Întrebări din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016
Normele de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale. Alege răspunsul și apasă „Verifică”: afli pe loc dacă e corect și vezi fraza din lege din care vine. Scorul se adună sus.
Rezumatul actului Textul integral
Întrebări grilă
1. Cât de des elaborează fiecare unitate sanitară programul propriu de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale?
Răspuns corect: a) Anual
„Fiecare unitate sanitară elaborează anual un program propriu de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.” — art. 4
2. Unde se înscrie activitatea de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale, ca obligație profesională a personalului?
Răspuns corect: b) În fișa postului fiecărui salariat
„face parte din obligaţiile profesionale ale personalului şi va fi înscrisă în fişa postului fiecărui salariat” — art. 7
3. Cu câte posturi se constituie, cel puțin, serviciul și, respectiv, compartimentul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale?
Răspuns corect: c) Serviciul cu minimum 5 posturi, compartimentul cu minimum 3 posturi
„serviciul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale se va constitui cu minimum 5 posturi, compartimentul se va constitui cu minimum 3 posturi” — anexa nr. 1, cap. I, pct. 1 lit. f)
4. Cât de des are obligația să se întâlnească Comitetul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale?
Răspuns corect: c) Trimestrial sau la nevoie
„are obligaţia de a se întâlni trimestrial sau la nevoie pentru analiza situaţiei şi elaborarea de propuneri către Comitetul director” — anexa nr. 1, cap. I, pct. 3
5. Cum se face igienizarea ținutelor de spital pentru personalul implicat în îngrijirea pacienților, de care răspunde directorul de îngrijiri?
Răspuns corect: a) În mod gratuit și obligatoriu
„organizează şi răspunde de igienizarea ţinutelor de spital pentru întreg personalul implicat în îngrijirea pacienţilor, în mod gratuit şi obligatoriu” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 4 lit. t)
6. Cine răspunde de implementarea și respectarea precauțiunilor standard și specifice la nivelul unității sanitare?
Răspuns corect: b) Directorul de îngrijiri
„răspunde de implementarea şi respectarea precauţiunilor standard şi specifice la nivelul unităţii sanitare” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 4 lit. b)
7. Cine răspunde de aplicarea precauțiunilor standard și specifice de către personalul secției?
Răspuns corect: b) Asistenta șefă de secție
„răspunde de aplicarea precauţiunilor standard şi specifice de către personalul secţiei” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 12 lit. b)
8. Cui transmite asistenta șefă de secție necesarul de materiale de curățenie, consumabile și dezinfectanți?
Răspuns corect: c) Directorului de îngrijiri
„transmite directorului de îngrijiri necesarul de materiale de curăţenie, consumabile, dezinfectanţi” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 12 lit. f)
9. Cine verifică și răspunde, la nivelul secției, de modul de manipulare a lenjeriei bolnavilor, de colectarea și păstrarea lenjeriei murdare și de dezinfecția lenjeriei de la bolnavii infecțioși?
Răspuns corect: a) Asistenta șefă de secție
„verifică şi răspunde de modul de manipulare a lenjeriei bolnavilor, colectarea şi păstrarea lenjeriei murdare, dezinfecţia lenjeriei de la bolnavii infecţioşi” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 12 lit. u)
10. Cui semnalează asistenta șefă de secție cazurile de boli transmisibile pe care le suspicionează în rândul personalului?
Răspuns corect: c) Medicului șef de secție și/sau directorului de îngrijiri
„semnalează medicului şef de secţie şi/sau directorului de îngrijiri cazurile de boli transmisibile pe care le suspicionează în rândul personalului” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 12 lit. s)
11. Ce face asistenta medicală responsabilă de salon când un pacient prezintă semne ale unei boli transmisibile?
Răspuns corect: b) Inițiază izolarea pacientului și anunță imediat medicul curant și serviciul de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale
„iniţiază izolarea pacientului care prezintă semne ale unei boli transmisibile şi anunţă imediat medicul curant şi serviciul de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 13 lit. e)
12. Pe cine informează cu promptitudine asistenta medicală responsabilă de salon despre apariția semnelor de infecție la unul dintre pacienții aflați în îngrijirea sa?
