezinfecției art. 4 alin. 3.
- Ustensilele sunt dedicate fiecărei zone de risc de pe harta riscurilor; pentru fiecare zonă de risc – un mop plat dedicat. Un mop se folosește pe cel mult 30 de metri pătrați. Lavetele sunt individualizate pe cod de culori sau de unică folosință per suprafață art. 4 alin. 4.
- Mopurile și lavetele folosite se curăță și se dezinfectează manual sau în mașinile de spălat din spălătorie ori din spațiile special amenajate; trebuie să existe un stoc de rezerve art. 4 alin. 5–6.
9. Care este suprafața maximă pe care se poate utiliza un mop?
Răspuns corect: b) 30 de metri pătrați
„Suprafața pe care se utilizează un mop trebuie să respecte indicațiile producătorului, dar nu poate depăși maximum 30 de metri pătrați.” — Norme tehnice, art. 4 alin. (4)
10. Ce prevăd normele despre mopul cu franjuri?
Răspuns corect: c) Este interzis, cu excepția celor care pot fi supuse termodezinfecției
„Se interzice utilizarea mopului cu franjuri, cu excepția celor care pot fi supuse termodezinfecției.” — Norme tehnice, art. 4 alin. (3)
Capitolul II. Curățarea — Reguli la folosirea produselor de curățare (art. 5)
- se respectă toate recomandările producătorului;
- se respectă normele generale de protecție a muncii;
- se interzice amestecul produselor;
- se interzice păstrarea produselor de curățare în ambalaje alimentare;
- produsele se distribuie pe secții/compartimente în ambalajul original sau în recipiente special destinate, inscripționate cu denumirea produsului, lotul și termenul de valabilitate.
11. Ce date trebuie inscripționate pe recipientele special destinate în care se distribuie produsele de curățare pe secții?
Răspuns corect: a) Denumirea produsului, lotul, termenul de valabilitate
„inscripționate cu următoarele date de pe ambalajul original: denumirea produsului, lotul, termenul de valabilitate.” — Norme tehnice, art. 5 lit. e)
12. Enumerați regulile esențiale care se respectă la utilizarea produselor folosite în activitatea de curățare.
a) respectarea tuturor recomandărilor producătorului; b) respectarea normelor generale de protecție a muncii; c) se interzice amestecul produselor; d) se interzice păstrarea produselor de curățare în ambalaje alimentare; e) produsele se distribuie la locul de utilizare, la nivelul secțiilor sau compartimentelor, în ambalajul original sau în recipiente special destinate, inscripționate cu denumirea produsului, lotul și termenul de valabilitate.
„se interzice păstrarea produselor de curățare în ambalaje alimentare;” — Norme tehnice, art. 5
Capitolul II. Curățarea — Depozitarea produselor și a ustensilelor (art. 6)
- Depozitul pentru stoc (pe unitate): paviment și pereți impermeabili și ușor de curățat, aranjare și acces ușor la materiale, ventilație naturală/mecanică, iluminat corespunzător, umiditate optimă pentru păstrarea produselor art. 6 alin. 1.
- În fiecare secție sau compartiment – minimum o încăpere/un spațiu pentru produsele și ustensilele aflate în rulaj, pentru pregătirea curățării și pentru depozitarea/dezinfecția ustensilelor folosite art. 6 alin. 2.
- Acest spațiu trebuie să aibă: paviment și pereți impermeabili și ușor de curățat; aerisire naturală/mecanică; iluminat corespunzător; acces ușor la materiale; suprafață suficientă pentru pregătirea ustensilelor; sursă de apă rece și caldă; chiuvetă cu dispenser cu săpun lichid și prosoape de unică utilizare pentru personal; cuvă sau bazin cu sursă de apă pentru spălarea ustensilelor (pot exista și mașini de spălat cu sau fără uscător); suport uscător pentru mănușile de menaj, perii și alte ustensile art. 6 alin. 3.
13. Ce condiții trebuie să îndeplinească încăperea/spațiul din fiecare secție sau compartiment destinat produselor și ustensilelor de curățenie aflate în rulaj?
Pavimentul și pereții să fie impermeabili și ușor de curățat; să existe aerisire naturală/mecanică; să fie iluminat corespunzător; zona de depozitare să permită aranjarea materialelor de curățare și accesul ușor la ele; să aibă o suprafață care să permită pregătirea ustensilelor și a materialelor; să dețină sursă de apă rece și caldă; să existe chiuvetă dotată cu dispenser cu săpun lichid și prosoape de unică utilizare, pentru igiena personalului; să existe cuvă sau bazin cu sursă de apă pentru spălarea ustensilelor (pot exista și mașini de spălat cu sau fără uscător); să existe suport uscător pentru mănușile de menaj, perii și alte ustensile.
