O.U.G. nr. 1/1999
Privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență
43 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Rezumat de învățat
O.U.G. nr. 1/1999 stabilește când și cum se instituie starea de asediu și starea de urgență, cine le declară, cine coordonează măsurile, ce drepturi nu pot fi niciodată restrânse și ce sancțiuni se aplică celor care nu respectă măsurile. Se cere de obicei la concursurile din instituțiile publice, spitale, primării și structurile de ordine publică și situații de urgență.
Esențialul, în două minute
- Starea de asediu are măsuri politice, militare, economice și sociale, contra pericolelor la suveranitatea și integritatea statului; starea de urgență are măsuri politice, economice și de ordine publică (art. 2–3).
- Starea de urgență se instituie pentru pericole la securitatea națională (lit. a) sau pentru calamități și dezastre (lit. b) (art. 3).
- Durata maximă: starea de asediu 60 de zile, starea de urgență 30 de zile (art. 5).
- Le instituie Președintele României prin decret contrasemnat de primul-ministru, care cere încuviințarea Parlamentului în cel mult 5 zile (art. 10, art. 12).
- Sunt interzise oricând: limitarea dreptului la viață, tortura, condamnarea pentru fapte neprevăzute de lege și restrângerea accesului liber la justiție (art. 3^2).
- Coordonează: MApN la starea de asediu, Ministerul Administrației și Internelor la urgența de securitate, Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență la calamități (art. 17–19).
- Toate persoanele fizice și juridice trebuie să respecte măsurile; operatorii de utilități asigură continuitatea serviciilor esențiale (art. 9).
- Nerespectarea art. 9: amendă 100–5.000 lei pentru persoane fizice și 1.000–70.000 lei pentru persoane juridice (art. 28).
Capcane la grilă
- Nu confunda 60 de zile (asediu) cu 30 de zile (urgență); tot 60 de zile are și informarea Parlamentului după încetare (art. 5, art. 34).
- Nu confunda două ore (difuzarea decretului la radio-TV) cu 24 de ore (transmiterea repetată) și cu 5 zile (cererea de încuviințare) (art. 11–12).
- Nu confunda emitenții ordonanțelor militare: la asediu ministrul apărării naționale sau șeful Statului Major al Apărării, la urgență ministrul afacerilor interne (art. 23).
- Nu confunda urgența de securitate (lit. a, coordonată de minister) cu urgența de calamități (lit. b, gestionată de Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență) (art. 18–19).
- Încetarea înainte de termen se face prin decret, cu încuviințarea prealabilă a Parlamentului, nu automat (art. 16).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Ce sunt starea de asediu și starea de urgență (art. 1–3)
- Situații de criză: ambele privesc situații de criză care impun măsuri excepționale, în caz de pericole grave pentru apărarea țării și securitatea națională, pentru democrația constituțională ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre art. 1.
- Starea de asediu = ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, militară, economică, socială și de altă natură, pe tot teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale art. 2.
- scopul: adaptarea capacității de apărare a țării, inclusiv apărarea cibernetică;
- la pericole grave, actuale sau iminente, care amenință suveranitatea, independența, unitatea ori integritatea teritorială a statului.
- Starea de urgență = ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică, pe tot teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale, în două situații art. 3:
- lit. a) pericole grave actuale sau iminente privind securitatea națională (inclusiv securitatea cibernetică) ori funcționarea democrației constituționale;
- lit. b) iminența producerii ori producerea unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.
- Diferența de natură: starea de asediu are și măsuri militare; starea de urgență are măsuri de ordine publică art. 2, art. 3.
1. Care dintre următoarele este interzisă pe durata stării de asediu și a stării de urgență?
Răspuns corect: b) Restrângerea accesului liber la justiție
„d) restrângerea accesului liber la justiție.” — art. 3^2 lit. d)
2. În ce caz limitarea dreptului la viață nu este interzisă pe durata acestor stări?
