H.G. nr. 585/2002
STANDARD NAȚIONAL din 13 iunie 2002 de protecție a informațiilor clasificate în România
Forma la zi, adusă de pe Portalul Legislativ la 13 octombrie 2026, fără notele de modificare. Rezumat · Întrebări
Capitolul 1 DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România cuprind normele de aplicare a Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate referitoare la:
a) clasificările informațiilor secrete de stat și normele privind măsurile minime de protecție în cadrul fiecărei clase;
b) obligațiile și răspunderile autorităților și instituțiilor publice, ale agenților economici și ale altor persoane juridice de drept public sau privat privind protecția informațiilor secrete de stat;
c) normele privind accesul la informațiile clasificate, precum și procedura verificărilor de securitate;
d) regulile generale privind evidența, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea și distrugerea informațiilor secrete de stat;
e) regulile de identificare și marcare, inscripționările și mențiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcție de nivelurile de secretizare, cerințele de evidență a numerelor de exemplare și a destinatarilor, termenele și regimul de păstrare, interdicțiile de reproducere și circulație;
f) condițiile de fotografiere, filmare, cartografiere și executare a unor lucrări de arte plastice în obiective sau locuri care prezintă importanță deosebită pentru protecția informațiilor secrete de stat;
g) regulile privitoare la accesul străinilor la informațiile secrete de stat;
h) protecția informațiilor clasificate care fac obiectul contractelor industriale secrete - securitatea industrială;
i) protecția surselor generatoare de informații - INFOSEC.
Articolul 2
(1) Prezentele standarde instituie sistemul național de protecție a informațiilor clasificate, în concordanță cu interesul național, cu criteriile și recomandările NATO și sunt obligatorii pentru toate persoanele juridice sau fizice care gestionează astfel de informații.
(2) Echivalența informațiilor naționale clasificate, pe niveluri de secretizare, cu informațiile NATO clasificate este:
a) Strict secret de importanță deosebită - NATO top secret
b) Strict secret - NATO secret
c) Secret - NATO confidential
d) Secret de serviciu - NATO restricted
Articolul 3
Termenii folosiți în prezentele standarde au următorul înțeles:
– Autoritate Desemnată de Securitate - ADS - instituție abilitată prin lege să stabilească, pentru domeniul său de activitate și responsabilitate, structuri și măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete de stat. Sunt autorități desemnate de securitate, potrivit legii: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale;
– autorizație de acces la informații clasificate - document eliberat cu avizul instituțiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deținătoare de astfel de informații, prin care se confirmă ca, în exercitarea atribuțiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informații secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesității de a cunoaște;
– autorizație de securitate industrială - document eliberat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat - ORNISS - unui obiectiv industrial, prin care se atestă ca este abilitat să participe la procedura de negociere a unui contract clasificat;
– autorizație specială - document eliberat de către ORNISS prin care se atestă verificarea și acreditarea unei persoane de a desfășura activități de fotografiere, filmare, cartografiere și lucrări de arte plastice pe teritoriul României, în obiective, zone sau locuri care prezintă importanță deosebită pentru protectia informațiilor secrete de stat;
– aviz de securitate industrială - document eliberat de către ADS prin care se atestă că obiectivul industrial contractant a implementat toate măsurile de securitate necesare protecției informațiilor clasificate vehiculate în derularea contractului încheiat;
– certificat de securitate - document eliberat persoanei cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției informațiilor clasificate, respectiv funcționarului de securitate sau salariatului din structura de securitate, care atestă verificarea și acreditarea de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate de un anumit nivel de secretizare;
– certificat de securitate industrială - document eliberat de ORNISS unui obiectiv industrial, prin care se atestă că este abilitat să deruleze activități industriale și/sau de cercetare ce presupun accesul la informații clasificate;
– clasificarea informațiilor - încadrarea informațiilor într-o clasă și nivel de secretizare;
– contract clasificat - orice contract încheiat între părți, în condițiile legii, în cadrul căruia se cuprind și se vehiculeaza informații clasificate;
– contractant - unitate industrială, comercială, de execuție, de cercetare-proiectare sau prestatoare de servicii în cadrul unui contract clasificat;
– contractor - parte dintr-un contract clasificat, care are calitatea de beneficiar al lucrărilor sau serviciilor executate de contractant;
– controlul informațiilor clasificate - orice activitate de verificare a modului în care sunt gestionate documentele clasificate;
– declasificare - suprimarea mențiunilor de clasificare și scoaterea informației clasificate de sub incidența reglementărilor protective prevăzute de lege;
– diseminarea informațiilor clasificate - activitatea de difuzare a informațiilor clasificate către unități sau persoane abilitate să aibă acces la astfel de informații;
– document clasificat - orice suport material care conține informații clasificate, în original sau copie, precum:
a) hârtie - documente olografe, dactilografiate sau tipărite, schite, hărți, planșe, fotografii, desene, indigo, listing;
b) benzi magnetice, casete audio-video, microfilme;
c) medii de stocare a sistemelor informatice - dischete, compact-discuri, hard-discuri, memorii PROM și EPROM, riboane;
d) dispozitive de procesare portabile - agende electronice, laptop-uri - la care hard-discul este folosit pentru stocarea informațiilor;
– funcționar de securitate - persoana care îndeplinește atribuțiile de protecție a informațiilor clasificate în cadrul autorităților, instituțiilor publice, agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și altor persoane juridice de drept public sau privat;
– gestionarea informațiilor clasificate - orice activitate de elaborare, luare în evidență, accesare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere, inventariere, păstrare, arhivare sau distrugere a informațiilor clasificate;
– incident de securitate - orice acțiune sau inacțiune contrară reglementărilor de securitate a cărei consecință a determinat sau este de natură să determine compromiterea informațiilor clasificate;
– indicator de interdicție text sau simbol care semnalează interzicerea accesului sau derulării unor activități în zone, obiective, sectoare sau locuri care prezintă importanță deosebită pentru protecția informațiilor clasificate;
– informație clasificată compromisă - informație clasificată care și-a pierdut integritatea, a fost rătăcită, pierdută ori accesată, total sau parțial, de persoane neautorizate;
– instituție cu atribuții de coordonare a activității și de control al măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate sau instituție abilitată - Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, potrivit competențelor stabilite prin lege;
– marcare - activitatea de inscripționare a nivelului de secretizare a informației și de semnalare a cerințelor speciale de protecție a acesteia;
– material clasificat - document sau produs prelucrat ori în curs de prelucrare, care necesită a fi protejat împotriva cunoașterii neautorizate;
– necesitatea de a cunoaște - principiul conform căruia accesul la informații clasificate se acordă în mod individual numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să lucreze cu astfel de informații sau să aibă acces la acestea;
– negocieri - activitățile circumscrise adjudecării unui contract sau subcontract, de la notificarea intenției de organizare a licitației, până la încheierea acesteia;
– obiectiv industrial - unitate de cercetare sau cu activitate de producție, care desfășoară activități științifice, tehnologice sau economice ce au legătură cu siguranța sau cu apărarea națională, ori prezintă importanță deosebită pentru interesele economice și tehnico-științifice ale României;
– obiectiv, sector sau loc de importanță deosebită pentru protecția informațiilor secrete de stat - incintaă sau perimetru anume desemnat, în care sunt gestionate informații secrete de stat;
– parte contractantă - oricare dintre părțile care convin să negocieze, să încheie sau să deruleze un contract clasificat;
– protecția surselor generatoare de informații - ansamblul măsurilor destinate protecției informațiilor elaborate, stocate sau transmise prin sisteme ori rețele de prelucrare automată a datelor și/sau de comunicații;
– securitate industrială - sistemul de norme și măsuri care reglementează protecția informațiilor clasificate în domeniul activităților contractuale;
– sistem de protecție a informațiilor clasificate - ansamblul de măsuri de natură juridică, procedurală, fizică, de protecție a personalului și a surselor generatoare de informații, destinate securității materialelor și documentelor clasificate;
– structura de securitate - compartiment specializat în protecția informațiilor clasificate, organizat în cadrul autorităților, instituțiilor publice, agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și al altor persoane juridice de drept public sau privat;
– subcontractant - parte care își asumă executarea unei părți a contractului clasificat sub coordonarea contractantului;
– trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare - schimbarea clasificării, respectiv a nivelului de secretizare a informațiilor secrete de stat;
– unitate deținatoare de informații clasificate sau unitate - autoritate sau instituție publică, agent economic cu capital integral sau parțial de stat ori o altă persoană juridica de drept public sau privat care, potrivit legii, are dreptul de a deține informații clasificate;
– verificare de securitate - totalitatea măsurilor intreprinse de autoritățile desemnate de securitate, conform competențelor, pentru stabilirea onestității și profesionalismului persoanelor, în scopul avizării eliberării certificatului de securitate sau autorizației de acces la informații clasificate;
– zona de securitate - perimetru delimitat și special amenajat unde sunt gestionate informații clasificate.
Capitolul 2 CLASIFICAREA ȘI DECLASIFICAREA INFORMAȚIILOR. MĂSURI MINIME DE PROTECȚIE SPECIFICE CLASELOR ȘI NIVELURILOR DE SECRETIZARE › Secţiunea 1 Clasificarea informațiilor
Articolul 4
(1) Potrivit legii, informațiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în raport de importanța pe care o au pentru securitatea națională și de consecințele ce s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate.