„să existe chiuvetă dotată cu dispenser cu săpun lichid și prosoape de unică utilizare, pentru igiena personalului care efectuează curățarea;” — Norme tehnice, art. 6 alin. (2)–(3)
Capitolul II. Curățarea — Întreținerea ustensilelor (art. 7)
- Cărucioarele, gălețile, talpa de mop, periile se întrețin după fiecare operație de curățare și la sfârșitul zilei de lucru (alin. 1).
- Ustensilele se spală, se curăță, se dezinfectează și se usucă, după procedurile unității (alin. 2).
- Personalul care le curăță și dezinfectează poartă echipament de protecție conform precauțiilor standard din Ordinul nr. 1.101/2016 (alin. 3).
14. Când se face întreținerea ustensilelor folosite la curățenie (cărucioare, găleți, talpă mop, perii)?
Răspuns corect: b) După fiecare operație de curățare, precum și la sfârșitul zilei de lucru
„pentru efectuarea curățeniei se face după fiecare operație de curățare, precum și la sfârșitul zilei de lucru.” — Norme tehnice, art. 7 alin. (1)
Capitolul III. Dezinfecția
În orice activitate de dezinfecție se aplică măsurile de protecție a muncii, pentru a preveni accidentele și intoxicațiile art. 8 alin. 1.
Capitolul III. Dezinfecția — Modalitățile de dezinfecție (art. 8 alin. 2)
- căldură uscată sau flambare – exclusiv în laboratorul de microbiologie;
- căldură umedă (termodezinfecție) – pentru instrumentar chirurgical, urinare, ploști, tăvițe renale, biberoane, tetine, tubulatură, endoscoape flexibile, în mașini de spălat automate (standard EN ISO 15.883); la fel lenjeria și vesela;
- abur uscat supraîncălzit – pentru suprafețe, cu aparatură marcată CE;
- raze ultraviolete – pentru suprafețe netede și aer în laboratoare, săli de operații, alte spații închise; doar în completarea curățării și dezinfecției chimice; este obligatoriu un registru de evidență zilnică a numărului total de ore de funcționare a lămpilor;
- mijloace chimice – cu produse avizate/autorizate ca biocide sau notificate ca dispozitive medicale clasa II a și II b.
Biocidele de tip 2 se folosesc pentru: dezinfecția suprafețelor, a dispozitivelor medicale care nu pot fi imersate, a dispozitivelor prin imersie, a suprafețelor prin nebulizare, a dispozitivelor la mașini automate, a lenjeriei/materialului moale art. 9.
15. Unde se utilizează dezinfecția prin căldură uscată sau flambarea?
Răspuns corect: c) Exclusiv în laboratorul de microbiologie
„dezinfecția prin căldură uscată sau flambarea este utilizată exclusiv în laboratorul de microbiologie” — Norme tehnice, art. 8 alin. (2) lit. a)
16. Ce evidență este obligatorie pentru lămpile cu ultraviolete?
Răspuns corect: a) Un registru de evidență zilnică a numărului total de ore de funcționare
„este obligatorie întocmirea unui registru de evidență zilnică a numărului total de ore de funcționare pentru lămpile cu ultraviolete.” — Norme tehnice, art. 8 alin. (2) lit. d)
17. Care sunt modalitățile de dezinfecție prevăzute de norme?
a) dezinfecția prin căldură uscată sau flambarea – utilizată exclusiv în laboratorul de microbiologie; b) dezinfecția prin căldură umedă (termodezinfecția) – în mașini de spălat automate, pentru instrumentar chirurgical, urinare, ploști, tăvițe renale, biberoane, tetine etc., precum și pentru lenjerie și veselă; c) dezinfecția cu abur uscat supraîncălzit pentru suprafețe, cu aparatură marcată CE; d) dezinfecția cu raze ultraviolete – pentru suprafețe netede și aer, în completarea curățării și dezinfecției chimice; e) dezinfecția prin mijloace chimice, cu produse avizate/autorizate ca biocide sau notificate ca dispozitive medicale.
„și se utilizează în completarea măsurilor de curățare și dezinfecție chimică” — Norme tehnice, art. 8 alin. (2)
Capitolul III. Dezinfecția — Niveluri și clasificarea după risc (art. 10–14)
- Tipuri de dezinfecție după nivelul de risc: de nivel înalt, intermediar, scăzut art. 10.
- Critice – vin în contact cu țesuturile sau le penetrează, inclusiv sistemul vascular (instrumentar chirurgical, ace și seringi, catetere, tuburi de dren, meșe și tampoane). Trebuie sterilizate art. 11 alin. 1 lit. a.
- Semicritice – vin în contact cu mucoase intacte și nu penetrează bariera tegumentară (masca de oxigen, endoscoape flexibile pentru imagistică; ploștile și urinarele folosite la pacienți cu leziuni ale pielii). Cel puțin dezinfecție de nivel înalt art. 11 alin. 1 lit. b.