Răspuns corect: c) Când decesul este rezultatul unor acte licite de război
„limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război” — art. 3^2 lit. a)
3. Ce natură au măsurile excepționale ale stării de urgență, potrivit definiției?
Răspuns corect: c) Politică, economică și de ordine publică
„Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică” — art. 3
4. Definiți starea de asediu.
Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, militară, economică, socială și de altă natură, aplicabile pe întreg teritoriul țării ori în unele unități administrativ-teritoriale. Ea se instituie pentru adaptarea capacității de apărare a țării, inclusiv apărarea cibernetică, la pericole grave, actuale sau iminente, care amenință suveranitatea, independența, unitatea ori integritatea teritorială a statului.
„Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, militară, economică, socială și de altă natură” — art. 2
Limite, drepturi interzise de restrâns și durată (art. 3^1–5)
- Proporționalitate: cele două stări se instituie și se mențin numai în măsura cerută de situația care le determină și cu respectarea obligațiilor internaționale ale României art. 3^1.
- Interdicții absolute pe durata ambelor stări art. 3^2:
- limitarea dreptului la viață, cu excepția deceselor rezultate din acte licite de război;
- tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante;
- condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare de dreptul național sau internațional;
- restrângerea accesului liber la justiție.
- Restrângerea altor drepturi: exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale poate fi restrâns, cu excepția celor de la art. 3^2, numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituție art. 4.
- Durata maximă: starea de asediu – cel mult 60 de zile; starea de urgență – cel mult 30 de zile art. 5.
5. Definiți starea de urgență și enumerați situațiile în care se instituie.
Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică, aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale. Se instituie: a) când există pericole grave actuale sau iminente privind securitatea națională a României, inclusiv securitatea cibernetică, ori funcționarea democrației constituționale; b) în caz de iminență a producerii ori de producere a unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.
„iminența producerii ori producerea unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre” — art. 3
6. Enumerați ce este interzis pe durata stării de asediu și a stării de urgență.
Sunt interzise: a) limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război; b) tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante; c) condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional; d) restrângerea accesului liber la justiție.
„condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional” — art. 3^2
7. Pe ce perioadă maximă se poate institui starea de asediu?
Răspuns corect: a) Cel mult 60 de zile
„Starea de asediu se poate institui pe o perioadă de cel mult 60 de zile” — art. 5
8. Pe ce perioadă maximă se poate institui starea de urgență?
Răspuns corect: b) Cel mult 30 de zile
„iar starea de urgență, pe o perioadă de cel mult 30 de zile” — art. 5
Autoritățile și obligațiile tuturor (art. 7, 9)
- Transfer de atribuții: la instituire, unele atribuții ale administrației publice centrale de specialitate și ale administrației locale trec la autoritățile militare și la alte autorități publice prevăzute în decret art. 7 alin. 1.
- Autoritățile civile continuă atribuțiile netransferate și au obligația să sprijine autoritățile care au preluat atribuții art. 7 alin. 2.
- Obligația generală: conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice și persoanele fizice trebuie să respecte și să aplice toate măsurile din ordonanță, din actele conexe și din ordonanțele militare sau ordine art. 9 alin. 1.
- Servicii esențiale: conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor care asigură servicii de utilitate publică trebuie să asigure continuitatea serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele de apărare art. 9 alin. 2, în domeniile:
- energetic, sănătate, agricultură și alimentație;
- alimentare cu apă, comunicații și transporturi.
9. Ce obligație au autoritățile civile ale administrației publice după instituirea stării?
Răspuns corect: b) Continuă exercitarea atribuțiilor netransferate și acordă sprijin autorităților care au preluat atribuții
„continuă exercitarea atribuțiilor care nu au fost transferate autorităților prevăzute la alin. (1) și au obligația de a acorda sprijin acestora” — art. 7 alin. (2)
10. Ce obligație au conducătorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică (energie, sănătate, apă etc.)?
Răspuns corect: a) Să asigure continuitatea furnizării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate apărării
„au obligația de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate apărării” — art. 9 alin. (2)
11. Ce obligații au persoanele fizice și juridice pe durata stării de asediu sau de urgență și cum se sancționează nerespectarea lor?
Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în ordonanță, în actele normative conexe și în ordonanțele militare sau în ordine. Nerespectarea constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 5.000 lei pentru persoane fizice și de la 1.000 lei la 70.000 lei pentru persoane juridice.
„precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de urgență” — art. 9 alin. (1), art. 28
Instituirea, încuviințarea și încetarea (art. 10–16)
- Cine instituie: Președintele României, prin decret contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial art. 10.
