O.U.G. nr. 92/2021

Ordonanța de urgență privind regimul deșeurilor

40 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)

Anexa nr. 4 (proprietățile care fac deșeurile periculoase) și anexa nr. 5 apar pe portal doar ca imagine și nu sunt în rezumat. Unele termene din ordonanță (2021–2025) au trecut deja.

Rezumat de învățat

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 stabilește regimul deșeurilor: cum se previn, cum se colectează separat, cum se valorifică și cum se elimină, cine răspunde și ce sancțiuni se aplică. Se cere de obicei la concursurile pentru îngrijitor, administrator de patrimoniu, referent și inspector de specialitate din primării, spitale și școli. Cele mai întrebate părți sunt definițiile, ierarhia deșeurilor, obligațiile producătorilor și deținătorilor, colectarea separată, deșeurile periculoase, obligațiile autorităților locale, evidența și amenzile.

Esențialul, în două minute

  • Ordonanța stabilește regimul deșeurilor; obiectivul ei este asigurarea unui înalt nivel de protecție a mediului și a sănătății populației (art. 1).
  • Deșeuri înseamnă orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncă sau are intenția sau obligația să le arunce (anexa nr. 1 pct. 10).
  • Ierarhia deșeurilor: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operațiuni de valorificare (precum cea energetică), eliminarea (art. 4 alin. 1).
  • Producătorii și deținătorii colectează deșeurile separat și nu le amestecă; cel puțin hârtie, metal, plastic și sticlă (art. 16 alin. 1, art. 17 alin. 3).
  • Sunt interzise abandonarea, aruncarea, ascunderea, incendierea și îngroparea deșeurilor, precum și deținerea lor în afara spațiilor autorizate (art. 20 alin. 3–6).
  • Principiul „poluatorul plătește”: costurile gestionării sunt suportate de producătorul inițial de deșeuri sau de deținătorii actuali ori anteriori (art. 22 alin. 1).
  • Autoritățile locale ating minimum 50% la hârtie, metal, plastic și sticlă, apoi 55% până în 2025, 60% până în 2030 și 65% până în 2035 (art. 17 alin. 5).
  • Amenda generală: 5.000–15.000 lei persoane fizice și 40.000–60.000 lei persoane juridice; pentru abandonare, incendiere, îngropare: 30.000–45.000, respectiv 50.000–70.000 lei (art. 62 alin. 1 lit. a–b).

Capcane la grilă

  • Nu confunda reutilizarea (produse care nu au devenit deșeuri, anexa nr. 1 pct. 28) cu pregătirea pentru reutilizare (produse devenite deșeuri, pct. 23).
  • Nu confunda abandonarea (în locurile unde deșeurile au fost generate) cu aruncarea (în alte locuri decât cele special amenajate) și nici ascunderea cu îngroparea (ascunderea în sol) (anexa nr. 1 pct. 1^1–1^4).
  • Nu confunda termenele către APM: 15 martie – evidența gestiunii deșeurilor (art. 48 alin. 1); 30 aprilie – raportarea pentru construcții și uleiuri uzate (art. 49 alin. 9); 31 mai – programul de prevenire (art. 44 alin. 3).
  • Nu confunda termenele de păstrare a evidenței: 3 ani operatorii economici, 12 luni cei care fac transport, 5 ani APM (art. 48 alin. 4–5).
  • Nu confunda țintele pentru deșeurile municipale (55% / 60% / 65%, art. 17 alin. 5) cu cele aplicabile în caz de amânare (50% / 55% / 60%, art. 18 alin. 3).

Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.

Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.

Obiectivul ordonanței și ce nu intră sub ea (art. 1–3)
  • Obiectivul: asigurarea unui înalt nivel de protecție a mediului și a sănătății populației art. 1.
  • Măsurile instituite art. 1:
    • prevenirea și reducerea generării de deșeuri și gestionarea eficientă a acestora;
    • reducerea efectelor adverse ale generării și gestionării deșeurilor;
    • reducerea efectelor utilizării resurselor și creșterea eficienței utilizării lor, pentru tranziția către o economie circulară;
    • măsuri privind transportul și trasabilitatea deșeurilor.
  • Excluse total din ordonanță art. 2 alin. 1: efluenții gazoși emiși în atmosferă; solurile (in situ), inclusiv solurile contaminate neexcavate și clădirile legate permanent de sol; solurile necontaminate excavate la construcții și folosite în starea lor naturală pe locul excavării; deșeurile radioactive; explozivii dezafectați; materiile fecale, paiele și alte materii naturale nepericuloase din agricultură sau silvicultură folosite tot acolo ori pentru energie din biomasă.
  • Excluse în măsura în care sunt reglementate prin alte acte art. 2 alin. 2: apele uzate; subprodusele de origine animală; carcasele de animale decedate altfel decât prin sacrificare; deșeurile din industriile extractive; substanțele folosite ca materii prime pentru furaje.
  • Definițiile termenilor folosiți sunt în anexa nr. 1 art. 3.
Definiții: felurile de deșeuri (art. 3 și anexa nr. 1)
  • Deșeuri: orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncă sau are intenția sau obligația să le arunce anexa 1 pct. 10.
  • Deșeuri periculoase: orice deșeuri care prezintă una sau mai multe din proprietățile periculoase enumerate în anexa nr. 4 pct. 11.
  • Deșeuri nepericuloase: deșeurile care nu sunt periculoase pct. 12.
  • Deșeuri municipale pct. 13:
    • deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat de la gospodării: hârtie și carton, sticlă, metale, materiale plastice, biodeșeuri, lemn, textile, ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilă;
    • deșeuri amestecate și colectate separat din alte surse, dacă sunt similare ca natură și compoziție cu deșeurile menajere.
  • Nu sunt deșeuri municipale: deșeurile din producție, agricultură, silvicultură, pescuit, fose septice și rețeaua de canalizare și tratare (inclusiv nămolul de epurare), vehiculele scoase din uz și deșeurile din construcții și desființări pct. 13.
  • Biodeșeuri: deșeuri biodegradabile din grădini și parcuri, deșeuri alimentare și de bucătărie de la gospodării, birouri, restaurante, depozite angro, cantine, firme de catering sau magazine cu amănuntul și deșeuri comparabile din uzinele de prelucrare a produselor alimentare pct. 3.
  • Uleiuri uzate: uleiurile minerale, lubrifianții sintetici sau uleiurile industriale devenite improprii folosinței inițiale (de la motoare, sisteme de transmisie, turbine, sisteme hidraulice) pct. 34.
  • Uleiuri vegetale folosite: uleiurile de origine vegetală, destinate consumului alimentar, care au devenit improprii folosinței pct. 35.
Verifică-te din această secțiune