- Noncritice – nu vin frecvent în contact cu pacientul sau ating doar pielea intactă (stetoscoape, manșeta tensiometrului, termometre electronice, cadre pentru invalizi). Se curăță și se aplică cel puțin dezinfecție de nivel scăzut art. 11 alin. 1 lit. c.
- Tipul de dezinfecție/sterilizare se alege după nivelul de risc art. 12. Obiectele noncritice și semicritice pot primi dezinfecție de nivel înalt și/sau sterilizare, după riscul infecțios – de exemplu plosca folosită la un pacient cu Clostridioides difficile art. 13.
- Dezinfecția instrumentarului se face numai după curățare și este urmată, după caz, de clătire art. 14.
18. Instrumentarul și dispozitivele critice (care vin în contact cu țesuturile sau le penetrează) trebuie:
Răspuns corect: b) sterilizate
„instrumentele utilizate pentru montarea dispozitivelor anticoncepționale etc. Aceste dispozitive trebuie sterilizate;” — Norme tehnice, art. 11 alin. (1) lit. a)
19. Pentru dispozitivele noncritice (de exemplu stetoscoape, manșeta de la tensiometru) normele cer:
Răspuns corect: c) curățare și cel puțin o dezinfecție de nivel scăzut
„Aceste dispozitive trebuie să fie curățate și trebuie aplicată cel puțin o dezinfecție de nivel scăzut.” — Norme tehnice, art. 11 alin. (1) lit. c)
20. Cum se clasifică instrumentarul, dispozitivele și echipamentele în funcție de nivelul de risc și ce tratament se aplică fiecărei categorii?
Critice – cele care vin în contact cu țesuturile corpului uman sau penetrează țesuturile, inclusiv sistemul vascular (instrumentar chirurgical, ace și seringi, catetere etc.); trebuie sterilizate. Semicritice – cele care vin în contact cu mucoase intacte și nu penetrează bariera tegumentară (masca de oxigen, endoscoapele flexibile pentru imagistică etc.); ar trebui să beneficieze cel puțin de dezinfecție de nivel înalt. Noncritice – cele care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact numai cu pielea intactă a acestuia (stetoscoape, manșeta de la tensiometru, termometre electronice); trebuie curățate și trebuie aplicată cel puțin o dezinfecție de nivel scăzut.
„Acestea ar trebui să beneficieze cel puțin de dezinfecție de nivel înalt și cu respectarea recomandărilor producătorului.” — Norme tehnice, art. 11 alin. (1)
Capitolul III. Dezinfecția — Dezinfecția suprafețelor – scorul de risc (art. 15)
| Risc | Scor | Ce se face |
|---|---|---|
| Mare | 7 | Dezinfecție de nivel înalt după fiecare procedură medicală, pacient sau minimum de 2 ori pe zi și ori de câte ori este nevoie |
| Mediu | 4–6 | Cel puțin dezinfecție de nivel mediu, cel puțin 1 dată pe zi și ori de câte ori este nevoie |
| Scăzut | 2–3 | Cel puțin curățenie, cu frecvența din procedura de curățenie și ori de câte ori este nevoie |
Scorul se calculează din: probabilitatea contaminării (mare 3, medie 2, mică 1), frecvența atingerii (mică 1, mare 3) și susceptibilitatea pacienților (scăzută 0, crescută 1) art. 15 alin. 1. Fiecare unitate trebuie să aibă proceduri care descriu metoda și frecvența de curățenie, dezinfecție și sterilizare art. 15 alin. 3.
21. La dezinfecția suprafețelor, riscul mare (scor 7) necesită:
Răspuns corect: a) dezinfecție de nivel înalt după fiecare procedură medicală, pacient sau minimum de 2 ori pe zi și ori de câte ori este nevoie
„mare (scor 7), care necesită dezinfecție de nivel înalt după fiecare procedură medicală, pacient sau minimum de 2 ori pe zi și ori de câte ori este nevoie” — Norme tehnice, art. 15 alin. (2) lit. a)
Capitolul III. Dezinfecția — Metode de aplicare; dezinfecția curentă și terminală (art. 16–17)
- Metode de aplicare a dezinfectanților: ștergerea, pulverizarea, imersia, nebulizarea art. 16 alin. 1.
- Pentru dezinfecția curentă și cea terminală a suprafețelor, metoda recomandată este ștergerea art. 16 alin. 2.
- Dezinfecția curentă și/sau terminală cu dezinfectanți de nivel înalt este obligatorie: unde evoluează cazuri de infecții asociate asistenței medicale (inclusiv Clostridioides difficile); unde sunt situații de risc epidemiologic; în blocul operator și blocul/sălile de nașteri art. 17.