Răspuns corect: a) Medicul de gardă/medicul șef de secție
„informează cu promptitudine medicul de gardă/medicul şef de secţie în legătură cu apariţia semnelor de infecţie la unul dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea sa” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 13 lit. d)
13. Când obține medicul curant specimenele microbiologice necesare, dacă o infecție este prezentă sau suspectă?
Răspuns corect: a) Înainte de inițierea tratamentului antibiotic
„în conformitate cu protocolul de diagnostic şi cu definiţiile de caz şi înainte de iniţierea tratamentului antibiotic” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 7 lit. c)
14. Cine efectuează triajul zilnic al personalului din subordine, activitate de a cărei efectuare răspunde medicul șef de secție?
Răspuns corect: c) Asistenta șefă de secție
„răspunde de efectuarea de către asistenta şefă de secţie a triajului zilnic al personalului din subordine” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 6 lit. e)
15. Pe cine anunță imediat asistenta de la stația de sterilizare când apare o defecțiune la aparatele de sterilizare?
Răspuns corect: b) Personalul tehnic de întreținere și pe directorul de îngrijiri
„anunţă imediat personalul tehnic de întreţinere şi pe directorul de îngrijiri cu privire la apariţia oricărei defecţiuni care survine la aparatele de sterilizare” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 14 lit. c)
16. Ce cumul de cazuri de infecție asociată asistenței medicale cu aceeași etiologie, apărute într-o perioadă de timp și spațiu determinate, trebuie raportat imediat?
Răspuns corect: b) Minimum 3 cazuri
„obligaţia raportării imediate a unui cumul de minimum 3 cazuri de infecţie asociată asistenţei medicale cu aceeaşi etiologie” — anexa nr. 2, lit. B, pct. 6
17. Când transmit secțiile registrul de monitorizare a infecțiilor asociate asistenței medicale către serviciul/compartimentul de prevenire?
Răspuns corect: a) Săptămânal, în fiecare zi de luni, pentru săptămâna precedentă
„săptămânal, în fiecare zi de luni pentru săptămâna precedentă” — anexa nr. 2, pct. I.3
18. Care este îngrijirea de urgență în cazul expunerii cutanate la produse biologice?
Răspuns corect: c) Spălare cu apă și săpun 5 minute
„expunere cutanată: spălare cu apă şi săpun 5 minute” — anexa nr. 3, pct. I lit. a) pct. 1
19. Care este îngrijirea de urgență în cazul expunerii mucoase la produse biologice?
Răspuns corect: c) Spălare cu ser fiziologic sau cu apă 5 minute
„expunere mucoasă: spălare cu ser fiziologic sau cu apă 5 minute” — anexa nr. 3, pct. I lit. a) pct. 1
20. La cine se prezintă persoana expusă accidental la produse biologice în prima oră de la accident?
Răspuns corect: b) La medicul șef de secție/compartiment sau la medicul șef de gardă
„în prima oră de la accident se prezintă la medicul şef de secţie/compartiment sau la medicul şef de gardă” — anexa nr. 3, pct. I lit. a) pct. 3
21. În ce termen se prezintă persoana expusă accidental la responsabilul serviciului/compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, pentru evaluarea riscului?
Răspuns corect: a) În termen de 24 de ore
„în termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru consultanţă în vederea evaluării riscului” — anexa nr. 3, pct. I lit. a) pct. 3
22. În ce termen anunță persoana expusă accidental medicul de medicina muncii, pentru luarea în evidență?
Răspuns corect: a) În maximum 48 de ore
„în termen de maximum 48 de ore anunţă medicul de medicina muncii pentru luarea în evidenţă” — anexa nr. 3, pct. I lit. a) pct. 3
23. În cât timp de la producerea expunerii accidentale se asigură recoltarea eșantioanelor de sânge de la pacientul-sursă?