- Informarea populației: decretul se aduce neîntârziat la cunoștință prin mass-media, împreună cu măsurile urgente, care intră imediat în vigoare; se difuzează la radio și TV în cel mult două ore de la semnare și se transmite repetat în primele 24 de ore art. 11.
- Încuviințarea Parlamentului: în cel mult 5 zile de la instituire, Președintele cere Parlamentului încuviințarea art. 12.
- Neîncuviințare: dacă Parlamentul nu încuviințează, Președintele revocă de îndată decretul, iar măsurile își încetează aplicabilitatea art. 13.
- Conținutul decretului art. 14:
- motivele, zona și perioada;
- măsurile de primă urgență;
- drepturile și libertățile al căror exercițiu se restrânge;
- autoritățile militare și civile desemnate și competențele lor;
- alte prevederi, dacă e necesar.
- Prelungire și arie: Președintele, cu încuviințarea Parlamentului, poate prelungi durata și poate extinde sau restrânge aria; prelungirile respectă limitele de la art. 5 art. 15.
- Încetarea are loc la data din decretul de instituire sau de prelungire art. 16 alin. 1.
- Încetare înainte de termen: dacă pericolul a fost înlăturat, prin decret, cu încuviințarea prealabilă a Parlamentului art. 16 alin. 2.
12. Cine instituie starea de asediu sau starea de urgență?
Răspuns corect: c) Președintele României, prin decret contrasemnat de primul-ministru
„se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României” — art. 10
13. În ce termen solicită Președintele României Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate?
Răspuns corect: a) În cel mult 5 zile de la instituire
„În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, Președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate.” — art. 12
14. În cât timp de la semnare se difuzează decretul de instituire pe posturile de radio și televiziune?
Răspuns corect: b) În cel mult două ore
„Decretul se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare” — art. 11
15. Ce se întâmplă dacă Parlamentul nu încuviințează starea instituită?
Răspuns corect: c) Președintele României revocă de îndată decretul, iar măsurile își încetează aplicabilitatea
„Președintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-și aplicabilitatea” — art. 13
Cine coordonează măsurile (art. 17–19, 21–22)
- Starea de asediu: coordonarea revine, în principal, Ministerului Apărării Naționale art. 17.
- Starea de urgență pentru securitate art. 3 lit. a: coordonarea revine Ministerului Administrației și Internelor art. 18 alin. 1.
- Poliția Comunitară poate fi militarizată și lucrează în subordinea acestui minister art. 18 alin. 2;
- MApN sprijină, la cerere, în baza aprobării CSAT art. 18 alin. 3, numai în misiuni pentru care are pregătirea și dotarea corespunzătoare art. 18 alin. 4.
- Starea de urgență pentru calamități art. 3 lit. b: gestionarea revine Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, sub conducerea ministrului administrației și internelor și în coordonarea primului-ministru art. 19.
- CSAT poate trece unitățile militare în trepte superioare ale capacității de luptă; cheltuielile le asigură Guvernul din Fondul de rezervă bugetară art. 21 alin. 1–2.
- Rezerviști și prestări de servicii: instituțiile de apărare, ordine publică și securitate pot concentra rezerviști sau pot chema persoane fizice apte de muncă pentru prestări de servicii în interes public art. 21 alin. 3.
- CSAT poate prelungi durata îndeplinirii îndatoririlor militare ale cetățenilor art. 22.
16. Cărui minister îi revine, în principal, coordonarea aplicării măsurilor pe durata stării de asediu?
Răspuns corect: a) Ministerului Apărării Naționale
„Coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decretul de instituire a stării de asediu revine, în principal, Ministerului Apărării Naționale.” — art. 17
17. Cine gestionează măsurile pe durata stării de urgență instituite pentru calamități (art. 3 lit. b)?
Răspuns corect: b) Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență
„gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență” — art. 19
18. În cazul stării de urgență instituite pentru securitate națională, cine poate fi militarizat?
Răspuns corect: b) Poliția Comunitară
„Poliția Comunitară poate fi militarizată, în totalitate sau numai în anumite unități administrativ-teritoriale” — art. 18 alin. (2)
19. Cui revine coordonarea măsurilor în fiecare dintre cele trei situații (stare de asediu, stare de urgență pentru securitate, stare de urgență pentru calamități)?
