Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1278/2011
ORDIN nr. 1.278 din 20 aprilie 2011
52 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Rezumat de învățat
Ordinul nr. 1278/2011 al ministrului mediului și pădurilor aprobă Instrucțiunile privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică pentru sursele de ape subterane folosite la alimentarea cu apă potabilă. Arată cum se calculează mărimea zonelor din jurul puțurilor, drenurilor și izvoarelor, pe baza timpului de tranzit al apei. Se cere de obicei la concursurile pentru posturi din apă-canal, gospodărirea apelor, sănătate publică și mediu.
Esențialul, în două minute
- Ordinul aprobă Instrucțiunile privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică pentru sursele subterane de apă potabilă (art. 1 din ordin).
- Nu se aplică gospodăriilor individuale cu debite de până la 0,2 l/s, apelor geotermale și apelor industriale (art. 1 alin. 1).
- Timpul de tranzit normat: 20 de zile pentru zona cu regim sever și 50 de zile pentru zona cu regim de restricție (art. 6).
- Perimetrul de protecție hidrogeologică protejează față de substanțele greu degradabile sau nedegradabile și se calculează pentru 3.650 de zile (art. 7, art. 19).
- Metoda Rehse cere un strat protector de minimum 4 m; la C(a) ≥ 1 se poate renunța la zona cu regim de restricție (art. 8).
- Izvoarele sub 2 l/s au zona cu regim sever de 50 m în amonte și 20 m lateral (art. 17 alin. 2).
- Viteza efectivă a apei se determină experimental, prin trasori, nu prin calcul (art. 18).
- Captări de cel puțin 5 l/s: studiul se elaborează la INHGA; sub 5 l/s doar se expertizează; costurile le suportă deținătorul captării (art. 25).
Capcane la grilă
- Nu confunda 20 de zile (regim sever) cu 50 de zile (regim de restricție) și nici cu 3.650 de zile (perimetrul hidrogeologic) (art. 6, art. 19).
- Nu confunda Rehse (porozitate interstițială, I = 1/H, C(a) ≥ 1) cu Bolsenkotter (fisural și carstic, I = 0,5/H, C(a) maxim 0,5) (art. 8–9).
- Nu confunda Trofin și Hoffmann-Lillich (fără dinamică inițială, i < 0,003) cu Wyssling (cu dinamică inițială) (art. 11).
- Nu confunda izvoarele sub 2 l/s (50 m amonte, 20 m lateral) cu acviferele sub presiune protejate (10 m amonte, aval și lateral) (art. 15, art. 17).
- Nu confunda elaborarea studiului la INHGA (≥ 5 l/s) cu expertizarea lui (sub 5 l/s) (art. 25).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Ordinul de aprobare (art. 1–2 din ordin)
- Ce aprobă: Instrucțiunile privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică, din anexa care face parte integrantă din ordin art. 1.
- Publicare: în Monitorul Oficial al României, Partea I art. 2. Ordinul e semnat de ministrul mediului și pădurilor, la 20 aprilie 2011.
1. Ce aprobă Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1278/2011?
Răspuns corect: b) Instrucțiunile privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică
„Se aprobă Instrucţiunile privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică” — art. 1 din ordin
2. Ce caracter au instrucțiunile pentru sursele de ape minerale utilizate pentru cură internă sau pentru îmbuteliere?
Răspuns corect: a) Caracter de recomandare
„Pentru sursele de ape minerale utilizate pentru cură internă sau pentru îmbuteliere aceste instrucţiuni sunt valabile, însă au caracter de recomandare” — art. 1 alin. (1)
3. Până la ce debit sursele de ape subterane potabile din gospodăriile individuale nu fac obiectul instrucțiunilor?
Răspuns corect: c) 0,2 l/s
„sursele de ape subterane potabile din gospodăriile individuale cu debite de până la 0,2 l/s” — art. 1 alin. (1)
4. La ce fel de poluanți se referă instrucțiunile pentru dimensionarea zonelor de protecție sanitară?
Răspuns corect: a) Numai la poluanții biodegradabili
„Instrucţiunile pentru dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se referă numai la poluanţii biodegradabili” — art. 1 alin. (2)
Domeniul de aplicare și termenii folosiți (art. 1–2)
- Se aplică surselor de ape subterane folosite pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților și a operatorilor economici art. 1 alin. 1.
- Ape minerale pentru cură internă sau îmbuteliere: instrucțiunile sunt valabile, dar au caracter de recomandare art. 1 alin. 1.
- Nu se aplică art. 1 alin. 1:
- surselor de ape geotermale;
- apelor minerale și termominerale folosite în cura externă;
- surselor de apă potabilă din gospodăriile individuale cu debite de până la 0,2 l/s;
- surselor de ape industriale (nepotabile) ale operatorilor economici.
