Întrebări din Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012
Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale. Alege răspunsul și apasă „Verifică”: afli pe loc dacă e corect și vezi fraza din lege din care vine. Scorul se adună sus.
Întrebări grilă
1. Ce culoare au recipientele în care se colectează deșeurile medicale periculoase?
Răspuns corect: a) Galben
„galben - pentru deșeurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 și clasificate la art. 8” — Norme tehnice, art. 14 lit. a)
2. Ce culoare au recipientele în care se colectează deșeurile nepericuloase?
Răspuns corect: b) Negru
„negru - pentru deșeurile nepericuloase, astfel cum sunt definite la art. 7.” — Norme tehnice, art. 14 lit. b)
3. Cât poate dura cel mult stocarea temporară a deșeurilor medicale infecțioase în incinta unității, dacă nu există un amplasament cu sistem de răcire?
Răspuns corect: c) 48 de ore
„Durata stocării temporare a deșeurilor medicale infecțioase în incintele unităților medicale nu poate să depășească un interval de 48 de ore” — Norme tehnice, art. 34 alin. (1)
4. Dacă deșeurile infecțioase sunt depozitate într-un amplasament cu sistem de răcire care asigură constant o temperatură mai mică de 4°C, durata depozitării poate fi de:
Răspuns corect: a) maximum 7 zile
„temperatură mai mică de 4°C, situație în care durata depozitării poate fi de maximum 7 zile” — Norme tehnice, art. 34 alin. (1)
5. Durata pentru transportul și eliminarea finală a deșeurilor medicale infecțioase nu trebuie să depășească:
Răspuns corect: b) 24 de ore
„Durata pentru transportul și eliminarea finală a deșeurilor medicale infecțioase nu trebuie să depășească 24 de ore.” — Norme tehnice, art. 34 alin. (4)
6. Cât de mult se poate umple sacul galben pentru deșeuri infecțioase?
Răspuns corect: c) Cel mult trei pătrimi din volumul său
„Gradul de umplere a sacului nu va depăși trei pătrimi din volumul său.” — Norme tehnice, art. 16 alin. (3)
7. În ce se colectează deșeurile înțepătoare-tăietoare (ace, lame de bisturiu, branule)?
Răspuns corect: a) Într-un recipient din material plastic rigid, rezistent la acțiuni mecanice
„se colectează separat în același recipient din material plastic rigid rezistent la acțiuni mecanice” — Norme tehnice, art. 17 alin. (1)
8. Ce pictogramă se folosește pentru deșeurile infecțioase?
Răspuns corect: b) „Pericol biologic”
„Pentru deșeurile infecțioase se folosește pictograma "Pericol biologic".” — Norme tehnice, art. 15
9. Dacă lipsesc sacii negri inscripționați „Deșeuri nepericuloase”, deșeurile nepericuloase se pot colecta în:
Răspuns corect: c) saci din polietilenă transparenți și incolori
„În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenți și incolori.” — Norme tehnice, art. 30
10. Ce se întâmplă cu deșeurile dacă nu s-a făcut separarea și deșeurile periculoase au fost amestecate cu cele nepericuloase?
Răspuns corect: a) Întreaga cantitate se tratează ca deșeuri periculoase
„întreaga cantitate de deșeuri în care au fost amestecate deșeuri periculoase se tratează ca deșeuri periculoase” — Norme tehnice, art. 12 alin. (3)
11. Recipientul în care se face colectarea și care vine în contact direct cu deșeurile periculoase:
Răspuns corect: b) este de unică folosință și se elimină odată cu conținutul
„este de unică folosință și se elimină odată cu conținutul” — Norme tehnice, art. 13
12. Cine asigură transportul deșeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedură?
Răspuns corect: c) Îngrijitoarea pentru curățenie
„b) asigură transportul deșeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedură.” — Norme tehnice, art. 66 lit. b)
13. Ce atribuții are infirmiera în gestionarea deșeurilor medicale?
Răspuns corect: a) Aplică procedurile stipulate de codul de procedură și metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date
„Infirmiera din unitățile sanitare are următoarele atribuții:a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;” — Norme tehnice, art. 65
14. Cine răspunde de aplicarea codului de procedură și prezintă medicului șef de secție planificarea necesarului de materiale?
