Legea nr. 752/2001
Privind organizarea și funcționarea Academiei Române
61 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Doar pentru exercițiu. De obicei proba scrisă nu se dă grilă, iar noi nu știm cum va fi la concursul tău. Învață materia din lege; întrebările te ajută doar să verifici ce ai reținut.
Rezumat de învățat
Legea nr. 752/2001 reglementează organizarea și funcționarea Academiei Române: statutul ei, patrimoniul, membrii, atribuțiile, conducerea și aparatul de lucru. Se cere de obicei la concursurile pentru posturile din aparatul Academiei Române și din institutele, bibliotecile și celelalte unități din subordinea ei.
Esențialul, în două minute
- Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, instituție autonomă, cu personalitate juridică de drept public (art. 1).
- Are trei categorii de membri: titulari, corespondenți și de onoare; titlul de academician îl folosesc numai membrii titulari (art. 6).
- Maxim 181 membri titulari și corespondenți și 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din țară (art. 6 alin. 6).
- Noii membri sunt aleși de Adunarea generală, care este și forul suprem de conducere (art. 6 alin. 3, art. 13).
- Indemnizația lunară brută: 3.000 lei pentru titulari, 2.500 lei pentru corespondenți și membrii de onoare din țară (art. 10 alin. 1).
- Președintele e ales pentru 4 ani, poate fi reales o singură dată, emite decizii și este ordonator principal de credite (art. 16).
- Biroul Prezidiului (președinte, vicepreședinți, secretar general) asigură conducerea operativă (art. 15 alin. 2).
- Aparatul propriu are maxim 126 de posturi, iar personalul primește un spor de importanță națională de 25% (art. 20 alin. 3, art. 21 alin. 2).
Capcane la grilă
- Nu confunda 181 (titulari și corespondenți) cu 135 (membri de onoare) și cu 126 (posturi în aparatul propriu) (art. 6, art. 20).
- Nu confunda Prezidiul, care aprobă structura organizatorică, cu președintele, care aprobă statul de funcții, la propunerea secretarului general (art. 19–20).
- Nu confunda Prezidiul (include și președinții secțiilor și filialelor) cu Biroul Prezidiului (doar președinte, vicepreședinți, secretar general) (art. 15).
- Nu confunda anii: 1866 Societatea Literară Română, 1867 Societatea Academică Română, 1879 Academia Română (art. 1 alin. 2).
- Nu confunda majorarea indemnizației de până la 20% (președinții de secții și filiale) cu sporul de 25% al personalului (art. 10 alin. 3, art. 21 alin. 2).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Ce este Academia Română (art. 1–3)
- Definiție: cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, care reunește personalități din țară și străinătate cu realizări deosebite în științe, litere, arte și alte domenii ale spiritului art. 1 alin. 1.
- Istoric: este continuatorul și unicul legatar al Societății Literare Române (înființată în 1866), devenită Societatea Academică Română în 1867 și Academia Română în 1879 art. 1 alin. 2.
- Natura juridică: instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public art. 1 alin. 3.
- Sediul: municipiul București, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1 art. 2.
- Secțiile științifice sunt alcătuite din membri titulari, corespondenți și de onoare; atribuțiile lor se stabilesc prin statut art. 3 alin. 1–2.
- Institutele de cercetare din subordine se înființează și se organizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Adunării generale art. 3 alin. 4.
- Relații directe: Academia și institutele ei pot colabora direct cu academii, institute și unități din țară și străinătate și cu organizații internaționale art. 3 alin. 5.
1. Cum este definită Academia Română de Legea nr. 752/2001?
Răspuns corect: a) Cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală
„Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală” — art. 1 alin. (1)
2. În ce an a fost înființată Societatea Literară Română, al cărei continuator este Academia Română?
Răspuns corect: b) 1866
„unicul legatar al Societății Literare Române înființate în 1866” — art. 1 alin. (2)
3. În ce an Societatea Academică Română a devenit Academia Română?
Răspuns corect: c) 1879
„reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română și în anul 1879 în Academia Română” — art. 1 alin. (2)
4. Ce natură juridică are Academia Română?
Răspuns corect: a) Instituție autonomă, cu personalitate juridică de drept public
„autonomă, cu personalitate juridică de drept public” — art. 1 alin. (3)
Patrimoniul Academiei Române (art. 4)
- Compunerea patrimoniului art. 4 alin. 1:
- bunuri mobile și imobile dobândite cu titlu de proprietate;
- bunuri ale statului sau ale unităților administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosință;
- alte bunuri dobândite potrivit legii.