(2) Informațiile secrete de stat sunt informațiile a căror divulgare poate prejudicia siguranța națională și apărarea țării și care, în funcție de importanța valorilor protejate, se includ în urmatoarele niveluri de secretizare prevăzute de lege:
a) strict secret de importanță deosebită;
b) strict secret;
c) secret.
(3) Informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu.
Articolul 5
(1) Autoritățile publice care elaborează ori lucrează cu informații secrete de stat au obligația să întocmeasca un ghid pe baza căruia se va realiza clasificarea corectă și uniformă a acestora.
(2) Ghidul prevăzut la alin. (1) se aprobă personal și în scris de către imputerniciții sau, după caz, funcționarii superiori abilitați să atribuie nivelurile de secretizare, conform legii.
Articolul 6
Autoritățile și instituțiile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate, care se aprobă și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 7
Listele cu informații secrete de serviciu se stabilesc de conducătorii unităților deținatoare de astfel de informații.
Articolul 8
În listele cu informații secrete de serviciu vor fi incluse informațiile care se referă la activitatea unității și care, fără a constitui, în înțelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decat de persoanele cărora le sunt necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, divulgarea lor putând prejudicia interesul unității.
Articolul 9
Unitățile care gestionează informații clasificate au obligația să analizeze ori de câte ori este necesar listele informațiilor secrete de stat și, după caz, să prezinte Guvernului spre aprobare propuneri de actualizare și completare a acestora, conform legii.
Articolul 10
Atribuirea clasei și nivelului de secretizare a informațiilor se realizează prin consultarea ghidului de clasificare, a listelor cu informații secrete de stat și a listelor cu informații secrete de serviciu, elaborate potrivit legii.
Articolul 11
Șeful ierarhic al emitentului are obligația să verifice dacă informațiile au fost clasificate corect și să ia măsuri în consecință, când constată ca au fost atribuite niveluri de secretizare necorespunzătoare.
Articolul 12
(1) Termenele de clasificare a informațiilor secrete de stat vor fi stabilite de emitent, în funcție de importanța acestora și de consecințele care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate.
(2) Termenele de clasificare a informațiilor secrete de stat, pe niveluri de secretizare, cu excepția cazului când acestea necesită o protecție mai îndelungată, sunt de până la:
– 100 de ani pentru informațiile clasificate strict secret de importanță deosebită;
– 50 de ani pentru informațiile clasificate strict secret;
– 30 de ani pentru informațiile clasificate secret.
(3) Termenele prevăzute la alin. (2) pot fi prelungite prin hotărâre a Guvernului, pe baza unei motivații temeinice, la solicitarea conducătorilor unităților deținătoare de informații clasificate sau, după caz, a împuterniciților și funcționarilor superiori abilitați să atribuie nivelurile de secretizare.
Articolul 13
Fiecare împuternicit ori funcționar superior abilitat să atribuie niveluri de secretizare va dispune verificarea periodică a tuturor informațiilor secrete de stat cărora le-au atribuit nivelurile de secretizare, prilej cu care, dacă este necesar, vor fi reevaluate nivelurile și termenele de clasificare.
Articolul 14
(1) Documentul elaborat pe baza prelucrarii informațiilor cu niveluri de secretizare diferite va fi clasificat conform noului conținut, care poate fi superior originalelor.
(2) Documentul rezultat din cumularea neprelucrată a unor extrase provenite din informații clasificate va primi clasa sau nivelul de secretizare corespunzător conținutului extrasului cu cel mai înalt nivel de secretizare.
(3) Rezumatele, traducerile și extrasele din documentele clasificate primesc clasa sau nivelul de secretizare corespunzător conținutului.
Articolul 15
Marcarea informațiilor clasificate are drept scop atenționarea persoanelor care le gestionează sau le accesează că sunt în posesia unor informații în legătură cu care trebuie aplicate măsuri specifice de acces și protecție, în conformitate cu legea.
Articolul 16
Cazurile considerate supraevaluări ori subevaluări ale clasei sau nivelului de secretizare vor fi supuse atenției emitentului, iar dacă acesta decide să reclasifice informațiile va informa deținătorii.
Articolul 17
(1) Informațiile vor fi clasificate numai în cazul în care se impune protecția acestora, iar nivelurile de secretizare și termenele de clasificare subzista atât timp cât dezvăluirea sau diseminarea lor neautorizată ar putea prejudicia siguranța națională, apărarea țării, ordinea publică sau interesele persoanelor juridice de drept public sau privat.
(2) Supraevaluarea sau subevaluarea nivelului de secretizare a informațiilor și a duratei pentru care au fost clasificate se pot contesta de către orice persoană fizica sau juridica română, în contencios administrativ.
Articolul 18
(1) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, deținatorii de informații secrete de stat și secrete de serviciu, stabilite astfel potrivit H.C.M. nr. 19 din 14 ianuarie 1972, vor prezenta persoanelor sau autorităților publice împuternicite să atribuie niveluri de secretizare propuneri privind încadrarea acestor informații în noi clase și niveluri de secretizare, după caz.
(2) Până la stabilirea noilor niveluri de secretizare, informațiile secrete de stat și secrete de serviciu menționate la alin. (1) își păstrează nivelul și termenul de secretizare și vor fi protejate potrivit prezentelor standarde.
Capitolul 2 CLASIFICAREA ȘI DECLASIFICAREA INFORMAȚIILOR. MĂSURI MINIME DE PROTECȚIE SPECIFICE CLASELOR ȘI NIVELURILOR DE SECRETIZARE › Secţiunea a 2-a Declasificarea și trecerea informațiilor clasificate la un nivel inferior de secretizare
Articolul 19
Informațiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.
Articolul 20
(1) Informațiile se declasifică dacă:
a) termenul de clasificare a expirat;
b) dezvaluirea informațiilor nu mai poate prejudicia siguranța națională, apărarea țării, ordinea publică, ori interesele persoanelor de drept public sau privat deținătoare;
c) a fost atribuit de o persoană neîmputernicită prin lege.
(2) Declasificarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informațiilor secrete de stat se realizează de împuterniciții și funcționarii superiori abilitați prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituțiilor care coordonează activitatea și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate, potrivit competențelor materiale.
(3) Emitenții documentelor secrete de stat vor evalua periodic necesitatea menținerii în nivelurile de secretizare acordate anterior și vor prezenta împuterniciților și funcționarilor superiori abilitați prin lege să atribuie niveluri de secretizare, propuneri în consecință.
Articolul 21
Ori de câte ori este posibil, emitentul unui document clasificat trebuie să precizeze dacă acesta poate fi declasificat ori trecut la un nivel inferior de secretizare, la o anumită dată sau la producerea unui anumit eveniment.
Articolul 22
(1) La schimbarea clasei sau nivelului de secretizare atribuit inițial unei informații, emitentul este obligat să încunoștințeze structura/funcționarul de securitate, care va face mențiunile necesare în registrele de evidență.
(2) Data și noua clasă sau nivel de secretizare vor fi marcate pe document deasupra sau sub vechea inscripție, care va fi anulată prin trasarea unei linii oblice.
(3) Emitentul informațiilor declasificate ori trecute în alt nivel de clasificare se va asigura că gestionarii acestora sunt anunțati la timp, în scris, despre acest lucru.
Articolul 23
(1) Informațiile clasificate despre care s-a stabilit cu certitudine că sunt compromise sau iremediabil pierdute vor fi declasificate.
(2) Declasificarea se face numai în baza cercetării prin care s-a stabilit compromiterea sau pierderea informațiilor respective ori a suportului material al acestora, cu acordul scris al emitentului.
Articolul 24
Informațiile secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis, prin scoaterea de pe listele prevăzute la art. 8, care vor fi reanalizate ori de câte ori este necesar.
Capitolul 2 CLASIFICAREA ȘI DECLASIFICAREA INFORMAȚIILOR. MĂSURI MINIME DE PROTECȚIE SPECIFICE CLASELOR ȘI NIVELURILOR DE SECRETIZARE › Secţiunea a 3-a Măsuri minime de protecție a informațiilor clasificate
Articolul 25
Măsurile de protecție a informațiilor clasificate vor fi stabilite în raport cu:
a) clasele și nivelurile de secretizare a informațiilor;
b) volumul și suportul informațiilor;
c) calitatea, funcția și numărul persoanelor care au sau pot avea acces la informații, potrivit certificatului de securitate și autorizației de acces și cu respectarea principiului necesității de a cunoaște;
d) amenințările, riscurile și vulnerabilitatile ce pot avea consecințe asupra informațiilor clasificate.
Articolul 26
Transmiterea informațiilor clasificate către alți utilizatori se va efectua numai dacă aceștia dețin certificate de securitate sau autorizații de acces corespunzător nivelului de secretizare.
Articolul 27
Certificatele de securitate aparținând persoanelor al căror comportament, atitudini sau manifestări pot crea premise de insecuritate pentru informațiile secrete de stat vor fi imediat retrase, cu încunoștințarea instituțiilor investite cu atribuții de coordonare a activității și de control al măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate, potrivit competențelor.
Articolul 28
Conducătorii unităților și persoanele care gestionează informații clasificate au obligația de a aduce la cunoștința instituțiilor cu atribuții de coordonare și control în domeniu orice indicii din care pot rezulta premise de insecuritate pentru astfel de informații.
Capitolul 2 CLASIFICAREA ȘI DECLASIFICAREA INFORMAȚIILOR. MĂSURI MINIME DE PROTECȚIE SPECIFICE CLASELOR ȘI NIVELURILOR DE SECRETIZARE › Secţiunea a 4-a Structura/funcționarul de securitate
Articolul 29
(1) Pentru implementarea măsurilor de protecție a informațiilor clasificate, în unitățile deținătoare de astfel de informații se înființează, în condițiile legii, structuri de securitate cu atribuții specifice.