Răspuns corect: b) Asistenta-șefă
„b) prezintă medicului șef de secție sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deșeurilor medicale periculoase;” — Norme tehnice, art. 63 lit. a) și b)
15. Coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediul este cadru medical certificat de Institutul Național de Sănătate Publică:
Răspuns corect: c) o dată la 3 ani
„Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC), o dată la 3 ani” — Norme tehnice, art. 58 lit. a)
16. Perioada dintre două cursuri succesive de instruire a angajaților privind gestionarea deșeurilor medicale nu trebuie să depășească:
Răspuns corect: a) 12 luni
„să coordoneze activitatea de gestionare a deșeurilor rezultate din unitățile sanitare existente în județ, dar nu trebuie să depășească 12 luni” — Norme tehnice, art. 55 alin. (2)
17. Cum se face transportul deșeurilor medicale periculoase în incinta unității în care au fost produse?
Răspuns corect: b) Pe un circuit separat de cel al pacienților și vizitatorilor
„Transportul deșeurilor medicale periculoase în incinta unității în care au fost produse se face pe un circuit separat de cel al pacienților și vizitatorilor.” — Norme tehnice, art. 36
18. Deșeurile anatomo-patologice (fragmente și organe umane, recipiente de sânge și sânge conservat) sunt considerate:
Răspuns corect: c) deșeuri infecțioase
„f) deșeurile anatomo-patologice sunt fragmente și organe umane, inclusiv recipiente de sânge și sânge conservat. Aceste deșeuri sunt considerate infecțioase;” — Norme tehnice, art. 7 lit. f)
19. Recipientele în care se colectează și se ambalează deșeurile chimice au o capacitate de cel mult:
Răspuns corect: a) 5 l pentru substanțe lichide și 5 kg pentru substanțe solide
„Deșeurile chimice sunt colectate și ambalate în recipiente cu o capacitate care să nu depășească 5 l pentru substanțe lichide și 5 kg pentru substanțe solide.” — Norme tehnice, art. 24 alin. (2)
20. Care deșeuri medicale periculoase sunt acceptate a fi tratate prin decontaminare termică?
Răspuns corect: b) Deșeurile infecțioase și deșeurile înțepătoare-tăietoare
„Deșeurile medicale periculoase acceptate a fi tratate prin decontaminare termică sunt deșeurile infecțioase și deșeurile înțepătoare-tăietoare.” — Norme tehnice, art. 48 alin. (2)
21. Funcționarea incineratoarelor proprii în incinta unităților sanitare este:
Răspuns corect: c) interzisă
„Se interzice funcționarea incineratoarelor proprii în incinta unităților sanitare.” — Norme tehnice, art. 45 alin. (4)
22. Câte compartimente trebuie să aibă spațiul central de stocare temporară a deșeurilor?
Răspuns corect: a) Două: unul pentru deșeurile periculoase și unul pentru deșeurile nepericuloase
„Spațiul central de stocare a deșeurilor trebuie să aibă două compartimente” — Norme tehnice, art. 32 alin. (4)
23. Cum sunt tratate resturile alimentare provenite de la bolnavii din spitalele/secțiile de boli contagioase?
Răspuns corect: b) Ca deșeuri infecțioase
„provenite de la bolnavii din spitalele/secțiile de boli contagioase, fac excepție de la alin. (1) și sunt tratate ca deșeuri infecțioase” — Norme tehnice, art. 47 alin. (2)
24. Cine semnalează imediat directorului adjunct economic și șefului serviciului administrativ deficiențele în sistemul de gestionare a deșeurilor?
Răspuns corect: c) Medicul șef de secție
„b) semnalează imediat directorului adjunct economic și șefului serviciului administrativ deficiențele în sistemul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale.” — Norme tehnice, art. 62 lit. b)
25. Ce arată asteriscul (*) pus lângă codul unui deșeu, de exemplu 18 01 03*?
Răspuns corect: a) Că deșeul este periculos
„Deșeurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*) conform prevederilor anexei nr. 2” — Norme tehnice, art. 8 alin. (2), notă
26. Când se curăță și se dezinfectează cărucioarele și containerele mobile folosite la transportul deșeurilor medicale periculoase?
Răspuns corect: b) După fiecare utilizare, în locul unde are loc descărcarea
„Atât autovehiculele, cât și cărucioarele și containerele mobile se curăță și se dezinfectează după fiecare utilizare în locul unde are loc descărcarea” — Norme tehnice, art. 36
Subiecte cu răspuns scris
1. Definiți deșeurile infecțioase, deșeurile înțepătoare-tăietoare, deșeurile medicale periculoase și deșeurile medicale nepericuloase.