- Restituirea: bunurile de care Academia a fost deposedată abuziv, cu sau fără titlu, se restituie în condițiile legii art. 4 alin. 2.
- Bunurile luate abuziv prin Decizia Consiliului de Miniștri nr. 1.486/1948 sau prin acte din perioadele 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 și 1 ianuarie 1990 – 14 decembrie 2004 se retrocedează în totalitate în proprietatea privată a Academiei art. 4 alin. 4.
- Măsuri reparatorii prin echivalent: când bunurile nu mai pot fi retrocedate în natură, la cererea și cu acordul Academiei art. 4 alin. 5.
- Patrimoniul agrosilvic se dobândește la cerere, gratuit, în administrare sau folosință, pentru cercetare și inovare, în scopul dezvoltării rurale durabile art. 4 alin. 8.
- Administrarea terenurilor agricole și silvice: prin Fundația Patrimoniu a Academiei Române; coordonarea științifică prin Centrul de Studii și Cercetări pentru Biodiversitate Agrosilvică din I.N.C.E. art. 4 alin. 9.
- Durata: bunurile statului primite în administrare sau folosință se acordă pe perioada de existență a Academiei art. 4 alin. 11.
- Titlul de proprietate pentru terenurile forestiere retrocedate îl emite prefectul, la propunerea comisiei județene de fond funciar art. 4 alin. 14.
- Termenul pentru restituirea altor imobile curge de la intrarea în vigoare a Legii nr. 564/2004 și nu poate depăși 8 luni calendaristice art. 4 alin. 17.
5. Prin cine sunt administrate și gestionate terenurile agricole și silvice dobândite de Academia Română?
Răspuns corect: b) Prin Fundația Patrimoniu a Academiei Române
„sunt administrate și gestionate prin Fundația Patrimoniu a Academiei Române” — art. 4 alin. (9)
6. Cum dobândește Academia Română patrimoniul agrosilvic, potrivit legii?
Răspuns corect: a) La cerere, în mod gratuit, în administrare sau în folosință
„este dobândit de Academia Română, la cerere, în mod gratuit, în administrare sau în folosință” — art. 4 alin. (8)
7. Pe ce perioadă se acordă bunurile statului dobândite de Academia Română în administrare sau în folosință, potrivit art. 4 alin. (10)?
Răspuns corect: c) Pe perioada de existență a Academiei Române
„se acordă pe perioada de existență a Academiei Române” — art. 4 alin. (11)
8. Cine emite titlul de proprietate Academiei Române pentru terenurile forestiere retrocedate?
Răspuns corect: a) Prefectul, la propunerea comisiei județene de fond funciar
„Prefectul, la propunerea comisiei județene de fond funciar în a cărei rază teritorială se află terenurile forestiere” — art. 4 alin. (14)
Membrii Academiei Române (art. 5–7)
- Cadrul: Academia se organizează după această lege și după statutul propriu art. 5.
- Categorii de membri: titulari, corespondenți și de onoare art. 6 alin. 1.
- Cine poate fi ales: oameni de știință și cultură de înaltă ținută spirituală și morală, care trebuie să recunoască și să respecte Statutul Academiei art. 6 alin. 2.
- Alegerea noilor membri o face Adunarea generală, pe baza propunerilor membrilor Academiei și ale instituțiilor de cercetare, învățământ și cultură art. 6 alin. 3.
- Post-mortem: calitatea de membru poate fi acordată și post-mortem art. 6 alin. 4.
- Titlul de academician îl pot folosi numai membrii titulari art. 6 alin. 5.
- Număr maxim: 181 membri titulari și corespondenți; 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din țară art. 6 alin. 6.
- Membri de onoare: persoane din țară și străinătate cu merite deosebite; titularii sau corespondenții pot fi trecuți, la cererea lor, de adunarea generală, în rândul membrilor de onoare art. 7.
9. Din ce categorii de membri se compune Academia Română?
Răspuns corect: c) Membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare
„Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare.” — art. 6 alin. (1)
10. Cine alege noii membri ai Academiei Române?
Răspuns corect: b) Adunarea generală a Academiei Române
„Noii membri ai Academiei Române sunt aleși de Adunarea generală a Academiei Române” — art. 6 alin. (3)
11. Poate fi acordată calitatea de membru al Academiei Române post-mortem?
Răspuns corect: a) Da, calitatea de membru poate fi acordată și post-mortem
„Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată și post-mortem.” — art. 6 alin. (4)