1. Cum sunt definite „deșeurile” în O.U.G. nr. 92/2021?

2. Cine este „deținătorul de deșeuri”?

3. Ce înseamnă „colectare separată”?

4. Ce este „reutilizarea”?

Definiții: persoanele implicate (anexa nr. 1)
  • Producător de deșeuri: orice persoană ale cărei activități generează deșeuri (producător inițial) sau care face operațiuni de pretratare, amestecare sau de alt tip ce modifică natura sau compoziția deșeurilor pct. 24.
  • Producător inițial de deșeuri: orice persoană ale cărei activități generează deșeuri pct. 25.
  • Deținător de deșeuri: producătorul deșeurilor sau persoana fizică sau juridică aflată în posesia acestora pct. 16.
  • Comerciant: întreprinderea care acționează în nume propriu pentru cumpărarea și vânzarea ulterioară a deșeurilor, inclusiv fără să intre fizic în posesia lor pct. 9.
  • Broker: întreprinderea care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deșeurilor în numele altor persoane, inclusiv fără să intre fizic în posesia lor pct. 4.
  • Operator economic: persoană fizică autorizată sau juridică, înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului, care desfășoară activități în domeniul gestionării deșeurilor pct. 39.
  • Autorități competente: autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), agențiile județene pentru protecția mediului (APM), Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” și alte autorități cu competențe de reglementare și control pct. 2.
Verifică-te din această secțiune

5. Definiți următorii termeni: deșeuri, deșeuri periculoase, producător de deșeuri și deținător de deșeuri.

6. Ce sunt deșeurile municipale și ce categorii de deșeuri nu sunt incluse în această noțiune?

Definiții: operațiunile cu deșeuri (anexa nr. 1)
  • Gestionarea deșeurilor: colectarea, transportul, valorificarea (inclusiv sortarea) și eliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile comerciantului sau brokerului pct. 19.
  • Colectare: strângerea deșeurilor, inclusiv sortarea și stocarea preliminară, în vederea transportării la o instalație de tratare pct. 6.
  • Colectare separată: colectarea în care un flux de deșeuri este păstrat separat în funcție de tipul și natura deșeurilor, pentru a facilita tratarea specifică pct. 7.
  • Prevenire: măsurile luate înainte ca o substanță, un material sau un produs să devină deșeu, care reduc cantitatea de deșeuri, impactul negativ asupra mediului și sănătății și conținutul de substanțe periculoase pct. 22.
  • Reutilizare: operațiunea prin care produsele sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în același scop pentru care au fost concepute pct. 28.
  • Pregătirea pentru reutilizare: verificarea, curățarea sau valorificarea prin reparare, prin care produsele devenite deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără altă pretratare pct. 23.
  • Reciclare: operațiunea de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe, pentru funcția inițială sau pentru alte scopuri; include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică, conversia în combustibil și operațiunile de umplere pct. 27.
  • Valorificare: operațiunea care are ca rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util, înlocuind alte materiale pct. 36; lista operațiunilor este în anexa nr. 3.
  • Eliminare: orice operațiune care nu este o operațiune de valorificare, chiar dacă o consecință secundară ar fi recuperarea de substanțe sau de energie pct. 17; lista este în anexa nr. 7.
Definiții: faptele interzise și alți termeni (anexa nr. 1)
  • Abandonarea: părăsirea/debarasarea de deșeuri, substanțe ori obiecte în locurile sau spațiile unde au fost generate pct. 1^1.
  • Aruncarea: debarasarea de deșeuri în alte locuri decât cele special amenajate pentru colectarea, depozitarea și tratarea lor pct. 1^4.
  • Ascunderea: așezarea deșeurilor într-un loc în care să nu poată fi văzute și/sau găsite, alta decât îngroparea pct. 1^2.
  • Îngroparea: ascunderea sau încercarea de ascundere în sol a deșeurilor pct. 1^3.
  • Incendiere: acțiunea de a pune foc, a da foc, a aprinde în mod intenționat un deșeu/obiect pct. 38.
  • Plătești pentru cât arunci: instrument economic care urmărește creșterea ratei de reutilizare și reciclare și reducerea cantității de deșeuri la depozitare, prin stimularea colectării separate pct. 21.
  • Răspunderea extinsă a producătorilor: producătorii de produse poartă responsabilitatea financiară sau organizatorică și financiară pentru gestionarea stadiului de deșeu din ciclul de viață al produsului, inclusiv colectarea separată, sortarea și tratarea pct. 31.
Ierarhia deșeurilor (art. 4)
  • Ordinea de prioritate art. 4 alin. 1:
    • a) prevenirea și reducerea cantităților de deșeuri;
    • b) pregătirea pentru reutilizare;
    • c) reciclarea;
    • d) alte operațiuni de valorificare, precum valorificarea energetică;
    • e) eliminarea.
  • Scopul ierarhiei: încurajarea opțiunilor care produc cel mai bun rezultat global pentru mediu și sănătatea populației art. 4 alin. 2.
  • Abateri de la ierarhie: sunt posibile pentru anumite fluxuri de deșeuri, pe baza unei evaluări de tip analiza ciclului de viață art. 4 alin. 3.
Verifică-te din această secțiune