22. Care este metoda recomandată pentru dezinfecția curentă și pentru cea terminală a suprafețelor?
Răspuns corect: b) Aplicarea dezinfectantului prin ștergere
„Metoda recomandată pentru dezinfecția curentă și pentru cea terminală a suprafețelor este aplicarea dezinfectantului prin ștergere.” — Norme tehnice, art. 16 alin. (2)
Capitolul III. Dezinfecția — Criterii de alegere a dezinfectantelor (art. 18)
- spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;
- timpul de acțiune;
- eficiență și în prezența substanțelor interferente: sânge, puroi, vomă, diaree, apă dură, materii organice;
- compatibilitatea cu materialele pe care se folosesc;
- gradul de periculozitate pentru personal și pacienți;
- să fie ușor de utilizat și stabile în timp;
- natura suportului care urmează să fie tratat;
- riscul de a fi inactivate de diferite substanțe sau condiții de mediu.
23. Enumerați criteriile de alegere corectă a dezinfectantelor.
a) spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate; b) timpul de acțiune; c) eficiență și în prezența substanțelor interferente: sânge, puroi, vomă, diaree, apă dură, materii organice; d) compatibilitatea cu materialele pe care se vor utiliza; e) gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte inflamabil și inflamabil) pentru personal și pacienți; f) să fie ușor de utilizat; g) să fie stabile în timp; h) natura suportului care urmează să fie tratat; i) riscul de a fi inactivat de diferite substanțe sau condiții de mediu, așa cum este prevăzut în fișa tehnică a produsului.
„Criteriile de alegere corectă a dezinfectantelor sunt următoarele:a) spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;” — Norme tehnice, art. 18
Capitolul III. Dezinfecția — Reguli generale de practică (art. 19)
- Dezinfecția completează curățarea, dar nu o suplinește și nu poate înlocui sterilizarea (alin. 1 lit. a).
- În focar se folosesc dezinfectante cu acțiune documentată asupra agentului patogen incriminat sau presupus (lit. b).
- Se respectă normele de protecție a muncii; personalul este instruit la noile proceduri și produse (lit. c–d).
- În unitățile cu paturi, în fiecare încăpere trebuie să existe un grafic orar zilnic, în care personalul responsabil înregistrează tipul operației și ora de efectuare, confirmate prin semnătură. În ambulatorii se poate ține un grafic unic pe unitate. Responsabilitatea evidențelor zilnice revine unității sanitare (lit. e).
- Personalul trebuie să cunoască denumirea și modul de utilizare a dezinfectantului, data preparării soluției de lucru, timpul de acțiune și concentrația de lucru (lit. e).
- La prepararea soluțiilor: concentrația de lucru exactă, recipiente curate, folosirea soluției în perioada de stabilitate și eficacitate, respectarea timpului de contact din avizul produsului; este interzisă amestecarea diferitelor tipuri de dezinfectanți (alin. 2).
24. Ce trebuie să existe, în unitățile sanitare cu paturi, în fiecare încăpere în care se fac operații de curățare și dezinfecție?
Răspuns corect: c) Un grafic orar zilnic, în care personalul responsabil înregistrează tipul operației și ora de efectuare, confirmate prin semnătură
„trebuie să existe în mod obligatoriu un grafic orar zilnic, în care personalul responsabil va înregistra tipul operației, ora de efectuare, confirmate prin semnătură” — Norme tehnice, art. 19 alin. (1) lit. e)
25. Care sunt regulile generale de practică ale dezinfecției și ce trebuie respectat la prepararea și utilizarea soluțiilor dezinfectante?
Reguli generale: dezinfecția completează curățarea, dar nu o suplinește și nu poate înlocui sterilizarea; pentru dezinfecția în focar se utilizează dezinfectante cu acțiune documentată asupra agentului patogen incriminat sau presupus; se respectă normele de protecție a muncii; personalul trebuie instruit cu privire la noile proceduri sau produse; în unitățile cu paturi, în fiecare încăpere există un grafic orar zilnic în care se înregistrează tipul operației și ora de efectuare, confirmate prin semnătură. La prepararea și utilizarea soluțiilor: cunoașterea și respectarea exactă a concentrației de lucru; folosirea de recipiente curate; utilizarea soluțiilor în perioada de stabilitate și eficacitate; respectarea timpului de contact specificat în avizul produsului; este interzisă amestecarea diferitelor tipuri de dezinfectanți.
„dezinfecția completează curățarea, dar nu o suplinește și nu poate înlocui sterilizarea;” — Norme tehnice, art. 19
Capitolul III. Dezinfecția — Dezinfecția de nivel înalt a instrumentarului (art. 20–23)
- Etapele la procesarea manuală, pentru ce nu suportă autoclavarea: curățare cu detergent cu efect tensioactiv, curățare prin acțiune mecanică, clătire cu apă filtrată, dezinfecție prin imersie, clătire cu apă filtrată, uscare art. 20.