- Poluanți avuți în vedere: dimensionarea zonelor de protecție sanitară se referă numai la poluanții biodegradabili, fără poluanți chimici inhibitori art. 1 alin. 2.
- Poluare cu substanțe nedegradabile sau inhibitoare: se iau măsuri urgente și stricte de înlăturare a sursei, mergând până la oprirea activității operatorului economic poluator art. 1 alin. 2.
- Termeni tehnici: au sensul din STAS 4621-91 (Hidrogeologie – Terminologie); sursele de ape subterane sunt cele din SR 1628/1-1995 – captări prin puțuri (forate sau săpate), prin drenuri și captări de izvoare art. 2 alin. 1–2.
- Zona cu regim sever, zona cu regim de restricție, perimetrul de protecție hidrogeologică: au sensul din HG nr. 930/2005 art. 2 alin. 3.
- Definiții art. 2 alin. 4:
- aluviuni – depozite sedimentare neconsolidate din perioada cuaternară, formate de cursurile de apă (bolovănișuri, pietrișuri, nisipuri, prafuri, argile);
- atenuarea poluării – diminuarea concentrației poluanților în apa subterană prin dispersie, filtrare, biodegradare, adsorbție etc.;
- izotropia acviferului – caracteristicile hidraulice sunt aceleași indiferent de direcție;
- modelarea matematică – model analitic (soluții exacte în cazuri idealizate) sau numeric (soluții aproximative acceptabile în practică);
- testarea acviferului – determinarea parametrilor și a debitului exploatabil prin extragerea sau adăugarea de apă, de obicei printr-un foraj, cu măsurarea nivelului (inclusiv în piezometre);
- vulnerabilitatea la poluare – riscul potențial de contaminare a apelor subterane, care depinde de sol, stratele protectoare, zona nesaturată și saturată și natura poluanților.
5. Ce măsură se poate lua, la limită, dacă se constată poluare cu substanțe nedegradabile biologic?
Răspuns corect: b) Oprirea activității operatorului economic poluator
„se vor lua măsuri urgente şi stricte de înlăturare a sursei de poluare, mergând până la oprirea activităţii operatorului economic poluator” — art. 1 alin. (2)
6. Ce reprezintă, potrivit instrucțiunilor, izotropia acviferului?
Răspuns corect: c) Situația în care caracteristicile hidraulice ale acviferului sunt invariabile indiferent de direcție
„izotropia acviferului - situaţia în care caracteristicile hidraulice ale acviferului sunt invariabile indiferent de direcţie” — art. 2 alin. (4) lit. c)
7. Cum este definită vulnerabilitatea la poluare?
Răspuns corect: a) Riscul potențial de contaminare a apelor subterane
„vulnerabilitatea la poluare - riscul potenţial de contaminare a apelor subterane” — art. 2 alin. (4) lit. f)
8. Ce este atenuarea poluării?
Răspuns corect: b) Procesul de diminuare a concentrației poluanților în apa subterană, ca urmare a dispersiei, filtrării, biodegradării, adsorbției etc.
„atenuarea poluării - procesul de diminuare a concentraţiei poluanţilor în apa subterană” — art. 2 alin. (4) lit. b)
Condiții și criterii de dimensionare (art. 3–4)
- Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească zonele art. 3:
- protecție față de contaminarea microbiologică și chimică, ținând seama de capacitatea epuratoare a solului și rocilor;
- la substanțe greu degradabile sau nedegradabile – suficient timp de intervenție prin măsuri de depoluare.
- Criteriile de dimensionare art. 4 alin. 1:
- caracteristicile morfologice, litostratigrafice și structural-tectonice ale zonei;
- caracteristicile hidrogeologice și tipul acviferului;
- condițiile la limită ale acviferului;
- vulnerabilitatea la poluare a acviferului;
- timpul de tranzit al unei particule de apă potențial poluate, de la intrarea în sol până la captare;
- regimul de exploatare a captărilor prin puțuri sau drenuri.
- Analiza: fiecare captare se analizează după toate criteriile, chiar dacă unul singur e determinant la alegerea metodei art. 4 alin. 2.
9. Enumerați criteriile luate în considerare la dimensionarea zonelor de protecție.
Se iau în considerare: caracteristicile morfologice, litostratigrafice și structural-tectonice ale zonei; caracteristicile hidrogeologice și tipul acviferului; condițiile la limită ale acviferului; vulnerabilitatea la poluare a acviferului; timpul de tranzit al unei particule de apă potențial poluate de la pătrunderea în sol până la captare; regimul de exploatare a captărilor prin puțuri sau drenuri.
