Ordinul ministrului finanțelor nr. 1140/2025
Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare (ALOP)
40 întrebări cu răspuns Textul integral, la zi
Normele se aplică de la 1 ianuarie 2026 și înlocuiesc O.M.F.P. nr. 1.792/2002. Rezumatul nu cuprinde formularele din anexe.
Rezumat de învățat
Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025 aprobă Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare (noul „ALOP”) și înlocuiește Ordinul nr. 1.792/2002. Normele arată pașii prin care trece orice cheltuială a unei instituții publice, cine semnează la fiecare pas și pe ce document. Se cere de obicei la concursurile pentru economist, contabil, administrator financiar și referent.
Esențialul, în două minute
- Ordinul aprobă Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare, intră în vigoare la 1 ianuarie 2026 și abrogă Ordinul nr. 1.792/2002 (art. 1–2 din ordin).
- Cele patru faze se parcurg, de regulă, în această ordine; atribuțiile ordonatorului de credite sunt separate de cele ale conducătorului compartimentului financiar-contabil (art. 9 alin. 1 și 3).
- Creditul de angajament este limita maximă pentru încheierea angajamentelor legale, iar creditul bugetar este limita maximă pentru ordonanțare și plăți în anul bugetar (art. 1 alin. 1 lit. j–k).
- Angajarea are trei etape: asumarea obligației de a plăti, rezervarea creditelor de angajament și bugetare, emiterea angajamentului legal (art. 10 alin. 1).
- Documentul de fundamentare îl întocmește compartimentul de specialitate, secțiunea B o completează persoanele cu acces la CAB, iar ordonatorul de credite îl aprobă (art. 12 alin. 1, 6 și 9).
- Lichidarea verifică dreptul creditorului, realitatea și cuantumul obligației și exigibilitatea ei; se încheie cu viza „Bun de plată” (art. 21 alin. 1, art. 23 alin. 2).
- Prin ordonanțare, ordonatorul dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să plătească, pe formularul „Ordonanțare de plată” (art. 25 alin. 1 și 3).
- Plata se face numai după angajare, lichidare și ordonanțare; documentele de plată le semnează conducătorul compartimentului financiar-contabil și persoana responsabilă cu efectuarea plății (art. 27 alin. 3–4).
Capcane la grilă
- Nu confunda creditul de angajament (limita în care se încheie angajamente legale) cu creditul bugetar (limita în care se ordonanțează și se plătește) (art. 1 alin. 1 lit. j–k).
- Nu confunda compartimentul financiar-contabil cu mai mult de 5 salariați (persoana din CAB diferă de cea care semnează ordinul de plată) cu cel cu mai puțin de 5 persoane (plătesc ordonatorul și persoana împuternicită) (art. 6, art. 27 alin. 5).
- Nu confunda 1 ianuarie 2026 (intrarea în vigoare) cu 1 ianuarie 2027 (documente întocmite exclusiv în format electronic și semnate electronic) (art. 2 alin. 1 din ordin, art. 49 alin. 3).
- Nu confunda regula cu excepția: calitatea de ordonator se poate delega, dar nu conducătorului compartimentului financiar-contabil; prin delegare ordonatorul nu își pierde calitatea (art. 4 alin. 2–3 și 5).
- Nu confunda ordinea obișnuită a fazelor cu cea de la angajamentele emise de terți, unde lichidarea are loc înaintea asumării obligației de a plăti (art. 9 alin. 1, art. 30 alin. 5).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Ordinul de aprobare (art. 1–3 din ordin)
- Ce aprobă: Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare, cuprinse în anexa ordinului art. 1 din ordin.
- Intrarea în vigoare: 1 ianuarie 2026 art. 2 alin. 1 din ordin.
- Ce se abrogă: de la aceeași dată, Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.792/2002, publicat în Monitorul Oficial nr. 37 din 23 ianuarie 2003 art. 2 alin. 2 din ordin.
- Publicare: ordinul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I art. 3 din ordin.
De aici înainte, articolele citate sunt cele din normele metodologice (anexa ordinului).
1. La ce dată intră în vigoare Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025?
Răspuns corect: a) 1 ianuarie 2026
„Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.” — art. 2 alin. (1) din ordin
2. Ce act se abrogă la data intrării în vigoare a Ordinului nr. 1.140/2025?
Răspuns corect: b) Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.792/2002
„Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice” — art. 2 alin. (2) din ordin
3. Ce înseamnă „curs valutar acoperitor”?
Răspuns corect: c) Cursul valutar comunicat de Banca Națională a României, majorat cu până la 5%
„curs valutar acoperitor - cursul valutar comunicat de Banca Națională a României, majorat cu până la 5%;” — art. 1 alin. (1) lit. m) din norme
4. Creditul bugetar este suma aprobată prin buget care reprezintă:
Răspuns corect: a) limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar
„suma aprobată prin buget reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar” — art. 1 alin. (1) lit. j) din norme
Definiții: credite și angajare (art. 1 alin. 1 lit. a, b, j–n)
- Acțiuni multianuale: acțiuni a căror perioadă de realizare depășește un an bugetar art. 1 alin. 1 lit. a.
- Angajarea cheltuielilor: faza prin care instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani, rezultată dintr-un angajament legal pentru bunuri, lucrări, servicii sau obligații stabilite prin legi, hotărâri ale Guvernului, acorduri, hotărâri judecătorești, în limita creditelor de angajament aprobate art. 1 alin. 1 lit. b.
- Credit bugetar: suma aprobată prin buget, limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar, pentru angajamente legale din anul curent și/sau din anii anteriori art. 1 alin. 1 lit. j.
- Credit de angajament: suma aprobată prin buget, limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar art. 1 alin. 1 lit. k.
- La bugetele locale: dacă nu sunt aprobate distinct credite de angajament, acestea sunt egale cu creditele bugetare art. 1 alin. 1 lit. k.
- Credite destinate unor acțiuni multianuale: sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective care se desfășoară pe mai mult de un an și dau loc la credite de angajament și credite bugetare art. 1 alin. 1 lit. l.
- Curs valutar acoperitor: cursul comunicat de Banca Națională a României, majorat cu până la 5% art. 1 alin. 1 lit. m.
- Emitere angajament legal: asumarea unui document de către ordonatorul de credite, prin semnătură olografă sau electronică calificată, în scopul de a produce efecte juridice art. 1 alin. 1 lit. n.
5. Creditul de angajament este suma aprobată prin buget care reprezintă:
Răspuns corect: b) limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar
„suma aprobată prin buget reprezentând limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar” — art. 1 alin. (1) lit. k) din norme
6. Din ce este format codul SSI?
Răspuns corect: c) Din codul sectorului bugetar, codul sursei de finanțare și codul indicatorului de cheltuieli
„codul alfanumeric format prin concatenarea codului sectorului bugetar, codului sursei de finanțare și codului indicatorului de cheltuieli” — art. 1 alin. (1) lit. g) din norme
7. Definiți angajarea cheltuielilor.
Angajarea cheltuielilor este faza în procesul execuției bugetare prin care instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani, rezultată în urma îndeplinirii condițiilor stipulate într-un angajament legal pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii sau onorarea obligațiilor de plată rezultate în baza legilor, hotărârilor Guvernului, acordurilor, hotărârilor judecătorești, în limita creditelor de angajament aprobate conform legii.