- Soluția se folosește maximum 24 de ore sau 30 de cicluri, în cuve cu capac; calitatea ei se controlează cu indicatori chimici. Pe capacul cuvei se scriu denumirea soluției, data și ora preparării art. 21.
- Reprocesarea se face manual sau, preferabil, automat art. 22.
- Registrul de dezinfecție înaltă a instrumentarului cuprinde: produsul și concentrația de lucru; data și ora preparării soluției; ora începerii fiecărei proceduri; lista dispozitivelor imersate; ora încheierii; numele și semnătura persoanei responsabile art. 23.
26. Cât timp se poate folosi soluția chimică utilizată pentru dezinfecția de nivel înalt?
Răspuns corect: a) Maximum 24 de ore sau 30 de cicluri
„Soluția chimică utilizată pentru dezinfecția de nivel înalt se va folosi maximum 24 de ore sau 30 de cicluri” — Norme tehnice, art. 21 alin. (1)
Capitolul IV. Sterilizarea
- Rezultatele sterilizării depind de buna funcționare a aparaturii, de păstrarea corespunzătoare a materialelor sterilizate și de aplicarea corectă a procedurilor art. 24.
- Este interzisă reprocesarea dispozitivelor și materialelor de unică folosință în vederea reutilizării art. 27.
- Serviciul de sterilizare se amenajează obligatoriu într-un spațiu special destinat; decontaminarea, ambalarea și sterilizarea nu se fac în alte spații decât cele desemnate art. 28–29.
- Etapele obligatorii pentru dispozitivele reutilizabile: curățare, dezinfecție, inspecție, împachetare/ambalare, sterilizare, depozitare, transport către beneficiari, depozitare, utilizare, transport către serviciul de sterilizare art. 32.
- Tot ce urmează a fi sterilizat se curăță și se dezinfectează chimic sau termic înainte art. 33. Curățarea se face manual sau automat, în mașină de spălare și termodezinfecție art. 34.
- Transportul spre sterilizare: în cutii rigide, cu capac, ușor de curățat, rezistente la dezinfectante. Instrumentele care nu pot fi reprocesate imediat se acoperă cu un detergent cu efect tensioactiv, ca să nu se formeze biofilm art. 37 alin. 1–2.
- Precurățarea la locul de utilizare nu înlocuiește curățarea; la precurățare nu se folosesc soluții saline sau soluții pe bază de clor activ art. 37 alin. 3.
- Înainte de ambalare, dispozitivele se inspectează vizual, cu lampă cu lupă/lupă; la împachetare trebuie să fie curate și uscate art. 38–39.
- Materiale de ambalare: hârtie de împachetat, pungă hârtie/film transparent sudată/autoadezivă, pungă de hârtie, container reutilizabil rigid cu filtru art. 41. Împachetarea dublă e permisă doar la autoclave cu vid fracționat art. 41^1.
- Se interzic recipientele din metal cu colier, cu orificii deschise și închise manual art. 42.
27. Ce prevăd normele despre reprocesarea dispozitivelor și materialelor de unică folosință în vederea reutilizării?
Răspuns corect: b) Este interzisă
„Este interzisă reprocesarea dispozitivelor și materialelor de unică folosință în vederea reutilizării.” — Norme tehnice, art. 27
28. Care sunt etapele obligatorii pentru dispozitivele medicale reutilizabile care urmează procesul de sterilizare, prin ce metode se face sterilizarea și ce conține Registrul de evidență a sterilizării?
Etapele obligatorii: curățare, dezinfecție, inspecție, împachetare/ambalare, sterilizare, depozitare, transport către beneficiari, depozitare, utilizare, transport către serviciul de sterilizare. Sterilizarea se realizează prin metode fizice (abur sub presiune, căldură uscată) sau fizico-chimice (etilen oxid, formaldehidă, plasmă); sterilizarea cu abur sub presiune este metoda recomandată, dacă dispozitivul o suportă. Registrul de evidență a sterilizării conține: data și numărul aparatului, conținutul și numărul obiectelor din șarjă; numărul șarjei; temperatura și, după caz, presiunea; ora de începere și de încheiere a ciclului; rezultatele indicatorilor fizico-chimici și rezultatul testelor biologice; semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea și care eliberează materialul steril.
„trebuie să respecte următoarele etape obligatorii: curățare, dezinfecție, inspecție, împachetare/ ambalare, sterilizare, depozitare, transport către beneficiari” — Norme tehnice, art. 32, art. 44 alin. (1), art. 45, art. 66
Capitolul IV. Sterilizarea — Metode de sterilizare (art. 44–50)
- Metode fizice: abur sub presiune, căldură uscată. Metode fizico-chimice: etilen oxid, formaldehidă, plasmă art. 44 alin. 1.