(2) În situația în care unitatea deține un volum redus de informații clasificate, atribuțiile structurii de securitate vor fi îndeplinite de funcționarul de securitate.
(3) Structura de securitate se organizează și se încadrează potrivit legii.
(4) Seful structurii de securitate, respectiv funcționarul de securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
Articolul 30
Șeful structurii de securitate, respectiv funcționarul de securitate, deține certificat de securitate corespunzător celui mai înalt nivel de clasificare a informațiilor secrete de stat gestionate de unitate.
Articolul 31
(1) Structura/funcționarul de securitate are următoarele atribuții generale:
a) elaborează și supune aprobării conducerii unității normele interne privind protecția informațiilor clasificate, potrivit legii;
b) întocmește programul de prevenire a scurgerii de informații clasificate și îl supune avizării instituțiilor abilitate, iar după aprobare, acționează pentru aplicarea acestuia;
c) coordonează activitatea de protecție a informațiilor clasificate, în toate componentele acesteia;
d) asigură relaționarea cu instituția abilitată să coordoneze activitatea și să controleze măsurile privitoare la protecția informațiilor clasificate, potrivit legii;
e) monitorizează activitatea de aplicare a normelor de protecție a informațiilor clasificate și modul de respectare a acestora;
f) consiliază conducerea unității în legătură cu toate aspectele privind securitatea informațiilor clasificate;
g) informează conducerea unității despre vulnerabilitatile și riscurile existente în sistemul de protecție a informațiilor clasificate și propune măsuri pentru înlăturarea acestora;
h) acordă sprijin reprezentanților autorizați ai instituțiilor abilitate, potrivit competențelor legale, pe linia verificării persoanelor pentru care se solicită accesul la informații clasificate;
i) organizează activități de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informații clasificate;
j) asigură păstrarea și organizează evidența certificatelor de securitate și autorizațiilor de acces la informații clasificate;
k) actualizează permanent evidența certificatelor de securitate și a autorizațiilor de acces;
l) întocmește și actualizează listele informațiilor clasificate elaborate sau păstrate de unitate, pe clase și niveluri de secretizare;
m) prezintă conducătorului unității propuneri privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor și locurilor de importanță deosebită pentru protecția informațiilor clasificate din sfera de responsabilitate și, după caz, solicită sprijinul instituțiilor abilitate;
n) efectuează, cu aprobarea conducerii unității, controale privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecție a informațiilor clasificate;
o) exercita alte atribuții în domeniul protectiei informațiilor clasificate, potrivit legii.
(2) Atribuțiile personalului din structura de securitate, respectiv ale funcționarului de securitate, se stabilesc prin fișa postului, aprobată de conducătorul unității.
Articolul 32
Persoanele care lucrează în structura de securitate sau, după caz, funcționarul de securitate vor fi incluse în programe permanente de pregătire organizate de instituțiile investite cu atribuții de coordonare a activității și de control al măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate, potrivit legii.
Capitolul 2 CLASIFICAREA ȘI DECLASIFICAREA INFORMAȚIILOR. MĂSURI MINIME DE PROTECȚIE SPECIFICE CLASELOR ȘI NIVELURILOR DE SECRETIZARE › Secţiunea a 5-a Accesul la informațiile clasificate
Articolul 33
Accesul la informații clasificate este permis cu respectarea principiului necesității de a cunoaște numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
Articolul 34
Persoanele care au acces la informații strict secrete de importanță deosebită, în condițiile prevăzute de prezentele standarde, vor fi înregistrate în fișa de consultare, prevăzută la anexa nr. 1, care va fi păstrată la deținătorul de drept al documentului.
Articolul 35
(1) Persoanele cărora le-au fost eliberate certificate de securitate sau autorizații de acces vor fi instruite, atât la acordarea acestora, cât și periodic, cu privire la conținutul reglementărilor privind protecția informațiilor clasificate.
(2) Activitățile de instruire vor fi consemnate de structura/funcționarul de securitate, sub semnatură, în fișa de pregătire individuală, prezentată la anexa nr. 2.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor semna angajamentul de confidențialitate prevăzut la anexa nr. 3.
Articolul 36
(1) În cazuri excepționale, determinate de situații de criză, calamități sau evenimente imprevizibile, conducătorul unității poate acorda acces temporar la informații clasificate anumitor persoane care nu dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, cu condiția asigurării unui sistem corespunzător de evidență.
(2) Persoanele care primesc dreptul de acces temporar la informații secrete de stat vor semna angajamentul de confidențialitate și vor fi comunicate la ORNISS, în cel mai scurt timp posibil, pentru efectuarea verificărilor de securitate, potrivit procedurilor.
Articolul 37
În cazul informațiilor strict secrete de importanță deosebită, accesul temporar va fi acordat, pe cât posibil, persoanelor care dețin deja certificate de securitate pentru acces la informații strict secrete sau secrete.
Articolul 38
(1) Transmiterea informațiilor clasificate între unități se va efectua cu aprobarea emitentului și cu respectarea principiului necesității de a cunoaște.
(2) Predarea-primirea informațiilor clasificate între unitatea deținătoare și unitatea primitoare se face cu respectarea măsurilor de protecție prevăzute în prezentele standarde.
Articolul 39
Structura/funcționarul de securitate al unității deținătoare se va asigura că reprezentantul unității primitoare deține certificatul de securitate sau autorizația de acces corespunzătoare nivelului de secretizare a informațiilor clasificate ce fac obiectul predării-primirii.
Capitolul 3 REGULI GENERALE PRIVIND EVIDENȚA, ÎNTOCMIREA, PĂSTRAREA, PROCESAREA, MULTIPLICAREA, MANIPULAREA, TRANSPORTUL, TRANSMITEREA ȘI DISTRUGEREA INFORMAȚIILOR CLASIFICATE
Articolul 40
(1) În unitățile deținătoare de informații clasificate se organizează compartimente speciale pentru evidența, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea și distrugerea acestora în condiții de siguranță.
(2) Activitatea compartimentelor speciale prevăzute la alin. (1) este coordonată de structura/funcționarul de securitate.
Articolul 41
La redactarea documentelor ce conțin informații clasificate se vor respecta următoarele reguli:
a) menționarea, în antet, a unității emitente, a numărului și datei înregistrării, a clasei sau nivelului de secretizare, a numărului de exemplare și, după caz, a destinatarului;
b) numerele de înregistrare se înscriu pe toate exemplarele documentului și pe anexele acestora, fiind precedate de un zero (0) pentru documentele secrete, de două zerouri (00) pentru cele strict secrete, de trei zerouri (000) pentru cele strict secrete de importanță deosebită și de litera "S" pentru secrete de serviciu;
c) la sfârșitul documentului se înscriu în clar, după caz, rangul, funcția, numele și prenumele conducătorului unității emitente, precum și ale celui care îl întocmește, urmate de semnăturile acestora și ștampila unității;
d) înscrierea, pe fiecare pagină a documentului, a clasei sau nivelului de secretizare atribuit acestuia;
e) pe fiecare pagină a documentelor ce conțin informații clasificate se înscriu numărul curent al paginii, urmat de numărul total al acestora.
Articolul 42
(1) În situația în care documentul de bază este însoțit de anexe, la sfârșitul textului se indică, pentru fiecare anexă, numărul de înregistrare, numărul de file al acesteia și clasa sau nivelul de secretizare.
(2) Anexele se clasifică în funcție de conținutul lor și nu de cel al documentelor pe care le însoțesc.
(3) Adresa de însoțire a documentului nu va cuprinde informații detaliate referitoare la conținutul documentelor anexate.
(4) Documentele anexate se semnează, dacă este cazul, de persoanele care au semnat documentul de bază.
(5) Aplicarea, pe documentele anexate, a ștampilei unității emitente este obligatorie.
Articolul 43
(1) Când documentele ce conțin informații clasificate se semnează de o singură persoană, datele privind rangul, funcția, numele și prenumele acesteia se înscriu sub text, în centrul paginii.
(2) Când semneaza două sau mai multe persoane, rangul, funcția, numele și prenumele conducătorului unității se înscriu în partea stângă, iar ale celorlalți semnatari în partea dreaptă, în ordinea rangurilor și funcțiilor.
Articolul 44
Când documentele care conțin informații clasificate se emit în comun de două sau mai multe unități, denumirile acestora se înscriu separat în antet, iar la sfârșit se semnează de către conducătorii unităților respective, de la stanga la dreapta, aplicându-se ștampilele corespunzătoare.
Articolul 45
Informațiile clasificate vor fi marcate, inscriptionate și gestionate numai de către persoane care au autorizație sau certificat de securitate corespunzător nivelului de clasificare a acestora.
Articolul 46
(1) Toate documentele, indiferent de formă, care conțin informații clasificate au înscrise, pe fiecare pagină, nivelul de secretizare.
(2) Nivelul de secretizare se marchează prin ștampilare, dactilografiere, tipărire sau olograf, astfel:
a) în partea dreaptă sus și jos, pe exteriorul copertelor, pe pagina cu titlul și pe prima pagină a documentului;
b) în partea de jos și de sus, la mijlocul paginii, pe toate celelalte pagini ale documentului;
c) sub legendă, titlu sau scara de reprezentare și în exterior - pe verso - atunci când acestea sunt pliate, pe toate schemele, diagramele, hărțile, desenele și alte asemenea documente.