„fază în procesul execuției bugetare prin care instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani” — art. 1 alin. (1) lit. b) din norme
Definiții: coduri, persoane, instituții (art. 1 alin. 1 lit. c–i, o, p și alin. 2)
- Cod indicator de cheltuieli: cod numeric de 12 caractere, câte două cifre pentru capitol, subcapitol, paragraf, titlu, articol, alineat; subdiviziunile lipsă se completează cu „00” art. 1 alin. 1 lit. d.
- Cod sector bugetar: cod numeric de două cifre art. 1 alin. 1 lit. e.
- Cod sursă de finanțare: cod format dintr-o literă art. 1 alin. 1 lit. f.
- Cod SSI: cod alfanumeric format prin alăturarea codului sectorului bugetar, a codului sursei de finanțare și a codului indicatorului de cheltuieli art. 1 alin. 1 lit. g.
- Compartiment de specialitate: compartimentul funcțional din Codul administrativ, inclusiv compartimentul de resort, care susține necesitatea efectuării cheltuielilor art. 1 alin. 1 lit. h.
- Conducătorul compartimentului financiar-contabil: persoana care ocupă funcția de conducere a acestui compartiment sau altă persoană împuternicită să o îndeplinească, în condițiile legii art. 1 alin. 1 lit. i.
- Număr unic de înregistrare al documentului de fundamentare: cod alfanumeric care se păstrează pe toată durata execuției bugetare: angajare, lichidare, ordonanțare, plată art. 1 alin. 1 lit. o.
- Instituții publice: cele definite în Legea nr. 500/2002 și în Legea nr. 273/2006, plus alte entități ai căror conducători sunt ordonatori de credite art. 1 alin. 1 lit. p.
- Nivelul la care se urmăresc creditele: dacă nu se spune altfel, creditul și disponibilul se înțeleg la nivel de cod SSI și program bugetar art. 1 alin. 2.
Cine participă la execuția bugetară (art. 2, 5–7)
- Persoanele implicate art. 2:
- ordonatorii de credite și persoanele cărora le este delegată această calitate sau anumite atribuții;
- personalul din compartimentele de specialitate;
- persoanele nominalizate pentru acces la sistemul de control al angajamentelor (CAB);
- persoanele care exercită controlul financiar preventiv propriu și, după caz, delegat;
- persoanele responsabile cu plata cheltuielilor.
- Accesul la CAB: îl au ordonatorul de credite și persoanele nominalizate de acesta art. 5 alin. 1.
- Ce completează persoanele nominalizate: secțiunea B din documentul de fundamentare, dacă este cazul, și coloanele 1, 2, 3 și 5 din formularul „Ordonanțare de plată” art. 5 alin. 2.
- Separare la compartimente mari: dacă financiar-contabilul are mai mult de 5 salariați, persoana care a înregistrat angajamentul/rezervarea în CAB trebuie să fie alta decât cea care semnează ordinul de plată pentru același angajament art. 6.
- Cine face plățile: persoanele responsabile cu efectuarea plăților fac parte, de regulă, din compartimentul financiar-contabil art. 7.
8. Enumerați persoanele implicate în parcurgerea fazelor execuției bugetare.
În parcurgerea fazelor execuției bugetare sunt implicați: a) ordonatorii de credite și persoanele cărora le este delegată această calitate ori anumite atribuții aferente ei; b) personalul încadrat în compartimentele de specialitate ale instituției publice; c) persoanele nominalizate pentru a avea acces la sistemul de control al angajamentelor (CAB); d) persoanele care exercită controlul financiar preventiv propriu și controlul financiar preventiv delegat, după caz; e) persoanele responsabile cu plata cheltuielilor.
„c) persoanele nominalizate pentru a avea acces la sistemul de control al angajamentelor (CAB) prevăzut în O.U.G. nr. 88/2013;” — art. 2 din norme
9. La instituțiile unde compartimentul financiar-contabil are mai mult de 5 salariați, persoana care a înregistrat angajamentul/rezervarea în CAB trebuie să fie:
Răspuns corect: c) diferită de persoana care semnează ordinul de plată pentru același angajament/aceeași rezervare
„trebuie să fie diferite de persoana care semnează ordinul de plată pentru același angajament/aceeași rezervare” — art. 6 din norme
Ordonatorii de credite (art. 3)
- Ordonatori principali la nivel central: miniștrii; secretarul general al Guvernului; persoana desemnată de Președintele României; conducătorii organelor de specialitate ale administrației publice centrale, ai altor autorități publice și ai instituțiilor publice autonome; secretarii generali, dacă legea le dă această calitate art. 3 alin. 1 lit. a–e.
- Ordonatori principali la nivel local: președinții consiliilor județene; primarii, primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor art. 3 alin. 1 lit. f–g.
- Tot ordonatori principali: secretarii generali ai unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale; viceprimarii și consilierii locali cu atribuții de primar; vicepreședinții și consilierii județeni cu atribuții de președinte de consiliu județean; administratorii publici; alte persoane stabilite prin legi speciale art. 3 alin. 1 lit. h–k.
- Ordonatori secundari sau terțiari: conducătorii instituțiilor publice aflate în subordinea/coordonarea altor instituții sau autorități publice art. 3 alin. 2.
Delegarea calității de ordonator (art. 4)
- Cine poate delega: ordonatorii principali, secundari și terțiari, către una sau mai multe persoane, în condițiile legii art. 4 alin. 1.
- La bugetele din Legea nr. 500/2002: către înlocuitorii de drept, secretarul general sau alte persoane împuternicite, cu excepția conducătorului compartimentului financiar-contabil art. 4 alin. 2.
- La comune, orașe, municipii, sectoare, județe: către înlocuitorii de drept sau alte persoane împuternicite, cu excepția contabilului sau a șefului compartimentului financiar-contabil art. 4 alin. 3.
- Calitatea rămâne: ordonatorii de credite nu pierd această calitate prin delegare art. 4 alin. 5.
- Actul de delegare: trebuie să arate perioada, atribuțiile delegate și limitele lor în ce privește angajarea, lichidarea și ordonanțarea art. 4 alin. 6.
- Cui se transmite actul: persoanelor delegate, conducătorului compartimentului financiar-contabil și persoanei care exercită controlul financiar preventiv art. 4 alin. 6.
- Ce se poate delega unor persoane din compartimentele de specialitate, altele decât cele responsabile cu plata art. 4 alin. 7:
- aprobarea formei revizuite a documentului de fundamentare, când se consemnează diminuări de rezervări din economii;
- aprobarea formei revizuite, când nu se schimbă elementele de fundamentare din secțiunea A deja aprobată;
- aprobarea ordonanțării de plată cu sumă negativă.
10. Ce se întâmplă cu calitatea de ordonator de credite atunci când aceasta este delegată?
Răspuns corect: a) Ordonatorul de credite nu își pierde această calitate prin delegare
„Ordonatorii de credite nu pierd această calitate prin delegare.” — art. 4 alin. (5) din norme
11. Cui NU îi pot delega calitatea de ordonator ordonatorii de credite ai bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002?
