O.U.G. nr. 146/2002

Privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

51 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)

Rezumat de învățat

Ordonanța de urgență nr. 146/2002 stabilește cum se fac încasările și plățile de bani publici prin trezoreria statului, cum se folosesc banii din contul curent general al trezoreriei și cum funcționează bugetul trezoreriei. Se cere de obicei la concursurile pentru posturi din contabilitate, casierie, achiziții și administrativ în instituții publice (spitale, școli, primării).

Esențialul, în două minute

  • Prin trezoreria statului, sistem unitar și integrat, se fac încasările și plățile de fonduri publice, inclusiv datoria publică (art. 1 lit. a, art. 2 alin. 1).
  • Instituțiile publice lucrează prin unitatea de trezorerie în a cărei rază sunt înregistrate fiscal și îi transmit bugetul de venituri și cheltuieli aprobat (art. 5 alin. 1, 4).
  • Răspunderea pentru numerarul cerut trezoreriei revine ordonatorilor de credite, iar casieria lucrează în limita plafonului de casă stabilit de trezorerie (art. 5 alin. 6^1, 7).
  • Instituțiile publice nu pot face încasări și plăți prin bănci, cu excepția celor în valută și a conturilor escrow (art. 5 alin. 12).
  • Furnizorii primesc banii în conturi la trezorerie și îi folosesc în ordine: salarii, obligații la bugete, subcontractori, apoi restul (art. 6 alin. 1–2).
  • Cesiunea drepturilor de încasat e valabilă numai cu acceptul prealabil scris al instituției publice datoare (art. 6^1 alin. 1).
  • Comisioanele la plata cu cardul nu depășesc cumulat 0,3% din fiecare tranzacție; pentru persoanele fizice le suportă bugetul de stat (art. 5^3 alin. 2, 5).
  • Amenzi: 2.000–5.000 lei pentru preluare de sume fără acord sau plăți în alte conturi, 5.000–10.000 lei pentru altă ordine de folosire a sumelor (art. 14).

Capcane la grilă

  • Nu confunda amenda de 2.000–5.000 lei (instituții publice, preluare de sume) cu cea de 5.000–10.000 lei (operatorii economici care nu respectă ordinea plăților) (art. 14).
  • Nu confunda 15 noiembrie (bugetul trezoreriei la Guvern) cu 1 iulie a anului următor (bilanțul general și contul de execuție) (art. 11 alin. 4, art. 13 alin. 2).
  • Nu confunda 10 zile lucrătoare înainte de plată (cererea certificatului fiscal) cu 10 zile lucrătoare de la înștiințare, dar nu după 20 decembrie (noul certificat) (art. 6^1 alin. 3, 5).
  • Nu confunda depunerea numerarului în prima zi lucrătoare (două zile lucrătoare în altă localitate) cu virarea în conturile bugetare în cel mult două zile lucrătoare (art. 5^7 alin. 2–3).
  • Nu confunda POS-ul de la trezorerie (venit la data tranzacției) cu POS-ul de la sediul instituției (venit la data încasării în cont); obligația contribuabilului se stinge în ambele cazuri la data tranzacției (art. 5^4, 5^5).

Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.

Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.

Definiții (art. 1)
  • Trezoreria statului – sistem unitar și integrat prin care statul asigură operațiunile de încasări și plăți privind fonduri publice, inclusiv datoria publică, în condiții de siguranță art. 1 lit. a.
  • Cont escrow – cont deschis de instituții publice la instituții de credit, în baza unei înțelegeri între două sau mai multe părți, în care se păstrează sume în lei sau valută, într-o limită și în condiții convenite art. 1 lit. b.
  • Bilet la ordin – înscris prin care emitentul se obligă să plătească beneficiarului, la scadență sau la ordinul acestuia, o sumă de bani art. 1 lit. c.
  • Cont corespondent în valută – cont curent deschis de minister la o instituție de credit, pentru încasări, plăți și alte operațiuni în valută art. 1 lit. e.
Verifică-te din această secțiune