Pe durata stării de asediu, coordonarea revine, în principal, Ministerului Apărării Naționale. La starea de urgență instituită în temeiul art. 3 lit. a) (securitate națională), coordonarea revine Ministerului Administrației și Internelor. La starea de urgență instituită în temeiul art. 3 lit. b) (calamități), gestionarea revine Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, sub conducerea nemijlocită a ministrului administrației și internelor și în coordonarea primului-ministru.
„coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administrației și Internelor” — art. 17–19
Atribuțiile autorităților militare și publice (art. 20, 20^1)
- Planuri: întocmesc planurile de acțiune și de ridicare graduală a capacității de luptă art. 20 lit. a.
- Arme și muniții: dispun depunerea temporară a armelor, munițiilor și explozivilor la poliție (înapoiate la încetare) și închiderea temporară a firmelor care vând arme art. 20 lit. b.
- Circulația: limitează sau interzic circulația vehiculelor sau persoanelor în anumite zone ori ore și eliberează permise de liberă circulație art. 20 lit. c; pot interzice circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe anumite rute art. 20 lit. o.
- Controale și razii asupra unor persoane sau locuri art. 20 lit. d–e.
- Adunări publice: au dreptul exclusiv de a autoriza adunările, manifestațiile sau marșurile art. 20 lit. f.
- Evacuare: evacuează persoanele a căror prezență nu se justifică și dirijează persoanele evacuate sau refugiate, ținând evidența lor art. 20 lit. g–h.
- Informații și mass-media: informațiile despre stare (cu excepția celor despre dezastre) se publică numai cu avizul autorităților militare; mass-media transmit cu prioritate mesajele lor art. 20 lit. i; pot suspenda temporar publicații sau emisiuni art. 20 lit. k.
- Localuri publice: pot închide temporar benzinării, restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii de asociații art. 20 lit. j.
- Pază militară la stațiile de apă, energie, gaze, la sediile radio-TV publice și la obiectivele strategice; la nevoie opresc temporar alimentarea cu gaze, energie și apă potabilă art. 20 lit. l.
- Raționalizare a alimentelor și a altor produse de strictă necesitate art. 20 lit. m.
- Ordonanțe militare sau ordine, obligatorii conform legii art. 20 lit. n, art. 20^1.
20. Cine are dreptul exclusiv de a autoriza adunările publice, manifestațiile sau marșurile pe durata acestor stări?
Răspuns corect: c) Autoritățile militare și celelalte autorități publice prevăzute la art. 7 alin. (1)
„să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor” — art. 20 lit. f)
21. La ce organe se depun temporar armele, munițiile și materialele explozive aflate asupra populației?
Răspuns corect: a) La organele de poliție de pe raza județului sau a municipiului București
„să dispună depunerea temporară, la organele de poliție de pe raza județului sau a municipiului București, a armelor, munițiilor și materialelor explozive” — art. 20 lit. b)
22. Ce informații despre starea de asediu sau de urgență se pot da publicității fără avizul autorităților militare?
Răspuns corect: b) Cele referitoare la dezastre
„cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare” — art. 20 lit. i)
23. Enumerați cinci atribuții ale autorităților militare și ale celorlalte autorități publice pe durata acestor stări.
Printre atribuții: să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze permise de liberă circulație; să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri și razii; să evacueze persoanele a căror prezență nu se justifică; să dispună închiderea temporară a unor stații de carburanți, restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri; să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate; să emită ordonanțe militare sau ordine.
„să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore” — art. 20
Ordonanțele militare și ordinele (art. 23–24)
- Stare de asediu pe tot teritoriul: le emite ministrul apărării naționale sau șeful Statului Major al Apărării art. 23 alin. 1 pct. 1 lit. a.
- Stare de asediu în anumite UAT: comandanții de mari unități împuterniciți de șeful Statului Major al Apărării art. 23 alin. 1 pct. 1 lit. b.
- Stare de urgență pe tot teritoriul: ministrul afacerilor interne sau înlocuitorul său de drept art. 23 alin. 1 pct. 2 lit. a.