- Sterilizarea la temperatură uscată (etuvă/pupinel) este permisă numai în laboratoarele de microbiologie art. 44 alin. 2.
- Sterilizatoarele cu etilen-oxid sau formaldehidă pot fi folosite cel mult 2 ani de la intrarea în vigoare a ordinului art. 44 alin. 3.
- Aburul sub presiune este metoda recomandată, dacă dispozitivul o suportă art. 45. Pentru dispozitivele sensibile la căldură înaltă – metoda fizico-chimică cu peroxid de hidrogen art. 46.
- Presiunea, temperatura și timpul sunt valorile care arată eficacitatea sterilizării art. 48. Autoclavul nu se supraîncarcă, pentru ca aburul să ajungă la toate elementele art. 50.
Capitolul IV. Sterilizarea — Depozitare, trasabilitate, personal (art. 51–56)
- Depozitul de materiale sterile: zonă restricționată, ferită de insecte și de razele solare directe, temperatură 18–22 °C, umiditate relativă 35%–70%, folosit numai în acest scop art. 51.
- Pachetele sterile se manipulează cât mai puțin; se aplică regula „primul intrat – primul ieșit”. Trusele cu ambalaj deteriorat nu se folosesc: se reia curățarea, dezinfecția, împachetarea și sterilizarea art. 52.
- Unitatea asigură trasabilitatea tuturor dispozitivelor sterilizate, prin înregistrări electronice sau letrice; codul trusei apare în toate registrele și în documentele medicale ale pacientului art. 53.
- Personalul medical responsabil cu sterilizarea este instruit periodic, cu certificare, și instruit și acreditat pentru lucrul cu aparate sub presiune (ISCIR); la punerea în funcțiune a aparaturii, instruirea o face distribuitorul art. 55.
- Instrucțiunile de utilizare ale fiecărui sterilizator se afișează la loc vizibil art. 56.
29. În ce condiții trebuie ținute materialele sterilizate în spațiul de depozitare?
Răspuns corect: c) Temperatură 18º - 22ºC și umiditate relativă de 35% - 70%
„cu temperatura din incintă cuprinsă între 18º - 22ºC și umiditate relativă de 35% - 70%” — Norme tehnice, art. 51
Capitolul IV. Sterilizarea — Verificări și indicatori (art. 57–62)
- Indicatori fizici: presiune, timp, temperatură, din diagrama sterilizatorului art. 58 lit. a.
- Indicatori chimici: tip 1 (externi) – arată expunerea la sterilizare și deosebesc materialele procesate de cele neprocesate; tip 2 – testul Bowie-Dick pentru penetrarea aburului și testul Helix pentru dispozitivele cu lumen; tip 4 (multiparametru) – la plasmă și formaldehidă; tip 5 (integratori) – testează toți parametrii ciclului, la abur și oxid de etilenă art. 58 lit. b.
- Indicatori biologici art. 58 lit. c.
- Durata sterilității: containere rigide cu filtru – cea precizată de producător; hârtie și pungi hârtie-plastic sudate – două luni de la sterilizare, dacă ambalajul e întreg art. 59 alin. 1–2.
- După deschidere, trusa se folosește o singură dată și pentru un singur pacient. Se interzic păstrarea truselor sterile deschise și folosirea instrumentelor din aceeași trusă la mai mulți pacienți art. 59 alin. 3.
- Mentenanța autoclavelor o face un tehnician autorizat; unde producătorul nu dă recomandări clare, verificarea se face cel puțin o dată pe trimestru art. 60. Orice defecțiune cere personal tehnic autorizat art. 61.
- După remedierea unei defecțiuni: verificarea parametrilor de sterilizare, testul Bowie Dick, testul vacuum art. 62.
30. Cât durează menținerea sterilității materialelor ambalate în hârtie și pungi hârtie-plastic sudate, dacă ambalajul este integru și producătorul nu specifică altă perioadă?
Răspuns corect: a) Două luni de la sterilizare
„Durata menținerii sterilității materialelor ambalate în hârtie și pungi hârtie - plastic sudate este de două luni de la sterilizare” — Norme tehnice, art. 59 alin. (2)
31. Cât de des se verifică funcționarea aparaturii de sterilizare pentru care producătorul nu are recomandări clare?
Răspuns corect: b) Cel puțin o dată pe trimestru
„Pentru aparatura care nu are recomandări clare, verificarea funcționării se va efectua cel puțin o dată pe trimestru.” — Norme tehnice, art. 60
Capitolul IV. Sterilizarea — Evidențe (art. 64–67)
- În fiecare secție/compartiment se afișează instrucțiunile tehnice de exploatare a aparatelor și măsurile în caz de avarii, întreruperi sau disfuncții art. 64.
- Pe fiecare ambalaj se notează data și numărul ciclului de sterilizare art. 65.