7. Care este prima treaptă din ierarhia deșeurilor, aplicată cu prioritate?

8. Potrivit ierarhiei deșeurilor, ce treaptă urmează imediat după reciclare?

9. Enumerați, în ordinea priorității, treptele ierarhiei deșeurilor și precizați scopul aplicării ei.

Subproduse și încetarea statutului de deșeu (art. 5–6)
  • Subprodus, nu deșeu: substanță sau obiect rezultat dintr-un proces de producție al cărui obiectiv principal nu este producerea lui, dacă sunt îndeplinite cumulativ patru condiții art. 5 alin. 1:
    • utilizarea ulterioară este certă, dovedită prin contract ferm sau altă garanție pentru întreaga cantitate;
    • poate fi utilizat direct, fără altă prelucrare decât cea din practica industrială obișnuită;
    • este produs ca parte integrantă a unui proces de producție;
    • utilizarea ulterioară este legală.
  • Încetarea statutului de deșeu: după o operațiune de reciclare sau altă valorificare, dacă sunt respectate cumulativ condițiile art. 6 alin. 1:
    • substanța sau obiectul urmează să fie utilizat în scopuri specifice;
    • există piață sau cerere, dovedită prin contracte de vânzare-cumpărare, pentru utilizare în cel mult 180 de zile de la preluarea de la generator;
    • îndeplinește cerințele tehnice și respectă legislația produselor;
    • utilizarea nu produce efecte nocive asupra mediului sau sănătății populației.
  • Verificarea condițiilor: APM, împreună cu Garda Națională de Mediu, verifică și transmite ANMAP constatările în cel mult 60 de zile calendaristice de la solicitare; ANMAP propune criterii în cel mult 180 de zile calendaristice de la solicitare art. 6 alin. 2.
Lista și clasificarea deșeurilor (art. 7–11)
  • Clasificarea și codificarea deșeurilor, inclusiv a celor periculoase, se fac potrivit Deciziei Comisiei 2000/532/CE și anexei nr. 4 art. 7 alin. 1.
  • Prezența pe listă nu înseamnă că obiectul sau substanța este deșeu în orice împrejurare; este deșeu numai dacă corespunde definiției art. 7 alin. 2–3.
  • Producătorii și deținătorii persoane juridice sunt obligați să clasifice și să codifice deșeurile generate din activitate și să întocmească o listă a acestora art. 8 alin. 1.
  • Coduri cu asterisc (două coduri, periculos/nepericulos): încadrarea ca deșeu nepericulos se face numai pe baza analizei originii, a testelor, a buletinelor de analiză și a altor documente relevante art. 8 alin. 2.
  • Caracterizarea deșeurilor periculoase: producătorii și deținătorii persoane juridice sunt obligați să efectueze și să dețină o caracterizare a deșeurilor periculoase generate din propria activitate art. 8 alin. 4.
  • Interdicție: producătorul sau deținătorul nu are voie să reclasifice deșeurile periculoase ca nepericuloase prin diluare sau amestecare art. 11.
Verifică-te din această secțiune

10. Ce le este interzis producătorului sau deținătorului de deșeuri periculoase în privința clasificării?

Răspunderea extinsă a producătorilor (art. 12)
  • Cine este supus regimului: producătorul produsului, adică persoana fizică autorizată sau juridică ce proiectează, produce, prelucrează, tratează, vinde ori importă produse cu titlu profesional art. 12 alin. 1.
  • Legi speciale care prevalează în caz de conflict: Legea nr. 249/2015 (ambalaje), Legea nr. 212/2015 (vehicule scoase din uz), H.G. nr. 1.132/2008 (baterii și acumulatori), O.U.G. nr. 5/2015 (echipamente electrice și electronice) art. 12 alin. 4.
  • Producătorii din alt stat care introduc produse în România numesc o persoană juridică stabilită pe teritoriul național drept reprezentant autorizat art. 12 alin. 12.
  • Comisia de supraveghere a răspunderii extinse a producătorilor se înființează în cadrul autorității publice centrale pentru protecția mediului art. 12 alin. 14.
Prevenirea generării deșeurilor (art. 13)
  • Reparare și reutilizare: se încurajează în special pentru echipamente electrice și electronice, textile și mobilă, ambalaje și materiale de construcții art. 13 alin. 2.
  • Deșeuri alimentare: operatorii din lanțul agroalimentar iau măsuri pentru reducerea lor, ca parte a obiectivului ONU de reducere cu 50% a deșeurilor alimentare pe cap de locuitor până în anul 2030, și pentru încurajarea donațiilor de alimente art. 13 alin. 5.
  • Operatorii economici generatori de deșeuri iau măsuri pentru reducerea volumului deșeurilor generate, în special al celor care nu pot fi pregătite pentru reutilizare sau reciclare art. 13 alin. 6.
Valorificarea și regula colectării separate (art. 15–16)
  • Obligația de valorificare: producătorii și deținătorii de deșeuri se asigură că deșeurile sunt pregătite pentru reutilizare, reciclate sau supuse altor operațiuni de valorificare art. 15 alin. 1.
  • Unitățile care valorifică deșeuri art. 15 alin. 2:
    • dețin spații special amenajate pentru stocarea deșeurilor;
    • evită formarea de stocuri de deșeuri și de produse rezultate care ar putea polua;
    • adoptă cele mai bune tehnici disponibile.
  • Spații de stocare: și producătorii/deținătorii de deșeuri trebuie să dețină spații special amenajate pentru stocare art. 15 alin. 3.
  • Colectarea separată: producătorii și deținătorii au obligația să colecteze deșeurile separat și să nu le amestece cu alte deșeuri sau materiale cu proprietăți diferite art. 16 alin. 1.
  • Colectorii și transportatorii verifică vizual dacă deșeurile sunt separate corespunzător, le preiau separat și nu le amestecă în timpul transportului art. 16 alin. 2.
  • Transportul deșeurilor se face numai cu autovehicule inscripționate cu litera „D” la loc vizibil art. 16 alin. 2^1.
  • Interdicție: nu se incinerează deșeurile colectate separat pentru pregătirea pentru reutilizare și reciclare art. 16 alin. 3.
  • Derogări de la colectarea separată poate autoriza autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului, dacă este îndeplinită una dintre condiții: colectarea amestecată dă rezultat comparabil; colectarea separată nu dă rezultatul optim ecologic; nu este fezabilă tehnic; ar presupune costuri disproporționate art. 16 alin. 4.
Verifică-te din această secțiune