„la dimensionarea zonelor de protecţie se vor lua în considerare următoarele criterii” — art. 4 alin. (1)
Principiul, timpii de tranzit și perimetrul hidrogeologic (art. 5–7)
- Principiul fundamental: prevenirea și combaterea poluării surselor de ape subterane art. 5.
- Alegerea metodei depinde de tipul acviferului (freatic sau de adâncime, cu sau fără dinamică inițială), de tipul rocii magazin (porozitate interstițială sau fisuri/goluri carstice) și de dimensiunile și tipul captării art. 5.
- Timpul de tranzit normat – regim sever: 20 de zile – asigură protecția împotriva efectelor imediate ale activității umane art. 6.
- Timpul de tranzit normat – regim de restricție: 50 de zile – asigură reducerea naturală a contaminărilor microbiologice sau cu substanțe ușor degradabile art. 6.
- Perimetrul de protecție hidrogeologică: arealul dintre domeniile de alimentare și de descărcare a apelor subterane (izvoare, drenuri, foraje); protejează față de substanțele greu degradabile sau nedegradabile și asigură regenerarea debitului captat art. 7.
10. Care este principiul fundamental al dimensionării și instituirii zonelor de protecție?
Răspuns corect: c) Prevenirea și combaterea poluării surselor de ape subterane
„Principiul fundamental al dimensionării şi instituirii zonelor de protecţie este acela de a preveni şi combate poluarea surselor de ape subterane” — art. 5
11. Care este timpul de tranzit normat pentru zona de protecție sanitară cu regim sever?
Răspuns corect: a) 20 de zile
„20 de zile (timp care asigură protecţia împotriva efectelor imediate ale activităţii umane), în cazul zonei de protecţie sanitară cu regim sever” — art. 6
12. Care este timpul de tranzit normat pentru zona de protecție sanitară cu regim de restricție?
Răspuns corect: c) 50 de zile
„50 de zile (timp care asigură reducerea naturală a unor eventuale contaminări microbiologice” — art. 6
13. Ce rol are perimetrul de protecție hidrogeologică?
Răspuns corect: b) Protecția față de substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile și regenerarea debitului prelevat
„are rolul de a asigura protecţia faţă de substanţe poluante greu degradabile sau nedegradabile şi regenerarea debitului prelevat” — art. 7
Autoepurarea în zona nesaturată: metodele Rehse și Bolsenkotter (art. 8–9)
- Metoda Rehse – pentru acviferele cu porozitate interstițială; condiții: strat protector de minimum 4 m în toată zona cu regim de restricție, iar calculul se face numai pentru stratele aflate sub adâncimea de 4 m art. 8 alin. 1.
- Indicele I = 1/H, unde H e grosimea necesară autoepurării pentru fiecare tip de rocă (tabelul nr. 1): de ex. argile – 2 m, nisip mare – 15 m, bolovăniș – 50 m art. 8 alin. 2.
- Capacitatea de autoepurare C(a) = suma grosimilor straturilor înmulțite cu indicii lor art. 8 alin. 3:
- C(a) ≥ 1 – autoepurare completă; se poate renunța la zona cu regim de restricție;
- C(a) < 1 – autoepurare parțială; timpul rămas în zona saturată este t(s) = 50 · [1 − C(a)] zile.
- Câte zone se instituie art. 8 alin. 3:
- t(s) ≤ 20 de zile – o singură zonă, cu regim sever, calculată cu t = 20 de zile;
- 20 < t(s) ≤ 25 de zile – tot o singură zonă, cu regim sever, dar cu t = t(s);
- t(s) > 25 de zile – ambele zone: regim sever pentru 20 de zile și regim de restricție pentru t(s).
- Metoda Bolsenkotter – pentru acviferele fisurale și carstice; completează metoda Rehse, cu indicele I = 0,5/H (tabelul nr. 2: marne – 10 m, calcare – 200 m) art. 9 alin. 1.
- C(a) maxim = 0,5 pentru siguranță; dacă rezultă mai mult, se consideră 0,5 art. 9 alin. 2.
- C(a) = 0,5 – o singură zonă, cu regim sever, calculată pentru t(s) = 25 de zile; C(a) < 0,5 – ambele zone (sever 20 de zile, restricție t(s)) art. 9 alin. 2.
- Strat acoperitor din roci neconsolidate peste acviferul fisural/carstic: se aplică metoda Rehse, cu condiția unui strat de minimum 4 m în întreaga zonă cu regim de restricție art. 9 alin. 3.