1. Ce este, potrivit O.U.G. nr. 146/2002, contul escrow?

2. Biletul la ordin este definit de ordonanță ca:

3. Trezoreria statului este definită ca:

4. Definiți trezoreria statului și contul escrow, potrivit O.U.G. nr. 146/2002.

Operațiunile derulate prin trezorerie (art. 2–4)
  • Ce trece prin trezorerie – încasările și plățile privind fonduri publice, de exemplu art. 2 alin. 1:
    • veniturile și cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului;
    • veniturile și cheltuielile bugetelor fondurilor speciale și ale bugetelor instituțiilor publice;
    • răscumpărarea certificatelor de trezorerie pentru populație;
    • datoria publică în lei și valută;
    • alte venituri și cheltuieli privind fonduri publice.
  • Garanția statului – statul garantează efectuarea operațiunilor în condiții de siguranță și păstrarea integrității disponibilităților bănești art. 2 alin. 2.
  • Prejudiciul adus disponibilităților păstrate la Trezorerie se acoperă din bugetul Trezoreriei Statului; sumele recuperate prin procedurile judiciare devin venit al aceluiași buget art. 2 alin. 3–4.
  • Contul curent general al Trezoreriei funcționează la Banca Națională a României și e deschis pe numele ministerului de finanțe art. 3 alin. 1.
  • Servicii de casierie – direcțiile generale ale finanțelor publice județene pot încheia convenții cu instituții de credit pentru unitățile de trezorerie fără casierie-tezaur; la selecție contează bonitatea și, preponderent, comisionul art. 3 alin. 2.
  • BNR înregistrează încasările și face plățile în limita disponibilităților din cont art. 3 alin. 3.
  • Interdicție – nu se pot prelua sume din contul curent general fără acordul persoanelor autorizate să administreze contul art. 3 alin. 5.
  • Comisioanele către BNR se plătesc din bugetul Trezoreriei Statului, prin debitarea directă a contului de către BNR art. 3 alin. 6–7.
  • Evidența operațiunilor se ține în contabilitatea trezoreriei, după planul de conturi aprobat prin ordin al ministrului art. 4.
Verifică-te din această secțiune

5. Din ce buget se acoperă prejudiciul creat prin afectarea integrității disponibilităților bănești păstrate la Trezoreria Statului?

6. Unde funcționează contul curent general al Trezoreriei Statului?

7. La selectarea instituțiilor de credit pentru servicii de casierie, criteriul cu pondere preponderentă în punctaj este:

8. Din ce buget se plătesc comisioanele către Banca Națională a României pentru operațiunile prin contul curent general?

Instituțiile publice și trezoreria (art. 5)

Unde și cum fac plățile art. 5 alin. 1–7

  • Regula – instituțiile publice fac încasările și plățile prin unitățile trezoreriei în a căror rază sunt înregistrate fiscal art. 5 alin. 1.
  • Excepția – ordonatorii principali și secundari de credite ai bugetului de stat, ai asigurărilor sociale și ai fondurilor speciale, instituțiile autonome cu sediul în București și Consiliul General al Municipiului București lucrează prin Trezoreria Municipiului București art. 5 alin. 1.
  • Trezoreria operativă centrală – prin ea se fac operațiunile dispuse de minister în contul și în numele statului art. 5 alin. 2–3.
  • Bugetul de venituri și cheltuieli aprobat se transmite unității de trezorerie unde instituția are conturile, ca să poată face cheltuieli art. 5 alin. 4.
  • Controlul trezoreriei – la plăți, trezoreria verifică existența bugetului și încadrarea în prevederile bugetare, în creditele deschise și în disponibilități art. 5 alin. 5.
  • Numerar – instituțiile pot cere numerar pentru drepturile prevăzute de Legea nr. 70/2015 și pentru cheltuieli care nu se justifică prin virament art. 5 alin. 6.
  • Răspunderea pentru numerarul cerut revine ordonatorilor de credite art. 5 alin. 6^1.
  • Casieria – instituțiile organizează casieria în condiții de siguranță și în limita plafonului de casă stabilit de unitățile trezoreriei art. 5 alin. 7.