- Stare de urgență în anumite UAT: ofițerii împuterniciți de ministrul afacerilor interne art. 23 alin. 1 pct. 2 lit. b.
- Cauze cibernetice: emitenții cer avizul prealabil și consultativ al Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică art. 23 alin. 2.
- Ordine: pe durata stării de urgență, conducătorii altor autorități prevăzute în decret pot emite ordine sau pot împuternici persoane art. 23^1.
- Cuprinsul ordonanței militare sau ordinului art. 24:
- titlul și numărul; autoritatea emitentă; baza legală; perioada de aplicare;
- regulile și măsurile speciale din zonă și sancțiunile pentru nerespectare;
- autoritatea care asigură aplicarea; modul de aducere la cunoștința populației;
- data, ștampila și semnătura emitentului.
24. Cine emite ordonanțele militare când starea de asediu a fost instituită pe întregul teritoriu al țării?
Răspuns corect: c) Ministrul apărării naționale sau șeful Statului Major al Apărării
„de ministrul apărării naționale sau de șeful Statului Major al Apărării, când starea de asediu a fost instituită pe întregul teritoriu al țării” — art. 23 alin. (1) pct. 1 lit. a)
25. Cine emite ordonanțele militare când starea de urgență a fost instituită pe întregul teritoriu al țării?
Răspuns corect: a) Ministrul afacerilor interne sau înlocuitorul de drept al acestuia
„de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul de drept al acestuia, când starea de urgență a fost instituită pe întregul teritoriu al țării” — art. 23 alin. (1) pct. 2 lit. a)
26. Al cui aviz prealabil și consultativ îl cer emitenții ordonanțelor militare când măsura privește securitatea sau apărarea cibernetică?
Răspuns corect: b) Al Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică
„emitenții ordonanțelor militare solicită avizul prealabil și consultativ al Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică” — art. 23 alin. (2)
27. Ce elemente cuprinde o ordonanță militară sau un ordin?
Ordonanța militară sau ordinul cuprinde: titlul și numărul; autoritatea emitentă; baza legală a emiterii; perioada de aplicare; regulile și măsurile speciale care se dispun în zonă, precum și sancțiunile aplicabile pentru nerespectare; autoritatea abilitată să asigure aplicarea și respectarea dispozițiilor; modul de aducere la cunoștința populației; data, ștampila și semnătura autorității emitente.
„autoritatea abilitată să asigure aplicarea și respectarea dispozițiilor acesteia” — art. 24
Măsuri specifice fiecărei stări (art. 25–26)
- Stare de asediu art. 25:
- aplicarea planurilor de acțiune și de cooperare;
- închiderea frontierei de stat (în întregime sau în zonă) și controlul intensificat la punctele care rămân deschise;
- amplificarea producției operatorilor cu produse militare (Planul de mobilizare a economiei naționale pentru apărare);
- prioritate la transporturi, comunicații, produse și infrastructură pentru forțele de apărare;
- măsuri pregătitoare pentru mobilizare și război; intensificarea protecției civile;
- rechiziționarea de bunuri, potrivit legii.
- Stare de urgență pentru securitate art. 3 lit. a: aplicarea planurilor, prioritate la transporturi și resurse pentru apărare, închiderea frontierei, rechiziționarea de bunuri art. 26 alin. 1.
- Stare de urgență pentru calamități art. 3 lit. b: autoritățile, operatorii economici și populația sunt obligate să respecte legile speciale pe domeniu și măsurile autorităților competente art. 26 alin. 2.
28. Enumerați măsurile care se pot dispune pe durata stării de asediu.
Se pot dispune: aplicarea planurilor de acțiune specifice și de cooperare aprobate; închiderea frontierei de stat în întregime sau în zonă și intensificarea controlului la punctele de trecere care rămân deschise; amplificarea producției operatorilor economici cu atribuții în produse militare; organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor, comunicațiilor, produselor și infrastructurii pentru forțele de apărare; măsuri pregătitoare pentru mobilizare și război; intensificarea măsurilor de protecție civilă; rechiziționarea de bunuri, potrivit legii.
„intensificarea măsurilor organizatorice și de pregătire pentru protecția civilă” — art. 25
Sancțiuni (art. 27–30)
- Tipuri de răspundere: încălcarea ordonanței, a ordonanțelor militare sau a ordinelor atrage răspundere disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz art. 27.