Răspuns corect: b) Conducătorului compartimentului financiar-contabil
„cu excepția conducătorului compartimentului financiar-contabil, conform prevederilor art. 20 alin. (4) din același act normativ” — art. 4 alin. (2) din norme
Reguli generale și cele patru faze (art. 8–9)
- La ce se folosesc creditele bugetare: la stingerea prin plată a obligațiilor instituțiilor publice față de terți art. 8 alin. 1.
- Condiție: se folosesc doar pentru sume înregistrate drept cheltuieli efective, active fixe, stocuri sau avansuri, potrivit reglementărilor contabile art. 8 alin. 2.
- Cele patru faze: de regulă, în ordinea angajare, lichidare, ordonanțare și plată art. 9 alin. 1.
- Obligație: instituțiile care gestionează bugetele din Legea nr. 500/2002 și din Legea nr. 273/2006 trebuie să parcurgă cele patru faze art. 9 alin. 2.
- Principiul separării atribuțiilor: atribuțiile ordonatorului de credite sunt separate de cele ale conducătorului compartimentului financiar-contabil art. 9 alin. 3.
| Faza | Ce se face | Cine semnează / răspunde | Documentul |
|---|---|---|---|
| 1. Angajare | Asumarea obligației de plată, rezervarea creditelor de angajament și bugetare, emiterea angajamentului legal art. 10 alin. 1 | Compartimentul de specialitate avizează secțiunea A; persoana cu acces la CAB răspunde de secțiunea B; ordonatorul de credite aprobă art. 12 alin. 9, anexa nr. 1 | Document de fundamentare (anexa nr. 1), apoi angajamentul legal, cu viză de control financiar preventiv art. 20 alin. 2 |
| 2. Lichidare | Verificarea dreptului creditorului, a realității și cuantumului obligației și a exigibilității art. 21 alin. 1 | Ordonatorul de credite sau persoanele delegate din compartimentele de specialitate art. 23 alin. 2 | Viza „Bun de plată” pe documentul justificativ sau notă cu „Bun de plată” art. 23 alin. 2 și 6 |
| 3. Ordonanțare | Ordonatorul dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să plătească art. 25 alin. 1 | Compartimentul de specialitate, persoana cu acces la CAB, controlorul financiar preventiv propriu și delegat, ordonatorul de credite, care aprobă (anexa nr. 2) | Formularul „Ordonanțare de plată” (anexa nr. 2) |
| 4. Plată | Actul final prin care instituția își achită obligațiile față de terți art. 27 alin. 1 | Conducătorul compartimentului financiar-contabil și persoana responsabilă cu efectuarea plății art. 27 alin. 4 | Documentele de plată (ordin de plată, numerar, debitare de cont) art. 27 alin. 2 |
12. Care este, de regulă, succesiunea celor patru faze ale execuției cheltuielilor bugetare?
Răspuns corect: b) Angajare, lichidare, ordonanțare și plată
„cheltuielile bugetare parcurg patru faze, de regulă, în următoarea succesiune: angajare, lichidare, ordonanțare și plată” — art. 9 alin. (1) din norme
13. Pe ce principiu se bazează execuția bugetară?
Răspuns corect: c) Pe separarea atribuțiilor ordonatorului de credite de atribuțiile conducătorului compartimentului financiar-contabil
„Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de conducător al compartimentului financiar-contabil.” — art. 9 alin. (3) din norme
14. Definiți plata cheltuielilor și enumerați modalitățile prin care se efectuează.
Plata cheltuielilor este faza în procesul execuției bugetare reprezentând actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți. Plata se efectuează în condițiile aprobate în ordonanțarea de plată prin: a) virament pe bază de instrumente de plată pe suport hârtie, instrumente de plată electronice sau instrumente de plată electronică cu acces la distanță; b) plată în numerar; c) debitare a contului, în condițiile legii; d) alte modalități de plată prevăzute de legislația în vigoare. Plățile se efectuează numai după ce s-au parcurs fazele de angajare, lichidare și ordonanțare.
„Plata cheltuielilor este faza în procesul execuției bugetare reprezentând actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți.” — art. 27 alin. (1)–(3) din norme
Faza 1 – Angajarea: etape și asumarea obligației (art. 10–11)
- Trei etape, pentru fiecare operațiune art. 10 alin. 1:
- asumarea obligației de a plăti o sumă către un terț;
- rezervarea creditelor de angajament și a creditelor bugetare;
- emiterea angajamentului legal, dacă aceasta cade în sarcina instituției publice.
- Credite de angajament: se rezervă exclusiv pentru anul curent, cu excepția situațiilor de la art. 41 art. 10 alin. 2.
- Revizuirea rezervărilor: până la stingerea întregii obligații, rezervările trebuie să fie egale sau mai mari decât obligația de plată, fără a depăși creditele disponibile art. 10 alin. 3.
- Obligația ordonatorului: angajează fonduri publice doar pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituției și cu respectarea legii art. 10 alin. 4.
- Asumarea obligației de a plăti: o face ordonatorul de credite, pe baza avizelor/vizelor date de compartimentele de specialitate art. 11 alin. 2.
- Unde se dau avizele/vizele: pe documentul de fundamentare întocmit de compartimentul de specialitate, model în anexa nr. 1 art. 11 alin. 3.
15. Ce etape presupune angajarea cheltuielilor, pentru fiecare operațiune în parte?
Angajarea cheltuielilor presupune parcurgerea, pentru fiecare operațiune în parte, a următoarelor etape: a) asumarea obligației de a plăti o sumă către un terț; b) rezervarea creditelor de angajament și creditelor bugetare; c) emiterea angajamentului legal, dacă aceasta cade în sarcina instituției publice.
„b) rezervarea creditelor de angajament și creditelor bugetare;” — art. 10 alin. (1) din norme
Documentul de fundamentare (art. 12)
- Cine îl întocmește: compartimentul de specialitate; poate avea rol de notă, notă de fundamentare sau alt document similar, menționat în subtitlu art. 12 alin. 1.
- Secțiunea A conține art. 12 alin. 2:
- descrierea stării de fapt și de drept, iar pentru operațiunile inițiate de instituție și fundamentarea nevoii și oportunității;
- codul/codurile SSI;
- programul bugetar;
- estimarea în lei a valorii angajamentelor legale pe toată perioada de valabilitate;
- estimarea în lei a plăților, defalcată pe ani bugetari; totalul lor trebuie să fie identic cu valoarea angajamentelor.
- Obligații în valută: echivalentul în lei se calculează cu cursul de schimb acoperitor art. 12 alin. 4.
- Secțiunea B: o completează persoanele cu acces la CAB, dacă în anul bugetar se prezumă emiteri de angajamente legale și/sau plăți art. 12 alin. 6.
- Aprobarea: ordonatorul de credite aprobă documentul după obținerea tuturor avizelor/vizelor din anexa nr. 1 art. 12 alin. 9.
- Excepție de la aprobare: documentele pentru angajamente emise ca urmare a unei obligații legale sau care provin de la un terț art. 29 și 30 sunt valabile fără aprobarea ordonatorului, dar compartimentul de specialitate îl informează art. 12 alin. 9.