12. Cine poate folosi titlul de academician?
Răspuns corect: c) Numai membrii titulari ai Academiei Române
„Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.” — art. 6 alin. (5)
Atribuțiile Academiei Române (art. 8)
- Atribuții principale art. 8 alin. 1:
- promovează știința și cultura în toate domeniile;
- se îngrijește de cultivarea limbii române și stabilește regulile ortografice obligatorii;
- gestionează bunurile culturale din patrimoniul național aflate în proprietatea sau administrarea sa;
- organizează manifestări, cercetare, cursuri postuniversitare și doctorate, în colaborare cu ministerul de resort;
- coordonează institutele și centrele de cercetare din subordine;
- editează opere și publicații periodice;
- decernează diplome și premii;
- acordă burse pe bază de concurs, în țară sau străinătate;
- avizează proiecte de acte normative din domeniile sale și poate elabora proiecte, care se supun Guvernului de ministerul de resort;
- coordonează Academia di România de la Roma, Centrul Cultural de la Veneția și fundațiile proprii.
- Alte atribuții pot fi stabilite prin lege sau prin statut art. 8 alin. 2.
13. Care dintre următoarele este atribuție a Academiei Române, potrivit art. 8?
Răspuns corect: a) Stabilește regulile ortografice obligatorii
„se îngrijește de cultivarea limbii Române și stabilește regulile ortografice obligatorii” — art. 8 alin. (1) lit. b)
14. Cum acordă Academia Română burse pentru perfecționare?
Răspuns corect: a) Pe bază de concurs, în țară sau în străinătate
„acordă burse pe bază de concurs pentru perfecționare, în țară sau în străinătate” — art. 8 alin. (1) lit. h)
15. Ce activitate coordonează Academia Română în străinătate, potrivit art. 8?
Răspuns corect: b) Activitatea Academiei di România de la Roma și a Centrului Cultural de la Veneția
„coordonează activitatea Academiei di România de la Roma și a Centrului Cultural de la Veneția” — art. 8 alin. (1) lit. k)
16. Enumerați cinci atribuții principale ale Academiei Române.
Printre atribuțiile principale: promovează știința și cultura în toate domeniile; se îngrijește de cultivarea limbii române și stabilește regulile ortografice obligatorii; coordonează activitatea institutelor și a centrelor de cercetare din subordine; editează opere din domeniul științelor, literelor și artelor și publicații periodice; decernează diplome și premii; acordă burse pe bază de concurs; avizează proiecte de acte normative din domeniile sale.
„promovează știința și cultura în toate domeniile;” — art. 8 alin. (1)
Finanțarea și indemnizațiile membrilor (art. 9–10)
- Finanțarea: de la bugetul de stat, pe programe proprii aprobate de Adunarea generală, completată cu venituri extrabugetare art. 9 alin. 1.
- Venituri extrabugetare: taxe, chirii, manifestări culturale, publicații, studii, consultații științifice, exploatarea colecțiilor și a bunurilor proprii etc. art. 9 alin. 2.
- Donații și sponsorizări: se primesc pe baza aprobării Prezidiului art. 9 alin. 3.
- Indemnizația lunară brută: membrii titulari 3.000 lei; membrii corespondenți și de onoare cu domiciliul în țară 2.500 lei art. 10 alin. 1.
- Membrii de onoare din altă țară pot primi indemnizația prin hotărâre a Prezidiului art. 10 alin. 2.
- Majorare cu până la 20% pentru președinții secțiilor științifice și ai filialelor, prin hotărâre a Prezidiului art. 10 alin. 3.
- Indexare anuală cu rata inflației comunicată de Institutul Național de Statistică art. 10 alin. 4.
- Titularii trecuți la membri de onoare își păstrează titlul de academician și indemnizația de titular art. 10 alin. 6.
- Urmașii (soțul supraviețuitor și copiii minori) primesc lunar un sprijin material, conform Legii nr. 86/1998 art. 10 alin. 7.
- Deplasări: drepturile demnitarilor; transport intern gratuit pe calea ferată, orice tren, clasa I, plătit din bugetul Academiei art. 10 alin. 8–9.
17. Cine aprobă programele proprii pe baza cărora se finanțează activitatea Academiei Române?
Răspuns corect: c) Adunarea generală a Academiei Române
„pe bază de programe proprii aprobate de Adunarea generală a Academiei Române, de la bugetul de stat” — art. 9 alin. (1)
18. Pe baza aprobării cui poate fi sprijinită Academia Română prin donații și sponsorizări?
Răspuns corect: a) A Prezidiului Academiei Române
„pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române” — art. 9 alin. (3)
19. Ce drepturi păstrează membrii titulari ai Academiei Române care devin membri de onoare la cererea lor?
Răspuns corect: c) Își păstrează titlul de academician și beneficiază de indemnizația membrilor titulari
„își păstrează titlul de academician și beneficiază de indemnizația corespunzătoare membrilor titulari” — art. 10 alin. (6)
20. Ce indemnizație lunară brută primesc membrii corespondenți și membrii de onoare cu domiciliul în țară?
Răspuns corect: c) 2.500 lei
„membrii corespondenți și membrii de onoare cu domiciliul în țară: 2.500 lei.” — art. 10 alin. (1) lit. b)
Unitățile din subordine (art. 11–12)
- Unități cu personalitate juridică în subordine: filialele teritoriale, Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Știință și Revista „Academica” art. 11 alin. 1.
