Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate. Alege răspunsul și apasă „Verifică”: afli pe loc dacă e corect și vezi fraza din lege din care vine. Scorul se adună sus.
Întrebări grilă
1. Potrivit H.G. nr. 585/2002, ce informații se clasifică secrete de serviciu?
Răspuns corect: b) Informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat
„Informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu.” — art. 4 alin. (3)
2. Care este termenul maxim de clasificare pentru informațiile clasificate strict secret?
Răspuns corect: a) Până la 50 de ani
„– 50 de ani pentru informațiile clasificate strict secret;” — art. 12 alin. (2)
3. Cine stabilește listele cu informații secrete de serviciu?
Răspuns corect: c) Conducătorii unităților deținătoare de astfel de informații
„Listele cu informații secrete de serviciu se stabilesc de conducătorii unităților deținatoare de astfel de informații.” — art. 7
4. Cum se aprobă și se actualizează listele proprii cu categoriile de informații secrete de stat întocmite de autoritățile și instituțiile publice?
Răspuns corect: b) Prin hotărâre a Guvernului
„Autoritățile și instituțiile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate, care se aprobă și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.” — art. 6
5. Unde se poate contesta supraevaluarea sau subevaluarea nivelului de secretizare a informațiilor și a duratei pentru care au fost clasificate?
Răspuns corect: a) În contencios administrativ
„se pot contesta de către orice persoană fizica sau juridica română, în contencios administrativ.” — art. 17 alin. (2)
6. Cine declasifică informațiile secrete de serviciu?
Răspuns corect: c) Conducătorii unităților care le-au emis, prin scoaterea de pe liste
„Informațiile secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis, prin scoaterea de pe listele prevăzute la art. 8” — art. 24
7. La schimbarea clasei sau a nivelului de secretizare, cum se procedează cu vechea inscripție de pe document?
Răspuns corect: b) Se anulează prin trasarea unei linii oblice, iar data și noul nivel se marchează deasupra sau sub ea
„Data și noua clasă sau nivel de secretizare vor fi marcate pe document deasupra sau sub vechea inscripție, care va fi anulată prin trasarea unei linii oblice.” — art. 22 alin. (2)
8. Ce poziție are în unitate șeful structurii de securitate, respectiv funcționarul de securitate?
Răspuns corect: a) Este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității
„este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.” — art. 29 alin. (4)
9. Ce nivel trebuie să aibă certificatul de securitate deținut de funcționarul de securitate?
Răspuns corect: c) Nivelul corespunzător celui mai înalt nivel de clasificare a informațiilor secrete de stat gestionate de unitate
„deține certificat de securitate corespunzător celui mai înalt nivel de clasificare a informațiilor secrete de stat gestionate de unitate.” — art. 30
10. Prin ce document se stabilesc atribuțiile personalului din structura de securitate, respectiv ale funcționarului de securitate?
Răspuns corect: b) Prin fișa postului, aprobată de conducătorul unității
„se stabilesc prin fișa postului, aprobată de conducătorul unității.” — art. 31 alin. (2)
11. Persoanele care au acces la informații de ce nivel se înregistrează în fișa de consultare (anexa nr. 1)?
Răspuns corect: a) Strict secret de importanță deosebită
„Persoanele care au acces la informații strict secrete de importanță deosebită, în condițiile prevăzute de prezentele standarde, vor fi înregistrate în fișa de consultare” — art. 34
12. Cine poate acorda, în cazuri excepționale (situații de criză, calamități, evenimente imprevizibile), acces temporar la informații clasificate unor persoane care nu dețin certificat de securitate sau autorizație de acces?