Încasări, transferuri și conturi speciale art. 5 alin. 8–15

  • Venituri ale bugetului de stat în numerar – se încasează de unitățile Trezoreriei; taxele și tarifele stabilite de instituții pot fi încasate și prin casieriile proprii, cu acordul ministerului art. 5 alin. 8.
  • Venituri ale bugetelor locale și venituri proprii – se încasează prin casieriile proprii ale instituțiilor care gestionează bugetele art. 5 alin. 8^1.
  • Impozitul pe venitul din activități agricole poate fi încasat și de primărie, dacă în localitate nu există unitate ANAF art. 5 alin. 8^2.
  • Plata fără numerar – instituția care încasează în numerar trebuie să ofere și cel puțin o altă modalitate de plată fără numerar; poate alege să folosească exclusiv plata fără numerar art. 5 alin. 8^3–8^4.
  • Transferurile și subvențiile către regii, companii și societăți se virează în conturi la trezorerie, se folosesc numai pentru destinațiile aprobate și nu pot fi executate silit, cu excepțiile din art. 5 alin. 10^1 art. 5 alin. 10–10^1.
  • Cont greșit – instituția cere beneficiarului restituirea sumei sau corectarea între conturi art. 5 alin. 10^3.
  • Conturi escrow se pot deschide la o instituție de credit agreată de finanțatori art. 5 alin. 11.
  • Interdicție – instituțiile publice nu pot face încasări și plăți prin instituții de credit, cu excepția celor în valută și a conturilor escrow art. 5 alin. 12.
  • Contul Comisiei Europene – „Contul de resurse proprii în numele Comisiei Europene” se deschide la trezorerie art. 5 alin. 13.
  • Fonduri externe nerambursabile postaderare – beneficiarii (nu persoanele fizice) pot avea conturi de disponibilități la trezorerie art. 5 alin. 14.
Verifică-te din această secțiune

9. Prin ce unități ale trezoreriei efectuează, ca regulă, instituțiile publice operațiunile de încasări și plăți?

10. Prin ce trezorerie efectuează operațiunile Consiliul General al Municipiului București?

11. Ce document trebuie să transmită instituțiile publice unităților Trezoreriei în vederea efectuării cheltuielilor?

12. Cui îi revine răspunderea privind încadrarea în prevederile legale a sumelor cerute în numerar de instituțiile publice?

Conturile tranzitorii pentru plata taxelor (art. 5^1)
  • Cont tranzitoriu – ministerul îl poate deschide la instituții de credit, pentru încasarea impozitelor și taxelor de la persoane fizice clienți ai băncii art. 5^1 alin. 1.
  • Cine poate plăti – doar persoanele fizice al căror cod de identificare fiscală este CNP-ul art. 5^1 alin. 2.
  • Fără comision pentru clienții care plătesc din contul curent la aceeași bancă art. 5^1 alin. 3.
  • Termenul băncii – suma colectată zilnic se transferă cel târziu în prima zi lucrătoare următoare de la încasare art. 5^1 alin. 5.
  • Termenul ministerului – transferă sumele în conturile bugetare în maximum o zi lucrătoare de la creditarea contului art. 5^1 alin. 6.
  • Plata la ghișeu sau terminal – băncile pot primi plăți în numerar și de la cei care nu le sunt clienți; aici pot percepe comisioane după politica proprie art. 5^1 alin. 10, 12.
Verifică-te din această secțiune

13. Cine stabilește plafonul de casă al fiecărei instituții publice?

14. Cum se încasează sumele achitate în numerar care reprezintă venituri ale bugetelor locale?

15. Instituțiile publice care încasează în numerar prin casieria proprie au obligația să asigure plătitorilor:

16. Transferurile și subvențiile alocate de la bugete regiilor autonome și societăților, virate în conturi la trezorerie, ca regulă:

Plata cu cardul a veniturilor bugetare (art. 5^3–5^9)
  • Acceptarea cardurilor – Trezoreria poate oferi instituțiilor publice plata cu cardul, dacă e autorizată în cel puțin un sistem (Mastercard, VISA sau similar) art. 5^3 alin. 1.
  • Condiții cumulative pentru conectare art. 5^3 alin. 2:
    • nu se constituie garanții de Trezorerie și instituții publice;
    • comisioanele, exprimate în procent, nu depășesc cumulat 0,3% din valoarea fiecărei tranzacții; fără comisioane fixe;
    • fără alte costuri (licențe, mentenanță, update, upgrade);
    • acțiuni anuale de promovare și educare a contribuabililor.
  • Cine suportă comisionul pentru veniturile plătite de persoane fizice – bugetul de stat art. 5^3 alin. 5.
  • Diferențele de curs la plăți în valută: cele nefavorabile se suportă din bugetul de stat, cele favorabile se fac venit la bugetul de stat art. 5^3 alin. 6.
  • POS la trezorerie – suma e venit la data tranzacției autorizate; obligația contribuabilului se stinge la aceeași dată art. 5^4 alin. 1, 5.
  • POS la sediul instituției – venitul se înregistrează la data încasării în contul bugetar; obligația se stinge tot la data tranzacției art. 5^5 alin. 1, 3.
  • Sume neîncasate de la bancă – se stornează sau se reînregistrează, iar plățile se anulează art. 5^4 alin. 6, art. 5^5 alin. 4.
  • Termen de consolidare a datelor de la POS – până la ora 24,00 a fiecărei zile lucrătoare art. 5^6.
  • Sume încasate în numerar pentru alte bugete – se depun în contul de disponibil în prima zi lucrătoare (două zile lucrătoare dacă instituția nu e în aceeași localitate cu trezoreria) și se virează în conturile bugetare în cel mult două zile lucrătoare art. 5^7 alin. 2–3.
  • Plata online – Trezoreria poate fi comerciant acceptant pentru toate instituțiile publice; banca transferă zilnic sumele în maximum o zi lucrătoare art. 5^8 alin. 1 lit. g; Trezoreria poate dezvolta un sistem propriu de plată cu cardul art. 5^9.
Verifică-te din această secțiune