11. Cu ce literă trebuie inscripționate, la loc vizibil, autovehiculele care transportă deșeuri?

Ce se colectează separat și țintele de reciclare (art. 17)
  • Producătorii și deținătorii de deșeuri introduc colectarea separată cel puțin pentru hârtie, metal, plastic și sticlă, iar până la 1 ianuarie 2025 și pentru textile art. 17 alin. 3.
  • Autoritățile administrației publice locale (sau subdiviziunile municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară) asigură colectarea separată cel puțin pentru hârtie, metal, plastic și sticlă, iar până la 1 ianuarie 2025 și pentru textile din deșeurile municipale art. 17 alin. 5 lit. a.
  • Ținte pentru autoritățile locale art. 17 alin. 5 lit. b–e:
    • minimum 50% din masa totală generată, pentru hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile menajere;
    • până în 2025: minimum 55% din masă, pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale;
    • până în 2030: minimum 60%;
    • până în 2035: minimum 65%.
  • Tarife distincte în caietele de sarcini și în contractele de salubrizare pentru deșeurile colectate separat și pentru celelalte deșeuri; indicatori de performanță și penalități pentru nerealizarea lor art. 17 alin. 5 lit. f–g.
  • „Plătește pentru cât arunci”: instrument pe care autoritățile locale îl implementează, bazat pe unul sau mai multe elemente: volum, frecvență de colectare, greutate, saci de colectare personalizați art. 17 alin. 5 lit. h.
  • Taxe/tarife distincte și sancțiuni pentru beneficiarii care nu separă corespunzător deșeurile art. 17 alin. 5 lit. i.
  • Lucrări fără autorizație de construire și construcții abandonate: autoritatea locală organizează, gestionează și coordonează colectarea deșeurilor provenite de la ele art. 17 alin. 5 lit. m–n.
  • Titularul autorizației de construire/desființare are un plan de gestionare a deșeurilor, cu sortare cel puțin pentru lemn, materiale minerale (beton, cărămidă, gresie și ceramică, piatră), metal, sticlă, plastic și ghips art. 17 alin. 4.
  • Deșeuri din construcții și desființări: titularii autorizațiilor ating minimum 70% din masa deșeurilor nepericuloase pregătite pentru reutilizare, reciclate sau valorificate material art. 17 alin. 7.
Verifică-te din această secțiune

12. Pentru ce materiale introduc producătorii și deținătorii de deșeuri colectarea separată, cel puțin?

13. Ce nivel minim de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale trebuie atins până în anul 2025?

14. Ce nivel minim de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale trebuie atins până în anul 2035?

15. Ce nivel minim de valorificare trebuie să atingă titularii autorizațiilor de construire/desființare pentru deșeurile nepericuloase din construcții și desființări?

Amânarea termenelor și calculul țintelor (art. 18–19)
  • Amânare cu până la 5 ani a țintelor din 2025, 2030 și 2035 poate cere Comisiei Europene autoritatea publică centrală pentru protecția mediului art. 18 alin. 1.
  • Ținte în caz de amânare: minimum 50% până în 2025, 55% până în 2030 și 60% până în 2035 art. 18 alin. 3.
  • Biodeșeurile municipale se consideră reciclate, începând cu 1 ianuarie 2027, numai dacă au fost colectate separat sau separate la sursă art. 19 alin. 7.
Eliminarea și interdicțiile de bază (art. 20–21)
  • Deșeurile nevalorificate se supun unei operațiuni de eliminare în condiții de siguranță; obligația revine producătorilor și deținătorilor art. 20 alin. 1.
  • Operatorii autorizați pentru eliminare art. 20 alin. 2:
    • asigură eliminarea în totalitate a deșeurilor încredințate;
    • folosesc cele mai bune tehnici disponibile, care nu implică costuri excesive;
    • introduc în instalație numai deșeurile menționate în autorizație.
  • Interzis: abandonarea, aruncarea și ascunderea deșeurilor art. 20 alin. 3.
  • Interzis: eliminarea, deținerea, păstrarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate art. 20 alin. 4.
  • Interzis: incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect art. 20 alin. 5.
  • Interzis: îngroparea deșeurilor de orice fel art. 20 alin. 6.
  • Regula generală de gestionare: fără a pune în pericol sănătatea populației și fără a dăuna mediului art. 21, în special:
    • fără riscuri de contaminare pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
    • fără disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
    • fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Verifică-te din această secțiune

16. Ce prevede ordonanța despre incendierea deșeurilor?

17. Ce fapte privind deșeurile sunt interzise de art. 20 din O.U.G. nr. 92/2021?

18. Cum trebuie să se realizeze gestionarea deșeurilor, potrivit art. 21?

Costurile gestionării deșeurilor (art. 22)
  • Principiul „poluatorul plătește”: costurile gestionării deșeurilor sunt suportate de producătorul inițial de deșeuri sau de deținătorii actuali ori anteriori art. 22 alin. 1.
  • Deșeuri abandonate, cu producător/deținător necunoscut: cheltuielile de curățare și refacere a mediului, transport, valorificare și eliminare sunt suportate de unitatea administrativ-teritorială art. 22 alin. 3.
  • După identificare, producătorul/deținătorul suportă atât aceste cheltuieli, cât și pe cele făcute pentru identificarea lui art. 22 alin. 4.
Verifică-te din această secțiune

19. Cine suportă cheltuielile de curățare și refacere a mediului în cazul deșeurilor abandonate, când producătorul/deținătorul este necunoscut?