- Codul de angajament: un document de fundamentare poate avea mai multe coduri de angajament, dar un cod de angajament nu poate fi pe mai multe documente art. 12 alin. 10–11.
16. Cine întocmește documentul de fundamentare?
Răspuns corect: b) Compartimentul de specialitate
„Compartimentul de specialitate întocmește un document de fundamentare care poate avea rol de notă, notă de fundamentare sau alt document similar” — art. 12 alin. (1) din norme
17. Care este regula privind codurile de angajament și documentele de fundamentare?
Răspuns corect: c) Un document de fundamentare poate avea mai multe coduri de angajament, dar un cod de angajament nu poate fi pe mai multe documente
„Un document de fundamentare poate avea mai multe coduri de angajament, dar un cod de angajament nu poate fi pe mai multe documente de fundamentare.” — art. 12 alin. (11) din norme
18. Ce informații conține secțiunea A a documentului de fundamentare?
Secțiunea A conține informații referitoare la: a) descrierea stării de fapt și de drept, iar pentru operațiunile inițiate de instituția publică și fundamentarea privind nevoia și oportunitatea operațiunii; b) codul/codurile SSI; c) programul bugetar; d) o estimare în lei a valorii angajamentelor legale pe toată perioada de valabilitate a documentului de fundamentare; e) o estimare în lei, defalcată pe ani bugetari, a plăților ce se prezumă că se vor face pe baza acestor angajamente legale. Totalul plăților trebuie să fie identic cu valoarea estimată a angajamentelor legale.
„d) o estimare în lei a valorii angajamentelor legale pe toată perioada de valabilitate a documentului de fundamentare;” — art. 12 alin. (2) din norme
Rezervarea creditelor: scop și calculul valorii (art. 13)
- Scopul rezervării: certifică faptul că există autorizare bugetară în anul curent, în limita căreia se vor face plățile art. 13 alin. 1.
- Rezervare neconcretizată: rezervarea care nu a dus la un angajament legal până la finele anului bugetar încetează să mai producă efecte la finele acelui an art. 13 alin. 2.
- Regula 1 – valoare exactă: dacă documentul de fundamentare arată o valoare exactă de plată pentru anul curent, se ia aceasta art. 13 alin. 3 lit. a.
- Regula 2 – valoare unitară: valoarea unitară se înmulțește cu cantitatea ce urmează a fi plătită în anul curent art. 13 alin. 3 lit. b.
- Regula 3 – ipoteze și date statistice: numai dacă primele două nu dau o valoare fidelă și doar cu fundamentare riguroasă art. 13 alin. 3 lit. c.
- Valută: la regulile 1 și 2, valoarea se convertește în lei la cursul valutar acoperitor art. 13 alin. 3 lit. a–b.
- Pentru creditele de angajament: se însumează valorile calculate pentru toți anii de valabilitate a angajamentului legal art. 13 alin. 4.
Când se face rezervarea și când se poate emite angajamentul (art. 14–15)
- Regula: rezervarea se face în anul emiterii angajamentului legal, înainte de emiterea lui art. 14 alin. 1.
- Angajament de la un terț: rezervarea se face înaintea introducerii recepției în CAB, fără a depăși disponibilul art. 14 alin. 3.
- Unde se consemnează: în CAB și în secțiunea B a documentului de fundamentare, de către persoana nominalizată art. 14 alin. 4.
- Momentul rezervării: sumele se consideră rezervate din momentul înregistrării lor în CAB art. 14 alin. 5.
- Buna gestiune: înainte de aprobare, ordonatorul se asigură că măsura respectă eficiența, eficacitatea și economicitatea cheltuielilor; aprobă doar operațiunile pe care le consideră oportune art. 14 alin. 6.
- Anulare de drept: creditele de angajament fără angajamente legale încheiate și creditele bugetare neutilizate la sfârșitul anului se anulează de drept, fără formalități art. 14 alin. 7.
- Refuzul aprobării: dacă ordonatorul refuză aprobarea documentului de fundamentare, rezervarea se anulează art. 14 alin. 8.
- Excepția de sfârșit de an: documentul de fundamentare se poate întocmi la finele anului în contul anului următor, dacă altfel demersurile ar fi tardive și ar afecta continuitatea activității art. 14 alin. 10.
- Condiția de emitere: angajamentul legal se emite doar dacă valoarea lui este mai mică sau egală cu creditul de angajament rezervat, iar plățile anului curent sunt mai mici sau egale cu creditul bugetar rezervat art. 15 alin. 1–2.
19. Din ce moment se consideră rezervate sumele?
Răspuns corect: a) Din momentul înregistrării lor în sistemul de control al angajamentelor
„Sumele se consideră rezervate din momentul înregistrării lor în sistemul de control al angajamentelor.” — art. 14 alin. (5) din norme
20. Ce se întâmplă cu creditele de angajament pentru care nu au fost încheiate angajamente legale și cu creditele bugetare neutilizate la sfârșitul anului bugetar?
Răspuns corect: b) Sunt anulate de drept, fără a fi nevoie de formalități
„creditele bugetare neutilizate la sfârșitul anului bugetar sunt anulate de drept, fără a fi nevoie de efectuarea unor formalități” — art. 14 alin. (7) din norme
Revizuirea documentului de fundamentare (art. 16)
- Cine o poate iniția: și alt compartiment de specialitate decât cel inițial, cu informarea prealabilă a acestuia art. 16 alin. 2.
- Ce se poate revizui: orice element – preț, valoare unitară, curs de schimb, cantitate, sursă de finanțare, termene de plată, credite rezervate etc. art. 16 alin. 3.
- Cum: printr-un nou document de fundamentare care arată motivele, cu păstrarea numărului unic de înregistrare inițial art. 16 alin. 3.
- Revizuirea este permisă doar dacă art. 16 alin. 4:
- nu cere credite de angajament suplimentare peste disponibilul din acel moment;
- nu cere credite bugetare suplimentare peste disponibilul din acel moment;
- nu reduce creditele de angajament rezervate sub valoarea angajamentelor legale emise;
- nu contravine legislației în vigoare.
- Aprobare: revizuirile sunt aprobate de ordonatorul de credite, după avizele/vizele din anexa nr. 1 art. 16 alin. 5.
21. În ce condiții este permisă revizuirea documentului de fundamentare?
Revizuirea este permisă doar în măsura în care: a) nu generează un necesar suplimentar de credite de angajament pentru anul curent mai mare decât disponibilul la momentul respectiv; b) nu generează un necesar suplimentar de credite bugetare pentru anul curent mai mare decât disponibilul la momentul respectiv; c) nu reduce valoarea creditelor de angajament rezervate sub valoarea angajamentelor legale emise; d) nu contravine legislației în vigoare. Revizuirile sunt aprobate de ordonatorul de credite după obținerea avizelor/vizelor din anexa nr. 1.
„c) nu reduce valoarea creditelor de angajament rezervate sub valoarea angajamentelor legale emise;” — art. 16 alin. (4)–(5) din norme
Angajamentul legal (art. 17–20)
- Condiție de bază: actul juridic trebuie să stabilească în mod neechivoc că instituția publică are o obligație de plată art. 17 alin. 2.