Articolul 47
Porțiunile clar identificabile din documentele clasificate complexe, cum sunt secțiunile, anexele, paragrafele, titlurile, care au niveluri diferite de secretizare sau care nu sunt clasificate, trebuie marcate corespunzător nivelului de clasificare și secretizare.
Articolul 48
Marcajul de clasificare va fi aplicat separat de celelalte marcaje, cu caractere și/sau culori diferite.
Articolul 49
(1) Toate documentele clasificate aflate în lucru sau în stadiu de proiect vor avea inscrise mențiunile "Document în lucru" sau "Proiect" și vor fi marcate potrivit clasei sau nivelului de secretizare a informațiilor ce le conțin.
(2) Gestionarea documentelor clasificate aflate în lucru sau în stadiu de proiect se face în aceleași condiții ca și a celor în forma definitivă.
Articolul 50
Documentele sau materialele care conțin informații clasificate și sunt destinate unei persoane strict determinate vor fi inscripționate, sub destinatar, cu mențiunea "Personal".
Articolul 51
(1) Fotografiile, filmele, microfilmele și negativele lor, rolele, bobinele sau containerele de păstrare a acestora se marchează vizibil cu o etichetă care indică numărul și data înregistrării, precum și clasa sau nivelul de secretizare.
(2) Microfilmele trebuie să aibă afișat la cele două capete clasa sau nivelul de secretizare, iar la începutul rolei, lista elementelor de conținut.
Articolul 52
(1) Clasa sau nivelul de secretizare a informațiilor înregistrate pe benzi audio se imprimă verbal, atât la începutul înregistrării, cât și la sfârșitul acesteia.
(2) Marcarea clasei sau a nivelului de secretizare pe benzi video trebuie să asigure afișarea pe ecran a clasei sau a nivelului de secretizare. În cazul în care nu se poate stabili cu exactitate clasa sau nivelul de secretizare, înainte de înregistrarea benzilor, marcajul se aplică prin inserarea unui segment de bandă la începutul și la sfârșitul benzii video.
(3) Benzile audio și video care conțin informații clasificate păstrează clasa sau nivelul de secretizare cel mai înalt atribuit până în momentul:
a) distrugerii printr-un procedeu autorizat;
b) atribuirii unui nivel superior prin adaugarea unei înregistrări cu nivel superior de secretizare.
Articolul 53
Proiecțiile de imagini trebuie să afișeze, la începutul și sfârșitul acestora, numărul și data înregistrării, precum și clasa sau nivelul de secretizare.
Articolul 54
(1) Rolele, bobinele sau containerele de păstrare a benzilor magnetice, inclusiv cele video, pe care au fost imprimate informații secrete de stat, vor avea înscris, la loc vizibil, clasa sau nivelul de secretizare cel mai înalt atribuit acestora, care va rămâne aplicat până la distrugerea sau demagnetizarea lor.
(2) La efectuarea unei înregistrări pe bandă magnetică, atât la începutul, cât și la sfârșitul fiecărui pasaj, se va menționa clasa sau nivelul de secretizare.
(3) În cazul detașării de pe suportul fizic, fiecare capăt al benzii va fi marcat, la loc vizibil, cu clasa sau nivelul de secretizare.
Articolul 55
În toate cazurile, ambalajele sau suporții în care se păstrează documente sau materiale ce conțin informații clasificate vor avea inscripționat clasa sau nivelul de secretizare, numărul și data înregistrării în evidențe și li se va atașa o listă cu denumirea acestora.
Articolul 56
(1) Atunci când se utilizează documente clasificate ca surse pentru întocmirea unui alt document, marcajele documentelor sursă le vor determina pe cele ale documentului rezultat.
(2) Pe documentul rezultat se vor preciza documentele sursă care au stat la baza întocmirii lui.
Articolul 57
Numărul și data inițială a înregistrării documentului clasificat trebuie păstrate, chiar dacă i se aduc amendamente, până când documentul respectiv va face obiectul reevaluării clasei sau a nivelului de secretizare.
Articolul 58
Conducătorii unităților vor asigura măsurile necesare de evidență și control al informațiilor clasificate, astfel încât să se poată stabili, în orice moment, locul în care se află aceste informații.
Articolul 59
(1) Evidența materialelor și documentelor care conțin informații clasificate se ține în registre speciale, întocmite potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 4, 5 și 6.
(2) Fiecare document sau material va fi inscripționat cu numărul de înregistrare și data când este înscris în registrele de evidență.
(3) Numerele de înregistrare sunt precedate de numărul de zerouri corespunzător nivelului de secretizare atribuit sau de litera "S" pentru secrete de serviciu.
(4) Toate registrele, condicile și borderourile se înregistrează în registrul unic de evidență a registrelor, condicilor, borderourilor și a caietelor pentru însemnări clasificate, conform modelului din anexa nr. 7.
(5) Fac excepție actele de gestiune, imprimatele inseriate și alte documente sau materiale cuprinse în forme de evidență specifice.
Articolul 60
(1) Documentele sau materialele care conțin informații clasificate înregistrate în registrele prevăzute în art. 59 nu vor fi înregistrate în alte forme de evidență.
(2) Emitentii și deținătorii de informații clasificate sunt obligați să înregistreze și să țină evidența tuturor documentelor și materialelor primite, expediate sau a celor întocmite de unitatea proprie, potrivit legii.
(3) În registrele pentru evidența informațiilor clasificate vor fi menționate numele și prenumele persoanei care a primit documentul, iar aceasta va semna de primire pe condica prevăzută în anexa nr. 8.
Articolul 61
(1) Atribuirea numerelor de înregistrare în registrele pentru evidență se face consecutiv, pe parcursul unui an calendaristic.
(2) Numerele de înregistrare se înscriu obligatoriu pe toate exemplarele documentelor sau materialelor care conțin informații clasificate, precum și pe documentele anexate.
(3) Anual, documentele se clasează în dosare, potrivit problematicii și termenelor de păstrare stabilite în nomenclatoare arhivistice, potrivit legii.
(4) Clasarea documentelor sau materialelor care conțin informații clasificate se face separat, în funcție de suportul și formatul acestora, cu folosirea mijloacelor de păstrare și protejare adecvate.
Articolul 62
(1) Informațiile strict secrete de importanță deosebită vor fi compartimentate fizic și înregistrate separat de celelalte informații.
(2) Evidența documentelor strict secrete și secrete poate fi operată în același registru.
Articolul 63
Hărțile, planurile topografice, asamblajele de hărți și alte asemenea documente se înregistrează în registrele pentru evidența informațiilor clasificate prevăzute în anexele nr. 4, 5 și 6.
Articolul 64
Atribuirea aceluiași număr de înregistrare unor documente cu conținut diferit este interzisă.
Articolul 65
Registrele de evidență vor fi completate de persoana desemnată care deține autorizație sau certificat de securitate corespunzător.
Articolul 66
(1) Multiplicarea prin dactilografiere și procesare la calculator a documentelor clasificate poate fi realizată numai de către persoane autorizate să aibă acces la astfel de informații.
(2) Multiplicarea documentelor clasificate poate fi realizată de persoane autorizate, numai în încăperi special destinate.
Articolul 67
(1) Documentelor care conțin informații clasificate rezultate în procesul de multiplicare li se atribuie numere din registrul de evidență a informațiilor clasificate multiplicate, conform modelului din anexa nr. 9.
(2) Numerele se atribuie consecutiv, începând cu cifra 1, pe parcursul unui an calendaristic și se înscriu obligatoriu pe toate exemplarele documentului.
Articolul 68
(1) Evidențierea operațiunii de multiplicare se face prin marcare atât pe original, cât și pe toate copiile rezultate.
(2) Pe documentul original marcarea se aplică în partea dreaptă jos a ultimei pagini.
(3) Pe copiile rezultate, marcarea se aplică pe prima pagină, sub numărul de înregistrare al documentului.
(4) În cazul copierii succesive, la date diferite, a unui document clasificat, documentul original va fi marcat la fiecare operațiune, ce va fi, de asemenea, înscrisă în registru.
(5) Exemplarele rezultate în urma copierii documentului secret de stat se numerotează în ordine succesivă, chiar dacă operațiunea se efectuează de mai multe ori și la date diferite.
Articolul 69
(1) Multiplicarea documentelor clasificate se face în baza aprobării conducătorului unității deținătoare, cu avizul structurii/funcționarului de securitate, ambele înscrise pe cererea pentru copiere sau pe adresa de însoțire în care se menționează necesitatea multiplicării.
(2) Parchetele, instanțele și comisiile de cercetare pot multiplica documente care conțin informații clasificate numai în condițiile prezentelor standarde.
(3) Extrasul dintr-un document care conține informații clasificate se face în baza cererii pentru copiere, cu aprobarea conducătorului unității, iar documentul rezultat va avea menționat sub numărul de exemplar cuvantul "Extras" și numărul de înregistrare al documentului original.
(4) Clasa sau nivelul de secretizare atribuit unui document original se aplică, în mod identic, reproducerilor sau traducerilor.
Articolul 70
(1) Dacă emitentul dorește să aibă control exclusiv asupra reproducerii, documentul va conține o indicație vizibilă cu următorul conținut: "Reproducerea acestui document, totală sau parțială, este interzisa".
(2) Informațiile clasificate înscrise pe documente cu regim restrictiv de reproducere care au mențiunea "Reproducerea interzisă" nu se multiplică.