17. Ce operațiuni pot efectua instituțiile publice prin instituții de credit?

18. Care contribuabili persoane fizice pot plăti în contul tranzitoriu deschis pe numele Ministerului Finanțelor Publice?

19. În ce termen transferă instituția de credit suma colectată zilnic în contul tranzitoriu către contul Ministerului Finanțelor Publice?

20. Comisioanele solicitate de emitenții cardurilor și de sistemele de plăți pentru acceptarea plăților la Trezorerie nu pot depăși cumulat:

Plățile către furnizori și cesiunea creanțelor (art. 6–6^1)
  • Plata furnizorilor – instituțiile virează contravaloarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor în conturile operatorilor economici deschise la trezoreria unde aceștia sunt înregistrați fiscal art. 6 alin. 1.
  • Ordinea folosirii banilor de către operatorul economic art. 6 alin. 2:
    • drepturile salariale;
    • obligațiile către bugetul de stat și celelalte bugete;
    • facturile subcontractorilor, proporțional cu gradul de încasare;
    • restul – în bănci sau pentru plăți către furnizori, dacă nu există poprire.
  • Executare silită – conturile operatorilor economici se pot executa silit prin trezorerie, pe bază de titluri executorii art. 6 alin. 3.
  • Bilete la ordin – din conturile de la Trezorerie nu se pot face plăți pe bază de bilete la ordin (excepție: cele emise înainte de intrarea în vigoare a ordonanței) art. 6 alin. 4.
  • Cesiunea drepturilor de încasat e valabilă numai cu acceptul prealabil scris al instituției publice datoare art. 6^1 alin. 1.
  • Plata către cesionar se face numai dacă operatorul economic nu are datorii la bugetul de stat, asigurări sociale și fonduri speciale art. 6^1 alin. 2.
  • Certificatul de atestare fiscală se cere cu cel mult 10 zile lucrătoare înainte de plată și nu se taxează art. 6^1 alin. 3.
  • Noul certificat – operatorul are 10 zile lucrătoare de la înștiințare, dar nu mai târziu de 20 decembrie art. 6^1 alin. 5.
  • Dacă datoriile rămân, instituția virează suma datoriilor în contul operatorului și diferența cesionarului art. 6^1 alin. 6.
Verifică-te din această secțiune

21. Unde virează instituțiile publice contravaloarea bunurilor achiziționate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate?

22. Care este prima destinație a sumelor încasate de operatorii economici în conturile de la Trezorerie, potrivit ordinii stabilite de lege?