Răspuns corect: c) Conducătorul unității
„conducătorul unității poate acorda acces temporar la informații clasificate anumitor persoane care nu dețin certificat de securitate sau autorizație de acces” — art. 36 alin. (1)
13. De ce este precedat numărul de înregistrare al unui document strict secret?
Răspuns corect: b) De două zerouri (00)
„de două zerouri (00) pentru cele strict secrete, de trei zerouri (000) pentru cele strict secrete de importanță deosebită” — art. 41 lit. b)
14. Cum se clasifică anexele unui document clasificat?
Răspuns corect: a) În funcție de conținutul lor, nu de cel al documentelor pe care le însoțesc
„Anexele se clasifică în funcție de conținutul lor și nu de cel al documentelor pe care le însoțesc.” — art. 42 alin. (2)
15. Ce mențiune se înscrie, sub destinatar, pe documentele clasificate destinate unei persoane strict determinate?
Răspuns corect: c) „Personal”
„Documentele sau materialele care conțin informații clasificate și sunt destinate unei persoane strict determinate vor fi inscripționate, sub destinatar, cu mențiunea” — art. 50
16. Cu ce amendă se sancționează sustragerea, divulgarea sau distrugerea neautorizată a informațiilor clasificate?
Răspuns corect: b) De la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei
„cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, în cazul faptelor de sustragere, divulgare sau distrugere neautorizată a informațiilor clasificate” — art. 338 alin. (2) lit. a)
17. În ce condiții se multiplică documentele clasificate?
Răspuns corect: a) În baza aprobării conducătorului unității deținătoare, cu avizul structurii/funcționarului de securitate
„Multiplicarea documentelor clasificate se face în baza aprobării conducătorului unității deținătoare, cu avizul structurii/funcționarului de securitate” — art. 69 alin. (1)
18. Cine semnează procesul-verbal de distrugere a informațiilor strict secrete, secrete și secrete de serviciu?
Răspuns corect: c) Două persoane asistente autorizate să aibă acces la informații de acest nivel
„va fi evidențiată într-un proces-verbal semnat de două persoane asistente autorizate să aibă acces la informații de acest nivel, avizat de structura/funcționarul de securitate și aprobat de conducătorul unității.” — art. 79 alin. (1)
19. Cât timp se arhivează și se păstrează procesele-verbale de distrugere a informațiilor strict secrete de importanță deosebită și documentele de evidență ale acestora?
Răspuns corect: b) Cel puțin 10 ani
„Procesele-verbale de distrugere și documentele de evidență ale acestora vor fi arhivate și păstrate cel puțin 10 ani.” — art. 78 alin. (4)
20. Cum se transportă, pe teritoriul României, documentele și materialele ce conțin informații clasificate?
Răspuns corect: a) Prin intermediul unității specializate a Serviciului Român de Informații
„se transportă, pe teritoriul României, prin intermediul unității specializate a Serviciului Român de Informații, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.” — art. 81 alin. (1)
21. Cum se transportă în străinătate documentele și materialele care conțin informații clasificate?
Răspuns corect: c) Prin valiza diplomatică, de către curierii diplomatici selecționați și pregătiți de Serviciul de Informații Externe
„se transportă în străinătate prin valiza diplomatică, de către curierii diplomatici selecționați și pregătiți de Serviciul de Informații Externe.” — art. 81 alin. (2)
22. Cât de des trebuie conducătorul unității să analizeze modul în care structura/funcționarul de securitate și personalul autorizat asigură protecția informațiilor clasificate?
Răspuns corect: b) Ori de câte ori este necesar, dar cel puțin semestrial
„să analizeze, ori de câte ori este necesar, dar cel puțin semestrial, modul în care structura/funcționarul de securitate și personalul autorizat asigură protecția informațiilor clasificate;” — art. 86 alin. (1) lit. q)
23. Cât timp se păstrează evidența cazurilor de încălcare a reglementărilor de securitate, documentele de cercetare și măsurile de soluționare?
Răspuns corect: a) Cinci ani
„(2) Documentele menționate la alin. (1) se păstrează timp de cinci ani.” — art. 91 alin. (2)
24. La informații de ce nivel are acces orice persoană aflată în interiorul unei zone de securitate clasa I?
Răspuns corect: c) Strict secret de importanță deosebită și strict secret
„zona de securitate clasa I, care presupune ca orice persoană aflată în interiorul acesteia are acces la informații secrete de stat, de nivel strict secret de importanță deosebită și strict secret” — art. 98 lit. a)
25. La ce interval se vizează permisele de acces în zonele de securitate?
Răspuns corect: b) Semestrial
„(2) Permisele de acces se vizează semestrial.” — art. 111 alin. (2)
26. La ce intervale regulate se schimbă cheile și combinațiile încuietorilor de la încăperile și containerele de securitate?