20. Potrivit principiului „poluatorul plătește”, cine suportă costurile gestionării deșeurilor?

Cine răspunde de gestionarea deșeurilor (art. 23–24)
  • Producătorul inițial sau deținătorul efectuează tratarea prin mijloace proprii, printr-un operator economic autorizat pentru tratare sau printr-un operator public ori privat de colectare art. 23 alin. 1.
  • Lucrări fără autorizație de construire: deținătorul deșeurilor folosește sistemul organizat de autoritatea administrației publice locale art. 23 alin. 2.
  • Colectorii autorizați predau deșeurile numai la instalații autorizate pentru eliminare sau valorificare art. 23 alin. 3.
  • Persoana desemnată: titularul unei activități economice de gestionare a deșeurilor și/sau generatoare de deșeuri desemnează o persoană dintre angajații proprii sau deleagă obligația unei terțe persoane art. 23 alin. 4.
  • Instruirea: la activitățile cu autorizație de mediu/autorizație integrată de mediu, persoana desemnată trebuie instruită în prevenirea generării și managementul deșeurilor, inclusiv substanțe periculoase art. 23 alin. 5.
  • Predarea deșeurilor nu scutește de răspundere: cine transferă deșeurile pentru tratare preliminară nu este scutit, ca regulă generală, de responsabilitatea pentru valorificarea ori eliminarea completă art. 24 alin. 1.
Verifică-te din această secțiune

21. Ce obligație are titularul unei activități economice generatoare de deșeuri pentru îndeplinirea obligațiilor legale privind gestionarea deșeurilor?

Principiile autonomiei și proximității (art. 25–26)
  • Limită: principiile nu înseamnă obligația de a deține la nivel național toate tipurile de instalații art. 25 alin. 7.
  • Autoritățile publice locale țin seama de aceste principii la documentele strategice locale și la aprobarea investițiilor art. 26.
Deșeurile periculoase (art. 27–29)
  • Colectare, transport și stocare separată: producătorii, deținătorii și operatorii autorizați separă categoriile de deșeuri periculoase în funcție de proprietățile fizico-chimice, de compatibilități și de natura substanțelor de stingere în caz de incendiu art. 27 alin. 1.
  • Controlul activităților cu deșeuri periculoase aparține Gărzii Naționale de Mediu art. 27 alin. 4.
  • Interdicția amestecării: categoriile de deșeuri periculoase nu se amestecă între ele și nici cu alte deșeuri, substanțe ori materiale; amestecarea include diluarea art. 28 alin. 1–2.
  • Ambalare și etichetare: pe durata colectării, transportului și stocării, deșeurile periculoase sunt ambalate și etichetate potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 art. 29 alin. 1.
  • Document de identificare: transferul deșeurilor periculoase pe teritoriul național este însoțit de documentul din anexa IB la Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 art. 29 alin. 2.
Verifică-te din această secțiune

22. În cazul deșeurilor periculoase, ce include amestecarea, care este interzisă?

23. De ce trebuie însoțit transferul deșeurilor periculoase pe teritoriul național?

24. Ce obligații au producătorii și deținătorii de deșeuri periculoase?

Deșeurile periculoase din gospodării și obligațiile persoanelor fizice (art. 30)
  • Până la 1 ianuarie 2025, autoritățile administrației publice locale organizează colectarea separată a fracției de deșeuri periculoase care provin din gospodării art. 30 alin. 1.
  • Persoanele fizice depun deșeurile din gospodărie, pe tipuri, în sistemul de colectare separată a deșeurilor municipale art. 30 alin. 4.
  • Uleiurile vegetale folosite: persoanele fizice predau cu titlu gratuit întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizați art. 30 alin. 5.
Verifică-te din această secțiune

25. Cine trebuie să organizeze colectarea separată a fracției de deșeuri periculoase care provin din gospodării?

26. Ce obligație au persoanele fizice care dețin în gospodărie uleiuri vegetale folosite?

27. Ce obligații au persoanele fizice în privința deșeurilor din gospodărie și ce sancțiune se aplică dacă nu le respectă?

Uleiurile uzate (art. 31–32)
  • Colectare separată în recipiente închise etanș, rezistente la șoc mecanic și termic art. 31 alin. 1 lit. a.
  • Stațiile de carburanți și comercianții de uleiuri de motor și de transmisie: amenajează spațiu de colectare, colectează gratuit uleiurile uzate, le predau operatorilor autorizați și afișează indicatoare art. 31 alin. 2.
  • Predare: producătorii și deținătorii (fără persoanele fizice) predau întreaga cantitate numai operatorilor autorizați art. 31 alin. 3.
  • Textul obligatoriu la punctele de vânzare: „Acest ulei trebuie predat unui colector autorizat după utilizare!” art. 32 alin. 1.
Biodeșeurile (art. 33)
  • Termen: până la 31 decembrie 2023, autoritățile administrației publice locale organizează colectarea separată și reciclarea la sursă a biodeșeurilor sau colectarea lor separată, fără amestecare cu alte deșeuri art. 33 alin. 1.
  • Se încurajează: reciclarea, inclusiv compostarea și fermentarea biodeșeurilor; producerea de compost în gospodării; utilizarea materialelor produse din biodeșeuri art. 33 alin. 3.
Verifică-te din această secțiune

28. Până la ce dată trebuiau autoritățile administrației publice locale să organizeze colectarea separată și reciclarea la sursă a biodeșeurilor?

Autorizare și înregistrare (art. 34–36)
  • Autorizație obligatorie: toate unitățile care desfășoară activități de colectare, salubritate, tratare a deșeurilor obțin autorizație/autorizație integrată de mediu art. 34 alin. 1.
  • Numai persoane juridice: autorizația se emite numai pentru operatorii economici persoane juridice art. 34 alin. 1^1.
  • Registrul ANMAP pentru operatori care nu se autorizează: transportatorii profesionali de deșeuri nepericuloase și comercianții care nu intră fizic în posesia deșeurilor sau brokerii art. 36 alin. 1–2.
Verifică-te din această secțiune

29. Pentru cine se emite autorizația/autorizația integrată de mediu pentru activități de colectare, salubritate, tratare a deșeurilor?