- Registrul de evidență a sterilizării conține: data și numărul aparatului, conținutul și numărul obiectelor din șarjă; numărul șarjei; temperatura și, după caz, presiunea; ora de începere și de încheiere a ciclului; rezultatele indicatorilor fizico-chimici și ale testelor biologice; semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea și care eliberează materialul steril art. 66.
- Registrul, testele Bowie-Dick, indicatorii de tip 5, diagramele autoclavei și rezultatele testelor biologice se arhivează art. 67.
Capitolul IV. Sterilizarea — Oxidul de etilenă (art. 68)
- Nu este metodă uzuală, din cauza riscului toxic; se folosește doar în cazuri excepționale (alin. 1).
- Este interzis: în urgență; pentru materiale a căror compatibilitate nu e cunoscută; pentru resterilizarea echipamentului cu părți din policlorură de vinil sterilizat inițial cu radiații ionizante sau raze gamma (alin. 2–4).
- În încăperile unde se folosește nu se fumează; ele se ventilează permanent cu aer proaspăt din exterior (alin. 5).
Procedurile pentru dezinfecția mâinilor (anexa 3)
- Biocidele de tip 1 se folosesc pentru dezinfecția igienică și chirurgicală a mâinilor, prin spălare sau prin frecare art. 1.
- Procedurile pentru igiena mâinilor: spălare simplă cu apă și săpun; dezinfecție igienică prin spălare cu săpun dezinfectant; dezinfecție igienică prin frecare cu soluție hidroalcoolică; dezinfecție chirurgicală prin spălare cu apă și săpun chirurgical; dezinfecție chirurgicală prin frecare cu soluție hidroalcoolică art. 3.
- Personalului medico-sanitar și de îngrijire îi este interzis să poarte inele, brățări, ceasuri sau alte bijuterii art. 4 alin. 1 și unghii lungi, lăcuite sau artificiale art. 4 alin. 2.
32. Pentru ce sunt utilizate produsele biocide încadrate în tipul 1 de produs?
Răspuns corect: c) Pentru dezinfecția igienică și chirurgicală a mâinilor, prin spălare și prin frecare
„Produsele biocide încadrate în tipul 1 de produs sunt utilizate pentru:a) dezinfecția igienică și chirurgicală a mâinilor prin spălare;” — Proceduri (anexa 3), art. 1
33. Care este metoda de elecție pentru igiena mâinilor la nivelul de risc intermediar (de exemplu înainte de contactul cu pacientul)?
Răspuns corect: a) Dezinfecția igienică prin frecare cu soluție hidroalcoolică
„Intermediar | Dezinfecție igienică prin frecare cu soluție hidroalcoolică (metoda de elecție)” — Proceduri (anexa 3), art. 5
34. Ce le este interzis personalului medico-sanitar și de îngrijire, pentru asigurarea igienei corecte a mâinilor?
Răspuns corect: b) Purtarea inelelor, brățărilor, ceasurilor sau altor bijuterii
„este interzisă purtarea inelelor, brățărilor, ceasurilor sau altor bijuterii.” — Proceduri (anexa 3), art. 4 alin. (1)
35. Care sunt procedurile pentru igiena mâinilor și când se aplică spălarea simplă cu apă și săpun, respectiv dezinfecția igienică a mâinilor?
Procedurile sunt: spălare simplă cu apă și săpun; dezinfecție igienică prin spălare cu săpun dezinfectant; dezinfecție igienică prin frecare cu soluție hidroalcoolică; dezinfecție chirurgicală prin spălare cu apă și săpun chirurgical; dezinfecție chirurgicală prin frecare cu soluție hidroalcoolică. Spălarea simplă (nivel de risc minim) se aplică: când mâinile sunt vizibil murdare; la începutul și sfârșitul programului de lucru; după utilizarea grupului sanitar; în caz de contact cu produse biologice; în cazul pacienților cu infecție cu Clostridioides difficile. Dezinfecția igienică (nivel de risc intermediar) se aplică: înainte de contactul cu pacientul; înainte de proceduri aseptice; înainte și după utilizarea mănușilor, în caz de contact cu lichide biologice; după contactul cu pacientul; după contact cu mediul ambiental al pacientului. Dezinfecția chirurgicală (nivel înalt) se aplică înainte de orice intervenție chirurgicală și înaintea manevrelor care necesită asepsie de tip chirurgical.