Răspuns corect: b) În maximum 2 ore
„asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la pacientul-sursă în maximum 2 ore de la producerea expunerii accidentale” — anexa nr. 3, pct. I lit. b)
24. În care dintre următoarele situații igiena mâinilor se face cu apă și săpun, nu cu antiseptic alcoolic?
Răspuns corect: c) Când mâinile sunt vizibil murdare sau după examinarea pacienților cu infecție cu Clostridium difficile sau norovirus
„cu excepţia cazurilor când mâinile sunt vizibil murdare (de exemplu, sânge, alte fluide biologice) sau după examinarea pacienţilor cu infecţie cu Clostridium difficile sau norovirus” — anexa nr. 4, pct. 1
25. Care este întotdeauna etapa finală după îndepărtarea și aruncarea echipamentului individual de protecție?
Răspuns corect: b) Igiena mâinilor
„Igiena mâinilor este întotdeauna etapa finală după îndepărtarea şi aruncarea echipamentului” — anexa nr. 4, pct. 2
26. La ce distanță de la sursă se transferă picăturile infecțioase expulzate prin strănut sau tuse, în transmiterea prin picături?
Răspuns corect: a) La mai puțin de 2 m
„sunt prea grele pentru a pluti în aer şi se transferă la mai puţin de 2 m de la sursă” — anexa nr. 4, Precauțiile adresate căii de transmitere, pct. 2.1
27. Unde se plasează pacientul în cazul transmiterii aeriene?
Răspuns corect: c) Într-o cameră de izolare cu presiune negativă a aerului în raport cu coridoarele
„plasarea pacientului într-o cameră de izolare cu presiune negativă a aerului în raport cu coridoarele” — anexa nr. 4, măsuri suplimentare, pct. 3
28. Ce distanță față de celelalte persoane prevede eticheta de tuse (tuse și strănut în batiste de unică folosință)?
Răspuns corect: a) Minimum 1 metru
„cu poziţionarea la minimum 1 metru faţă de celelalte persoane, urmată de igiena mâinilor” — anexa nr. 4, pct. 5
Subiecte cu răspuns scris
1. Enumerați atribuțiile asistentei medicale responsabile de salon în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale.
Asistenta medicală responsabilă de salon: a) implementează practicile de îngrijire a pacienților în vederea limitării infecțiilor; b) se familiarizează cu practicile de prevenire a apariției și răspândirii infecțiilor și aplică practicile adecvate pe toată durata internării pacienților; c) menține igiena, conform politicilor spitalului și practicilor de îngrijire adecvate din salon; d) informează cu promptitudine medicul de gardă/medicul șef de secție în legătură cu apariția semnelor de infecție la unul dintre pacienții aflați în îngrijirea sa; e) inițiază izolarea pacientului care prezintă semne ale unei boli transmisibile și anunță imediat medicul curant și serviciul de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale; f) limitează expunerea pacientului la infecții provenite de la vizitatori, personalul spitalului, alți pacienți sau echipamentul utilizat pentru diagnosticare; g) semnalează medicului curant existența elementelor sugestive de infecție asociată asistenței medicale; h) participă la pregătirea personalului; i) participă la investigarea focarelor.
„implementează practicile de îngrijire a pacienţilor în vederea limitării infecţiilor” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 13
2. Enumerați cel puțin șase atribuții ale asistentei șefe de secție în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale.
Asistenta șefă de secție: prelucrează procedurile și protocoalele de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale cu personalul mediu și auxiliar din secție și răspunde de aplicarea acestora; răspunde de aplicarea precauțiunilor standard și specifice de către personalul secției; răspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine și de respectarea regulilor de tehnică aseptică; controlează respectarea circuitelor funcționale din secție; răspunde de starea de curățenie din secție; coordonează și supraveghează operațiunile de curățenie și dezinfecție; verifică și răspunde de modul de manipulare a lenjeriei bolnavilor și de modul de colectare a deșeurilor infecțioase și neinfecțioase; instruiește personalul din subordine privind autodeclararea îmbolnăvirilor; răspunde de întocmirea și completarea registrului de monitorizare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a registrului de expunere accidentală la produse biologice pe secție.
„răspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine, de respectarea regulilor de tehnică aseptică de către acesta” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 12
3. Ce atribuții are medicul curant în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale? Enumerați cel puțin cinci.
Medicul curant, indiferent de specialitate: protejează propriii pacienți de alți pacienți infectați sau de personalul care poate fi infectat, cu respectarea ghidului de izolare; aplică procedurile și protocoalele implementate de serviciul/compartimentul de prevenire; obține specimenele microbiologice necesare atunci când o infecție este prezentă sau suspectă, înainte de inițierea tratamentului antibiotic; răspunde de depistarea și raportarea la timp a infecțiilor asociate asistenței medicale; consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu procedurile de prevenire a transmiterii infecțiilor; solicită consultul de boli infecțioase în situațiile în care consideră necesar; comunică infecția/portajul de germeni importanți epidemiologic la transferul pacienților săi în altă secție/altă unitate medicală.
„protejarea propriilor pacienţi de alţi pacienţi infectaţi sau de personalul care poate fi infectat” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 7
4. Enumerați cel puțin cinci atribuții ale directorului de îngrijiri în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale.
Directorul de îngrijiri: prelucrează procedurile și protocoalele de prevenire cu asistentele șefe de secție și răspunde de aplicarea acestora; răspunde de implementarea și respectarea precauțiunilor standard și specifice la nivelul unității sanitare; răspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine; controlează respectarea circuitelor funcționale din spital/secție; verifică starea de curățenie din secții; supraveghează și controlează activitatea blocului alimentar și calitatea prestațiilor efectuate la spălătorie; coordonează și verifică respectarea circuitului lenjeriei și al deșeurilor infecțioase și neinfecțioase; răspunde de întocmirea și completarea registrului de monitorizare a infecțiilor și a registrului de expunere accidentală la produse biologice; organizează și răspunde de igienizarea ținutelor de spital, în mod gratuit și obligatoriu.
„coordonează şi verifică respectarea circuitului lenjeriei şi al deşeurilor infecţioase şi neinfecţioase” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 4
5. Definiți măsurile (precauțiunile) standard și enumerați ce includ acestea.
Măsurile standard reprezintă măsurile minime de prevenire a infecției care se aplică tuturor pacienților îngrijiți, indiferent de statutul de infecțiozitate suspectat sau confirmat al pacientului, în orice cadru unde este asigurată asistență medicală. Ele includ: 1. igiena mâinilor; 2. utilizarea echipamentului individual de protecție (mănuși, halate, protectoare faciale), în funcție de expunerea anticipată; 3. practici sigure de injectare; 4. manipularea în condiții de siguranță a echipamentelor medicale sau contactul cu suprafețele potențial contaminate din imediata apropiere a pacientului; 5. igiena respiratorie și eticheta de tuse.
„Măsurile standard reprezintă măsurile minime de prevenire a infecţiei care se aplică tuturor pacienţilor îngrijiţi” — anexa nr. 4
6. Ce prevăd precauțiunile standard cu privire la igiena mâinilor? Când se folosește antisepticul alcoolic și când apa și săpunul?
Igiena mâinilor este esențială pentru a reduce riscul de răspândire a infecțiilor. Utilizarea antisepticelor alcoolice este metoda preferată în toate situațiile clinice. Excepție fac cazurile când mâinile sunt vizibil murdare (de exemplu, sânge, alte fluide biologice) sau după examinarea pacienților cu infecție cu Clostridium difficile sau norovirus, situații în care trebuie utilizate apa și săpunul. Igiena mâinilor este întotdeauna etapa finală după îndepărtarea și aruncarea echipamentului de protecție.