14. Ce grosime minimă trebuie să aibă stratul protector pentru aplicarea metodei Rehse?
Răspuns corect: b) 4 m
„există un strat protector cu grosimea minimă de 4 m în toată aria corespunzătoare zonei de protecţie sanitară cu regim de restricţie” — art. 8 alin. (1) lit. a)
15. Ce se întâmplă dacă, la metoda Rehse, C(a) ≥ 1?
Răspuns corect: a) Autoepurarea e completă și se poate renunța la zona cu regim de restricție
„Dacă C(a) ≥ 1, se estimează că autoepurarea apei în zona nesaturată este completă, fiind posibilă renunţarea la instituirea zonei de protecţie sanitară cu regim de restricţie” — art. 8 alin. (3)
16. Ce zone se instituie dacă timpul de tranzit rămas t(s) este mai mare de 25 de zile?
Răspuns corect: c) Ambele zone de protecție sanitară
„Dacă t(s) > 25 de zile, se vor institui ambele zone de protecţie sanitară” — art. 8 alin. (3)
17. Ce metodă se utilizează în cazul acviferelor fisurale și carstice pentru capacitatea de autoepurare?
Răspuns corect: b) Metoda Bolsenkotter
„În cazul acviferelor fisurale şi carstice, la care capacitatea de autoepurare a apelor în zona formaţiunilor acoperitoare este mai mică decât în cazul rocilor cu porozitate interstiţială, se va utiliza metoda Bolsenkotter” — art. 9 alin. (1)
Metode pentru captările prin puțuri (art. 10–11)
- Clase de metode pentru acviferele cu porozitate interstițială: analitice, grafice și numerice; alegerea după complexitatea geologică, mișcarea apei și dimensiunile captării art. 10.
- Metoda Trofin – acvifere uniforme, omogene, izotrope, fără dinamică inițială (gradient hidraulic i < 0,003); D = radical din Q·t / (M·n(e)·π) art. 11 pct. 1.
- Forma zonei la Trofin: cerc cu centrul în puț și raza egală cu D art. 11 pct. 1.
- Acvifer cu nivel liber: M se înlocuiește cu H − s(0)/2 (s(0) = denivelarea în foraj) art. 11 pct. 1 și 3.
- Metoda Hoffmann-Lillich – puțuri perfecte, acvifere omogene și izotrope, fără dinamică inițială (i < 0,003); se bazează pe un gradient hidraulic mediu i(m) din conul de depresiune art. 11 pct. 2.
- Hoffmann-Lillich e iterativă: se aleg distanțe l până când l coincide cu D; limita zonei este tot un cerc art. 11 pct. 2.
- Metoda Wyssling – acvifer omogen și izotrop, cu dinamică inițială; întâi se determină zona de apel: lățimea B = Q/(K·M·i), lățimea în dreptul forajului b = B/2, raza de alimentare aval x(0) art. 11 pct. 3.
- Wyssling – aval: dacă D(v) iese mai mare decât x(0), distanța de protecție în aval se consideră x(0) art. 11 pct. 3.
- Wyssling – lateral: D(l) se calculează ca la Trofin, dar nu poate fi mai mare decât b (B/2) art. 11 pct. 3.
18. În ce caz se aplică metoda Trofin?
Răspuns corect: c) Acvifere uniforme, omogene și izotrope, fără dinamică inițială (i < 0,003)
„Metoda Trofin, care se aplică în cazul acviferelor uniforme, omogene şi izotrope, fără dinamică iniţială (gradientul hidraulic i < 0,003)” — art. 11 pct. 1
19. Ce formă au zonele de protecție obținute prin metoda Trofin?
Răspuns corect: a) Formă circulară, cu centrul în puț
„Zonele de protecţie obţinute prin această metodă sunt de formă circulară, având centrul în punctul în care se află puţul” — art. 11 pct. 1
20. Care metodă analitică se folosește pentru un acvifer omogen și izotrop cu dinamică inițială?
Răspuns corect: b) Metoda Wyssling
„Metoda Wyssling, care consideră acviferul omogen şi izotrop, cu dinamică iniţială” — art. 11 pct. 3
21. La metoda Wyssling, ce distanță de protecție se ia în aval dacă D(v) rezultă mai mare decât x(0)?
Răspuns corect: c) x(0)
„În acest caz, distanţa de protecţie în aval va fi considerată x(0)” — art. 11 pct. 3
Drenuri, metode grafice și numerice (art. 12–14)
- Captări prin drenuri (în strat cu nivel liber) – trei situații după gradientul hidraulic i art. 12:
- i ≤ 0,003 – apa intră simetric pe ambele părți ale drenului;
- 0,003 < i până la 0,01 – apa curge spre dren numai dinspre amonte;
- i > 0,01 – acvifer subțire cu pantă mare; viteza de intrare în dren = viteza apei în strat; D = K·i·t / n(e).