- Institutele de cercetare pot avea subunități în centre universitare și pot încheia contracte în nume propriu; fondurile obținute rămân în întregime la dispoziția lor art. 11 alin. 2.
- Organizarea filialelor, bibliotecii, editurii, Casei Oamenilor de Știință și revistei se stabilește prin statut art. 11 alin. 3.
- Comitete naționale și comisii pe domenii, cu caracter consultativ art. 12.
21. Ce se întâmplă cu fondurile obținute de institutele de cercetare din contractele încheiate în nume propriu?
Răspuns corect: c) Rămân în întregime la dispoziția lor
„fondurile obținute rămânând în întregime la dispoziția lor” — art. 11 alin. (2)
22. Ce caracter au comitetele naționale și comisiile pe domenii organizate de Academia Română?
Răspuns corect: b) Consultativ
„comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ” — art. 12
23. Ce unități funcționează cu personalitate juridică în subordinea Academiei Române?
În subordinea Academiei funcționează, ca unități cu personalitate juridică, filialele teritoriale (în principalele centre științifice și culturale), Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Știință și Revista „Academica”. Organizarea și funcționarea lor se stabilesc prin statut.
„Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Știință și Revista "Academica"” — art. 11 alin. (1) și (3)
Conducerea Academiei Române (art. 13–18)
- Organele de conducere: adunarea generală (forul suprem), Prezidiul, Biroul Prezidiului și președintele art. 13.
- Adunarea generală: membrii titulari, corespondenți și de onoare; atribuțiile ei se stabilesc prin statut art. 14.
- Prezidiul: președintele, vicepreședinții, secretarul general, președinții secțiilor științifice și ai filialelor, aleși din rândul membrilor titulari art. 15 alin. 1.
- Biroul Prezidiului: președintele, vicepreședinții și secretarul general; asigură conducerea operativă art. 15 alin. 2.
- Statutul se adoptă de adunarea generală și se publică în Monitorul Oficial, Partea I art. 15 alin. 3.
- Președintele: ales de adunarea generală pentru 4 ani, poate fi reales o singură dată; reprezintă Academia; emite decizii; este ordonator principal de credite art. 16 alin. 1, 2, 5, 6.
- Înlocuirea președintelui: dacă lipsește mai mult de 3 luni, desemnează un vicepreședinte; dacă nu poate desemna, decide Prezidiul art. 16 alin. 3–4.
- Vicepreședinții și secretarul general: aleși de adunarea generală pentru 4 ani, pot fi realeși o singură dată art. 17 alin. 1.
- Secretarul general realizează legăturile funcționale dintre structurile Academiei și dintre aparatul propriu și unitățile subordonate art. 17 alin. 2.
- Încetarea mandatelor: la expirarea duratei, prin hotărârea Adunării generale (dacă sunt în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile) sau prin demisie art. 18.
24. Care este forul suprem de conducere al Academiei Române?
Răspuns corect: c) Adunarea generală
„Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere” — art. 13
25. Cine alcătuiește Biroul Prezidiului Academiei Române?
Răspuns corect: a) Președintele, vicepreședinții și secretarul general
„Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române” — art. 15 alin. (2)
26. Ce organ asigură conducerea operativă a Academiei Române?
Răspuns corect: b) Biroul Prezidiului Academiei Române
„alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române” — art. 15 alin. (2)
27. Pentru ce mandat este ales președintele Academiei Române?
Răspuns corect: a) 4 ani, cu posibilitatea de a fi reales o singură dată
„este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată” — art. 16 alin. (1)
Aparatul de lucru și personalul (art. 19–22)
- Structura organizatorică a aparatului de lucru o aprobă Prezidiul art. 19 alin. 2.
- Atribuțiile personalului se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat de Prezidiu art. 19 alin. 3.
- Statul de funcții: îl aprobă președintele, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii art. 20 alin. 1.
- Încadrarea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu: le aprobă președintele, la propunerea secretarului general art. 20 alin. 2.