Răspuns corect: a) De preferință o dată la șase luni, fără a se depăși 12 luni
„c) la intervale regulate, de preferință o dată la șase luni, fără a se depăși 12 luni.” — art. 132 lit. c)
27. În ce termen prezintă răspunsul instituțiile abilitate să efectueze verificările de securitate pentru acces la informații secrete?
Răspuns corect: c) 30 de zile lucrătoare
„c) pentru acces la informații secrete - 30 de zile lucrătoare.” — art. 148 alin. (2) lit. c)
28. Care este valabilitatea certificatului de securitate/autorizației de acces eliberate unei persoane?
Răspuns corect: b) Până la patru ani
„Valabilitatea certificatului de securitate/autorizației de acces eliberate unei persoane este de până la patru ani” — art. 155
29. În câte exemplare se emite certificatul de securitate/autorizația de acces și unde ajung acestea?
Răspuns corect: a) În două exemplare originale: unul se păstrează la structura/funcționarul de securitate, celălalt se trimite la ORNISS
„se emite în două exemplare originale, unul fiind păstrat de structura/funcționarul de securitate, iar celălalt se trimite la ORNISS” — art. 154
30. Ce instituție are competența generală de exercitare a controlului asupra modului de aplicare a măsurilor de protecție de către instituțiile publice și unitățile deținătoare de informații clasificate?
Răspuns corect: c) Serviciul Român de Informații, prin unitatea sa specializată
„Serviciul Român de Informații, prin unitatea sa specializată, are competența generală de exercitare a controlului asupra modului de aplicare a măsurilor de protecție” — art. 191 alin. (1)
Subiecte cu răspuns scris
1. Definiți certificatul de securitate și autorizația de acces la informații clasificate, potrivit H.G. nr. 585/2002.
Certificatul de securitate este documentul eliberat persoanei cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției informațiilor clasificate, respectiv funcționarului de securitate sau salariatului din structura de securitate, care atestă verificarea și acreditarea de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate de un anumit nivel de secretizare. Autorizația de acces la informații clasificate este documentul eliberat, cu avizul instituțiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deținătoare de astfel de informații, prin care se confirmă că, în exercitarea atribuțiilor profesionale, posesorul poate avea acces la informații secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesității de a cunoaște.
„care atestă verificarea și acreditarea de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate de un anumit nivel de secretizare;” — art. 3
Cum ai răspuns?
2. Care sunt clasele de secretizare și nivelurile de secretizare ale informațiilor secrete de stat? Ce informații se clasifică secrete de serviciu?
Informațiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în raport de importanța pe care o au pentru securitatea națională și de consecințele ce s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate. Informațiile secrete de stat sunt cele a căror divulgare poate prejudicia siguranța națională și apărarea țării și se includ în nivelurile: a) strict secret de importanță deosebită; b) strict secret; c) secret. Informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu.
„(1) Potrivit legii, informațiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în raport de importanța pe care o au pentru securitatea națională” — art. 4
Cum ai răspuns?
3. În ce cazuri se declasifică informațiile și cine realizează declasificarea informațiilor secrete de stat?
Informațiile se declasifică dacă: a) termenul de clasificare a expirat; b) dezvăluirea informațiilor nu mai poate prejudicia siguranța națională, apărarea țării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deținătoare; c) nivelul a fost atribuit de o persoană neîmputernicită prin lege. Declasificarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informațiilor secrete de stat se realizează de împuterniciții și funcționarii superiori abilitați prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituțiilor care coordonează activitatea și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate. Informațiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.
„se realizează de împuterniciții și funcționarii superiori abilitați prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituțiilor care coordonează activitatea și controlul măsurilor” — art. 19–20
Cum ai răspuns?