- Metodele grafice (Sauty și Thiery, Van Waegeningh și Van Duijvenboden, Pettyjohn, Zamfirescu etc.): distanțele se află prin interpolare, pe nomograme art. 13.
- Metodele numerice – pentru puțuri, drenuri și izvoare; cer un volum mare de date experimentale art. 14.
- Etapele metodelor numerice: I – câmpul sarcinilor piezometrice, cu un model de curgere; II – simularea transportului de poluanți și desenarea izocronelor în jurul captării art. 14.
22. La captările prin drenuri, pentru i ≤ 0,003, cum se admite că intră apa în dren?
Răspuns corect: a) Simetric, pe ambele părți ale drenului
„i ≤ 0,003. Se admite intrarea simetrică a apei pe ambele părţi ale drenului” — art. 12 pct. 1
23. Ce se admite la captările prin drenuri când gradientul hidraulic este i > 0,01?
Răspuns corect: b) Viteza de intrare a apei în dren este egală cu viteza apei în strat
„se admite că viteza de intrare a apei în dren este egală cu viteza apei în strat” — art. 12 pct. 3
24. Pe ce se bazează metodele grafice de dimensionare a zonelor de protecție?
Răspuns corect: c) Pe interpolare, utilizând reprezentări grafice (nomograme)
„determinarea distanţelor de protecţie prin interpolare, utilizându-se reprezentări grafice (nomograme)” — art. 13
Cazuri speciale: nivel liber, sub presiune, infiltrație prin mal, izvoare (art. 15–18)
- Nivel liber până la 4,0 m adâncime: nu se ia în calcul timpul de tranzit de la suprafața solului până la zona saturată; peste 4,0 m se ține seama de stratele acoperitoare, ca la art. 8 art. 15 alin. 1.
- Acvifere sub presiune bine protejate (parcurs vertical ≥ 50 de zile, alimentare dincolo de izocrona de 50 de zile): numai zona cu regim sever, de 10 m amonte, aval și lateral art. 15 alin. 2.
- Expertiza obligatorie a studiului hidrogeologic în acest caz: la INHGA – Laboratorul de studii și cercetări hidrogeologice; se verifică și proiectul de foraj art. 15 alin. 2.
- Interdicții la foraj: nu se captează în același foraj strate din complexe acvifere diferite; stratele diferite se izolează prin cimentare; freaticul se izolează complet art. 15 alin. 2.
- Captări cu infiltrație prin mal: captarea se amplasează la o distanță minimă față de râu corespunzătoare izocronei de 20 de zile art. 16.
- Dacă distanța nu e posibilă: apa se tratează ca la sursele de suprafață sau tot bazinul râului din amonte primește un regim special de restricție art. 16.
- Captări de izvor: analiză complexă, cu accent pe cartarea hidrogeologică de detaliu art. 17 alin. 1.
- Izvoare cu debit mediu sub 2 l/s: zona cu regim sever – 50 m în amonte și 20 m lateral, de o parte și de alta; zona de restricție – în general pe cea mai apropiată linie de cumpănă a apelor de suprafață art. 17 alin. 2.
- Izvoare cu debit peste 2 l/s: metodologia pentru drenuri sau metoda marcării cu trasori art. 17 alin. 3.
- Viteza efectivă a apei trebuie determinată experimental, nu prin calcul, prin marcări cu trasori, cel puțin la captările importante art. 18.
25. Până la ce adâncime a nivelului hidrostatic, la acviferele cu nivel liber, nu se ia în calcul timpul de tranzit de la suprafața solului până la zona saturată?
Răspuns corect: b) 4,0 m
„ale căror niveluri hidrostatice se situează la adâncimi de până la 4,0 m, la dimensionarea zonelor de protecţie sanitară nu se va lua în calcul timpul de tranzit” — art. 15 alin. (1)
26. Ce dimensiuni are zona cu regim sever la acviferele sub presiune bine protejate, prevăzute la art. 15 alin. (2)?
Răspuns corect: a) 10 m amonte, aval și lateral față de sursă
„care va avea dimensiunile de 10 m amonte, aval şi lateral faţă de sursă” — art. 15 alin. (2)
27. Ce nu se acceptă la proiectarea forajului, potrivit art. 15 alin. (2)?
Răspuns corect: c) Captarea de strate acvifere aparținând unor complexe acvifere diferite în același foraj
„nu se va accepta captarea de strate acvifere aparţinând unor complexe acvifere diferite în cazul aceluiaşi foraj” — art. 15 alin. (2)
28. La captările cu infiltrație prin mal, la ce distanță minimă față de râu se amplasează captarea?
Răspuns corect: b) Corespunzătoare izocronei de 20 de zile
„amplasându-se captarea la o distanţă minimă faţă de râu corespunzătoare izocronei de 20 de zile” — art. 16
Delimitarea perimetrului de protecție hidrogeologică (art. 19)
- Trei metode: analiza complexă hidrostructurală, metoda hidrodinamică, modelarea matematică a curgerii apei subterane art. 19.
- Materiale grafice analizate art. 19 pct. 1:
- harta topografică, la 1:25.000 sau 1:50.000;
- harta geologică, la 1:200.000 sau 1:50.000;
- harta hidrogeologică cu direcția de curgere (hidroizohipse);
- secțiunile hidrogeologice;
- harta surselor de poluare existente și potențiale.
- Limitele perimetrului art. 19 pct. 1:
- amonte – limita de dezvoltare a depozitelor acviferului (zona de alimentare);
- aval – raza de influență (conul de depresiune) a captării;
- lateral – linii de curent neinfluențate de conul captării;
- rețeaua hidrografică și cumpăna de ape pot fi limite;
- albia minoră a râurilor (Legea apelor nr. 107/1996) nu face parte din perimetru.
- Metoda hidrodinamică – acvifere freatice și de adâncime exploatate prin foraje; se folosește metoda Wyssling pentru un timp de tranzit de minimum 3.650 de zile art. 19 pct. 2.
- Modelarea matematică – pentru foraje, drenuri și izvoare; etape: model conceptual, fundamentare matematică, model de curgere și model de transport de masă; timpul de tranzit considerat este tot de 3.650 de zile art. 19 pct. 3.
29. Ce timp de tranzit minim trebuie asigurat la determinarea perimetrului de protecție hidrogeologică prin metoda hidrodinamică?
Răspuns corect: c) 3.650 de zile
„astfel încât să fie asigurat un timp de tranzit în subteran de minimum 3.650 de zile pentru orice substanţă nedegradabilă sau greu degradabilă” — art. 19 pct. 2
30. Face parte albia minoră a râurilor din perimetrul de protecție hidrogeologică?
Răspuns corect: a) Nu, nu face parte
„albia minoră a râurilor, aşa cum este definită de Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, nu face parte din perimetrul de protecţie hidrogeologică” — art. 19 pct. 1 lit. e)
31. La ce scară poate fi harta topografică analizată pentru delimitarea perimetrului de protecție hidrogeologică?
Răspuns corect: b) 1:25.000 sau 1:50.000
„harta topografică la o scară convenabilă, 1:25.000 sau 1:50.000, pe care sunt amplasate lucrările de captare” — art. 19 pct. 1 lit. a)
32. Enumerați materialele grafice analizate pentru delimitarea perimetrului de protecție hidrogeologică prin metoda analizei complexe hidrostructurale.
Se analizează: harta topografică (1:25.000 sau 1:50.000) cu lucrările de captare; harta geologică (1:200.000 sau 1:50.000) cu vârsta și extinderea formațiunilor; harta hidrogeologică cu direcția de curgere a apei subterane, pe baza hidroizohipselor; secțiunile hidrogeologice cu legăturile hidraulice cu alte hidrostructuri, după caz; harta cu localizarea surselor de poluare existente și potențiale.
„harta cu localizarea surselor de poluare existente şi potenţiale din zona de studiu” — art. 19 pct. 1
Acvifere fisurale și carstice; grupuri de puțuri (art. 20–24)
- Timpul de tranzit e mai puțin relevant la acviferele fisurale și carstice, fiindcă nu au loc aceleași procese de filtrare, adsorbție și biodegradare; se pune accent pe celelalte criterii art. 20.
- Cercetări de teren minuțioase cerute în studiul hidrogeologic: cartare de detaliu, teste hidrodinamice, studii microtectonice, trasori, electrometrie, studii geochimice art. 21.
- Acvifere uniform fisurate (rețea deasă de fisuri mici) – se asimilează cu cele cu porozitate interstițială art. 22 alin. 1.
- Acvifere din masive eruptive – analizate mai ales după vulnerabilitate; în zonele de protecție intră toate suprafețele de pe care apa din precipitații se infiltrează art. 22 alin. 2.
- Acvifere carstice – metoda cea mai indicată: modelarea matematică; în domeniul de alimentare intră și văile seci, poliile și dolinele art. 23 alin. 1.
- Carst – regim sever: pe baza timpului de tranzit de 20 de zile, cu contururi neregulate, mai extinse pe direcțiile preferențiale de curgere art. 23 alin. 2.
- Carst – regim de restricție: toate ariile care pot periclita direct apele (goluri carstice, polii, doline, văi seci); excepțional se poate renunța la ea dacă acviferul e bine acoperit art. 23 alin. 3.
- Carst – perimetrul hidrogeologic: cuprinde în totalitate bazinul carstic amonte de captare art. 23 alin. 4.
- Captări mari și complexe – modelare matematică; captări mici – metodele de la art. 11 și 12 art. 24 alin. 1.
- Grup de puțuri în interferență pe suprafață restrânsă – tratat ca un singur puț mare, în centrul virtual al grupului, cu debitul egal cu suma debitelor art. 24 alin. 2.
- Puțuri pe arie extinsă, la limita interferenței – se recomandă modelarea matematică art. 24 alin. 3.
- Puțuri depărtate – zone calculate separat; la suprapuneri se ia limita exterioară art. 24 alin. 4.
33. Care este metoda cea mai indicată pentru dimensionarea zonelor de protecție la acviferele carstice?
Răspuns corect: a) Modelarea matematică
„metoda cea mai indicată pentru dimensionarea zonelor de protecţie este modelarea matematică” — art. 23 alin. (1)
34. Ce cuprinde perimetrul de protecție hidrogeologică la acviferele carstice?
Răspuns corect: b) În totalitate bazinul carstic amonte de captare, precum și unele zone adiacente
„Perimetrul de protecţie hidrogeologică va cuprinde în totalitate bazinul carstic amonte de captare” — art. 23 alin. (4)
35. Cum poate fi tratat un grup de puțuri în interferență, amplasate pe o suprafață restrânsă?
Răspuns corect: c) Ca un puț singular cu diametru mare, în centrul virtual al grupului, cu debitul egal cu suma debitelor
„poate fi tratată ca un puţ singular, cu diametru mare, amplasat în centrul virtual al grupului de puţuri” — art. 24 alin. (2)
Dispoziții finale (art. 25)
- Captări cu debit ≥ 5 l/s: studiile hidrogeologice se elaborează în cadrul ANAR – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor – Laboratorul de studii și cercetări hidrogeologice art. 25 alin. 1.
- Captări cu debit sub 5 l/s: studiile se expertizează în cadrul aceluiași laborator art. 25 alin. 2.
- Costurile elaborării sau expertizării studiilor le suportă deținătorul captării art. 25 alin. 3.
- Anexele nr. 1–3 fac parte integrantă din instrucțiuni art. 25 alin. 4.
36. Pentru captările de ape potabile cu debite exploatate de cel puțin 5 l/s, unde se elaborează studiile hidrogeologice?
Răspuns corect: a) În cadrul ANAR – INHGA – Laboratorul de studii și cercetări hidrogeologice
„cu debite exploatate mai mari sau egale cu 5 l/s, studiile hidrogeologice care fundamentează instituirea zonelor de protecţie vor fi elaborate în cadrul Administraţiei Naţionale” — art. 25 alin. (1)
37. Cine suportă costurile pentru elaborarea sau expertizarea studiilor hidrogeologice?
Răspuns corect: b) Deținătorul captării
„vor fi suportate de către deţinătorul captării” — art. 25 alin. (3)
38. Cine elaborează sau expertizează studiile hidrogeologice pentru captările de ape potabile și cine suportă costurile?
Pentru captările cu debite exploatate mai mari sau egale cu 5 l/s, studiile se elaborează în cadrul Administrației Naționale „Apele Române” – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor – Laboratorul de studii și cercetări hidrogeologice. Pentru debite mai mici de 5 l/s, studiile se expertizează în cadrul aceluiași laborator. Costurile sunt suportate de deținătorul captării.
„cu debite exploatate mai mici de 5 l/s, vor fi expertizate în cadrul Administraţiei Naţionale” — art. 25 alin. (1)–(3)
39. Ce cuprind cele trei părți ale studiului hidrogeologic?
Prima parte cuprinde analiza condițiilor hidrogeologice ale zonei, descrierea captării și a regimului ei de exploatare, după criteriile de la art. 4. A doua parte redă metodele de dimensionare utilizate, amplasamentul și dimensiunile zonelor de protecție propuse. A treia parte indică măsurile specifice de întreprins în zonele de protecție, cerute de impactul activităților antropice.
„În a doua parte vor fi redate metodele de dimensionare utilizate, amplasamentul şi dimensiunile zonelor de protecţie propuse” — anexa nr. 1 art. 2
Anexa nr. 1 – Studiul hidrogeologic (art. 1–3)
- Baza instituirii zonelor: numai un studiu hidrogeologic complex, făcut pe cercetări de teren și laborator, de unități abilitate de Ministerul Mediului și Pădurilor art. 1.
- Cele trei părți ale studiului art. 2:
- I – condițiile hidrogeologice, descrierea captării și a regimului de exploatare;
- II – metodele de dimensionare, amplasamentul și dimensiunile zonelor propuse;
- III – măsurile specifice din zonele de protecție, cerute de activitățile antropice.
- Datele de bază art. 3: A – stratele acoperitoare; B – sistemul acvifer; C – captarea; D – activitatea antropică din zonă.
- La captările prin puțuri: evoluția debitelor, nivelurilor și calității apei cel puțin pentru ultimul an art. 3 lit. C.
- La drenuri: analize lunare ale calității apei (indicatori toxici și microbiologici), cel puțin pentru ultimul an hidrologic art. 3 lit. C.
- Activitatea antropică: densitatea populației, utilizarea terenurilor, obiectivele poluante, rețelele locale de urmărire a poluării, studiile despre poluare art. 3 lit. D.
40. Pe baza a ce se face instituirea zonelor de protecție, potrivit anexei nr. 1?
Răspuns corect: c) Numai pe baza unui studiu hidrogeologic complex
„instituirea zonelor de protecţie se va face numai pe baza unui studiu hidrogeologic complex” — anexa nr. 1 art. 1
41. Ce cuprinde a treia parte a studiului hidrogeologic?
Răspuns corect: a) Măsurile specifice de întreprins în cadrul zonelor de protecție
„Cea de a treia parte a documentaţiei va indica măsurile specifice de întreprins în cadrul zonelor de protecţie” — anexa nr. 1 art. 2
42. Cât de des se analizează calitatea apei la captările prin drenuri, potrivit datelor din studiul hidrogeologic?
Răspuns corect: b) Lunar
„evoluţia debitelor exploatate şi a calităţii apei (analize lunare incluzând indicatorii toxici specifici zonei respective” — anexa nr. 1 art. 3 lit. C
43. Enumerați sursele de ape subterane care nu fac obiectul Instrucțiunilor aprobate prin Ordinul nr. 1278/2011.
Nu fac obiectul instrucțiunilor: sursele de ape geotermale; sursele de ape minerale și termominerale folosite în cura externă; sursele de ape subterane potabile din gospodăriile individuale cu debite de până la 0,2 l/s; sursele de ape industriale (nepotabile) ale operatorilor economici.
„Nu fac obiectul prezentelor instrucţiuni sursele de ape geotermale, sursele de ape minerale şi termominerale folosite în cura externă” — art. 1 alin. (1)
Anexa nr. 2 – Valori orientative (pct. 1–2)
- Coeficientul de filtrație K (m/zi): argilă, cretă, caolin – sub 0,5; silt, loess, sol – 0,5–1,0; nisip – de la 1,5 până la 125,0, după granulație; bolovăniș – peste 100,0 pct. 1.
- Porozitatea eficace n(e) (%): argilă 1,0–10,0; silt 15,0–25,0; nisip 10,0–30,0; pietriș 15,0–30,0; gresii, psamite 3,0–35,0; cretă 2,0–12,1 pct. 2.
44. În ce anexă a instrucțiunilor sunt prezentate valorile orientative ale porozității eficace n(e), în funcție de granulometria stratului acvifer captat?
Răspuns corect: c) Anexa nr. 2
„valori orientative pentru acest parametru, în funcţie de granulometria stratului acvifer captat, sunt prezentate în anexa nr. 2” — art. 11 pct. 1; anexa nr. 2
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Gospodării individuale excluse | debite până la 0,2 l/s | art. 1 alin. 1 |
| Timp de tranzit – zona cu regim sever | 20 de zile | art. 6 |
| Timp de tranzit – zona cu regim de restricție | 50 de zile | art. 6 |
| Strat protector minim (Rehse) | 4 m | art. 8 alin. 1 |
| Autoepurare completă (Rehse) | C(a) ≥ 1 | art. 8 alin. 3 |
| O singură zonă, regim sever | t(s) ≤ 25 de zile | art. 8 alin. 3 |
| C(a) maxim (Bolsenkotter) | 0,5 | art. 9 alin. 2 |
| Fără dinamică inițială (Trofin, Hoffmann-Lillich) | i < 0,003 | art. 11 |
| Drenuri – curgere doar din amonte / pantă mare | i până la 0,01 / i > 0,01 | art. 12 |
| Nivel liber fără timp de tranzit în zona nesaturată | până la 4,0 m | art. 15 alin. 1 |
| Zona sever la acvifer sub presiune protejat | 10 m amonte, aval și lateral | art. 15 alin. 2 |
| Izvoare sub 2 l/s – zona cu regim sever | 50 m amonte, 20 m lateral | art. 17 alin. 2 |
| Perimetrul de protecție hidrogeologică | 3.650 de zile | art. 19 |
| Studiu elaborat la INHGA / doar expertizat | ≥ 5 l/s / sub 5 l/s | art. 25 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 21 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 52 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).