Articolul 71
În cazul copierii unui document care conține informații clasificate se procedează astfel:
a) se stabilește numărul de exemplare în care va fi multiplicat;
b) se completează și se aprobă cererea pentru multiplicare, potrivit art. 69 alin. (1), după care aceasta se înregistrează în registrul de evidență - anexa nr. 4 sau anexa nr. 5, după caz;
c) documentul original se predă operatorului pe bază de semnatură;
d) după verificarea exemplarelor rezultate, beneficiarul semnează în registrul de evidență a informațiilor clasificate multiplicate, conform modelului din anexa nr. 9;
e) repartiția în vederea difuzării exemplarelor copiate se consemnează de către structura/funcționarul de securitate pe spatele cererii pentru copiere;
f) cererea pentru copiere împreună cu exemplarele copiate se predau pe bază de semnatură structurii/funcționarului de securitate în vederea difuzării sau expedierii.
Articolul 72
(1) Când se dactilografiază, se procesează la calculator sau se copiază documente care conțin informații clasificate, în mai mult de două exemplare, pe spatele exemplarului original sau al cererii pentru copiere se înscriu destinatarii documentelor și numărul exemplarelor.
(2) Atunci când numărul destinatarilor este mare se întocmește un tabel de difuzare, care se înregistrează ca document anexat la original.
(3) Numerotarea exemplarelor copiate se va face consecutiv pentru fiecare copie, indiferent de data executării, avându-se în vedere și numărul de exemplare rezultat în urma dactilografierii sau procesării la calculator.
Articolul 73
Documentele clasificate pot fi microfilmate sau stocate pe discuri optice ori pe suporți magnetici în următoarele condiții:
a) procesul de microfilmare sau stocare să fie realizat cu aprobarea emitentului, de personal autorizat pentru clasa sau nivelul de secretizare a informațiilor respective;
b) microfilmelor, discurilor optice sau suporților magnetici de stocare să li se asigure aceeași protecție ca a documentului original;
c) toate microfilmele, discurile optice sau suporții magnetici de stocare să fie înregistrate intr-o evidență specifică și supuse, ca și documentele originale, verificării anuale.
Articolul 74
(1) Difuzarea informațiilor clasificate multiplicate se face obligatoriu cu avizul structurii/ funcționarului de securitate.
(2) Informațiile clasificate pot fi redifuzate de către destinatarul inițial la alți destinatari, cu respectarea normelor din prezentele standarde.
(3) Emitentul este obligat să indice clar toate restricțiile care trebuie respectate pentru difuzarea unei informații clasificate. Când se impun astfel de restricții, destinatarii pot proceda la o redifuzare numai cu aprobarea scrisă a emitentului.
Articolul 75
În cazul în care un document secret de stat este studiat de o persoană abilitată, pentru care s-a stabilit necesitatea de a accesa astfel de documente în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, această activitate trebuie consemnată în fișa de consultare, conform modelului din anexa nr. 1.
Articolul 76
(1) Informațiile clasificate iesite din termenul de clasificare se arhivează sau se distrug.
(2) Arhivarea sau distrugerea unui document clasificat se menționează în registrul de evidență principal, prin consemnarea cotei arhivistice de regaăsire sau, după caz, a numărului de înregistrare a procesului-verbal de distrugere.
(3) Distrugerea informațiilor clasificate înlocuite sau perimate se face numai cu avizul emitentului.
(4) Distrugerea documentelor clasificate sau a ciornelor care conțin informații cu acest caracter se face astfel încât să nu mai poată fi reconstituite.
Articolul 77
(1) Documentele de lucru, ciornele sau materialele acumulate sau create în procesul de elaborare a unui document, care conțin informații clasificate, de regulă, se distrug.
(2) În cazul în care se păstrează, acestea vor fi datate, marcate cu clasa sau nivelul de secretizare cel mai înalt al informațiilor conținute, arhivate și protejate corespunzător clasei sau nivelului de secretizare a documentului final.
Articolul 78
(1) Informațiile strict secrete de importanță deosebită destinate distrugerii vor fi înapoiate unității emitente cu adresa de restituire.
(2) Fiecare asemenea informație va fi trecută pe un proces-verbal de distrugere, care va fi aprobat de conducerea unității și semnat de șeful structurii/funcționarul de securitate și de persoana care asistă la distrugere, autorizată să aibă acces la informații strict secrete de importanță deosebită.
(3) În situații de urgență, protecția, inclusiv prin distrugere, a materialelor și documentelor strict secrete de importanță deosebită va avea întotdeauna prioritate față de alte documente sau materiale.
(4) Procesele-verbale de distrugere și documentele de evidență ale acestora vor fi arhivate și păstrate cel puțin 10 ani.
Articolul 79
(1) Distrugerea informațiilor strict secrete, secrete și secrete de serviciu va fi evidențiată într-un proces-verbal semnat de două persoane asistente autorizate să aibă acces la informații de acest nivel, avizat de structura/funcționarul de securitate și aprobat de conducătorul unității.
(2) Procesele-verbale de distrugere și documentele de evidență a informațiilor strict secrete, secrete și secrete de serviciu vor fi păstrate de compartimentul care a executat distrugerea, o perioadă de cel puțin trei ani, după care vor fi arhivate și păstrate cel puțin 10 ani.
Articolul 80
(1) Distrugerea ciornelor documentelor secrete de stat se realizează de către persoanele care le-au elaborat.
(2) Procesul-verbal de distrugere a ciornelor se întocmește în situația în care acestea au fost înregistrate într-o formă de evidență.
Articolul 81
(1) Documentele și materialele ce conțin informații clasificate se transportă, pe teritoriul României, prin intermediul unității specializate a Serviciului Român de Informații, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(2) Documentele și materialele care conțin informații clasificate se transportă în străinătate prin valiza diplomatică, de către curierii diplomatici selecționați și pregătiți de Serviciul de Informații Externe.
(3) Este interzisă expedierea documentelor și materialelor ce conțin informații clasificate prin S.N. "Poșta Română" ori prin alte societăți comerciale de transport.
Articolul 82
Conducătorii unităților deținătoare de informații clasificate vor desemna, din structura de securitate proprie, în condițiile prezentelor standarde, cel puțin un delegat împuternicit pentru transportul și executarea operațiunilor de predare-primire a corespondenței clasificate, între aceasta și unitatea specializată a Serviciului Român de Informații.
Capitolul 4 PROTECȚIA INFORMAȚIILOR SECRETE DE STAT › Secţiunea 1 Obligațiile și răspunderile ce revin autorităților și instituțiilor publice, agenților economici și altor persoane juridice pentru protecția informațiilor secrete de stat
Articolul 83
Protecția informațiilor secrete de stat reprezintă o obligație ce revine tuturor persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia lor.
Articolul 84
(1) Conducătorii unităților deținătoare de informații secrete de stat sunt răspunzatori de aplicarea măsurilor de protecție a informațiilor secrete de stat.
(2) Persoanele juridice de drept privat deținătoare de informații secrete de stat au obligația să respecte și să aplice reglementările în vigoare stabilite pentru autoritățile și instituțiile publice, în domeniul lor de activitate.
Articolul 85
Până la înființarea și organizarea structurii de securitate sau, după caz, până la numirea funcționarului de securitate, conducătorii unităților deținătoare de informații secrete de stat vor desemna o persoană care să îndeplineasca temporar atribuțiile specifice protecției informațiilor clasificate, prin cumul de funcții.
Articolul 86
(1) Conducătorul unității care gestionează informații secrete de stat este obligat:
a) să asigure organizarea activității structurii de securitate, respectiv a funcționarului de securitate și compartimentelor speciale pentru gestionarea informațiilor clasificate, în condițiile legii;
b) să solicite instituțiilor abilitate efectuarea de verificări pentru avizarea eliberarii certificatului de securitate și autorizatiei de acces la informații clasificate pentru angajatii proprii;
c) să notifice la ORNISS eliberarea certificatului de securitate sau autorizației de acces pentru fiecare angajat care lucrează cu informații clasificate;
d) să aprobe listele cu personalul verificat și avizat pentru lucrul cu informațiile secrete de stat și evidența deținătorilor de certificate de securitate și autorizații de acces și să le comunice la ORNISS și la instituțiile abilitate să coordoneze activitatea și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate, potrivit legii;
e) să întocmească lista informațiilor secrete de stat și a termenelor de menținere în nivelurile de secretizare și să o supună aprobării Guvernului, potrivit legii;
f) să stabilească obiectivele, sectoarele și locurile din zona de competență care prezintă importanță deosebită pentru protecția informațiilor secrete de stat și să le comunice Serviciului Român de Informații pentru a fi supuse spre aprobare Guvernului;
g) să solicite asistența de specialitate instituțiilor abilitate să coordoneze activitatea și să controleze măsurile privitoare la protecția informațiilor secrete de stat;
h) să supună avizării instituțiilor abilitate programul propriu de prevenire a scurgerii de informații clasificate și să asigure aplicarea acestuia;
i) să elaboreze și să aplice măsurile procedurale de protecție fizică și de protecție a personalului care are acces la informații clasificate;
j) să întocmeasca ghidul pe baza căruia se va realiza încadrarea corectă și uniforma în nivelurile de secretizare a informațiilor secrete de stat, în strictă conformitate cu legea și să îl prezinte, spre aprobare, împuterniciților și funcționarilor superiori abilitați prin lege să atribuie nivelurile de secretizare;
k) să asigure aplicarea și respectarea regulilor generale privind evidența, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea și distrugerea informațiilor secrete de stat și a interdicțiilor de reproducere și circulație, în conformitate cu actele normative în vigoare;
l) să comunice instituțiilor abilitate, potrivit competențelor, lista funcțiilor din subordine care necesită acces la informații secrete de stat;
m) la încheierea contractelor individuale de muncă, a contractelor de colaborare sau convențiilor de orice natură să precizeze obligațiile ce revin părților pentru protecția informațiilor clasificate în interiorul și în afara unității, în timpul programului și după terminarea acestuia, precum și la încetarea activității în unitatea respectivă;
n) să asigure includerea personalului structurii/funcționarului de securitate în sistemul permanent de pregătire și perfecționare, conform prezentelor standarde;
o) să aprobe normele interne de aplicare a măsurilor privind protecția informațiilor clasificate, în toate componentele acesteia, și să controleze modul de respectare în cadrul unității;
p) să asigure fondurile necesare pentru implementarea măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate, conform legii;
q) să analizeze, ori de câte ori este necesar, dar cel puțin semestrial, modul în care structura/funcționarul de securitate și personalul autorizat asigură protecția informațiilor clasificate;
r) să asigure inventarierea anuală a documentelor clasificate și, pe baza acesteia, să dispună măsuri în consecință, conform legii;
s) să sesizeze instituțiile prevăzute la art. 25 din Legea nr. 182/2002, conform competențelor, în legătură cu incidentele de securitate și riscurile la adresa informațiilor secrete de stat;
t) să dispună efectuarea de cercetări și, după caz, să sesizeze organele de urmărire penală în situația compromiterii informațiilor clasificate.