4. Enumerați cel puțin șase atribuții generale ale structurii/funcționarului de securitate.
Structura/funcționarul de securitate: elaborează și supune aprobării conducerii unității normele interne privind protecția informațiilor clasificate; întocmește programul de prevenire a scurgerii de informații clasificate, îl supune avizării instituțiilor abilitate și, după aprobare, acționează pentru aplicarea lui; coordonează activitatea de protecție a informațiilor clasificate, în toate componentele acesteia; monitorizează aplicarea normelor de protecție și modul de respectare a acestora; consiliază conducerea unității în legătură cu toate aspectele privind securitatea informațiilor clasificate; organizează activități de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informații clasificate; asigură păstrarea și organizează evidența certificatelor de securitate și a autorizațiilor de acces; întocmește și actualizează listele informațiilor clasificate elaborate sau păstrate de unitate; efectuează, cu aprobarea conducerii unității, controale privind aplicarea măsurilor legale de protecție.
„b) întocmește programul de prevenire a scurgerii de informații clasificate și îl supune avizării instituțiilor abilitate, iar după aprobare, acționează pentru aplicarea acestuia;” — art. 31 alin. (1)
Cum ai răspuns?
5. Ce reguli se respectă la redactarea documentelor ce conțin informații clasificate?
a) În antet se menționează unitatea emitentă, numărul și data înregistrării, clasa sau nivelul de secretizare, numărul de exemplare și, după caz, destinatarul. b) Numerele de înregistrare se înscriu pe toate exemplarele documentului și pe anexe, precedate de un zero (0) pentru documentele secrete, de două zerouri (00) pentru cele strict secrete, de trei zerouri (000) pentru cele strict secrete de importanță deosebită și de litera „S” pentru secrete de serviciu. c) La sfârșitul documentului se înscriu în clar rangul, funcția, numele și prenumele conducătorului unității emitente și ale celui care îl întocmește, urmate de semnături și de ștampila unității. d) Pe fiecare pagină se înscrie clasa sau nivelul de secretizare. e) Pe fiecare pagină se înscrie numărul curent al paginii, urmat de numărul total al acestora.
„a) menționarea, în antet, a unității emitente, a numărului și datei înregistrării, a clasei sau nivelului de secretizare, a numărului de exemplare și, după caz, a destinatarului;” — art. 41
Cum ai răspuns?
6. Cum se face distrugerea informațiilor clasificate și cum se evidențiază ea?
Informațiile clasificate ieșite din termenul de clasificare se arhivează sau se distrug, iar operațiunea se menționează în registrul de evidență principal. Distrugerea informațiilor înlocuite sau perimate se face numai cu avizul emitentului și astfel încât documentele să nu mai poată fi reconstituite. Informațiile strict secrete de importanță deosebită destinate distrugerii se înapoiază unității emitente; procesul-verbal de distrugere este aprobat de conducerea unității și semnat de șeful structurii/funcționarul de securitate și de persoana care asistă la distrugere. Distrugerea informațiilor strict secrete, secrete și secrete de serviciu se evidențiază într-un proces-verbal semnat de două persoane asistente autorizate, avizat de structura/funcționarul de securitate și aprobat de conducătorul unității. Procesele-verbale se arhivează și se păstrează cel puțin 10 ani.
„(4) Distrugerea documentelor clasificate sau a ciornelor care conțin informații cu acest caracter se face astfel încât să nu mai poată fi reconstituite.” — art. 76, 78 și 79
Cum ai răspuns?
7. Enumerați cel puțin șase obligații ale conducătorului unității care gestionează informații secrete de stat.
Conducătorul unității este obligat: să asigure organizarea activității structurii de securitate, respectiv a funcționarului de securitate, și a compartimentelor speciale; să solicite instituțiilor abilitate verificări pentru avizarea eliberării certificatului de securitate și a autorizației de acces pentru angajații proprii; să notifice la ORNISS eliberarea certificatului sau a autorizației pentru fiecare angajat care lucrează cu informații clasificate; să întocmească lista informațiilor secrete de stat și să o supună aprobării Guvernului; să precizeze, la încheierea contractelor individuale de muncă, obligațiile părților pentru protecția informațiilor clasificate; să aprobe normele interne și să controleze respectarea lor; să asigure fondurile necesare; să analizeze, cel puțin semestrial, modul în care se asigură protecția informațiilor clasificate; să asigure inventarierea anuală a documentelor clasificate; să dispună cercetări și, după caz, să sesizeze organele de urmărire penală în situația compromiterii informațiilor clasificate.