- Angajamente legale emise de instituție: actele juridice bilaterale și multilaterale (contracte de achiziție publică, contracte individuale de muncă, convenții, acorduri) și actele administrative (ordine, decizii, dispoziții), dacă din ele rezultă obligații de plată din fonduri publice art. 18 alin. 1.
- La achiziții: contractele de achiziție publică, sectorială, de concesiune și documentele prin care se angajează cheltuielile pentru achizițiile directe art. 18 alin. 2.
- Codul de angajament: orice angajament legal emis de instituție trebuie să aibă înscris codul de angajament prin care s-au rezervat creditele de angajament art. 18 alin. 3.
- Angajamente pe mai mulți ani: cele pe perioadă nedeterminată, cele care se reînnoiesc automat și cele cu plăți pe mai mulți ani se pot considera formate din mai multe angajamente legale anuale, doar dacă instituția poate obține încetarea lor prin voință unilaterală art. 19 alin. 1–2.
- La început de an: în acest caz, sumele rezervate se revizuiesc la fiecare început de an, cu menținerea codului de angajament inițial art. 19 alin. 3.
- Viza de control financiar preventiv: proiectele de angajamente legale pot fi aprobate de ordonator numai dacă au primit în prealabil viza de control financiar preventiv propriu și, după caz, delegat art. 20 alin. 2.
- Răspunderea: existența unei rezervări de credite de angajament egale sau mai mari decât valoarea angajamentului legal și a rezervării de credite bugetare este în răspunderea ordonatorului de credite art. 20 alin. 3.
22. Cui îi revine răspunderea pentru existența unei rezervări de credite de angajament egale sau mai mari decât valoarea angajamentului legal?
Răspuns corect: a) Ordonatorului de credite
„Răspunderea pentru existența unei rezervări de credite de angajament egală sau mai mare decât valoarea angajamentului legal, precum și a rezervării de credite bugetare îi revine ordonatorului de credite.” — art. 20 alin. (3) din norme
23. Ce acte se pot considera angajamente legale emise de instituția publică?
Se pot considera angajamente legale emise de instituția publică: a) actele juridice bilaterale și multilaterale la care este parte (contracte de achiziție publică, contracte individuale de muncă, convenții, acorduri etc.), dacă din acestea rezultă obligații de plată pe seama fondurilor publice; b) actele administrative (ordine, decizii, dispoziții etc.), dacă din acestea rezultă obligații de plată pe seama fondurilor publice. Pentru a fi angajament legal, actul juridic trebuie să stabilească în mod neechivoc faptul că instituția publică are o obligație de plată.
„b) actele administrative (ordine, decizii, dispoziții etc.), dacă din acestea rezultă obligații de plată pe seama fondurilor publice.” — art. 18 alin. (1) și art. 17 alin. (2) din norme
Faza 2 – Lichidarea: ce se verifică (art. 21 alin. 1–2, 7–8, art. 22 și 24)
- Definiție: faza în care ordonatorul de credite art. 21 alin. 1:
- verifică existența dreptului creditorului;
- determină sau verifică realitatea și cuantumul obligației de plată;
- verifică condițiile de exigibilitate ale obligației de plată.
- Pe ce bază: pe documente justificative și, dacă este cazul, pe documente-suport art. 21 alin. 2.
- Când este nevoie de recepție: lichidarea începe după ce comisia de recepție a semnat procesul-verbal de recepție și, când este cazul, nota de recepție și constatare de diferențe art. 21 alin. 7.
- Plăți obligatorii prin lege: lichidarea se consideră îndeplinită după informarea ordonatorului de credite art. 21 alin. 8.
- Dreptul creditorului: se verifică din documentele justificative și documentele-suport art. 22 alin. 1.
- Drept condiționat: dacă dreptul depinde de o contraprestație sau de alte condiții, ordonatorul face și o verificare documentară a îndeplinirii lor art. 22 alin. 2–3.
- Exigibilitatea: se verifică pe baza datelor din documentele justificative sau a termenelor din acte normative art. 24.
- Lipsa termenului: se prezumă că termenul de plată este deja împlinit la data lichidării art. 24.
24. Care dintre următoarele operațiuni face parte din faza de lichidare a cheltuielilor?
Răspuns corect: b) Determinarea sau verificarea realității și cuantumului obligației de plată
„b) determină sau verifică realitatea și cuantumul obligației de plată;” — art. 21 alin. (1) lit. b) din norme
25. Când începe faza de lichidare, dacă este necesară recepția de bunuri, servicii și/sau lucrări?
Răspuns corect: c) După ce comisia de recepție a semnat procesul-verbal de recepție și, când este cazul, nota de recepție și constatare de diferențe
„faza de lichidare începe după ce comisia de recepție a semnat procesul-verbal de recepție și nota de recepție și constatare de diferențe, când este cazul” — art. 21 alin. (7) din norme
26. Definiți lichidarea cheltuielilor și arătați ce operațiuni cuprinde.
Lichidarea cheltuielilor reprezintă faza în procesul execuției bugetare în care ordonatorul de credite: a) verifică existența dreptului creditorului; b) determină sau verifică realitatea și cuantumul obligației de plată; c) verifică condițiile de exigibilitate ale obligației de plată. Aceste operațiuni se fac pe baza documentelor justificative și a unor documente-suport, dacă este cazul.
„c) verifică condițiile de exigibilitate ale obligației de plată.” — art. 21 alin. (1)–(2) din norme
27. Enumerați cel puțin șase documente justificative pentru efectuarea lichidării cheltuielilor.
Constituie documente justificative pentru lichidare, între altele: angajamentele legale; facturile/facturile simplificate; documentul obținut prin conversia informațiilor din factura electronică; bonurile fiscale; biletele de călătorie și abonamentele; chitanțele și extrasele de cont; deconturile pentru diurne și sume forfetare; statele de plată și statele de salarii; borderourile cu beneficiari; procesele-verbale de recepție; fișele de calcul al dobânzilor; notele de lichidare, în care se oferă informații relevante legate de operațiune (temei legal, beneficiarul sumei, suma de plată, sursa, opțiuni privind modalitatea de plată).
„n) notele de lichidare, în care se oferă informații relevante legate de operațiune” — art. 21 alin. (3) din norme
Documente justificative și documente-suport (art. 21 alin. 3–6)
- Documente justificative art. 21 alin. 3:
- angajamentele legale;
- facturile și facturile simplificate; documentul obținut prin conversia facturii electronice;
- bonurile fiscale; biletele de călătorie, abonamentele, biletele de acces;
- chitanțele, extrasele de cont;
- deconturile pentru diurne, sume forfetare;
- statele de plată, statele de salarii; borderourile cu beneficiari;
- procesele-verbale de recepție;
- fișele de calcul al dobânzilor;
- notele de lichidare (temei legal, beneficiar, sumă, sursă, modalitate de plată).
- Copii: se acceptă în cazuri excepționale, când originalul nu poate fi prezentat, sau când legea permite; ordonatorul poate stabili aceste cazuri prin proceduri proprii art. 21 alin. 4.
- Documente-suport: listări de pe internet cu cursul BNR, cu orele de decolare/aterizare a avioanelor sau de sosire/plecare a trenurilor în caz de întârziere, orice alte documente care pot susține cheltuiala art. 21 alin. 5.