„Procedurile pentru igiena mâinilor sunt:a) spălare simplă cu apă și săpun;” — Proceduri (anexa 3), art. 3 și art. 5
Procedurile pentru dezinfecția mâinilor (anexa 3) — Ce procedură se aplică și când (art. 5)
| Nivel de risc | Procedura | Când |
|---|---|---|
| Minim | Spălare simplă cu apă și săpun | când mâinile sunt vizibil murdare; la începutul și sfârșitul programului de lucru; după utilizarea grupului sanitar; în caz de contact cu produse biologice; la pacienții cu infecție cu Clostridioides difficile |
| Intermediar | Dezinfecție igienică prin frecare cu soluție hidroalcoolică (metoda de elecție) sau dezinfecție igienică prin spălare cu apă și săpun | înainte de contactul cu pacientul; înainte de proceduri aseptice; înainte și după utilizarea mănușilor, în caz de contact cu lichide biologice; după contactul cu pacientul; după contact cu mediul ambiental al pacientului |
| Înalt | Dezinfecție chirurgicală prin frecare cu soluții hidroalcoolice (alcoolul se aplică pe mâna uscată) sau prin spălare cu apă și săpun chirurgical, urmată de clătire cu apă filtrată și ștergere cu prosop steril | înainte de orice intervenție chirurgicală; înaintea tuturor manevrelor care necesită asepsie de tip chirurgical |
36. Enumerați criteriile de utilizare și păstrare corectă a antisepticelor.
Un produs se utilizează numai în scopul pentru care a fost avizat; se respectă indicațiile din avizul CNPB și eticheta produsului; pe flacon se notează data și ora deschiderii; la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis și închis corect; este obligatorie existența dozatoarelor pentru soluții hidroalcoolice, la îndemână, în apropierea pacientului; este interzisă atingerea gurii flaconului; este interzisă transvazarea în alt flacon; este interzisă recondiționarea flaconului; este interzisă completarea unui flacon pe jumătate golit în alt flacon; sunt interzise amestecarea și utilizarea succesivă a două produse diferite; sunt de preferat flacoanele cu cantitate mică; flacoanele se păstrează la adăpost de lumină și departe de surse de căldură.
„sunt interzise amestecarea, precum și utilizarea succesivă a două produse diferite;” — Proceduri (anexa 3), art. 2
Procedurile pentru dezinfecția mâinilor (anexa 3) — Folosirea și păstrarea antisepticelor (art. 2)
- produsul se folosește numai în scopul pentru care a fost avizat, după indicațiile din avizul CNPB și de pe etichetă;
- pe flacon se notează data și ora deschiderii; flaconul se deschide și se închide corect la fiecare utilizare;
- dozatoarele pentru soluții hidroalcoolice sunt obligatorii și stau la îndemână, în apropierea pacientului;
- este interzis: să se atingă gura flaconului, transvazarea în alt flacon, recondiționarea flaconului, completarea unui flacon pe jumătate golit, amestecarea sau utilizarea succesivă a două produse diferite;
- sunt de preferat flacoanele cu cantitate mică; se păstrează la adăpost de lumină și departe de surse de căldură.
37. Cui îi revin implementarea și monitorizarea programului de curățenie și dezinfecție al unității sanitare?
Răspuns corect: a) Personalului unității sanitare responsabil cu prevenirea și limitarea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale
„Implementarea și monitorizarea programului de curățenie și dezinfecție revin personalului unității sanitare” — Norme tehnice, art. 2 alin. (3)
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Suprafața maximă pe care se folosește un mop | 30 de metri pătrați | norme, art. 4 alin. 4 |
| Întreținerea ustensilelor de curățenie | după fiecare operație de curățare și la sfârșitul zilei de lucru | norme, art. 7 alin. 1 |
| Spațiu pentru ustensile în fiecare secție/compartiment | minimum unul | norme, art. 6 alin. 2 |
| Risc mare la suprafețe | scor 7 – nivel înalt, minimum de 2 ori pe zi | norme, art. 15 alin. 2 |
| Risc mediu la suprafețe | scor 4–6 – nivel mediu, cel puțin 1 dată pe zi | norme, art. 15 alin. 2 |
| Risc scăzut la suprafețe | scor 2–3 – cel puțin curățenie | norme, art. 15 alin. 2 |
| Soluția pentru dezinfecția de nivel înalt | maximum 24 de ore sau 30 de cicluri | norme, art. 21 alin. 1 |
| Sterilizare | reducere logaritmică de 10^-6 (1/1.000.000) | norme, art. 1 lit. l |
| Depozitul de materiale sterile | 18–22 °C, umiditate relativă 35%–70% | norme, art. 51 |
| Sterilitatea materialelor ambalate în hârtie și pungi hârtie-plastic sudate | două luni de la sterilizare | norme, art. 59 alin. 2 |
| Verificarea aparaturii fără recomandări clare ale producătorului | cel puțin o dată pe trimestru | norme, art. 60 |
| Folosirea sterilizatoarelor cu etilen-oxid sau formaldehidă | cel mult 2 ani de la intrarea în vigoare a ordinului | norme, art. 44 alin. 3 |
| Biocide pentru igiena umană / pentru suprafețe, instrumentar și textile | tip 1 / tip 2 | ordin, art. 6 alin. 4 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 13 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 38 întrebări, cu verificare pe loc și scor.