„Utilizarea antisepticelor alcoolice este metoda preferată în toate situaţiile clinice” — anexa nr. 4, pct. 1 și 2
7. Ce înseamnă igiena respiratorie și eticheta de tuse, cui se adresează și unde se aplică?
Este tehnica de tuse și strănut cu utilizarea de batiste de nas de unică folosință, cu poziționarea la minimum 1 metru față de celelalte persoane, urmată de igiena mâinilor. Se adresează în primul rând pacienților și însoțitorilor acestora cu simptomatologie de posibilă infecție respiratorie și se aplică oricărei persoane cu asemenea manifestări când intră în unitatea sanitară. Trebuie aplicată la intrarea în unitatea sanitară (zonele de recepție și de triaj ale pacienților).
„tehnica de tuse şi strănut cu utilizarea de batiste de nas de unică folosinţă” — anexa nr. 4, pct. 5
8. Ce sunt precauțiile adresate căii de transmitere și care sunt căile de transmitere pentru care pot fi necesare măsuri suplimentare?
Sunt măsuri destinate să completeze precauțiile standard la pacienții cu colonizări sau infecții, probabile sau cunoscute, cu agenți patogeni transmisibili sau cu patogeni importanți din punct de vedere epidemiologic. Se folosesc pentru situațiile în care calea de transmitere nu este complet întreruptă prin utilizarea precauțiilor standard și se aplică întotdeauna în plus față de acestea. Căile sunt: 1. transmiterea prin contact (direct sau indirect, prin suprafețe/obiecte contaminate); 2. transmiterea prin picături (se transferă la mai puțin de 2 m de la sursă); 3. transmiterea aeriană (particule mici, transferate prin curenții de aer la o distanță mai mare de 2 m de la sursă).
„Aceste măsuri de precauţie suplimentare sunt utilizate pentru situaţiile în care calea de transmitere nu este complet întreruptă prin utilizarea precauţiilor standard.” — anexa nr. 4, Precauțiile adresate căii de transmitere
9. Care sunt măsurile suplimentare de precauție pentru transmiterea prin contact, prin picături și aeriană?
Pentru transmiterea prin contact: utilizarea echipamentului de protecție când este posibil contactul cu un mediu contaminat cu microbi rezistenți la antibiotice sau Clostridium difficile; pacientul se poate amplasa într-o rezervă singur sau într-un salon cu un alt pacient infectat cu același patogen; la intrarea în salon trebuie purtate mănuși curate și echipament de protecție curat. Pentru transmiterea prin picături: pacientul se amplasează într-o rezervă singur sau se cohortează cu alți pacienți infectați cu același agent patogen; se poartă protectoare faciale când se lucrează la 1-2 metri de pacient; la transport, pacientului i se aplică o mască. Pentru transmiterea aeriană: plasarea pacientului într-o cameră de izolare cu presiune negativă a aerului, aerul fiind evacuat direct spre exterior sau recirculat prin filtre HEPA, cu 6-12 schimburi de aer pe oră.
„pacientul se poate amplasa într-o rezervă singur sau într-un salon cu un alt pacient infectat cu acelaşi patogen” — anexa nr. 4, măsurile suplimentare de precauție, pct. 1–3
10. Ce trebuie să facă persoana expusă accidental la produse biologice? Precizați măsurile și termenele.
Persoana expusă accidental aplică imediat protocolul de management al expunerii accidentale la produse biologice. Îngrijire de urgență: la expunere cutanată, spălare cu apă și săpun 5 minute; la expunere percutană, spălare cu apă și săpun, urmată de aplicarea unui antiseptic cu timp de contact conform recomandărilor producătorului; la expunere mucoasă, spălare cu ser fiziologic sau cu apă 5 minute. Apoi: în prima oră de la accident se prezintă la medicul șef de secție/compartiment sau la medicul șef de gardă; în termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul serviciului/compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, pentru evaluarea riscului; în termen de maximum 48 de ore anunță medicul de medicina muncii pentru luarea în evidență.