(2) De la prevederile alin. (1) lit f) și h) se exceptează instituțiile prevăzute la art. 25 din Legea nr. 182/2002.
Capitolul 4 PROTECȚIA INFORMAȚIILOR SECRETE DE STAT › Secţiunea a 2-a Protecția juridică
Articolul 87
Conducătorii unităților deținătoare de secrete de stat vor asigura condițiile necesare pentru ca toate persoanele care gestionează astfel de informații să cunoască reglementările în vigoare referitoare la protecția informațiilor clasificate.
Articolul 88
(1) Conducătorii unităților deținătoare de informații secrete de stat au obligația de a înștiinta, în scris, instituțiile prevăzute la art. 25 din Legea nr. 182/2002, potrivit competențelor, prin cel mai operativ sistem de comunicare, despre compromiterea unor astfel de informații.
(2) Înștiințarea prevăzută la alin. (1) se face în scopul obținerii sprijinului necesar pentru recuperarea informațiilor, evaluarea prejudiciilor, diminuarea și înlăturarea consecințelor.
(3) Înștiințarea trebuie să conțină:
a) prezentarea informațiilor compromise, respectiv clasificarea, marcarea, conținutul, data emiterii, numărul de înregistrare și de exemplare, emitentul și persoana sau compartimentul care le-a gestionat;
b) o scurtă prezentare a împrejurărilor în care a avut loc compromiterea, inclusiv data constatării, perioada în care informațiile au fost expuse compromiterii și persoanele neautorizate care au avut sau ar fi putut avea acces la acestea, dacă sunt cunoscute;
c) precizări cu privire la eventuala informare a emitentului.
(4) La solicitarea instituțiilor competente, înstiințările preliminare vor fi completate pe măsura derulării cercetărilor.
(5) Documentele privind evaluarea prejudiciilor și activitățile ce urmează a fi intreprinse ca urmare a compromiterii vor fi prezentate instituțiilor competente.
Articolul 89
Pentru prejudiciile cauzate deținătorului informației secrete de stat compromise, acesta are dreptul la despăgubiri civile, potrivit dreptului comun.
Articolul 90
(1) Orice încălcare a reglementărilor de securitate va fi cercetată pentru a se stabili:
a) dacă informațiile respective au fost compromise;
b) dacă persoanele neautorizate care au avut sau ar fi putut avea acces la informații secrete de stat prezintă suficientă încredere și loialitate, astfel încât rezultatul compromiterii să nu creeze prejudicii;
c) masurile de remediere - corective, disciplinare sau juridice - care sunt recomandate.
(2) În situația în care informațiile clasificate au fost accesate de persoane neautorizate, acestea vor fi instruite pentru a preveni producerea de eventuale prejudicii.
(3) În cazul săvaârșirii de infracțiuni la protecția secretului de stat, unitatile deținătoare au obligația de a sesiza organele de urmărire penală și de a pune la dispoziția acestora datele și materialele necesare probării faptelor.
Articolul 91
(1) Structura/funcționarul de securitate are obligația de a tine evidența cazurilor de încălcare a reglementărilor de securitate, a documentelor de cercetare și a măsurilor de solutionare și să le pună la dispoziția autorităților desemnate de securitate, conform competențelor ce le revin.
(2) Documentele menționate la alin. (1) se păstrează timp de cinci ani.
Articolul 92
Litigiile cu privire la calitatea de emitent ori deținător sau cele determinate de conținutul informațiilor secrete de stat, inclusiv drepturile patrimoniale ce revin emitentului din contractele de cesiune și licență, precum și litigiile referitoare la nerespectarea dispozițiilor legale privind dreptul de autor și drepturile conexe, invențiile și inovațiile, protecția modelelor industriale, combaterea concurenței neloiale și a celor stipulate în tratatele, acordurile și înțelegerile la care România este parte, sunt de competența instanțelor judecătorești.
Capitolul 4 PROTECȚIA INFORMAȚIILOR SECRETE DE STAT › Secţiunea a 3-a Protecția prin măsuri procedurale
Articolul 93
Toate unitățile care dețin informații secrete de stat au obligația sa stabilească norme interne de lucru și de ordine interioară destinate protecției acestor informații, potrivit actelor normative în vigoare.
Articolul 94
(1) Măsurile procedurale de protecție a informațiilor secrete de stat vor fi integrate în programul de prevenire a scurgerii de informații clasificate, întocmit potrivit anexei nr. 10, care va fi prezentat, spre avizare, autorității abilitate să coordoneze activitatea și să controleze măsurile privitoare la protecția informațiilor clasificate, potrivit legii.
(2) Sunt exceptate de obligativitatea prezentării, spre avizare, a programului de prevenire a scurgerii de informații, menționat la alin. (1), instituțiile prevăzute la art. 25 alin. (4) din Legea nr. 182/2002.
Articolul 95
Angajamentele de confidențialitate întocmite potrivit reglementărilor în vigoare vor garanta ca informațiile la care se acordă acces sunt protejate corespunzător.
Capitolul 4 PROTECȚIA INFORMAȚIILOR SECRETE DE STAT › Secţiunea a 4-a Protecția fizică
Articolul 96
Obiectivele, sectoarele și locurile în care sunt gestionate informații secrete de stat trebuie protejate fizic împotriva accesului neautorizat.
Articolul 97
Măsurile de protecție fizică - gratii la ferestre, încuietori la uși, pază la intrări, sisteme automate pentru supraveghere, control, acces, patrule de securitate, dispozitive de alarmă, mijloace pentru detectarea observării, ascultării sau interceptării - vor fi dimensionate în raport cu:
a) nivelul de secretizare a informațiilor, volumul și localizarea acestora;
b) tipul containerelor în care sunt depozitate informațiile;
c) caracteristicile clădirii și zonei de amplasare.
Articolul 98
Zonele în care sunt manipulate sau stocate informații secrete de stat trebuie organizate și administrate în așa fel încât sș corespundă uneia din următoarele categorii:
a) zona de securitate clasa I, care presupune ca orice persoană aflată în interiorul acesteia are acces la informații secrete de stat, de nivel strict secret de importanță deosebită și strict secret, și care necesită:
– perimetru clar determinat și protejat, în care toate intrarile și iesirile sunt supravegheate;
– controlul sistemului de intrare, care să permită numai accesul persoanelor verificate corespunzător și autorizate în mod special;
– indicarea clasei și a nivelului de secretizare a informațiilor existente în zona;
b) zona de securitate clasa a II-a, care presupune ca gestionarea informațiilor de nivel secret se realizează prin aplicarea unor măsuri specifice de protecție împotriva accesului persoanelor neautorizate și care necesită:
– perimetru clar delimitat și protejat, în care toate intrările și ieșirile sunt supravegheate;
– controlul sistemului de intrare care să permită accesul neînsoțit numai persoanelor verificate și autorizate să pătrunda în această zonă;
– reguli de însoțire, supraveghere și prevenire a accesului persoanelor neautorizate la informații clasificate.
Articolul 99
Incintele în care nu se lucrează zilnic 24 de ore vor fi inspectate imediat după terminarea programului de lucru, pentru a verifica dacă informațiile secrete de stat sunt asigurate în mod corespunzător.
Articolul 100
În jurul zonelor de securitate clasa I sau clasa a II-a poate fi stabilită o zonă administrativă, cu perimetru vizibil delimitat, în interiorul căreia să existe posibilitatea de control al personalului și al vehiculelor.
Articolul 101
(1) Accesul în zonele de securitate clasa I și clasa a II-a va fi controlat prin verificarea permisului de acces sau printr-un sistem de recunoaștere individuală aplicat personalului.
(2) Unitățile deținătoare de informații secrete de stat vor institui un sistem propriu de control al vizitatorilor, destinat interzicerii accesului neautorizat al acestora în zonele de securitate.
Articolul 102
Permisul de acces nu va specifica, în clar, identitatea unității emitente sau locul în care deținătorul are acces.
Articolul 103
Unitățile vor organiza, la intrarea sau la ieșirea din zonele de securitate clasa I sau clasa a II-a, controale planificate și inopinate ale bagajelor, incluzând colete, genți și alte tipuri de suporți în care s-ar putea transporta materiale și informații secrete de stat.