- Contravenția: nerespectarea art. 9 se amendează art. 28:
- persoane fizice: de la 100 lei la 5.000 lei;
- persoane juridice: de la 1.000 lei la 70.000 lei.
- Cine constată: persoanele împuternicite de ministrul apărării naționale sau, după caz, de ministrul administrației și internelor art. 29.
- Regim juridic: se aplică O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor art. 30.
- Produse accizabile confiscate (alcool, băuturi alcoolice, produse energetice) art. 28^5:
- cele care nu îndeplinesc condițiile de comercializare merg la antrepozite fiscale de producție, numai pentru procesare, la prețuri fără accize (alin. 1);
- alcoolul poate fi denaturat prin contract cu operatori autorizați; dacă nu există prețuri de piață comparabile, se cer minimum 3 oferte (alin. 2);
- cele care îndeplinesc condițiile se vând comercianților la prețuri care cuprind și accizele (alin. 3);
- cele care nu pot fi valorificate se distrug (alin. 5).
29. Care este amenda pentru persoanele fizice care nu respectă prevederile art. 9?
Răspuns corect: c) De la 100 lei la 5.000 lei
„se sancționează cu amendă de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice” — art. 28
30. Care este amenda pentru persoanele juridice care nu respectă prevederile art. 9?
Răspuns corect: a) De la 1.000 lei la 70.000 lei
„și de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice” — art. 28
31. Cine constată contravențiile prevăzute la art. 28 și aplică sancțiunile?
Răspuns corect: c) Persoanele împuternicite de ministrul apărării naționale sau, după caz, de ministrul administrației și internelor
„se fac de către persoanele împuternicite de ministrul apărării naționale sau, după caz, de ministrul administrației și internelor” — art. 29
32. Ce act normativ se aplică contravențiilor prevăzute la art. 28?
Răspuns corect: a) Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
„Contravențiilor prevăzute la art. 28 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor” — art. 30
Dispoziții finale (art. 32–34, 37)
- Planuri de cooperare: autoritățile cu îndatoriri aveau 90 de zile de la intrarea în vigoare pentru planuri, forțe și mijloace și instruirea personalului art. 32.
- Infracțiuni contra siguranței statului, contra păcii și omenirii, săvârșite în aceste stări: competența parchetelor și instanțelor civile sau militare, conform Codului de procedură penală art. 33.
- Informarea Parlamentului: în 60 de zile de la încetare, Președintele prezintă Parlamentului o informare despre evenimente, acțiuni și măsuri de prevenire art. 34.
- Abrogare: orice dispoziție contrară se abrogă la intrarea în vigoare art. 37.
33. În ce termen de la încetarea stării prezintă Președintele Parlamentului o informare asupra evenimentelor?
Răspuns corect: b) În 60 de zile
„În termen de 60 de zile de la încetarea stării de asediu sau a stării de urgență, Președintele României prezintă Parlamentului o informare” — art. 34
34. În ce termen trebuiau autoritățile cu îndatoriri să elaboreze planurile de cooperare și de acțiune specifice?
Răspuns corect: a) În 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței
„au obligația ca, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia, să elaboreze planuri de cooperare și de acțiune specifice” — art. 32
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Durata maximă a stării de asediu | 60 de zile | art. 5 |
| Durata maximă a stării de urgență | 30 de zile | art. 5 |
| Difuzarea decretului la radio și TV | în cel mult două ore de la semnare | art. 11 |
| Transmiterea repetată a decretului | în primele 24 de ore | art. 11 |
| Cererea de încuviințare către Parlament | în cel mult 5 zile de la instituire | art. 12 |
| Amenda pentru persoane fizice | 100 – 5.000 lei | art. 28 |
| Amenda pentru persoane juridice | 1.000 – 70.000 lei | art. 28 |
| Oferte pentru selecția operatorilor de denaturare | minimum 3 | art. 28^5 alin. 2 |
| Elaborarea planurilor de cooperare | 90 de zile de la intrarea în vigoare | art. 32 |
| Informarea Parlamentului după încetare | 60 de zile | art. 34 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 21 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 43 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).