- Documente pe alt nume, dar valabile art. 21 alin. 6:
- pe numele beneficiarilor cărora instituția le asigură/decontează cheltuieli (angajați, asistați sociali, membri în grupuri-țintă);
- pe numele altei instituții publice cu care se partajează servicii, dacă există o convenție privind cotele-părți;
- pe numele unei instituții reorganizate prin fuziune, divizare, transformare sau aflate în lichidare.
Viza „Bun de plată” (art. 23)
- Verificarea cuantumului: prin corelarea informațiilor financiare din toate documentele justificative și documentele-suport art. 23 alin. 1.
- Când se dă viza: când suma de plată este clară, în moneda plății, și nu sunt inadvertențe art. 23 alin. 2.
- Unde se pune: pe documentul justificativ pe care sunt înscrise în clar cuantumul obligației și moneda art. 23 alin. 2.
- Cine o dă: ordonatorul de credite sau persoanele delegate din compartimentele de specialitate art. 23 alin. 2.
- Dacă nu se dă viza: se trece la determinarea cuantumului obligației de plată art. 23 alin. 3.
- Nota de calcul: persoana delegată cu lichidarea întocmește o notă cu temeiul, argumentele și algoritmul de calcul art. 23 alin. 5.
- Consemnare: suma determinată se scrie într-o notă cu sintagma „Bun de plată”, urmată de valoare, în moneda plății art. 23 alin. 6.
- Sumă zero: regula se aplică și când cuantumul determinat este zero art. 23 alin. 7.
28. Cine dă viza „Bun de plată”?
Răspuns corect: a) Ordonatorul de credite sau persoanele cărora le-a fost delegată această atribuție, din cadrul compartimentelor de specialitate
„Viza se dă de ordonatorul de credite sau persoanele cărora le-a fost delegată această atribuție, din cadrul compartimentelor de specialitate.” — art. 23 alin. (2) din norme
Faza 3 – Ordonanțarea (art. 25–26)
- Definiție: faza prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să efectueze plata cheltuielilor care au trecut prin angajare și lichidare art. 25 alin. 1.
- Trei pași art. 25 alin. 3:
- întocmirea formularului „Ordonanțare de plată” (anexa nr. 2), pe baza documentului care atestă viza „Bun de plată” și a copiei angajamentului legal;
- avizarea/vizarea formularului de către persoanele indicate pe el;
- aprobarea formularului avizat/vizat.
- Suma: nu poate depăși valoarea pentru care a fost dată viza „Bun de plată” art. 25 alin. 4.
- Anul: ordonanțarea se întocmește și se aprobă în anul bugetar în care se face plata art. 25 alin. 6.
- Conținut minim art. 25 alin. 7: datele plătitorului; cod angajament/indicator angajament/program; cod SSI; suma ordonanțată în lei; datele beneficiarului; lista documentelor justificative; scopul/natura plății.
- Plată integrală sau parțială: ordonatorul poate decide plata integrală sau parțială a sumei cu „Bun de plată” art. 26 alin. 1.
- La termen: ordonatorul ia măsuri ca plățile să fie făcute în termenul de exigibilitate și cu costuri penalizatoare minime, cu respectarea legii și dacă există credite bugetare aprobate, deschise și repartizate art. 26 alin. 2.
29. Ce este ordonanțarea cheltuielilor?
Răspuns corect: c) Faza prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să efectueze plata
„ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să efectueze plata cheltuielilor care au parcurs fazele de angajare și lichidare” — art. 25 alin. (1) din norme
30. Ce limită are suma înscrisă în ordonanțarea de plată?
Răspuns corect: a) Nu poate depăși valoarea pentru care a fost dată viza „Bun de plată”
„În ordonanțarea de plată se înscrie suma care urmează a fi plătită, sumă ce nu poate depăși valoarea pentru care a fost dată viza” — art. 25 alin. (4) din norme
31. Ce presupune ordonanțarea cheltuielilor și în ce an se întocmește ordonanțarea de plată?
Ordonanțarea cheltuielilor presupune: a) întocmirea formularului „Ordonanțare de plată” prevăzut în anexa nr. 2, pe baza documentului care atestă că a fost dată viza „Bun de plată” și a copiei angajamentului legal; b) avizarea/vizarea formularului de către persoanele indicate pe acesta; c) aprobarea formularului avizat/vizat. Suma înscrisă nu poate depăși valoarea pentru care a fost dată viza „Bun de plată”. Ordonanțarea de plată se întocmește și se aprobă în anul bugetar în care se efectuează plata.
„Ordonanțarea de plată se întocmește și se aprobă în anul bugetar în care se efectuează plata.” — art. 25 alin. (3), (4) și (6) din norme
Faza 4 – Plata (art. 27–28)
- Definiție: actul final prin care instituția publică își achită obligațiile față de terți art. 27 alin. 1.
- Modalități: virament (instrumente pe hârtie, electronice sau cu acces la distanță), numerar, debitarea contului, alte modalități prevăzute de lege art. 27 alin. 2.
- Condiție: plata se face numai după angajare, lichidare și ordonanțare; rezervarea creditelor bugetare și ordonanțarea trebuie să fie întocmite în anul curent art. 27 alin. 3.
- Cine semnează documentele de plată: conducătorul compartimentului financiar-contabil și persoana responsabilă cu efectuarea plății; cel puțin conducătorul compartimentului, dacă nu sunt cerute explicit două semnături art. 27 alin. 4.
- Compartiment mic: unde financiar-contabilul are mai puțin de 5 persoane, plata se face de ordonatorul de credite și de persoana împuternicită cu atribuții financiar-contabile art. 27 alin. 5.
- Neplătit până la 31 decembrie: cheltuiala angajată, lichidată și ordonanțată se plătește în contul bugetului anului următor; se revizuiește documentul de fundamentare și se reia ordonanțarea art. 27 alin. 6.
- Ordonanțările vechi: cele întocmite și aprobate în anul anterior își încetează valabilitatea art. 27 alin. 6.
- Angajamente neplătite din motive obiective: se plătesc din creditele bugetare ale anului următor, fără a afecta creditele de angajament ale acelui an art. 27 alin. 8.
- Refuz de viză de control financiar preventiv: plata se poate face prin dispoziția ordonatorului, pe propria răspundere, numai dacă ordonanțarea este aprobată de el și însoțită de actul de decizie internă din O.G. nr. 119/1999 art. 28.
32. În ce condiții se poate efectua plata pentru o operațiune căreia i s-a refuzat viza de control financiar preventiv?
Răspuns corect: c) Prin dispoziție a ordonatorului de credite, pe propria răspundere, dacă ordonanțarea de plată este aprobată de acesta și însoțită de actul de decizie internă
„se poate efectua prin dispoziție a ordonatorului de credite pe propria răspundere a acestuia numai dacă formularul” — art. 28 din norme
33. Cine semnează documentele prin care instituțiile publice efectuează plăți, atunci când se aplică două semnături?
Răspuns corect: c) Conducătorul compartimentului financiar-contabil și persoana responsabilă cu efectuarea plății
„se semnează de conducătorul compartimentului financiar-contabil și persoana responsabilă cu efectuarea plății, angajate ale instituțiilor publice” — art. 27 alin. (4) din norme
34. La instituțiile unde compartimentul financiar-contabil are mai puțin de 5 persoane, cine realizează plata cheltuielilor?