„r) să asigure inventarierea anuală a documentelor clasificate și, pe baza acesteia, să dispună măsuri în consecință, conform legii;” — art. 86 alin. (1)
Cum ai răspuns?
8. Prezentați zonele de securitate clasa I și clasa a II-a.
Zona de securitate clasa I presupune că orice persoană aflată în interiorul ei are acces la informații secrete de stat de nivel strict secret de importanță deosebită și strict secret. Ea necesită: perimetru clar determinat și protejat, în care toate intrările și ieșirile sunt supravegheate; controlul sistemului de intrare, care să permită numai accesul persoanelor verificate corespunzător și autorizate în mod special; indicarea clasei și a nivelului de secretizare a informațiilor existente în zonă. Zona de securitate clasa a II-a presupune că gestionarea informațiilor de nivel secret se realizează prin măsuri specifice de protecție împotriva accesului persoanelor neautorizate. Ea necesită: perimetru clar delimitat și protejat, cu intrări și ieșiri supravegheate; controlul sistemului de intrare, care să permită accesul neînsoțit numai persoanelor verificate și autorizate să pătrundă în zonă; reguli de însoțire, supraveghere și prevenire a accesului persoanelor neautorizate.
„b) zona de securitate clasa a II-a, care presupune ca gestionarea informațiilor de nivel secret se realizează prin aplicarea unor măsuri specifice de protecție împotriva accesului persoanelor neautorizate și care necesită:” — art. 98
Cum ai răspuns?
9. În ce cazuri își încetează valabilitatea și se retrage certificatul de securitate sau autorizația de acces? Ce se întâmplă după retragere?
Certificatul de securitate sau autorizația de acces își încetează valabilitatea și se retrage: a) la solicitarea ORNISS; b) prin decizia conducătorului unității care a eliberat certificatul/autorizația; c) la solicitarea autorității desemnate de securitate competente; d) la plecarea din unitate sau la schimbarea locului de muncă al deținătorului în cadrul unității, dacă noul loc de muncă nu presupune lucrul cu informații secrete de stat; e) la schimbarea nivelului de acces. În cazurile de la lit. a)–d) angajatului i se interzice accesul la informații secrete de stat, iar conducerea unității notifică ORNISS. Unitatea solicită ORNISS înapoierea exemplarului 2 și distruge ambele exemplare, pe bază de proces-verbal.
„d) la plecarea din unitate sau la schimbarea locului de muncă al deținătorului în cadrul unității, dacă noul loc de muncă nu presupune lucrul cu astfel de informații secrete de stat;” — art. 175–177
Cum ai răspuns?
10. Cum se sancționează contravențiile constând în deținerea fără drept, sustragerea, divulgarea, alterarea sau distrugerea neautorizată a informațiilor secrete de stat și cine constată contravențiile?
Faptele de deținere fără drept sau de alterare a informațiilor clasificate se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 50.000.000 lei, iar faptele de sustragere, divulgare sau distrugere neautorizată cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei. Se poate aplica și sancțiunea complementară a confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții. Contravențiile se constată și sancțiunile se aplică de persoane anume desemnate din Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale; pot constata și sancționa și persoane anume desemnate din ORNISS și conducătorii autorităților sau instituțiilor publice.
„se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 50.000.000 lei în cazul faptelor de deținere fără drept sau de alterare a informațiilor clasificate” — art. 338–339
Cum ai răspuns?
Întrebările sunt de antrenament, făcute din textul actului valabil la 13 octombrie 2026. Nu sunt subiecte oficiale de concurs. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne.
Site-ul merge la fel și fără.
Am vrea să numărăm vizitele, ca să știm ce pagini sunt utile. Statisticile nu pornesc până nu accepți. Ce se pune, exact.