Planurile de gestionare a deșeurilor (art. 37–38)
  • Niveluri: planuri la nivel național, județean și al municipiului București art. 37 alin. 1.
  • PNGD (Planul național de gestionare a deșeurilor): îl elaborează autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, se aprobă prin hotărâre a Guvernului și se notifică Comisiei Europene art. 37 alin. 2–3.
  • PJGD și PMGD: le elaborează consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, în colaborare cu APM art. 38 alin. 1.
  • Aprobare: PJGD prin hotărâre a Consiliului Județean, PMGD prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, cu avizul APM art. 38 alin. 2.
Verifică-te din această secțiune

30. Cum se aprobă planul județean de gestionare a deșeurilor (PJGD)?

Monitorizarea planurilor și programul propriu de prevenire (art. 43–44)
  • PNGD și programul național de prevenire: se evaluează cel puțin o dată la 6 ani și se monitorizează anual de ANMAP art. 43 alin. 1–2.
  • PJGD și PMGD: se monitorizează anual, se evaluează de APM o dată la 2 ani și se revizuiesc de Consiliul Județean, respectiv Consiliul General al Municipiului București art. 43 alin. 3.
  • Programul propriu de prevenire: persoana juridică cu activitate comercială sau industrială și autorizație de mediu întocmește și implementează un program de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri art. 44 alin. 1.
  • Publicare și transmitere: programul se publică pe pagina de internet a persoanei juridice și se transmite anual APM, până la 31 mai anul următor raportării art. 44 alin. 3.
Verifică-te din această secțiune

31. Cât de des se evaluează Planul național de gestionare a deșeurilor?

Evidența gestiunii deșeurilor (art. 48)
  • Cine ține evidența: producătorii de deșeuri nepericuloase și periculoase, unitățile autorizate, cei care colectează sau transportă deșeuri cu titlu profesional, comercianții și brokerii art. 48 alin. 1.
  • Cum: evidență cronologică lunară, în format tabelar, pusă la dispoziția APM electronic, în sistemul ANMAP, până la 15 martie anul următor raportării art. 48 alin. 1.
  • Ce cuprinde art. 48 alin. 1:
    • codul deșeului, cantitatea în tone, natura și originea deșeurilor generate;
    • destinația, frecvența colectării, modul de transport și metoda de tratare;
    • cantitatea de deșeuri în tone încredințată spre eliminare.
  • Buletine de analiză: producătorii și deținătorii de deșeuri periculoase le dețin și le transmit, la cerere, autorităților competente art. 48 alin. 2.
  • Păstrarea evidenței: operatorii economici cel puțin 3 ani; cei care fac transport cel puțin 12 luni; APM cel puțin 5 ani, pentru scopuri statistice art. 48 alin. 4–5.
Verifică-te din această secțiune

32. Până la ce dată se pune la dispoziția agenției județene pentru protecția mediului evidența cronologică lunară a deșeurilor?

33. Cât timp sunt obligați operatorii economici să păstreze evidența gestiunii deșeurilor (în afara celor care fac transport)?

34. Cum se ține evidența gestiunii deșeurilor: ce cuprinde, cui și până când se transmite și cât timp se păstrează?

Raportarea (art. 49)
  • ANMAP raportează Comisiei Europene, pentru fiecare an calendaristic, în termen de 18 luni de la sfârșitul anului de raportare art. 49 alin. 1 și 3.
  • Titularii autorizațiilor de construire/desființare și producătorii/deținătorii de uleiuri uzate raportează anual APM, până la 30 aprilie a anului următor art. 49 alin. 9.
  • Asociațiile de dezvoltare intercomunitară, unitățile administrativ-teritoriale care nu fac parte dintr-o asociație și operatorii de salubritate raportează anual APM, în registrul ANMAP, cantitățile de deșeuri generate și gestionate, cele reciclabile colectate separat (inclusiv biodeșeuri), cele pregătite pentru reutilizare și reciclare art. 49 alin. 14.
Atribuțiile ministerelor (art. 50–57)
  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: elaborează PNGD și Programul Național de Prevenire a Generării de Deșeuri; reglementează, monitorizează și controlează activitățile de gestionare a deșeurilor; avizează reglementările altor autorități art. 50.
  • Ministerul Sănătății: elaborează strategia, programul și reglementările pentru deșeurile rezultate din activitatea medicală; ghiduri pentru deșeurile de medicamente provenite de la populație; înființează și gestionează baza de date a deșeurilor medicale art. 51.
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: prevenirea deșeurilor alimentare; aprobă și controlează utilizarea deșeurilor pentru fertilizarea sau ameliorarea solurilor art. 54.
  • Ministerul Educației: stimulează comportamentul responsabil al elevilor și studenților prin activități de informare despre consumul sustenabil, prevenirea și gestionarea deșeurilor art. 57 lit. c.
  • Apărare, ordine publică și securitate națională: ordonanța se aplică deșeurilor din sectorul administrativ al acestor instituții, în măsura în care nu se periclitează secretul și/sau securitatea națională art. 55 alin. 1.
Obligațiile comunelor, orașelor și municipiilor (art. 60 alin. 1 lit. A)
  • Planuri: urmăresc și asigură îndeplinirea prevederilor din PJGD și din programele de prevenire (lit. b).
  • Persoană desemnată: desemnează o persoană din rândul angajaților proprii pentru urmărirea și îndeplinirea obligațiilor privind gestionarea deșeurilor (lit. f).
  • Răspundere: asigură și răspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finală a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor menajere periculoase (lit. g).
  • Deșeuri periculoase din gospodării: colectarea, transportul, neutralizarea și eliminarea se fac pe cheltuiala autorității locale, cu posibilitatea recuperării costurilor (lit. g^1).
  • Spații și centre: asigură spațiile de colectare separată, cu containere specifice fiecărui tip de deșeu, și centre unde populația se poate debarasa fără plată de hârtie și carton, sticlă, metal, plastic, lemn, textile, ambalaje, echipamente electrice și electronice, baterii, ulei vegetal uzat și deșeuri voluminoase (lit. h).
  • Spații pentru deșeuri periculoase provenite de la populație (lit. i).
  • Informarea locuitorilor, prin mijloace adecvate și pe site-ul propriu, despre (lit. j–k):
    • sistemul de gestionare a deșeurilor și centrele de colectare;
    • modalitatea de selectare a deșeurilor în gospodării;
    • calendarul de ridicare a deșeurilor, pe tipuri și categorii;
    • gestionarea deșeurilor periculoase generate în gospodării;
    • rezultatele colectării selective și ale valorificării.
  • Refacerea mediului: acționează pentru refacerea prejudiciului adus mediului prin gestionarea defectuoasă a deșeurilor (lit. l).
  • Deșeuri medicale: asigură și răspund pentru monitorizarea activităților legate de gestionarea lor (lit. m).
Verifică-te din această secțiune