Răspuns corect: a) Ordonatorul de credite și persoana împuternicită cu atribuții financiar-contabile
„plata cheltuielilor se realizează de către ordonatorul de credite și de persoana împuternicită cu atribuții financiar-contabile, angajate ale instituției publice” — art. 27 alin. (5) din norme
35. Ce se întâmplă cu ordonanțările de plată întocmite și aprobate în anul anterior, pentru cheltuielile neplătite până la 31 decembrie?
Răspuns corect: b) Își încetează valabilitatea
„Ordonanțările de plată întocmite și aprobate în anul anterior își încetează valabilitatea.” — art. 27 alin. (6) din norme
Obligații legale, angajamente de la terți, conturi debitate (art. 29–31)
- Când se aplică art. 29: ordonatorul emite un angajament legal ca urmare a unei obligații legale sau la început de an există angajamente din anii precedenți cu plăți în anul curent art. 29 alin. 1.
- Disponibil insuficient: rezervarea se face în limita disponibilului, iar necesarul suplimentar se consemnează separat în documentul de fundamentare art. 29 alin. 3; art. 30 alin. 2.
- Hotărâri judecătorești și arbitrale: documentul de fundamentare îl completează persoanele cu acces la CAB, pe baza adresei de înaintare a documentelor justificative trimise de compartimentele de specialitate art. 29 alin. 4.
- Limita ordonanțării: doar în limita sumelor rezervate din creditele bugetare pentru acea operațiune art. 29 alin. 8; art. 30 alin. 6.
- Angajamente legale emise de terți art. 30 alin. 1: acte normative; titluri executorii, inclusiv europene și notariale; încheieri și procese-verbale ale executorilor judecătorești; titluri de credit; procese-verbale de contravenție și acte de control emise pe numele instituției.
- Când se întocmește documentul de fundamentare: când instituția află că se prefigurează un angajament legal de la un terț sau când intră în posesia lui art. 30 alin. 3.
- Ordinea se schimbă: când instituția intră în posesia documentului, lichidarea are loc înaintea asumării obligației de a plăti art. 30 alin. 5.
- Cont debitat de terți: rezervarea se face cel puțin la nivelul sumei debitate; în ordonanțare se scrie „cont debitat în data de … conform extras de cont …” art. 31 alin. 2 și 4.
- „Bun de plată” mai mic decât suma debitată: instituția face demersurile legale pentru recuperarea diferenței art. 31 alin. 3.
Servicii partajate, acțiuni multianuale, achiziții, acorduri-cadru (art. 32–35)
- Servicii pentru mai multe instituții: pentru instituția contractantă angajamentul legal este contractul, pentru instituția beneficiară este convenția art. 32 alin. 3.
- Acțiuni multianuale: creditele de angajament se pot revizui oricând în perioada de valabilitate a angajamentului legal art. 33 alin. 2.
- Referate de necesitate din trimestrul IV pentru achiziții din anul următor stau la baza emiterii documentelor de fundamentare art. 34 alin. 2.
- Termen la achiziții: documentele de fundamentare se emit după aprobarea bugetului, dar nu mai târziu de data emiterii angajamentului legal art. 34 alin. 4.
- Clauză suspensivă: se completează doar secțiunea A; secțiunea B se completează înainte de semnarea angajamentului legal art. 34 alin. 6.
- Înainte de semnare: se rezervă credite de angajament și bugetare cel puțin la nivelul valorii contractului de achiziție art. 34 alin. 8.
- În contract: codul de angajament se menționează în partea introductivă a contractului art. 34 alin. 11.
- Acordul-cadru: se emite fără rezervare de credite, fiindcă nu generează obligații de plată fără contracte subsecvente; angajamentul legal este fiecare contract subsecvent art. 35 alin. 2.
36. Cum se emite acordul-cadru urmat de contracte subsecvente?
Răspuns corect: c) Fără rezervarea de credite de angajament și credite bugetare
„Acordul-cadru va fi emis fără rezervarea de credite de angajament și credite bugetare, întrucât nu generează obligații de plată în lipsa contractelor subsecvente.” — art. 35 alin. (2) din norme
Contracte pe mai mulți ani, salarii, pensii, subvenții (art. 36–39)
- Contracte pe perioadă nedeterminată sau reînnoite automat: angajarea se face potrivit art. 19, iar rezervările se revizuiesc în fiecare an art. 36 alin. 2–3.
- Salarii: rezervările se revizuiesc în fiecare an cu estimarea obligațiilor de plată ale anului; lichidarea și ordonanțarea se fac pe documente justificative specifice art. 37 alin. 3–4.
- Pensii: rezervările se revizuiesc în fiecare an, pe perioada ianuarie–decembrie a anului curent art. 38 alin. 3.
- Subvenții/transferuri: angajamentul legal este contractul de finanțare, convenția sau actul administrativ de acordare a subvenției art. 39 alin. 2.
- La finele anului: valoarea acestui angajament legal se diminuează la nivelul plăților efective art. 39 alin. 5.
TVA, document întocmit în contul anului următor, agent, fonduri externe (art. 40–46)
- Instituții cu activități economice: taxele și tarifele se încasează la suma totală, inclusiv TVA, iar cheltuielile se execută la sume ce includ TVA art. 40 alin. 2–3.
- Document întocmit la finele anului pentru anul următor: primește dată la momentul întocmirii și arată motivele pentru care demersurile ar fi tardive art. 41 alin. 2.
- Termen: în maximum 3 zile lucrătoare de la începutul anului următor, rezervările se înregistrează cu prioritate în CAB, printr-o revizuire care nu mai cere aprobarea ordonatorului art. 41 alin. 3.
- Instituția care finanțează prin agent: parcurge toate cele patru faze; la „Beneficiar” trece instituția care achită efectiv sumele art. 42 alin. 2–5.
- Instituția-agent: achită sumele fără a parcurge angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata art. 42 alin. 6.
- Fonduri externe nerambursabile și alte conturi de disponibil: operațiunile nu se înregistrează în CAB art. 43 alin. 2; art. 44.
- Titlul 85: sumele virate în conturile „Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent” nu parcurg cele patru faze art. 46.
37. În cât timp de la începutul anului bugetar următor se înregistrează în sistemul de control al angajamentelor rezervările din documentul de fundamentare întocmit la finele anului în contul anului următor?
Răspuns corect: a) În maximum 3 zile lucrătoare
„În maximum 3 zile lucrătoare de la începutul anului bugetar următor se vor înregistra cu prioritate aceste rezervări în sistemul de control al angajamentelor” — art. 41 alin. (3) din norme
Dispoziții tranzitorii și evidența contabilă (art. 47–48)
- Angajamente vechi: instituțiile, altele decât instituțiile-pilot, întocmesc documente de fundamentare și pentru angajamentele legale deja emise și neplătite la intrarea în vigoare art. 47 alin. 1.
- Ordine: un document de fundamentare nou se emite doar după rezervarea creditelor pentru angajamentele deja emise art. 47 alin. 2.
- Proceduri proprii: ordonatorii stabilesc documentele, circuitul lor și persoanele împuternicite pentru cele patru faze și pentru evidența creditelor și angajamentelor art. 48 alin. 1.
