Întrebări din O.G. nr. 137/2000

Răspuns corect: a) orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe baza criteriilor prevăzute de ordonanță, care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor

„prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie” — art. 2 alin. (1)

Răspuns corect: b) de la 10.000 lei la 15.000 lei

„prin lezarea drepturilor sau demnității unui alt angajat, și se pedepsește cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei” — art. 26 alin. (1^1)

Răspuns corect: c) sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare

„sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare” — art. 2 alin. (3)

Răspuns corect: a) orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării

„orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării” — art. 2 alin. (7)

Răspuns corect: b) circumstanță agravantă la stabilirea răspunderii contravenționale

„constituie circumstanță agravantă la stabilirea răspunderii contravenționale” — art. 2 alin. (6)

Răspuns corect: c) nu constituie discriminare în sensul ordonanței

„măsurile pozitive ce vizează protecția grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanțe” — art. 2 alin. (9)

Răspuns corect: a) angajatorului, angajatul trebuind să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale

„trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii” — art. 2 alin. (5^7)

Răspuns corect: b) fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare

„fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare” — art. 4

Răspuns corect: c) o cerință profesională reală și determinantă, cu condiția ca obiectivul să fie legitim și cerința proporțională

„o asemenea caracteristică reprezintă o cerință profesională reală și determinantă, cu condiția ca obiectivul să fie legitim și cerința proporțională” — art. 5

Răspuns corect: a) contravenție

„condiționarea ocupării unui post prin anunț sau concurs, lansat de angajator ori de reprezentantul acestuia” — art. 8 alin. (2)

Răspuns corect: b) alegerea medicului de familie, asistența medicală, asigurările de sănătate, serviciile de urgență sau alte servicii de sănătate

„alegerea medicului de familie, asistență medicală, asigurările de sănătate, serviciile de urgență sau alte servicii de sănătate” — art. 10 lit. b)

Răspuns corect: c) 11 membri cu rang de secretar de stat, propuși și numiți, în ședință comună, de cele două Camere ale Parlamentului

„Colegiul director este compus din 11 membri cu rang de secretar de stat” — art. 23 alin. (2)

Răspuns corect: a) autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar

„este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar” — art. 16

Răspuns corect: b) un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei

„poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei” — art. 20 alin. (1)

Răspuns corect: c) 90 de zile de la data sesizării

„Hotărârea Colegiului director de soluționare a unei sesizări se adoptă în termen de 90 de zile de la data sesizării” — art. 20 alin. (7)

Răspuns corect: a) în termen de 30 de zile de la adoptare și produce efecte de la data comunicării

„Hotărârea se comunică părților în termen de 30 de zile de la adoptare și produce efecte de la data comunicării” — art. 20 alin. (8)

Răspuns corect: b) 15 zile

„care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu” — art. 20 alin. (10)

Răspuns corect: c) de la 1.000 lei la 30.000 lei

„se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană fizică” — art. 26 alin. (1)

Răspuns corect: a) de la 2.000 lei la 100.000 lei

„cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei, dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate” — art. 26 alin. (1)

Răspuns corect: b) 3 ani și curge de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei

„Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani și curge de la data săvârșirii faptei” — art. 27 alin. (2)

Prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Dispoziția de a discrimina este considerată tot discriminare.

„care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale” — art. 2 alin. (1) și (2)

Constituie hărțuire orice comportament pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării. Ambele se sancționează contravențional, cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană fizică, respectiv de la 2.000 lei la 100.000 lei, dacă vizează un grup de persoane sau o comunitate.

„sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv” — art. 2 alin. (5) și (7), art. 26 alin. (1)

Hărțuirea morală la locul de muncă este orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care are drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia. Se manifestă prin: conduită ostilă sau nedorită; comentarii verbale; acțiuni sau gesturi. Stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale. Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare pentru prevenirea și combaterea actelor de hărțuire morală, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern de sancțiuni disciplinare pentru angajații care le săvârșesc, și îi este interzis să stabilească reguli sau măsuri interne care obligă, determină sau îndeamnă angajații la hărțuire morală.

„Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă” — art. 2 alin. (5^1), (5^2), (5^5) și (5^6)

Discriminarea într-un raport de muncă și protecție socială constituie contravenție, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, atunci când se manifestă în următoarele domenii: a) încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de muncă; b) stabilirea și modificarea atribuțiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului; c) acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul; d) formarea, perfecționarea, reconversia și promovarea profesională; e) aplicarea măsurilor disciplinare; f) dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta; g) orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare.

„într-un raport de muncă și protecție socială, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, manifestată în următoarele domenii” — art. 7

Constituie contravenție, dacă fapta nu intră sub incidența legii penale, discriminarea unei persoane sau a unui grup de persoane prin: a) refuzarea acordării serviciilor publice administrative și juridice; b) refuzarea accesului la serviciile de sănătate publică - alegerea medicului de familie, asistență medicală, asigurările de sănătate, serviciile de urgență sau alte servicii de sănătate; c) refuzul de a vinde sau de a închiria un teren sau imobil cu destinație de locuință; d) refuzul de a acorda un credit bancar sau de a încheia orice alt tip de contract; e) refuzul accesului la serviciile oferite de teatre, cinematografe, biblioteci, muzee și expoziții; f) refuzul accesului la serviciile oferite de magazine, hoteluri, restaurante, baruri, discoteci sau de orice alți prestatori de servicii; g) refuzul accesului la serviciile companiilor de transport în comun; h) refuzarea acordării unor drepturi sau facilități.

„refuzarea acordării serviciilor publice administrative și juridice” — art. 10

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării. Își desfășoară activitatea în mod independent. Își exercită atribuțiile în următoarele domenii: a) prevenirea faptelor de discriminare; b) medierea faptelor de discriminare; c) investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare; d) monitorizarea cazurilor de discriminare; e) acordarea de asistență de specialitate victimelor discriminării. Consiliul își exercită competențele la sesizarea unei persoane fizice sau juridice ori din oficiu.

„Consiliul își exercită competențele la sesizarea unei persoane fizice sau juridice ori din oficiu” — art. 16, art. 17 și art. 19

Persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei. Sesizarea se soluționează prin hotărâre a Colegiului director, cu citarea obligatorie a părților; neprezentarea părților nu împiedică soluționarea. Persoana interesată prezintă fapte pe baza cărora poate fi prezumată existența unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament; se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio și video sau date statistice. Hotărârea se adoptă în termen de 90 de zile de la data sesizării, se comunică părților în termen de 30 de zile de la adoptare și produce efecte de la data comunicării. Poate fi atacată la instanța de contencios administrativ; hotărârile care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu.

„persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament” — art. 20 alin. (1)-(10)

Persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului. Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani și curge de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei. Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului, iar hotărârea instanței se comunică Consiliului. Sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament revine persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea.

„Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului” — art. 27 alin. (1)-(4) și (6)