35. Ce obligație au autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor privind urmărirea obligațiilor legale de gestionare a deșeurilor?

36. Enumerați obligațiile autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor privind colectarea separată și informarea locuitorilor.

Obligațiile județului și alte reguli pentru autoritățile locale (art. 60 alin. 1 lit. B și alin. 2–6)
  • La nivel județean și al municipiului București: elaborează, adoptă și revizuiesc PJGD/PMGD; coordonează activitatea consiliilor locale; le acordă sprijin și asistență tehnică; monitorizează gestionarea deșeurilor medicale (alin. 1 lit. B).
  • Hotărâri de consiliu: prin hotărâri ale consiliului local/județean/general se aprobă măsurile pentru interzicerea abandonării, a aruncării necontrolate a deșeurilor sau a gestionării neconforme cu ierarhia deșeurilor (alin. 2).
  • Contracte cu organizațiile de răspundere extinsă: autoritățile locale încheie contracte, parteneriate sau alte forme de colaborare cu toate organizațiile autorizate (alin. 3).
  • Costuri: pentru deșeurile municipale care fac obiectul răspunderii extinse a producătorului, costurile sunt acoperite de aceste organizații, fără costuri suplimentare pentru utilizatorii serviciului de salubrizare (alin. 5).
Controalele (art. 61)
  • Controale periodice pentru operatorii care tratează, colectează sau transportă deșeuri, pentru comercianți, brokeri și producătorii de deșeuri periculoase art. 61 alin. 1.
  • Garda Națională de Mediu controlează colectarea, reciclarea, valorificarea, tratarea, eliminarea și transportul deșeurilor, urmărind originea, natura, cantitatea în tone și destinația art. 61 alin. 2.
  • Alte organe de control: Poliția Română, Jandarmeria Română (dacă este cazul) și poliția locală art. 61 alin. 3.
  • Accesul pe amplasament: producătorii, deținătorii de deșeuri și operatorii autorizați sunt obligați să îl permită art. 61 alin. 4.
Verifică-te din această secțiune

37. Cine efectuează controalele privind colectarea, reciclarea, valorificarea, tratarea, eliminarea și transportul deșeurilor, urmărind în mod deosebit originea, natura, cantitatea și destinația lor?

Contravenții și sancțiuni complementare (art. 62–65)
  • 5.000–15.000 lei persoane fizice, 40.000–60.000 lei persoane juridice: neclasificarea deșeurilor, nevalorificarea, necolectarea separată, lipsa spațiilor de stocare, nedesemnarea persoanei responsabile, amestecarea deșeurilor periculoase, lipsa autorizației, neținerea evidenței, refuzul accesului la control art. 62 alin. 1 lit. a.
  • 30.000–45.000 lei persoane fizice, 50.000–70.000 lei persoane juridice: reclasificarea prin diluare art. 11 și abandonarea, aruncarea, ascunderea, deținerea în afara spațiilor autorizate, incendierea și îngroparea deșeurilor art. 62 alin. 1 lit. b.
  • 10.000–20.000 lei persoane fizice: nedepunerea deșeurilor din gospodărie în sistemul de colectare separată și nepredarea uleiurilor vegetale folosite art. 62 alin. 1 lit. c.
  • 20.000–45.000 lei: neîndeplinirea obligațiilor de către autoritățile administrației publice locale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară art. 62 alin. 1 lit. d.
  • 5.000–10.000 lei persoane juridice: lipsa informării despre uleiuri uzate și neraportarea art. 62 alin. 1 lit. e.
  • Cine constată și sancționează: comisari și persoane împuternicite din Garda Națională de Mediu, Gărzile forestiere, autoritățile administrației publice locale, poliția locală, ofițeri și agenți din Poliția Română, ofițeri și subofițeri din Jandarmeria Română art. 62 alin. 2.
  • Sancțiune complementară la abandonare/aruncare/ascundere: ridicarea deșeurilor, curățarea terenului și eliminarea lor, în sarcina și pe cheltuiala contravenientului art. 63.
  • Confiscare: vehiculele, bunurile și mijloacele folosite la abandonare, aruncare, eliminare în spații neautorizate, incendiere sau îngropare; de asemenea, deșeurile cu valoare deținute în afara spațiilor autorizate art. 64 alin. 1 și 1^1.
  • Regim juridic: contravențiilor li se aplică O.G. nr. 2/2001 art. 65.
Verifică-te din această secțiune

38. Ce amendă riscă o persoană fizică pentru abandonarea, aruncarea sau ascunderea deșeurilor (art. 20 alin. 3)?

39. Ce amendă se aplică persoanei fizice care nu depune deșeurile din gospodărie, pe tipuri, în sistemul de colectare separată (art. 30 alin. 4)?

40. Ce sancțiuni contravenționale complementare se aplică pentru abandonarea, aruncarea, incendierea sau îngroparea deșeurilor?