Articolul 104
Personalul inclus în sistemul de pază și apărare a obiectivelor, sectoarelor și locurilor în care sunt gestionate informații secrete de stat trebuie să dețină autorizație de acces corespunzător nivelului de secretizare a informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin.
Articolul 105
Este interzis accesul cu aparate de fotografiat, filmat, înregistrat audio-video, de copiat din baze de date informatice sau de comunicare la distanță, în locurile în care se află informații secrete de stat.
Articolul 106
Conducătorii unităților deținătoare de informații secrete de stat vor stabili reguli cu privire la circulația și ordinea interioară în zonele de securitate, astfel încât accesul să fie permis exclusiv posesorilor de certificate de securitate și autorizații de acces, cu respectarea principiului necesității de a cunoaște.
Articolul 107
Accesul pentru intervenții tehnice, reparații sau activități de deservire în locuri în care se lucrează cu informații secrete de stat ori în care se păstrează, se prelucrează sau se multiplică astfel de informații este permis numai angajaților unității care dețin autorizații de acces, corespunzător celui mai înalt nivel de secretizare a informațiilor pe care le-ar putea cunoaște.
Articolul 108
(1) Pentru a distinge persoanele care au acces în diferite locuri sau sectoare în care sunt gestionate informații secrete de stat, acestea vor purta însemne sau echipamente specifice.
(2) În locurile și sectoarele în care sunt gestionate informații secrete de stat, însemnele și echipamentele distinctive se stabilesc prin regulamente de ordine interioară.
(3) Evidența legitimațiilor, permiselor și a altor însemne și echipamente distinctive va fi ținută de structura/funcționarul de securitate al unității.
Articolul 109
(1) Persoanele care pierd permisele de acces în unitate, însemnele sau echipamentele specifice sunt obligate să anunțe de îndată șeful ierarhic.
(2) În situațiile menționate la alin. (1), conducătorul instituției va dispune cercetarea împrejurărilor în care s-au produs și va informa autoritatea desemnată de securitate competentă.
(3) Structura/funcționarul de securitate va lua măsurile ce se impun pentru a preveni folosirea permiselor de acces, însemnelor sau echipamentelor specifice de către persoane neautorizate.
Articolul 110
Accesul fiecărui angajat al unității deținătoare de informații secrete de stat în zone de securitate clasa I sau clasa a II-a se realizează prin intrări anume stabilite, pe baza permisului de acces, semnat de conducătorul acesteia.
Articolul 111
(1) Permisele de acces vor fi individualizate prin aplicarea unor semne distinctive.
(2) Permisele de acces se vizează semestrial.
(3) La încetarea angajării permisele de acces vor fi retrase și anulate.
Articolul 112
Este interzis accesul altor persoane, în afara celor care dispun de permis de acces, în locurile în care sunt gestionate informații secrete de stat.
Articolul 113
Accesul persoanelor din afara unității în zona administrativă sau în zonele de securitate este permis numai dacă sunt însoțite de persoane anume desemnate, cu bilet de intrare eliberat pe baza documentelor de legitimare de conducătorul unității.
Articolul 114
(1) Accesul angajaților agenților economici care efectuează lucrări de construcții, reparații și întreținere a clădirilor, instalațiilor sau utilităților în zonele administrative ori în zonele de securitate se realizează cu documente de acces temporar eliberate de conducătorii unităților beneficiare, pe baza actelor de identitate, la solicitarea reprezentanților autorizați ai agenților economici în cauză.
(2) Locurile în care se efectuează lucrările menționate la alin. (1) se supraveghează de către persoane anume desemnate din unitatea beneficiară.
(3) Documentul de acces temporar are valabilitate pe durata executării lucrărilor și se vizează trimestrial, iar la terminarea activităților se restituie emitentului.
(4) Pierderea documentului de acces temporar va fi luată în evidența structurii/funcționarului de securitate care va dispune măsurile necesare de prevenire a folosirii lui de către persoane neautorizate.
Articolul 115
Reprezentanții instituțiilor care, potrivit competențelor legale, au atribuții de coordonare și control pe linia protecției informațiilor clasificate au acces la obiectivele, sectoarele și locurile în care sunt gestionate informații clasificate, pe baza legitimației de serviciu și a delegației speciale, semnată de conducătorul autorității pe care o reprezintă.
Articolul 116
Persoanele aflate în practică de documentare, stagii de instruire sau schimb de experiență au acces numai în locurile stabilite de conducătorul unității, pe baza permiselor de acces eliberate în acest sens.
Articolul 117
Persoanele care solicită angajări, audiențe, ori care prezintă reclamații și sesizări vor fi primite în afara zonelor administrative sau în locuri special amenajate, cu aprobarea conducătorului unității.
Articolul 118
În afara orelor de program și în zilele nelucrătoare, se vor organiza patrulări pe perimetrul unității, la intervale care vor fi stabilite prin instrucțiuni elaborate pe baza planului de pază și apărare al obiectivului.
Articolul 119
(1) Sistemele de pază, supraveghere și control-acces trebuie să asigure prevenirea pătrunderii neautorizate în obiectivele, sectoarele și locurile unde sunt gestionate informații clasificate.
(2) Timpul de reacție a personalului de pază și apărare va fi testat periodic pentru a garanta intervenția operativă în situații de urgență.
Articolul 120
(1) Unitățile care gestionează informații secrete de stat vor întocmi planul de pază și apărare a obiectivelor, sectoarelor și locurilor care prezintă importanță deosebită pentru protecția informațiilor clasificate.
(2) Planul de pază și apărare menționat la alin. (1) va fi înregistrat potrivit celui mai înalt nivel de secretizare a informațiilor protejate și va cuprinde totalitatea măsurilor de securitate luate pentru prevenirea accesului neautorizat la acestea.
(3) Planul de pază și apărare va fi anexat programului de prevenire a scurgerii de informații clasificate și va cuprinde:
a) date privind delimitarea și marcarea zonelor de securitate, dispunerea posturilor de pază și măsurile de supraveghere a perimetrului protejat;
b) sistemul de control al accesului în zonele de securitate;
c) măsurile de avertizare și alarmare pentru situații de urgență;
d) planul de evacuare a documentelor și modul de acțiune în caz de urgență;
e) procedura de raportare, cercetare și evidență a incidentelor de securitate.
Articolul 121
Informațiile secrete de stat se păstrează în containere speciale, astfel:
a) containere clasa A, autorizate la nivel național pentru păstrarea informațiilor strict secrete de importanță deosebită în zona de securitate clasa I;
b) containere clasa B, autorizate la nivel național pentru păstrarea informațiilor strict secrete și secrete în zone de securitate clasa I sau clasa a II-a.
Articolul 122
(1) Containerele din clasele A și B vor fi construite astfel încât să asigure protecția împotriva pătrunderii clandestine și deteriorării sub orice formă a informațiilor.
(2) Standardele în care trebuie să se încadreze containerele din clasele A și B se stabilesc de ORNISS.
Articolul 123
(1) Încăperile de securitate sunt încăperile special amenajate în zone de securitate clasa I sau clasa a II-a, în care informațiile secrete de stat pot fi păstrate pe rafturi deschise sau pot fi expuse pe hărți, planșe ori diagrame.
(2) Pereții, podelele, plafoanele, ușile și încuietorile încăperilor de securitate vor asigura protecția echivalentă clasei containerului de securitate aprobat pentru păstrarea informațiilor clasificate potrivit nivelului de secretizare.
Articolul 124
(1) Ferestrele încăperilor de securitate dispuse la parter sau ultimul etaj vor fi protejate obligatoriu cu bare incastrate în beton sau asigurate antiefracție.
(2) În afara programului de lucru, ușile incaperilor de securitate vor fi sigilate, iar sistemul de aerisire asigurat împotriva accesului neautorizat și introducerii materialelor incendiare.
Articolul 125
În situații de urgență, dacă informațiile secrete de stat trebuie evacuate, se vor utiliza lăzi metalice autorizate la nivel național din clasa corespunzătoare nivelului de secretizare a acestor informații.
Articolul 126
Încuietorile folosite la containerele și încăperile de securitate în care sunt păstrate informații secrete de stat se împart în trei grupe, astfel:
a) grupa A - încuietori autorizate pentru containerele din clasa A;
b) grupa B - încuietori autorizate pentru containerele din clasa B;
c) grupa C - încuietori pentru mobilierul de birou.
Articolul 127
Standardele mecanismelor de închidere, a sistemelor cu cifru și încuietorilor, pe grupe de utilizare, se stabilesc de ORNISS.
Articolul 128
Cheile containerelor și încăperilor de securitate nu vor fi scoase din zonele de securitate.
Articolul 129
(1) În afara orelor de program, cheile de la încăperile și containerele de securitate vor fi păstrate în cutii sigilate, de către personalul care asigură paza și apărarea.
(2) Predarea și primirea cheilor de la încăperile și containerele de securitate se vor face, pe bază de semnătura, în condica special destinată - anexa nr. 11.
Articolul 130
(1) Pentru situațiile de urgență, un rând de chei suplimentare sau, după caz, o evidență scrisă a combinațiilor încuietorilor, vor fi păstrate în plicuri mate sigilate, în containere separate, într-un compartiment stabilit de conducerea unității, sub control corespunzător.
(2) Evidența fiecărei combinații se va păstra în plic separat.
(3) Cheilor și plicurilor cu combinații trebuie să li se asigure același nivel de protecție ca și informațiilor la care permit accesul.