23. Pot fi dispuse plăți pe bază de bilete la ordin din conturile deschise la Trezoreria Statului?

24. Cesiunea drepturilor de încasat de la instituții publice este valabilă numai:

Folosirea disponibilităților și dobânzile (art. 7–10)
  • Utilizări principale ale disponibilităților contului curent general – finanțarea temporară a deficitelor din anii precedenți și a deficitelor temporare din anul curent ale bugetelor art. 7 alin. 1.
  • Ce rămâne neangajat poate servi pentru împrumuturi (răscumpărarea titlurilor de stat, goluri temporare de casă ale bugetelor locale, deficitele fondurilor speciale) și plasamente garantate cu active eligibile art. 7 alin. 2.
  • Golurile de casă ale bugetelor locale – împrumutul se rambursează în cursul aceluiași exercițiu bugetar; dobânda = rata de politică monetară a BNR plus până la maximum 4 puncte procentuale art. 7 alin. 2 lit. b, alin. 3.
  • Dobânda încasată pentru disponibilitățile utilizate e venit al bugetului trezoreriei art. 7 alin. 4.
  • Echilibrul resurse–nevoi se asigură prin instrumente de administrare a lichidităților și fluxului de numerar art. 8.
  • Valuta – operațiunile în valută ale ministerului trec prin contul la BNR sau conturi corespondente; băncile se aleg prin licitație art. 9 alin. 1; instituțiile publice își aleg tot prin licitație băncile pentru valută art. 9 alin. 5.
  • Dobânzile la plasamentele în valută se virează la bugetul Trezoreriei în maximum 10 zile lucrătoare de la încasare art. 9 alin. 3^1.
  • Comisioanele pentru plăți în valută ale instituțiilor se virează în 15 zile lucrătoare de la încheierea lunii art. 9 alin. 12.
  • Dobânzi la trezorerie – se acordă la disponibilitățile purtătoare de dobânzi, cu excepția sumelor din subvenții bugetare art. 10 alin. 1.
  • Instituțiile publice nu primesc dobândă la vedere (cu excepția celor de la alin. 1); cele finanțate integral din venituri proprii pot face depozite la termen doar din excedentele anilor precedenți, cu răspunderea ordonatorului de credite art. 10 alin. 5–6.
  • Contul Comisiei Europene – Trezoreria nu percepe comisioane art. 10 alin. 9.
Verifică-te din această secțiune

25. Rata dobânzii la împrumuturile pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale bugetelor locale este:

26. Împrumuturile acordate pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale bugetelor locale se rambursează:

27. Cum se selectează instituțiile de credit prin care instituțiile publice efectuează operațiunile în valută?

28. La care sume păstrate în contul curent general nu acordă Trezoreria Statului dobândă?

Bugetul și bilanțul trezoreriei (art. 11–13)
  • Cine se ocupă – ministerul de finanțe elaborează, administrează și execută bugetul trezoreriei art. 11 alin. 1.
  • Venituri – în principal dobânzi (la finanțarea deficitelor, împrumuturi, plasamente), majorări de întârziere, dobânzi penalizatoare, comisioane, sume recuperate din prejudicii art. 11 alin. 2.
  • Cheltuieli – dobânzi la disponibilități și depozite, dobânzi la valută, comisioane, acoperirea prejudiciilor art. 11 alin. 3.
  • Funcționarea unităților Trezoreriei se plătește, din 2016, integral de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului art. 11 alin. 3^1.
  • Aprobarea bugetului – se prezintă Guvernului până la 15 noiembrie pentru anul următor; se modifică prin hotărâre a Guvernului art. 11 alin. 4–5.
  • Excedentul anual se reportează în anul următor art. 11 alin. 7.
  • Neplata la termen a ratelor și dobânzilor la împrumuturi și plasamente aduce majorări de întârziere, venit al bugetului trezoreriei art. 12 alin. 1.
  • Prescripția dreptului de a cere executarea silită pentru creanțele din împrumuturile externe guvernamentale – 25 de ani art. 12 alin. 4.
  • Bilanțul general se face trimestrial și anual; împreună cu contul de execuție se prezintă Guvernului până la 1 iulie a anului următor art. 13.
Verifică-te din această secțiune

29. Până la ce dată se prezintă Guvernului spre aprobare bugetul trezoreriei statului pentru anul următor?

30. Ce se întâmplă cu excedentul anual rezultat din execuția bugetului trezoreriei statului?

31. În ce termen se prescrie dreptul de a cere executarea silită a creanțelor rezultate din gestionarea împrumuturilor externe guvernamentale?

32. Până la ce dată se prezintă Guvernului bilanțul general al trezoreriei statului împreună cu contul anual de execuție?