Infracțiuni (art. 66)
  • Închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă, când cantitatea sau impactul asupra mediului ori a sănătății persoanelor nu poate fi neglijat art. 66 alin. 1, pentru fapte precum:
    • incendierea oricărui tip de deșeu;
    • îngroparea deșeurilor;
    • eliminarea, deținerea, păstrarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate;
    • abandonarea, aruncarea și/sau ascunderea deșeurilor;
    • colectarea, transportul sau valorificarea de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale.
  • Închisoare de la 2 la 7 ani: introducerea în România de aparate, echipamente și produse uzate considerate deșeuri; refuzul returnării deșeurilor în țara de origine; neluarea măsurilor obligatorii la deșeurile periculoase; introducerea sau scoaterea ilegală de deșeuri din țară art. 66 alin. 2.
  • Din culpă: pentru neluarea măsurilor la deșeurile periculoase și pentru introducerea/scoaterea ilegală, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate art. 66 alin. 3.
  • Ziua-amendă pentru persoana juridică: între 500 lei și 25.000 lei art. 66 alin. 4.
  • Tentativa se pedepsește art. 66 alin. 5.
Dispoziții finale (art. 70–71)
  • Anexele nr. 1–8 fac parte integrantă din ordonanță art. 70 alin. 1.
  • Acte abrogate: Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor și H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate art. 71 alin. 1.
  • Contravențiile intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial art. 71 alin. 10.
Anexele: operațiunile de valorificare și de eliminare (anexele nr. 3 și 7)
  • Anexa nr. 3 – operațiuni de valorificare, codurile R1–R13: de exemplu R1 întrebuințarea în principal drept combustibil sau altă sursă de energie; R3 reciclarea/recuperarea substanțelor organice (inclusiv compostarea); R4 reciclarea/recuperarea metalelor; R9 rerafinarea uleiului uzat; R13 stocarea deșeurilor înaintea unei operațiuni de valorificare.
  • Anexa nr. 7 – operațiuni de eliminare, codurile D1–D15: de exemplu D1 depozitarea în sau pe sol; D5 depozite special construite; D10 incinerarea pe sol; D15 stocarea înaintea unei operațiuni de eliminare.
  • Incinerarea pe mare (D11) este interzisă de legislația Uniunii Europene și de convenții internaționale (anexa nr. 7).
Cifre și termene de reținut
CeCâtArticolul
Utilizare după încetarea statutului de deșeucel mult 180 de zile de la preluarea de la generatorart. 6 alin. (1) lit. b)
Colectare separată minimăhârtie, metal, plastic, sticlă; textile până la 1 ianuarie 2025art. 17 alin. (3) și (5) lit. a)
Țintă hârtie, metal, plastic, sticlăminimum 50% din masa totală generatăart. 17 alin. (5) lit. b)
Ținte deșeuri municipale55% până în 2025, 60% până în 2030, 65% până în 2035art. 17 alin. (5) lit. c)–e)
Deșeuri din construcții și desființăriminimum 70% din masa deșeurilor nepericuloaseart. 17 alin. (7)
Colectarea deșeurilor periculoase din gospodăriipână la 1 ianuarie 2025art. 30 alin. (1)
Colectarea separată a biodeșeurilorpână la 31 decembrie 2023art. 33 alin. (1)
Evaluarea PNGDcel puțin o dată la 6 ani; monitorizare anualăart. 43 alin. (1)–(2)
Evaluarea PJGD/PMGDo dată la 2 ani; monitorizare anualăart. 43 alin. (3)
Transmiterea programului de prevenire către APMpână la 31 mai anul următorart. 44 alin. (3)
Evidența gestiunii deșeurilor către APMpână la 15 martie anul următorart. 48 alin. (1)
Păstrarea evidenței3 ani operatorii; 12 luni transportatorii; 5 ani APMart. 48 alin. (4)–(5)
Raportarea către APM (construcții, uleiuri uzate)până la 30 aprilie a anului următorart. 49 alin. (9)
Amendă generală5.000–15.000 lei persoane fizice; 40.000–60.000 lei persoane juridiceart. 62 alin. (1) lit. a)
Amendă abandonare, incendiere, îngropare30.000–45.000 lei persoane fizice; 50.000–70.000 lei persoane juridiceart. 62 alin. (1) lit. b)
Amendă persoane fizice (gospodărie, ulei vegetal)10.000–20.000 leiart. 62 alin. (1) lit. c)
Amendă autorități locale20.000–45.000 leiart. 62 alin. (1) lit. d)
Amendă informare uleiuri, neraportare5.000–10.000 lei persoane juridiceart. 62 alin. (1) lit. e)
Infracțiuniînchisoare 1–5 ani sau amendă; 2–7 aniart. 66 alin. (1)–(2)

Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 13 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.

Gata cu rezumatul?

Fă un test din tot actul: 40 întrebări, cu verificare pe loc și scor.

Începe testul

Concursuri deschise care cer acest act

Administrator de patrimoniu Școala Gimnazială „George Tutoveanu” Bârlad · Vaslui dosar până la 28.10.2026 proba scrisă: 05.11.2026 5 legi cu rezumat și teste Muncitor calificat – zidar/zugrav, telefonist și muncitor necalificat – spații verzi Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara · Hunedoara dosar până la 19.10.2026 proba scrisă: 03.12.2026 5 legi cu rezumat și teste Inspector de specialitate- Compartiment Centrul de colectare a deseurilor prin aport voluntar Direcția de Salubritate a Municipiului Târgoviște · Dâmbovița publicat 14.10.2026 proba scrisă: 05.11.2026 5 legi cu rezumat și teste Consilier juridic II Direcția Generală de Salubritate Sector 3 · București dosar până la 03.11.2026 proba scrisă: 06.11.2026 10 legi cu rezumat și teste Tehnician Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu” Ploiești · Prahova dosar până la 22.10.2026 proba scrisă: 30.10.2026 7 legi cu rezumat și teste Referent de specialitate, debutant – 1 post specialist S.S.M.; 1 post specialist A.Î.I. Unitatea Militară 02464 București · București dosar până la 22.10.2026 proba scrisă: 30.10.2026 6 legi cu rezumat și teste

© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).

Ai terminat cu O.U.G. nr. 92/2021?Asta a fost ultima lege cu rezumat din bibliografia concursului.
← Înapoi la concurs