Articolul 131
Combinațiile încuietorilor de la încăperile și containerele de securitate vor fi cunoscute de un număr restrâns de persoane desemnate de conducerea unității.
Articolul 132
Cheile și combinațiile încuietorilor vor fi schimbate:
a) ori de câte ori are loc o schimbare de personal;
b) de fiecare dată când se constată că au intervenit situații de natură să le facă vulnerabile;
c) la intervale regulate, de preferință o dată la șase luni, fără a se depăși 12 luni.
Articolul 133
(1) Sistemele electronice de alarmare sau de supraveghere destinate protecției informațiilor secrete de stat vor fi prevăzute cu surse de alimentare de rezervă.
(2) Orice defecțiune sau intervenție neautorizată asupra sistemelor de alarmă sau de supraveghere destinate protecției informațiilor secrete de stat trebuie să avertizeze personalul care le monitorizează.
(3) Dispozitivele de alarmare trebuie să intre în funcțiune în cazul penetrării pereților, podelelor, tavanelor și deschizăturilor, sau la mișcări în interiorul încăperilor de securitate.
Articolul 134
Copiatoarele și dispozitivele telefax se vor instala în încăperi special destinate și se vor folosi numai de către persoanele autorizate, potrivit nivelului de secretizare a informațiilor la care au acces.
Articolul 135
Unitățile deținătoare de informații secrete de stat au obligația de a asigura protecția acestora împotriva ascultărilor neautorizate, pasive sau active.
Articolul 136
(1) Protecția împotriva ascultării pasive a discuțiilor confidențiale se realizează prin izolarea fonică a încăperilor.
(2) Protecția împotriva ascultărilor active, prin microfoane, radio-emițători și alte dispozitive implantate, se realizează pe baza inspecțiilor de securitate a încăperilor, accesoriilor, instalațiilor, sistemelor de comunicații, echipamentelor și mobilierului de birou, realizate de unitățile specializate, potrivit competențelor legale.
Articolul 137
(1) Accesul în încăperile protejate împotriva ascultărilor se va controla în mod special.
(2) Periodic, personalul specializat în depistarea dispozitivelor de ascultare va efectua inspecții fizice și tehnice.
(3) Inspecțiile fizice și tehnice vor fi organizate, în mod obligatoriu, în urma oricărei intrări neautorizate sau suspiciuni privind accesul persoanelor neautorizate și după executarea lucrărilor de reparații, întreținere, zugrăvire sau redecorare.
(4) Nici un obiect nu va fi introdus în încăperile protejate împotriva ascultării, fără a fi verificat în prealabil de către personalul specializat în depistarea dispozitivelor de ascultare.
Articolul 138
(1) În zonele în care se poartă discuții confidențiale și care sunt asigurate din punct de vedere tehnic, nu se vor instala telefoane, iar dacă instalarea acestora este absolut necesară, trebuie prevăzute cu un dispozitiv de deconectare pasiv.
(2) Inspecțiile de securitate tehnică în zonele prevăzute în alin. (1) trebuie efectuate, în mod obligatoriu, înaintea începerii convorbirilor, pentru identificarea fizică a dispozitivelor de ascultare și verificarea sistemelor telefonice, electrice sau de alta natură, care ar putea fi utilizate ca mediu de atac.
Articolul 139
(1) Echipamentele de comunicații și dotările din birouri, în principal cele electrice și electronice, trebuie verificate de specialiști ai autorităților desemnate de securitate competente, înainte de a fi folosite în zonele în care se lucrează ori se discută despre informații strict secrete sau strict secrete de importanță deosebită, pentru a preveni transmiterea sau interceptarea, în afara cadrului legal, a unor informații inteligibile.
(2) Pentru zonele menționate la alin. (1) se va organiza o evidență a tipului și numerelor de inventar ale echipamentului și mobilei mutate în/din interiorul încăperilor, care va fi gestionată ca material secret de stat.
Capitolul 4 PROTECȚIA INFORMAȚIILOR SECRETE DE STAT › Secţiunea a 5-a Protecția personalului
Articolul 140
(1) Unitățile deținătoare de informații secrete de stat au obligația de a asigura protecția personalului desemnat să asigure securitatea acestora ori care are acces la astfel de informații, potrivit prezentelor standarde.
(2) Măsurile de protecție a personalului au drept scop:
a) să prevină accesul persoanelor neautorizate la informații secrete de stat;
b) să garanteze ca informațiile secrete de stat sunt distribuite deținătorilor de certificate de securitate/autorizații de acces, cu respectarea principiului necesității de a cunoaște;
c) să permită identificarea persoanelor care, prin acțiunile sau inacțiunile lor, pot pune în pericol securitatea informațiilor secrete de stat și să prevină accesul acestora la astfel de informații.
(3) Protecția personalului se realizează prin: selecționarea, verificarea, avizarea și autorizarea accesului la informațiile secrete de stat, revalidarea, controlul și instruirea personalului, retragerea certificatului de securitate sau autorizației de acces.
Articolul 141
(1) Acordarea certificatului de securitate - anexa nr. 12 - și autorizației de acces la informații clasificate - anexa nr. 13, potrivit nivelului de secretizare, este condiționată de avizul autorității desemnate de securitate.
(2) În vederea eliberării certificatului de securitate/autorizației de acces conducătorul unității solicită în scris ORNISS, conform anexei nr. 14, efectuarea verificărilor de securitate asupra persoanei care urmeaza să aibă acces la informații secrete de stat.
(3) Solicitarea menționată la alin. (2) va fi însoțită de formularele tip, prevăzute la anexele nr. 15, 16 și 17, potrivit nivelului de secretizare a informațiilor, completate de persoana în cauză, introduse în plic separat, sigilat.
(4) În funcție de avizul comunicat de autoritatea desemnată, ORNISS va aproba eliberarea certificatului de securitate sau autorizației de acces și va încunoștiința oficial conducătorul unității.
(5) După obținerea aprobării menționate la alin. (4), conducătorul unității va notifica la ORNISS și va elibera certificatul de securitate sau autorizația de acces, conform art. 154.
Articolul 142
Certificatul de securitate sau autorizația de acces se eliberează numai în baza avizelor acordate de autoritatea desemnată de securitate în urma verificărilor efectuate asupra persoanei în cauză, cu acordul scris al acesteia.
Articolul 143
În cadrul procedurilor de avizare trebuie acordată atenție specială persoanelor care:
a) urmeaza să aibă acces la informații strict secrete și strict secrete de importanță deosebită;
b) ocupa funcții ce presupun accesul permanent la un volum mare de informații secrete de stat;
c) pot fi vulnerabile la acțiuni ostile, ca urmare a importanței funcției în care vor fi numite, a mediului de relații sau a locului de muncă anterior.
Articolul 144
(1) Oportunitatea avizării va fi evaluată pe baza verificării și investigării biografiei celui în cauză.
(2) Când persoanele urmează să îndeplinească funcții care le pot facilita accesul la informații secrete de stat doar în anumite circumstanțe - paznici, curieri, personal de întreținere - se va acorda atenție primei verificări de securitate.
Articolul 145
Unitățile care gestionează informații clasificate sunt obligate să țină un registru de evidență a certificatelor de securitate și autorizațiilor de acces la informații clasificate - anexa nr. 18.
Articolul 146
(1) Ori de câte ori apar indicii că deținătorul certificatului de securitate sau autorizației de acces nu mai îndeplinește criteriile de compatibilitate privind accesul la informațiile secrete de stat, verificările de securitate se reiau la solicitarea conducătorului unității adresată ORNISS.
(2) ORNISS poate solicita reluarea verificărilor, la sesizarea autorităților competente, în situația în care sunt semnalate incompatibilități privind accesul la informații secrete de stat.
Articolul 147
Procedura de verificare în vederea acordării accesului la informații secrete de stat are drept scop identificarea riscurilor de securitate, aferente gestionării informațiilor secrete de stat.
Articolul 148
(1) Structura/funcționarul de securitate are obligația să pună la dispoziția persoanei selecționate formularele tip corespunzătoare nivelului de acces pentru care se solicită eliberarea certificatului de securitate/autorizației de acces și să acorde asistență în vederea completării acestora.
(2) În funcție de nivelul de secretizare a informațiilor pentru care se solicită avizul de securitate, termenele de prezentare a răspunsului de către instituțiile abilitate să efectueze verificările de securitate sunt:
a) pentru acces la informații strict secrete de importanță deosebită - 90 de zile lucrătoare;
b) pentru acces la informații strict secrete - 60 de zile lucrătoare;
c) pentru acces la informații secrete - 30 de zile lucrătoare.
Articolul 149
ORNISS are obligația ca, în termen de 7 zile lucrătoare de la primirea solicitării, să transmita ADS competente cererea tip de începere a procedurii de verificare - anexa nr. 19, la care va anexa plicul sigilat cu formularele tip completate.
Articolul 150
(1) După primirea formularelor, instituția abilitată va efectua verificările în termenele prevăzute la art. 148 și va comunica, în scris - anexa nr. 20, la ORNISS, avizul privind acordarea certificatului de securitate sau autorizației de acces la informații clasificate.
(2) În cazul în care sunt identificate riscuri de securitate, ADS va evalua dacă acestea constituie un impediment pentru acordarea avizului de securitate.
(3) În situația în care sunt semnalate elemente relevante din punct de vedere al protecției informațiilor secrete de stat, în luarea deciziei de acordare a avizului de securitate vor avea prioritate interesele de securitate.