Contravenții (art. 14)
  • Preluarea de sume din contul curent general sau din conturile în valută ale ministerului fără acordul persoanelor autorizate – amendă de la 2.000 la 5.000 lei art. 14 alin. 1 lit. a.
  • Încasări și plăți ale instituțiilor publice în alte conturi decât cele stabilite de ordonanță – amendă de la 2.000 la 5.000 lei art. 14 alin. 1 lit. b.
  • Nerespectarea ordinii de folosire a banilor de către operatorii economici art. 6 alin. 2 – amendă de la 5.000 la 10.000 lei art. 14 alin. 1 lit. c.
  • Cine constată – persoanele împuternicite din minister sau din Curtea de Conturi art. 14 alin. 2.
  • Regimul – se aplică O.G. nr. 2/2001, cu excepția art. 28 și 29 art. 14 alin. 3.
Verifică-te din această secțiune

33. Cu ce amendă se sancționează efectuarea de către instituțiile publice de încasări și plăți în alte conturi decât cele stabilite prin ordonanță?

34. Cu ce amendă se sancționează utilizarea sumelor de către operatorii economici în altă ordine decât cea prevăzută la art. 6 alin. (2)?

35. Cine constată contravențiile prevăzute de O.U.G. nr. 146/2002?

36. Ce fapte constituie contravenții potrivit O.U.G. nr. 146/2002 și cum se sancționează?

Dispoziții finale (art. 15–16, art. II)
  • Normele metodologice se elaborează în 30 de zile de la intrarea în vigoare art. 15.
  • Act abrogat – Ordonanța Guvernului nr. 66/1994 art. 16.
  • Ordinul nr. 1.235/2003 (normele de aplicare) se modifică în 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii de modificare art. II.
Verifică-te din această secțiune

37. Ce act normativ a fost abrogat la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 146/2002?

Cifre și termene de reținut
CeCâtArticolul
Comision maxim la plata cu cardul0,3% din fiecare tranzacție, cumulatart. 5^3 alin. 2 lit. b
Transferul sumelor din contul tranzitoriu de către bancăcel târziu prima zi lucrătoare următoareart. 5^1 alin. 5
Transferul în conturile bugetare de către ministermaximum o zi lucrătoareart. 5^1 alin. 6
Consolidarea datelor de la POSpână la ora 24,00 a zilei lucrătoareart. 5^6
Depunerea numerarului încasat pentru alte bugeteprima zi lucrătoare (două zile lucrătoare în altă localitate)art. 5^7 alin. 2
Virarea în conturile de venituri bugetarecel mult două zile lucrătoareart. 5^7 alin. 3
Certificatul de atestare fiscală la cesiunecel mult 10 zile lucrătoare înainte de platăart. 6^1 alin. 3
Prezentarea noului certificat10 zile lucrătoare, dar nu după 20 decembrieart. 6^1 alin. 5
Dobânda la împrumuturile pentru goluri de casărata de politică monetară + maximum 4 puncte procentualeart. 7 alin. 3
Virarea dobânzilor la plasamentele în valutămaximum 10 zile lucrătoareart. 9 alin. 3^1
Virarea comisioanelor pentru plăți în valută15 zile lucrătoare de la încheierea luniiart. 9 alin. 12
Prezentarea bugetului trezoreriei la Guvernpână la 15 noiembrieart. 11 alin. 4
Bilanțul general și contul de execuțiepână la 1 iulie a anului următorart. 13 alin. 2
Prescripția executării silite (împrumuturi externe)25 de aniart. 12 alin. 4
Amendă: preluare de sume fără acord / alte conturi2.000 – 5.000 leiart. 14 alin. 1 lit. a–b
Amendă: altă ordine de folosire a sumelor5.000 – 10.000 leiart. 14 alin. 1 lit. c
Normele metodologice30 de zileart. 15

Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 17 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.

Gata cu rezumatul?

Fă un test din tot actul: 51 întrebări, cu verificare pe loc și scor.

Începe testul

Concursuri deschise care cer acest act

Contabil debutant Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino · București dosar până la 27.10.2026 proba scrisă: 04.11.2026 4 legi cu rezumat și teste Post vacant permanent administrator financiar- contabil șef Liceul Tehnologic „Anghel Saligny” Bacău · Bacău dosar până la 08.10.2026 proba scrisă: 26.10.2026 13 legi cu rezumat și teste Contabil Șef gr.II Unitatea Militară 01853 Capu Midia · Constanța dosar până la 27.10.2026 proba scrisă: 29.10.2026 6 legi cu rezumat și teste Economist debutant Unitatea Militară 01776 Huși · Vaslui publicat 22.09.2026 proba scrisă: 19.10.2026 5 legi cu rezumat și teste

© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).