„Persoana expusă accidental aplică imediat protocolul de management al expunerii accidentale la produse biologice” — anexa nr. 3, Atribuții, pct. I lit. a)
11. Definiți „persoana care lucrează în sistemul sanitar” și „cazul de expunere profesională”, potrivit metodologiei de supraveghere a expunerii accidentale la produse biologice.
Persoana care lucrează în sistemul sanitar este orice persoană (angajat, student, voluntar) ale cărei activități implică contactul cu pacienți, sânge sau alte produse biologice provenite de la pacient, în cabinete, secții, compartimente sau laboratoare. Cazul de expunere profesională este orice persoană care lucrează în sistemul sanitar și care a suferit o expunere accidentală cu risc de infecție HIV, VHB, VHC prin contact cu sânge sau alte produse biologice considerate cu risc de infecție.
„orice persoană care lucrează în sistemul sanitar şi care a suferit o expunere accidentală cu risc de infecţie HIV, VHB, VHC” — anexa nr. 3, Definiții, lit. a) și d)
12. Ce obligații are medicul șef de secție/compartiment sau medicul șef de gardă atunci când un salariat a suferit o expunere accidentală la produse biologice?
Completează și transmite către serviciul/compartimentul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, în maximum 24 de ore de la producerea expunerii, fișa de raportare a expunerii accidentale; înregistrează expunerea accidentală în registrul de evidență a expunerilor accidentale la produse biologice al secției; asigură recoltarea eșantioanelor de sânge de la pacientul-sursă și de la personalul expus în maximum 2 ore, respectând legislația privind testarea voluntară cu consiliere; asigură transportul eșantioanelor de sânge provenite de la pacientul-sursă la laboratorul unității.
„înregistrează expunerea accidentală în registrul de evidenţă a expunerilor accidentale la produse biologice al secţiei” — anexa nr. 3, Atribuții, pct. I lit. b)
13. Enumerați atribuțiile asistentei de la stația de sterilizare.
Asistenta de la stația de sterilizare: a) verifică modul de pregătire și împachetare a echipamentelor/instrumentarului și a altor materiale trimise pentru sterilizare și respinge trusele necorespunzătoare; b) efectuează sterilizarea, respectând normele tehnice de sterilizare și instrucțiunile de sterilizare ale fiecărui aparat; c) anunță imediat personalul tehnic de întreținere și pe directorul de îngrijiri cu privire la orice defecțiune a aparatelor de sterilizare; d) răspunde de igiena încăperilor în care se face sterilizarea și de respectarea circuitelor; e) etichetează corespunzător trusele și pachetele cu materiale sterilizate și ține evidența activităților de sterilizare pe aparate și șarje; f) efectuează teste de control al sterilizării și ține evidența rezultatelor; g) respectă precauțiile standard.
„verifică modul de pregătire şi împachetare a echipamentelor/instrumentarului, altor materiale trimise pentru sterilizare şi respinge trusele necorespunzătoare” — anexa nr. 1, cap. II, pct. 14
14. Ce prevede ordinul despre definițiile de caz, despre obligația de depistare și raportare a infecțiilor asociate asistenței medicale și despre înregistrarea diagnosticului?
Definițiile de caz utilizate pentru supravegherea infecțiilor asociate asistenței medicale sunt cele prevăzute în Decizia 2012/506/UE. Depistarea/identificarea, înregistrarea și declararea/raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale de către orice unitate sanitară sunt obligatorii. Identificarea acestor infecții este sarcina permanentă a unităților sanitare, iar diagnosticul se menționează în toate actele medicale (foaia de observație clinică, fișa de consultație, registrul de consultație). Responsabilitatea corectitudinii datelor înregistrate revine medicului în îngrijirea căruia se află pacientul.
„Definiţii de caz utilizate pentru supravegherea infecţiilor asociate asistenţei medicale sunt cele prevăzute în Decizia 2012/506/UE.” — art. 2 și 3; anexa nr. 2, lit. B, pct. 1–3
Întrebările sunt de antrenament, făcute din textul actului valabil la 13 octombrie 2026. Nu sunt subiecte oficiale de concurs. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne.