Întrebări din Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1278/2011
ORDIN nr. 1.278 din 20 aprilie 2011. Alege răspunsul și apasă „Verifică”: afli pe loc dacă e corect și vezi fraza din lege din care vine. Scorul se adună sus.
Întrebări grilă
1. Ce aprobă Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1278/2011?
Răspuns corect: b) Instrucțiunile privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică
„Se aprobă Instrucţiunile privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică” — art. 1 din ordin
2. Ce caracter au instrucțiunile pentru sursele de ape minerale utilizate pentru cură internă sau pentru îmbuteliere?
Răspuns corect: a) Caracter de recomandare
„Pentru sursele de ape minerale utilizate pentru cură internă sau pentru îmbuteliere aceste instrucţiuni sunt valabile, însă au caracter de recomandare” — art. 1 alin. (1)
3. Până la ce debit sursele de ape subterane potabile din gospodăriile individuale nu fac obiectul instrucțiunilor?
Răspuns corect: c) 0,2 l/s
„sursele de ape subterane potabile din gospodăriile individuale cu debite de până la 0,2 l/s” — art. 1 alin. (1)
4. La ce fel de poluanți se referă instrucțiunile pentru dimensionarea zonelor de protecție sanitară?
Răspuns corect: a) Numai la poluanții biodegradabili
„Instrucţiunile pentru dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se referă numai la poluanţii biodegradabili” — art. 1 alin. (2)
5. Ce măsură se poate lua, la limită, dacă se constată poluare cu substanțe nedegradabile biologic?
Răspuns corect: b) Oprirea activității operatorului economic poluator
„se vor lua măsuri urgente şi stricte de înlăturare a sursei de poluare, mergând până la oprirea activităţii operatorului economic poluator” — art. 1 alin. (2)
6. Ce reprezintă, potrivit instrucțiunilor, izotropia acviferului?
Răspuns corect: c) Situația în care caracteristicile hidraulice ale acviferului sunt invariabile indiferent de direcție
„izotropia acviferului - situaţia în care caracteristicile hidraulice ale acviferului sunt invariabile indiferent de direcţie” — art. 2 alin. (4) lit. c)
7. Cum este definită vulnerabilitatea la poluare?
Răspuns corect: a) Riscul potențial de contaminare a apelor subterane
„vulnerabilitatea la poluare - riscul potenţial de contaminare a apelor subterane” — art. 2 alin. (4) lit. f)
8. Ce este atenuarea poluării?
Răspuns corect: b) Procesul de diminuare a concentrației poluanților în apa subterană, ca urmare a dispersiei, filtrării, biodegradării, adsorbției etc.
„atenuarea poluării - procesul de diminuare a concentraţiei poluanţilor în apa subterană” — art. 2 alin. (4) lit. b)
9. Care este principiul fundamental al dimensionării și instituirii zonelor de protecție?
Răspuns corect: c) Prevenirea și combaterea poluării surselor de ape subterane
„Principiul fundamental al dimensionării şi instituirii zonelor de protecţie este acela de a preveni şi combate poluarea surselor de ape subterane” — art. 5
10. Care este timpul de tranzit normat pentru zona de protecție sanitară cu regim sever?
Răspuns corect: a) 20 de zile
„20 de zile (timp care asigură protecţia împotriva efectelor imediate ale activităţii umane), în cazul zonei de protecţie sanitară cu regim sever” — art. 6
11. Care este timpul de tranzit normat pentru zona de protecție sanitară cu regim de restricție?
Răspuns corect: c) 50 de zile
„50 de zile (timp care asigură reducerea naturală a unor eventuale contaminări microbiologice” — art. 6
12. Ce rol are perimetrul de protecție hidrogeologică?
Răspuns corect: b) Protecția față de substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile și regenerarea debitului prelevat
„are rolul de a asigura protecţia faţă de substanţe poluante greu degradabile sau nedegradabile şi regenerarea debitului prelevat” — art. 7
13. Ce grosime minimă trebuie să aibă stratul protector pentru aplicarea metodei Rehse?
Răspuns corect: b) 4 m
„există un strat protector cu grosimea minimă de 4 m în toată aria corespunzătoare zonei de protecţie sanitară cu regim de restricţie” — art. 8 alin. (1) lit. a)
14. Ce se întâmplă dacă, la metoda Rehse, C(a) ≥ 1?
Răspuns corect: a) Autoepurarea e completă și se poate renunța la zona cu regim de restricție
„Dacă C(a) ≥ 1, se estimează că autoepurarea apei în zona nesaturată este completă, fiind posibilă renunţarea la instituirea zonei de protecţie sanitară cu regim de restricţie” — art. 8 alin. (3)
15. Ce zone se instituie dacă timpul de tranzit rămas t(s) este mai mare de 25 de zile?
Răspuns corect: c) Ambele zone de protecție sanitară
„Dacă t(s) > 25 de zile, se vor institui ambele zone de protecţie sanitară” — art. 8 alin. (3)
16. Ce metodă se utilizează în cazul acviferelor fisurale și carstice pentru capacitatea de autoepurare?
Răspuns corect: b) Metoda Bolsenkotter
„În cazul acviferelor fisurale şi carstice, la care capacitatea de autoepurare a apelor în zona formaţiunilor acoperitoare este mai mică decât în cazul rocilor cu porozitate interstiţială, se va utiliza metoda Bolsenkotter” — art. 9 alin. (1)
17. Ce valoare maximă se consideră pentru siguranță la capacitatea de autoepurare C(a) în metoda Bolsenkotter?
Răspuns corect: a) 0,5
„atunci C(a) va fi considerat egal cu 0,5” — art. 9 alin. (2)
18. În ce caz se aplică metoda Trofin?
Răspuns corect: c) Acvifere uniforme, omogene și izotrope, fără dinamică inițială (i < 0,003)
„Metoda Trofin, care se aplică în cazul acviferelor uniforme, omogene şi izotrope, fără dinamică iniţială (gradientul hidraulic i < 0,003)” — art. 11 pct. 1
19. Ce formă au zonele de protecție obținute prin metoda Trofin?
Răspuns corect: a) Formă circulară, cu centrul în puț
„Zonele de protecţie obţinute prin această metodă sunt de formă circulară, având centrul în punctul în care se află puţul” — art. 11 pct. 1
20. Care metodă analitică se folosește pentru un acvifer omogen și izotrop cu dinamică inițială?
Răspuns corect: b) Metoda Wyssling
„Metoda Wyssling, care consideră acviferul omogen şi izotrop, cu dinamică iniţială” — art. 11 pct. 3
21. La metoda Wyssling, ce distanță de protecție se ia în aval dacă D(v) rezultă mai mare decât x(0)?
Răspuns corect: c) x(0)
„În acest caz, distanţa de protecţie în aval va fi considerată x(0)” — art. 11 pct. 3
22. La captările prin drenuri, pentru i ≤ 0,003, cum se admite că intră apa în dren?
Răspuns corect: a) Simetric, pe ambele părți ale drenului
„i ≤ 0,003. Se admite intrarea simetrică a apei pe ambele părţi ale drenului” — art. 12 pct. 1
23. Ce se admite la captările prin drenuri când gradientul hidraulic este i > 0,01?
Răspuns corect: b) Viteza de intrare a apei în dren este egală cu viteza apei în strat
„se admite că viteza de intrare a apei în dren este egală cu viteza apei în strat” — art. 12 pct. 3
24. Pe ce se bazează metodele grafice de dimensionare a zonelor de protecție?
Răspuns corect: c) Pe interpolare, utilizând reprezentări grafice (nomograme)
„determinarea distanţelor de protecţie prin interpolare, utilizându-se reprezentări grafice (nomograme)” — art. 13
25. Până la ce adâncime a nivelului hidrostatic, la acviferele cu nivel liber, nu se ia în calcul timpul de tranzit de la suprafața solului până la zona saturată?
Răspuns corect: b) 4,0 m
„ale căror niveluri hidrostatice se situează la adâncimi de până la 4,0 m, la dimensionarea zonelor de protecţie sanitară nu se va lua în calcul timpul de tranzit” — art. 15 alin. (1)
26. Ce dimensiuni are zona cu regim sever la acviferele sub presiune bine protejate, prevăzute la art. 15 alin. (2)?
Răspuns corect: a) 10 m amonte, aval și lateral față de sursă
„care va avea dimensiunile de 10 m amonte, aval şi lateral faţă de sursă” — art. 15 alin. (2)
27. Ce nu se acceptă la proiectarea forajului, potrivit art. 15 alin. (2)?
Răspuns corect: c) Captarea de strate acvifere aparținând unor complexe acvifere diferite în același foraj
„nu se va accepta captarea de strate acvifere aparţinând unor complexe acvifere diferite în cazul aceluiaşi foraj” — art. 15 alin. (2)
28. La captările cu infiltrație prin mal, la ce distanță minimă față de râu se amplasează captarea?
Răspuns corect: b) Corespunzătoare izocronei de 20 de zile
„amplasându-se captarea la o distanţă minimă faţă de râu corespunzătoare izocronei de 20 de zile” — art. 16
29. Ce dimensiuni are zona cu regim sever pentru captările de izvoare cu debite medii sub 2 l/s?
Răspuns corect: a) 50 m în amonte și 20 m lateral, de o parte și de alta
„având dimensiunile de 50 m în amonte pe direcţia fluxului subteran care alimentează izvorul şi de 20 m lateral” — art. 17 alin. (2)
30. Cum trebuie determinată viteza efectivă de mișcare a apei subterane?
Răspuns corect: c) Experimental, prin metoda marcărilor cu trasori
„este foarte important ca aceasta să fie determinată experimental, şi nu prin calcul, utilizându-se metoda marcărilor cu trasori” — art. 18
31. Ce timp de tranzit minim trebuie asigurat la determinarea perimetrului de protecție hidrogeologică prin metoda hidrodinamică?
Răspuns corect: c) 3.650 de zile
„astfel încât să fie asigurat un timp de tranzit în subteran de minimum 3.650 de zile pentru orice substanţă nedegradabilă sau greu degradabilă” — art. 19 pct. 2
32. Face parte albia minoră a râurilor din perimetrul de protecție hidrogeologică?
Răspuns corect: a) Nu, nu face parte
„albia minoră a râurilor, aşa cum este definită de Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, nu face parte din perimetrul de protecţie hidrogeologică” — art. 19 pct. 1 lit. e)
33. La ce scară poate fi harta topografică analizată pentru delimitarea perimetrului de protecție hidrogeologică?
Răspuns corect: b) 1:25.000 sau 1:50.000
„harta topografică la o scară convenabilă, 1:25.000 sau 1:50.000, pe care sunt amplasate lucrările de captare” — art. 19 pct. 1 lit. a)
34. Care este metoda cea mai indicată pentru dimensionarea zonelor de protecție la acviferele carstice?
Răspuns corect: a) Modelarea matematică
„metoda cea mai indicată pentru dimensionarea zonelor de protecţie este modelarea matematică” — art. 23 alin. (1)
35. Ce cuprinde perimetrul de protecție hidrogeologică la acviferele carstice?
Răspuns corect: b) În totalitate bazinul carstic amonte de captare, precum și unele zone adiacente
„Perimetrul de protecţie hidrogeologică va cuprinde în totalitate bazinul carstic amonte de captare” — art. 23 alin. (4)
36. Cum poate fi tratat un grup de puțuri în interferență, amplasate pe o suprafață restrânsă?
Răspuns corect: c) Ca un puț singular cu diametru mare, în centrul virtual al grupului, cu debitul egal cu suma debitelor
„poate fi tratată ca un puţ singular, cu diametru mare, amplasat în centrul virtual al grupului de puţuri” — art. 24 alin. (2)
37. Pentru captările de ape potabile cu debite exploatate de cel puțin 5 l/s, unde se elaborează studiile hidrogeologice?
Răspuns corect: a) În cadrul ANAR – INHGA – Laboratorul de studii și cercetări hidrogeologice
„cu debite exploatate mai mari sau egale cu 5 l/s, studiile hidrogeologice care fundamentează instituirea zonelor de protecţie vor fi elaborate în cadrul Administraţiei Naţionale” — art. 25 alin. (1)
38. Cine suportă costurile pentru elaborarea sau expertizarea studiilor hidrogeologice?
Răspuns corect: b) Deținătorul captării
„vor fi suportate de către deţinătorul captării” — art. 25 alin. (3)
39. Pe baza a ce se face instituirea zonelor de protecție, potrivit anexei nr. 1?
Răspuns corect: c) Numai pe baza unui studiu hidrogeologic complex
„instituirea zonelor de protecţie se va face numai pe baza unui studiu hidrogeologic complex” — anexa nr. 1 art. 1
40. Ce cuprinde a treia parte a studiului hidrogeologic?
Răspuns corect: a) Măsurile specifice de întreprins în cadrul zonelor de protecție
„Cea de a treia parte a documentaţiei va indica măsurile specifice de întreprins în cadrul zonelor de protecţie” — anexa nr. 1 art. 2
41. Cât de des se analizează calitatea apei la captările prin drenuri, potrivit datelor din studiul hidrogeologic?
Răspuns corect: b) Lunar
„evoluţia debitelor exploatate şi a calităţii apei (analize lunare incluzând indicatorii toxici specifici zonei respective” — anexa nr. 1 art. 3 lit. C
42. În ce anexă a instrucțiunilor sunt prezentate valorile orientative ale porozității eficace n(e), în funcție de granulometria stratului acvifer captat?
Răspuns corect: c) Anexa nr. 2
„valori orientative pentru acest parametru, în funcţie de granulometria stratului acvifer captat, sunt prezentate în anexa nr. 2” — art. 11 pct. 1; anexa nr. 2
Subiecte cu răspuns scris
1. Enumerați sursele de ape subterane care nu fac obiectul Instrucțiunilor aprobate prin Ordinul nr. 1278/2011.
Nu fac obiectul instrucțiunilor: sursele de ape geotermale; sursele de ape minerale și termominerale folosite în cura externă; sursele de ape subterane potabile din gospodăriile individuale cu debite de până la 0,2 l/s; sursele de ape industriale (nepotabile) ale operatorilor economici.
„Nu fac obiectul prezentelor instrucţiuni sursele de ape geotermale, sursele de ape minerale şi termominerale folosite în cura externă” — art. 1 alin. (1)
Cum ai răspuns?
2. Enumerați criteriile luate în considerare la dimensionarea zonelor de protecție.
Se iau în considerare: caracteristicile morfologice, litostratigrafice și structural-tectonice ale zonei; caracteristicile hidrogeologice și tipul acviferului; condițiile la limită ale acviferului; vulnerabilitatea la poluare a acviferului; timpul de tranzit al unei particule de apă potențial poluate de la pătrunderea în sol până la captare; regimul de exploatare a captărilor prin puțuri sau drenuri.
„la dimensionarea zonelor de protecţie se vor lua în considerare următoarele criterii” — art. 4 alin. (1)
Cum ai răspuns?
3. Care sunt timpii de tranzit normați pentru zonele de protecție sanitară și ce asigură fiecare?
Pentru zona de protecție sanitară cu regim sever timpul de tranzit normat este de 20 de zile, timp care asigură protecția împotriva efectelor imediate ale activității umane. Pentru zona cu regim de restricție este de 50 de zile, timp care asigură reducerea naturală a unor eventuale contaminări microbiologice sau impurificări chimice cu substanțe ușor degradabile.
„20 de zile (timp care asigură protecţia împotriva efectelor imediate ale activităţii umane), în cazul zonei de protecţie sanitară cu regim sever” — art. 6
Cum ai răspuns?
4. Definiți perimetrul de protecție hidrogeologică și arătați ce rol are.
Perimetrul de protecție hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare și de descărcare la suprafață și/sau în subteran a apelor subterane prin emergențe naturale (izvoare), drenuri și foraje. Are rolul de a asigura protecția față de substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile și regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare. Pentru determinarea lui se consideră un timp de tranzit de 3.650 de zile.
„Perimetrul de protecţie hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare şi de descărcare la suprafaţă” — art. 7, art. 19
Cum ai răspuns?
5. Ce dimensiuni are zona de protecție sanitară cu regim sever la captările de izvoare cu debite medii sub 2 l/s și unde se poziționează zona cu regim de restricție?
Zona cu regim sever are 50 m în amonte, pe direcția fluxului subteran care alimentează izvorul, și 20 m lateral, de o parte și de alta față de captare. Zona cu regim de restricție se poziționează în funcție de vulnerabilitatea și de condițiile la limită ale acviferului, în general pe cea mai apropiată linie de cumpănă a apelor de suprafață.
„se va poziţiona în funcţie de vulnerabilitatea şi de condiţiile la limită ale acviferului respectiv, în general pe cea mai apropiată linie de cumpănă a apelor de suprafaţă” — art. 17 alin. (2)
Cum ai răspuns?
6. Ce se face în cazul captărilor cu infiltrație prin mal, când captarea nu poate fi amplasată la distanța corespunzătoare izocronei de 20 de zile față de râu?
Când acest lucru nu este posibil (la râurile cu albii majore înguste sau la captările deja în funcțiune), fie apa se tratează ca în cazul surselor de suprafață, fie întregul bazin hidrografic al râului, în amonte de captare, este supus unui regim special de restricție pentru prevenirea poluării.
„fie se va proceda la tratarea apei ca şi în cazul surselor de suprafaţă, fie întregul bazin hidrografic al râului” — art. 16
Cum ai răspuns?
7. Enumerați materialele grafice analizate pentru delimitarea perimetrului de protecție hidrogeologică prin metoda analizei complexe hidrostructurale.
Se analizează: harta topografică (1:25.000 sau 1:50.000) cu lucrările de captare; harta geologică (1:200.000 sau 1:50.000) cu vârsta și extinderea formațiunilor; harta hidrogeologică cu direcția de curgere a apei subterane, pe baza hidroizohipselor; secțiunile hidrogeologice cu legăturile hidraulice cu alte hidrostructuri, după caz; harta cu localizarea surselor de poluare existente și potențiale.
„harta cu localizarea surselor de poluare existente şi potenţiale din zona de studiu” — art. 19 pct. 1
Cum ai răspuns?
8. Cine elaborează sau expertizează studiile hidrogeologice pentru captările de ape potabile și cine suportă costurile?
Pentru captările cu debite exploatate mai mari sau egale cu 5 l/s, studiile se elaborează în cadrul Administrației Naționale „Apele Române” – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor – Laboratorul de studii și cercetări hidrogeologice. Pentru debite mai mici de 5 l/s, studiile se expertizează în cadrul aceluiași laborator. Costurile sunt suportate de deținătorul captării.
„cu debite exploatate mai mici de 5 l/s, vor fi expertizate în cadrul Administraţiei Naţionale” — art. 25 alin. (1)–(3)
Cum ai răspuns?
9. Ce cuprind cele trei părți ale studiului hidrogeologic?
Prima parte cuprinde analiza condițiilor hidrogeologice ale zonei, descrierea captării și a regimului ei de exploatare, după criteriile de la art. 4. A doua parte redă metodele de dimensionare utilizate, amplasamentul și dimensiunile zonelor de protecție propuse. A treia parte indică măsurile specifice de întreprins în zonele de protecție, cerute de impactul activităților antropice.
„În a doua parte vor fi redate metodele de dimensionare utilizate, amplasamentul şi dimensiunile zonelor de protecţie propuse” — anexa nr. 1 art. 2
Cum ai răspuns?
10. Enumerați caracteristicile activității antropice din zona analizată care stau la baza studiului hidrogeologic.
Studiul are la bază: densitatea populației; modul de utilizare a terenurilor (regimul irigațiilor, fertilizărilor și ierbicidărilor etc.); localizarea obiectivelor poluante și potențial poluante, contaminanții specifici, zonele poluate; rețelele locale de urmărire a poluării și datele furnizate de acestea; rezultatele studiilor efectuate privind fenomenele de poluare din zonă.
„modul de utilizare a terenurilor (regimul irigaţiilor, fertilizărilor şi ierbicidărilor etc.)” — anexa nr. 1 art. 3 lit. D
Cum ai răspuns?
Întrebările sunt de antrenament, făcute din textul actului valabil la 21 octombrie 2026. Nu sunt subiecte oficiale de concurs. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne.
Site-ul merge la fel și fără.
Am vrea să numărăm vizitele, ca să știm ce pagini sunt utile. Statisticile nu pornesc până nu accepți. Ce se pune, exact.