- Desemnare: prin act administrativ, ordonatorii desemnează persoanele și înlocuitorii cu atribuții de evidență contabilă; atribuțiile se trec în fișa postului art. 48 alin. 2–3.
- Cine ține evidența: obligatoriu compartimentul financiar-contabil, cu conturile din grupa 80 „Conturi în afara bilanțului” art. 48 alin. 4.
- Conturile folosite art. 48 alin. 4:
- 8071000 „Credite de angajament aprobate” și 8060000 „Credite bugetare aprobate”;
- 8066000 „Angajamente bugetare” și 8072001 „Credite de angajament rezervate” – starea inițială din CAB;
- 8072002 „Credite de angajament angajate” – valoarea proiectului de angajament, în starea definitivare;
- 8067000 „Angajamente legale” – starea derulare.
- Sold la sfârșit de an: contul 8067000 poate rămâne cu sold (contracte neonorate, contracte onorate dar neplătite integral, contracte cu livrare în anii următori etc.) art. 48 alin. 4 lit. d.
- Evidența paralelă: ținerea unei evidențe operative/extracontabile la alte compartimente, inclusiv la controlul financiar preventiv propriu, este opțională art. 48 alin. 5.
38. Cine ține, în mod obligatoriu, evidența contabilă a creditelor de angajament, a creditelor bugetare și a angajamentelor legale?
Răspuns corect: b) Compartimentul financiar-contabil
„se ține în mod obligatoriu de către compartimentul financiar-contabil cu ajutorul conturilor prevăzute la capitolul VII” — art. 48 alin. (4) din norme
Semnătura electronică și formularele (art. 49–51)
- Se pot semna electronic: documentul de fundamentare, nota de la art. 23 alin. (5), angajamentul legal, solicitarea scrisă a ordonatorului privind efectuarea unei plăți suspendate, formularul „Ordonanțare de plată” art. 49 alin. 1.
- Documente justificative electronice: se pot folosi dacă au fost semnate electronic art. 49 alin. 2.
- De la 1 ianuarie 2027: documentul de fundamentare, nota, solicitarea privind plata suspendată și ordonanțarea de plată se întocmesc exclusiv în format electronic și se semnează electronic art. 49 alin. 3.
- Derogare: în situații temeinic justificate, instituțiile din apărare, ordine publică și siguranță națională pot cere derogare Ministerului Finanțelor art. 49 alin. 3.
- Formulare aprobate: „Document de fundamentare” (anexa nr. 1) și „Ordonanțare de plată” (anexa nr. 2), cu instrucțiunile lor art. 50.
39. De la ce dată documentul de fundamentare și formularul „Ordonanțare de plată” se întocmesc exclusiv în format electronic și se semnează electronic?
Răspuns corect: a) De la 1 ianuarie 2027
„Începând cu 1 ianuarie 2027, documentele prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), e) vor fi întocmite exclusiv în format electronic și semnate electronic.” — art. 49 alin. (3) din norme
Anexa nr. 1 – Documentul de fundamentare (instrucțiuni pct. 1–17)
- Numărul unic de înregistrare: rămâne nemodificat la revizuire, indiferent de anul revizuirii (anexa nr. 1, pct. 4).
- Revizuirea: se numerotează în ordine crescătoare; documentul inițial este „Revizuirea 0” (anexa nr. 1, pct. 5).
- Fără semnătura ordonatorului: când se bifează că documentul privește angajamente emise ca urmare a unei obligații legale sau de către un terț; răspunde persoana din compartimentul de specialitate care avizează secțiunea A (anexa nr. 1, pct. 6).
- Secțiunea A: se semnează de una sau mai multe persoane din compartimentul de specialitate; rubrica „Alte avize” este opțională (anexa nr. 1, pct. 12).
- Secțiunea B: se semnează de persoana cu acces la CAB, care răspunde de corectitudinea informațiilor; rubrica „Verificat/Avizat” este opțională (anexa nr. 1, pct. 14–15).
- Aprobarea: ordonatorul de credite sau persoana delegată; prin semnătură se aprobă ambele secțiuni (anexa nr. 1, pct. 16).
Anexa nr. 2 – Ordonanțarea de plată (instrucțiuni pct. 1–20)
- Coloanele tabelului: 1 – cod angajament/indicator/program/cod SSI; 2 – recepții; 3 – plăți anterioare; 4 – sumă ordonanțată la plată; 5 – recepții neplătite = col. 2 – col. 3 – col. 4 (anexa nr. 2).
- Recepții neplătite: nu pot avea valoare negativă (anexa nr. 2, pct. 9).
- Retragere de numerar: rubricile „Cod IBAN beneficiar” și „Cont deschis la” nu se completează; se menționează că plata se face prin casierie (anexa nr. 2, pct. 12–13).
- Restituire de sumă: se emite o nouă ordonanțare, cu suma restituită trecută în col. 4 cu semnul minus (anexa nr. 2, pct. 14).
- Mai multe plăți: se poate întocmi o singură ordonanțare pentru mai multe documente de fundamentare, cu secțiunea de detalii repetată pentru fiecare (anexa nr. 2, pct. 15).
- Cine semnează: persoana din compartimentul de specialitate; persoana cu acces la CAB (pentru col. 1, 2, 3 și 5); controlorul financiar preventiv propriu și cel delegat; ordonatorul de credite sau persoana delegată, care aprobă (anexa nr. 2, pct. 16–19).
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Intrarea în vigoare a ordinului | 1 ianuarie 2026 | art. 2 alin. (1) din ordin |
| Actul abrogat | Ordinul nr. 1.792/2002 | art. 2 alin. (2) din ordin |
| Fazele execuției bugetare | 4: angajare, lichidare, ordonanțare, plată | art. 9 alin. (1) |
| Curs valutar acoperitor | cursul BNR majorat cu până la 5% | art. 1 alin. (1) lit. m) |
| Cod indicator de cheltuieli | 12 caractere numerice | art. 1 alin. (1) lit. d) |
| Cod sector bugetar | două cifre | art. 1 alin. (1) lit. e) |
| Cod sursă de finanțare | o literă | art. 1 alin. (1) lit. f) |
| Persoana din CAB diferită de cea care semnează ordinul de plată | compartiment financiar-contabil cu mai mult de 5 salariați | art. 6 |
| Plata făcută de ordonator și de persoana cu atribuții financiar-contabile | compartiment financiar-contabil cu mai puțin de 5 persoane | art. 27 alin. (5) |
| Cheltuieli neplătite, trecute pe anul următor | neplătite până la 31 decembrie | art. 27 alin. (6) |
| Referate de necesitate pentru achizițiile anului următor | trimestrul IV | art. 34 alin. (2) |
| Înregistrarea în CAB a rezervărilor făcute în contul anului următor | maximum 3 zile lucrătoare de la începutul anului | art. 41 alin. (3) |
| Documente exclusiv electronice, semnate electronic | de la 1 ianuarie 2027 | art. 49 alin. (3) |
| Documentul de fundamentare inițial | „Revizuirea 0” | anexa nr. 1, pct. 5 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 13 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 40 întrebări, cu verificare pe loc și scor.