- Număr maxim de posturi în aparatul propriu: 126 art. 20 alin. 3.
- Unitățile din subordine: normativele de personal și statele de funcții le aprobă președintele, la propunerea secretarului general, în limita posturilor din legea bugetului art. 21 alin. 1.
- Salarizarea: ca în sectorul bugetar, cu un spor de importanță națională de 25% la salariul de bază art. 21 alin. 2.
- Parcul auto: propriu; numărul de autovehicule și consumul lunar de carburanți se stabilesc prin statut art. 22.
28. Cine aprobă structura organizatorică a aparatului de lucru al Academiei Române?
Răspuns corect: a) Prezidiul Academiei Române
„Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române” — art. 19 alin. (2)
29. Prin ce se stabilesc atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române?
Răspuns corect: b) Prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat de Prezidiu
„se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat de către Prezidiul Academiei Române” — art. 19 alin. (3)
30. Cine aprobă statul de funcții al aparatului de lucru al Academiei Române?
Răspuns corect: c) Președintele, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale
„se aprobă de către președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale” — art. 20 alin. (1)
31. Cine aprobă încadrarea personalului și încetarea raporturilor de muncă în aparatul Academiei Române?
Răspuns corect: a) Președintele Academiei, la propunerea secretarului general
„încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă se aprobă de președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general” — art. 20 alin. (2)
Dispoziții finale (art. 23–26)
- Denumirea protejată: sintagma „Academia Română” nu poate fi folosită de nicio altă instituție publică sau privată în denumirea ei art. 23.
- Fundația Familiei Menachem H. Elias: Academia are drept de supraveghere și control asupra ei art. 24.
- Intrarea în vigoare: la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I art. 25 alin. 1.
- Statutul trebuia adoptat de adunarea generală în 60 de zile de la publicarea legii art. 25 alin. 2.
- Abrogare: Decretul-lege nr. 4/1990 privind organizarea și funcționarea Academiei Române art. 26.
- Legea de modificare: prevederile art. 4 alin. (2^1) și (4) se aplică în termen de 90 de zile de la intrarea ei în vigoare art. II.
32. Poate o altă instituție folosi sintagma „Academia Română” în denumirea sa?
Răspuns corect: a) Nu, de nicio altă instituție publică sau privată
„Sintagma Academia Română nu poate fi folosită de nicio altă instituție publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia.” — art. 23
33. Asupra cărei fundații are Academia Română drept de supraveghere și de control?
Răspuns corect: b) Fundația Familiei Menachem H. Elias
„Academia Română are drept de supraveghere și de control asupra Fundației Familiei Menachem H. Elias” — art. 24
34. În ce termen trebuia adunarea generală să adopte statutul propriu al Academiei Române?
Răspuns corect: c) 60 de zile de la publicarea legii
„În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I” — art. 25 alin. (2)
35. Ce act normativ a fost abrogat la intrarea în vigoare a Legii nr. 752/2001?
Răspuns corect: b) Decretul-lege nr. 4/1990 privind organizarea și funcționarea Academiei Române
„se abrogă Decretul-lege nr. 4/1990 privind organizarea și funcționarea Academiei Române” — art. 26
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Înființarea Societății Literare Române | 1866 | art. 1 alin. 2 |
| Denumirea de Academia Română | 1879 | art. 1 alin. 2 |
| Termen maxim restituire alte imobile | 8 luni calendaristice | art. 4 alin. 17 |
| Membri titulari și corespondenți (maxim) | 181 | art. 6 alin. 6 |
| Membri de onoare (maxim) / din țară | 135 / cel mult 40 | art. 6 alin. 6 |
| Indemnizație membri titulari | 3.000 lei lunar brut | art. 10 alin. 1 |
| Indemnizație corespondenți și de onoare din țară | 2.500 lei lunar brut | art. 10 alin. 1 |
| Majorare pentru președinții de secții și filiale | până la 20% | art. 10 alin. 3 |
| Mandatul președintelui, vicepreședinților, secretarului general | 4 ani, o singură realegere | art. 16–17 |
| Absența președintelui după care desemnează un vicepreședinte | peste 3 luni | art. 16 alin. 3 |
| Posturi în aparatul propriu (maxim) | 126 | art. 20 alin. 3 |
| Spor de importanță națională | 25% la salariul de bază | art. 21 alin. 2 |
| Adoptarea statutului | 60 de zile de la publicare | art. 25 alin. 2 |
| Aplicarea art. 4 alin. (2^1) și (4) după legea de modificare | 90 de zile | art. II |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 21 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 61 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).