Deșeurile infecțioase sunt deșeurile care prezintă proprietăți periculoase: conțin microorganisme viabile sau toxine ale acestora, cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii; sunt considerate deșeuri periculoase. Deșeurile înțepătoare-tăietoare sunt obiecte ascuțite care pot produce leziuni mecanice prin înțepare sau tăiere; sunt considerate infecțioase/periculoase dacă au fost în contact cu fluide biologice sau cu substanțe periculoase. Deșeurile medicale periculoase sunt deșeurile rezultate din activități medicale care prezintă una sau mai multe din proprietățile periculoase enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011. Deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu.
„j) deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu;” — Norme tehnice, art. 7 lit. h), i), j), k)
2. Care sunt obligațiile producătorilor de deșeuri medicale privind colectarea la locul de producere?
Colectarea separată a deșeurilor este prima etapă în gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale. Producătorii au obligația colectării separate a deșeurilor, în funcție de tipul și natura deșeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deșeu. Ei au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase. Dacă nu se realizează separarea, întreaga cantitate de deșeuri în care au fost amestecate deșeuri periculoase se tratează ca deșeuri periculoase.
„Producătorii de deșeuri medicale au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase.” — Norme tehnice, art. 12
3. Care sunt codurile de culori ale recipientelor pentru deșeurile medicale și ce pictograme se folosesc? În ce se colectează deșeurile nepericuloase?
Codurile de culori sunt: galben – pentru deșeurile medicale periculoase; negru – pentru deșeurile nepericuloase. Pentru deșeurile infecțioase se folosește pictograma „Pericol biologic”. Pentru chimicalele periculoase (cod 18 01 06*) se folosesc pictogramele aferente proprietăților periculoase: „Inflamabil”, „Coroziv”, „Toxic” etc. Deșeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripționați „Deșeuri nepericuloase”; în lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenți și incolori.
„Deșeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripționați” — Norme tehnice, art. 14, 15 și 30
4. Cum se colectează și se ambalează deșeurile infecțioase care nu sunt obiecte ascuțite (cod 18 01 03*)? Ce informații cuprinde eticheta?
Se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcați cu galben. Cutiile și sacii sunt marcați și etichetați în limba română cu: tipul deșeului colectat, pictograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secție, unitatea sanitară și secția care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lor, data umplerii definitive, marcajul conform standardelor UN, în conformitate cu ADR. Sacii trebuie să aibă rezistență mecanică mare și să se poată închide ușor și sigur, cu sigilii de unică folosință. Sacul care nu este pus în cutie de carton se introduce în pubele cu capac și pedală sau în portsac cu capac; înălțimea lui depășește înălțimea pubelei, iar gradul de umplere nu va depăși trei pătrimi din volumul său.
„se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcați cu galben” — Norme tehnice, art. 16 alin. (1)–(3)
5. Cum se colectează deșeurile înțepătoare-tăietoare și ce caracteristici trebuie să aibă recipientul destinat lor?
Deșeurile înțepătoare-tăietoare cu codul 18 01 01 și cele cu codul 18 01 03* se colectează separat, în același recipient din material plastic rigid, rezistent la acțiuni mecanice. Recipientul are la partea superioară un capac special, care permite introducerea deșeurilor și împiedică scoaterea lor după umplere, cu orificii pentru detașarea acelor de seringă și a lamelor de bisturiu, și un mâner rezistent. Recipientele pentru deșeurile înțepătoare-tăietoare infecțioase au culoarea galbenă și pictograma „Pericol biologic”. Recipientul trebuie: să fie impermeabil, să prezinte etanșeitate, un sistem de închidere temporară și definitivă; să fie marcat și etichetat în limba română; să fie supus procedurilor de testare a rezistenței materialului la acțiuni mecanice; să prezinte siguranță și stabilitate pe masa de tratament, ca să se evite răsturnarea accidentală și împrăștierea conținutului.
„a) să fie impermeabil, să prezinte etanșeitate, un sistem de închidere temporară și definitivă.” — Norme tehnice, art. 17 și 18
6. Care este durata maximă a stocării temporare a deșeurilor medicale infecțioase și în cât timp trebuie transportate și eliminate?
Durata stocării temporare a deșeurilor medicale infecțioase în incintele unităților medicale nu poate să depășească 48 de ore. Excepție: dacă deșeurile sunt depozitate într-un amplasament prevăzut cu sistem de răcire care asigură constant o temperatură mai mică de 4°C, durata depozitării poate fi de maximum 7 zile; amplasamentul trebuie să aibă un sistem automat de monitorizare și înregistrare a temperaturilor, verificat periodic. Deșeurile infecțioase generate de cabinete medicale se stochează temporar maximum 7 zile, la o temperatură constantă mai mică de 4°C. Durata pentru transportul și eliminarea finală a deșeurilor medicale infecțioase nu trebuie să depășească 24 de ore.
„generate de cabinete medicale trebuie stocate temporar pe o perioadă de maximum 7 zile, cu asigurarea unor condiții frigorifice corespunzătoare” — Norme tehnice, art. 34
7. Ce condiții trebuie să îndeplinească spațiul central de stocare temporară a deșeurilor medicale?
În fiecare unitate sanitară trebuie să existe un spațiu central pentru stocarea temporară a deșeurilor medicale, cu două compartimente: unul pentru deșeurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate, și unul pentru deșeurile nepericuloase. Spațiul pentru deșeuri periculoase este o zonă cu potențial septic și trebuie separat funcțional de restul construcției și asigurat prin sisteme de închidere. Încăperea trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea apelor uzate rezultate din curățare și dezinfecție și cu ventilație corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute. Trebuie asigurate dezinsecția și deratizarea. Accesul persoanelor neautorizate este interzis.
„Spațiul de stocare temporară a deșeurilor periculoase este o zonă cu potențial septic și trebuie separat funcțional de restul construcției și asigurat prin sisteme de închidere.” — Norme tehnice, art. 31 alin. (2), art. 32 și 33
8. Cum se face transportul deșeurilor medicale periculoase în incinta unității sanitare?
Transportul deșeurilor medicale periculoase în incinta unității în care au fost produse se face pe un circuit separat de cel al pacienților și vizitatorilor. Deșeurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Autovehiculele, cărucioarele și containerele mobile se curăță și se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde are loc descărcarea, utilizând produse biocide autorizate, fapt demonstrat de un document scris.
„Deșeurile medicale periculoase sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile.” — Norme tehnice, art. 36
9. Ce deșeuri medicale pot fi tratate prin decontaminare termică la temperaturi scăzute și pentru care este interzisă această metodă?
Deșeurile medicale periculoase acceptate a fi tratate prin decontaminare termică sunt deșeurile infecțioase și deșeurile înțepătoare-tăietoare. Se interzice tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor anatomopatologice, a deșeurilor farmaceutice și a deșeurilor citotoxice și citostatice, acestea fiind tratate doar prin incinerare, și a deșeurilor chimice, care vor fi ori neutralizate, ori incinerate. După decontaminarea termică, deșeurile decontaminate pot fi depozitate în depozite de deșeuri nepericuloase. Funcționarea incineratoarelor proprii în incinta unităților sanitare este interzisă.
„Se interzice tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor anatomopatologice, a deșeurilor farmaceutice și a deșeurilor citotoxice și citostatice” — Norme tehnice, art. 48 alin. (2)–(4), art. 45 alin. (4)
10. Care sunt atribuțiile infirmierei și ale îngrijitoarei pentru curățenie în gestionarea deșeurilor medicale?
Infirmiera: a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură; b) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale. Îngrijitoarea pentru curățenie: a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură; b) asigură transportul deșeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedură.
„Îngrijitoarea pentru curățenie din unitățile sanitare are următoarele atribuții:a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;” — Norme tehnice, art. 65 și 66
11. Care sunt atribuțiile asistentei-șefe și ale asistentei în gestionarea deșeurilor medicale?
Asistenta-șefă: a) răspunde de aplicarea codului de procedură; b) prezintă medicului șef de secție sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deșeurilor medicale periculoase; c) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale. Asistenta: a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură; b) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale.
„c) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale.” — Norme tehnice, art. 63 și 64
12. Enumerați cel puțin șase atribuții ale coordonatorului activității de protecție a sănătății în relație cu mediul din unitățile sanitare.
Coordonatorul este cadru medical certificat de Institutul Național de Sănătate Publică o dată la 3 ani. El: elaborează și supune spre aprobarea conducerii planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale; coordonează și răspunde de sistemul de gestionare a deșeurilor în unitatea sanitară și elaborează regulamentul intern; stabilește codul de procedură a sistemului de gestionare a deșeurilor medicale periculoase; evaluează cantitățile de deșeuri produse și păstrează evidența lor pe categorii; supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deșeurilor medicale periculoase; se asigură de cântărirea corectă a deșeurilor periculoase predate operatorului economic autorizat, cu cântare verificate metrologic; verifică dacă operatorul care transportă deșeurile și destinatarul transportului sunt autorizați.
„d) stabilește codul de procedură a sistemului de gestionare a deșeurilor medicale periculoase;” — Norme tehnice, art. 58
Întrebările sunt de antrenament, făcute din textul actului valabil la 13 octombrie 2026. Nu sunt subiecte oficiale de concurs. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne.