H.G. nr. 585/2002
Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate
40 întrebări cu răspuns Textul integral, la zi
Rezumatul tratează pe scurt securitatea industrială (art. 198–235) și protecția sistemelor informatice (art. 236–337) și nu cuprinde anexele cu formulare. Amenzile de la art. 338 sunt scrise în textul oficial în lei vechi.
Rezumat de învățat
H.G. nr. 585/2002 aprobă Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, adică normele de aplicare a Legii nr. 182/2002: cum se clasifică și se declasifică informațiile, cum se marchează, se înregistrează, se multiplică, se transportă și se distrug documentele clasificate, cum se păzesc locurile în care se lucrează cu ele și cine are voie să le vadă. Se cere la concursurile pentru referenți, secretari, inspectori, arhivari și personal de registratură din instituții publice, mai ales acolo unde postul presupune lucrul cu documente „secret de serviciu” sau secrete de stat.
Esențialul, în două minute
- Standardele cuprind normele de aplicare a Legii nr. 182/2002 și sunt obligatorii pentru toate persoanele juridice sau fizice care gestionează informații clasificate (art. 1–2).
- Informațiile sunt clasificate secrete de stat (strict secret de importanță deosebită, strict secret, secret) sau secrete de serviciu (art. 4).
- Termenele maxime de clasificare: 100 de ani la strict secret de importanță deosebită, 50 de ani la strict secret, 30 de ani la secret (art. 12 alin. 2).
- Secretele de stat se declasifică prin hotărâre a Guvernului; secretele de serviciu, de conducătorii unităților care le-au emis, prin scoaterea de pe liste (art. 19, art. 24).
- Accesul este permis numai persoanelor cu certificat de securitate sau autorizație de acces valabile pentru nivelul respectiv, cu respectarea necesității de a cunoaște (art. 33).
- Numărul de înregistrare începe cu 0 la secret, 00 la strict secret, 000 la strict secret de importanță deosebită, „S” la secret de serviciu (art. 41 lit. b).
- Verificările de securitate durează 90, 60, respectiv 30 de zile lucrătoare, iar certificatul sau autorizația sunt valabile până la patru ani (art. 148 alin. 2, art. 155).
- Sustragerea, divulgarea sau distrugerea neautorizată a informațiilor clasificate se sancționează cu amendă de la 10.000.000 la 100.000.000 lei vechi (art. 338 alin. 2 lit. a).
Capcane la grilă
- Nu confunda termenele de clasificare (100 / 50 / 30 de ani, art. 12) cu termenele verificărilor de securitate (90 / 60 / 30 de zile lucrătoare, art. 148).
- Nu confunda certificatul de securitate (pentru funcționarul de securitate sau salariatul din structura de securitate) cu autorizația de acces (eliberată de conducătorul persoanei juridice) și cu autorizația specială (eliberată de ORNISS, pentru fotografiere și filmare) (art. 3).
- Nu confunda permisul de acces, vizat semestrial (art. 111), cu documentul de acces temporar, vizat trimestrial (art. 114).
- Nu confunda transportul în țară (unitatea specializată a Serviciului Român de Informații) cu cel în străinătate (valiza diplomatică, curieri pregătiți de Serviciul de Informații Externe) (art. 81).
- Nu confunda păstrarea proceselor-verbale de distrugere (cel puțin 10 ani în arhivă, art. 78–79) cu păstrarea documentelor privind încălcările de securitate (cinci ani, art. 91).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Ce cuprind standardele și cui se aplică (art. 1–2)
- Obiectul: standardele cuprind normele de aplicare a Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate art. 1.
- Domeniile reglementate art. 1 lit. a–i:
- clasificările informațiilor secrete de stat și măsurile minime de protecție în cadrul fiecărei clase;
- obligațiile și răspunderile autorităților, instituțiilor publice, agenților economici și altor persoane juridice;
- accesul la informațiile clasificate și procedura verificărilor de securitate;
- evidența, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea și distrugerea;
- identificarea și marcarea documentelor, evidența exemplarelor și a destinatarilor, interdicțiile de reproducere și circulație;
- condițiile de fotografiere, filmare, cartografiere și de executare a lucrărilor de arte plastice în obiective importante;
- accesul străinilor la informațiile secrete de stat;
- securitatea industrială (contractele clasificate);
- protecția surselor generatoare de informații – INFOSEC.
- Cine e obligat: standardele sunt obligatorii pentru toate persoanele juridice sau fizice care gestionează informații clasificate; sistemul național de protecție este în concordanță cu interesul național și cu criteriile și recomandările NATO art. 2 alin. 1.
- Echivalența cu NATO art. 2 alin. 2: strict secret de importanță deosebită = NATO top secret; strict secret = NATO secret; secret = NATO confidential; secret de serviciu = NATO restricted.
Instituții și documente de acces – definiții (art. 3)
- Autoritate desemnată de securitate (ADS): instituție abilitată prin lege să stabilească, pentru domeniul său, structuri și măsuri proprii de coordonare și control al protecției informațiilor secrete de stat. Sunt ADS: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale.
- ORNISS: Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
- Certificat de securitate: document eliberat persoanei cu atribuții nemijlocite în protecția informațiilor clasificate (funcționarul de securitate sau salariatul din structura de securitate), care atestă verificarea și acreditarea de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate de un anumit nivel.
- Autorizație de acces la informații clasificate: document eliberat, cu avizul instituțiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deținătoare, care confirmă că posesorul poate avea acces, în exercitarea atribuțiilor profesionale, la informații secrete de stat de un anumit nivel, potrivit principiului necesității de a cunoaște.
- Autorizație specială: document eliberat de ORNISS pentru fotografiere, filmare, cartografiere și lucrări de arte plastice în obiective, zone sau locuri de importanță deosebită.
- Necesitatea de a cunoaște: accesul se acordă individual, numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să lucreze cu astfel de informații sau să aibă acces la ele.
- Verificare de securitate: totalitatea măsurilor întreprinse de ADS pentru stabilirea onestității și profesionalismului persoanelor, în scopul avizării eliberării certificatului de securitate sau a autorizației de acces.
- Funcționar de securitate: persoana care îndeplinește atribuțiile de protecție a informațiilor clasificate în cadrul unității.
- Structură de securitate: compartiment specializat în protecția informațiilor clasificate, organizat în cadrul unității.
1. Definiți certificatul de securitate și autorizația de acces la informații clasificate, potrivit H.G. nr. 585/2002.
Certificatul de securitate este documentul eliberat persoanei cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției informațiilor clasificate, respectiv funcționarului de securitate sau salariatului din structura de securitate, care atestă verificarea și acreditarea de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate de un anumit nivel de secretizare. Autorizația de acces la informații clasificate este documentul eliberat, cu avizul instituțiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deținătoare de astfel de informații, prin care se confirmă că, în exercitarea atribuțiilor profesionale, posesorul poate avea acces la informații secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesității de a cunoaște.
„care atestă verificarea și acreditarea de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate de un anumit nivel de secretizare;” — art. 3
Termeni despre documente și protecția lor – definiții (art. 3)
- Clasificarea informațiilor: încadrarea informațiilor într-o clasă și nivel de secretizare.
- Declasificare: suprimarea mențiunilor de clasificare și scoaterea informației de sub incidența reglementărilor protective prevăzute de lege.
- Marcare: inscripționarea nivelului de secretizare a informației și semnalarea cerințelor speciale de protecție.
- Document clasificat: orice suport material care conține informații clasificate, în original sau copie: hârtie (inclusiv schițe, hărți, fotografii, indigo, listing), benzi magnetice, casete, microfilme, dischete, CD-uri, hard-discuri, laptopuri și agende electronice.
- Gestionarea informațiilor clasificate: orice activitate de elaborare, luare în evidență, accesare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere, inventariere, păstrare, arhivare sau distrugere.
- Incident de securitate: orice acțiune sau inacțiune contrară reglementărilor de securitate, care a determinat sau este de natură să determine compromiterea informațiilor clasificate.
- Informație clasificată compromisă: informație care și-a pierdut integritatea, a fost rătăcită, pierdută ori accesată, total sau parțial, de persoane neautorizate.
- Sistem de protecție a informațiilor clasificate: ansamblul de măsuri de natură juridică, procedurală, fizică, de protecție a personalului și a surselor generatoare de informații.
- Zonă de securitate: perimetru delimitat și special amenajat unde sunt gestionate informații clasificate.
Clase și niveluri de secretizare; liste și ghid (art. 4–11)
- Două clase: informațiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, după importanța pentru securitatea națională și consecințele dezvăluirii neautorizate art. 4 alin. 1.
- Secrete de stat: informații a căror divulgare poate prejudicia siguranța națională și apărarea țării. Au trei niveluri: strict secret de importanță deosebită, strict secret, secret art. 4 alin. 2.
- Secrete de serviciu: informații a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat art. 4 alin. 3.
- Ghidul de clasificare: autoritățile publice care elaborează ori lucrează cu secrete de stat întocmesc un ghid pentru clasificarea corectă și uniformă; ghidul se aprobă personal și în scris de împuterniciții sau funcționarii superiori abilitați să atribuie nivelurile de secretizare art. 5.
- Listele cu secrete de stat: le întocmesc autoritățile și instituțiile publice, pe domeniile lor; se aprobă și se actualizează prin hotărâre a Guvernului art. 6, art. 9.
- Listele cu secrete de serviciu: le stabilesc conducătorii unităților deținătoare. Cuprind informații despre activitatea unității care, fără a fi secrete de stat, trebuie cunoscute doar de cei cărora le sunt necesare pentru serviciu art. 7–8.
- Cum se atribuie clasa și nivelul: prin consultarea ghidului de clasificare și a celor două liste art. 10.
- Șeful ierarhic al emitentului verifică dacă informațiile au fost clasificate corect și ia măsuri când nivelul atribuit este necorespunzător art. 11.
2. Potrivit H.G. nr. 585/2002, ce informații se clasifică secrete de serviciu?
Răspuns corect: b) Informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat
„Informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu.” — art. 4 alin. (3)
3. Cine stabilește listele cu informații secrete de serviciu?
Răspuns corect: c) Conducătorii unităților deținătoare de astfel de informații
„Listele cu informații secrete de serviciu se stabilesc de conducătorii unităților deținatoare de astfel de informații.” — art. 7
4. Cum se aprobă și se actualizează listele proprii cu categoriile de informații secrete de stat întocmite de autoritățile și instituțiile publice?
Răspuns corect: b) Prin hotărâre a Guvernului
„Autoritățile și instituțiile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate, care se aprobă și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.” — art. 6
5. Care sunt clasele de secretizare și nivelurile de secretizare ale informațiilor secrete de stat? Ce informații se clasifică secrete de serviciu?
Informațiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în raport de importanța pe care o au pentru securitatea națională și de consecințele ce s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate. Informațiile secrete de stat sunt cele a căror divulgare poate prejudicia siguranța națională și apărarea țării și se includ în nivelurile: a) strict secret de importanță deosebită; b) strict secret; c) secret. Informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu.
„(1) Potrivit legii, informațiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în raport de importanța pe care o au pentru securitatea națională” — art. 4
Termenele de clasificare și reguli de clasificare (art. 12–18)
- Cine stabilește termenul: emitentul, în funcție de importanța informațiilor și de consecințele dezvăluirii art. 12 alin. 1.
- Termene maxime art. 12 alin. 2: până la 100 de ani – strict secret de importanță deosebită; până la 50 de ani – strict secret; până la 30 de ani – secret.
- Prelungirea termenelor: prin hotărâre a Guvernului, pe baza unei motivații temeinice, la solicitarea conducătorilor unităților sau a împuterniciților abilitați art. 12 alin. 3.
- Verificare periodică: cel care a atribuit nivelul dispune verificarea periodică a informațiilor și, dacă e nevoie, reevaluarea nivelurilor și termenelor art. 13.
- Document din mai multe surse: documentul elaborat prin prelucrarea unor informații cu niveluri diferite se clasifică după noul conținut, care poate fi superior originalelor; cumularea neprelucrată de extrase primește nivelul extrasului cu cel mai înalt nivel art. 14 alin. 1–2.
- Rezumate, traduceri, extrase: primesc clasa sau nivelul corespunzător conținutului art. 14 alin. 3.
- Scopul marcării: atenționarea persoanelor care gestionează sau accesează informațiile că trebuie aplicate măsuri specifice de acces și protecție art. 15.
- Când se clasifică: numai dacă se impune protecția informațiilor; supraevaluarea sau subevaluarea nivelului ori a duratei se poate contesta de orice persoană fizică sau juridică română, în contencios administrativ art. 17.
- Informațiile clasificate după vechea reglementare (H.C.M. nr. 19/1972): propunerile de reîncadrare se fac în 12 luni de la intrarea în vigoare; până atunci își păstrează nivelul și termenul art. 18.
6. Care este termenul maxim de clasificare pentru informațiile clasificate strict secret?
Răspuns corect: a) Până la 50 de ani
„– 50 de ani pentru informațiile clasificate strict secret;” — art. 12 alin. (2)
7. Unde se poate contesta supraevaluarea sau subevaluarea nivelului de secretizare a informațiilor și a duratei pentru care au fost clasificate?
Răspuns corect: a) În contencios administrativ
„se pot contesta de către orice persoană fizica sau juridica română, în contencios administrativ.” — art. 17 alin. (2)
Declasificarea și trecerea la alt nivel (art. 19–24)
- Secretele de stat pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului art. 19.
- Cazurile de declasificare art. 20 alin. 1: termenul de clasificare a expirat; dezvăluirea nu mai poate prejudicia siguranța națională, apărarea țării, ordinea publică ori interesele persoanelor deținătoare; nivelul a fost atribuit de o persoană neîmputernicită prin lege.
- Cine declasifică sau schimbă nivelul: împuterniciții și funcționarii superiori abilitați să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituțiilor care coordonează și controlează protecția informațiilor clasificate art. 20 alin. 2.
- Mențiunea emitentului: ori de câte ori este posibil, emitentul precizează dacă documentul poate fi declasificat ori trecut la un nivel inferior la o anumită dată sau la producerea unui eveniment art. 21.
- La schimbarea clasei sau nivelului: emitentul încunoștințează structura/funcționarul de securitate, care face mențiunile în registre; data și noul nivel se marchează deasupra sau sub vechea inscripție, care se anulează cu o linie oblică; gestionarii sunt anunțați la timp, în scris art. 22.
- Informații compromise sau iremediabil pierdute: se declasifică numai în baza cercetării care a stabilit compromiterea sau pierderea și cu acordul scris al emitentului art. 23.
- Secretele de serviciu se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis, prin scoaterea de pe liste art. 24.
8. Cine declasifică informațiile secrete de serviciu?
Răspuns corect: c) Conducătorii unităților care le-au emis, prin scoaterea de pe liste
„Informațiile secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis, prin scoaterea de pe listele prevăzute la art. 8” — art. 24
9. La schimbarea clasei sau a nivelului de secretizare, cum se procedează cu vechea inscripție de pe document?
Răspuns corect: b) Se anulează prin trasarea unei linii oblice, iar data și noul nivel se marchează deasupra sau sub ea
„Data și noua clasă sau nivel de secretizare vor fi marcate pe document deasupra sau sub vechea inscripție, care va fi anulată prin trasarea unei linii oblice.” — art. 22 alin. (2)
10. În ce cazuri se declasifică informațiile și cine realizează declasificarea informațiilor secrete de stat?
Informațiile se declasifică dacă: a) termenul de clasificare a expirat; b) dezvăluirea informațiilor nu mai poate prejudicia siguranța națională, apărarea țării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deținătoare; c) nivelul a fost atribuit de o persoană neîmputernicită prin lege. Declasificarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informațiilor secrete de stat se realizează de împuterniciții și funcționarii superiori abilitați prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituțiilor care coordonează activitatea și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate. Informațiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.
„se realizează de împuterniciții și funcționarii superiori abilitați prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituțiilor care coordonează activitatea și controlul măsurilor” — art. 19–20
Măsuri minime de protecție (art. 25–28)
- Criterii pentru măsurile de protecție art. 25: clasele și nivelurile de secretizare; volumul și suportul informațiilor; calitatea, funcția și numărul persoanelor cu acces; amenințările, riscurile și vulnerabilitățile.
- Transmiterea către alți utilizatori: numai dacă aceștia dețin certificate de securitate sau autorizații de acces corespunzătoare nivelului art. 26.
- Retragerea imediată a certificatului: pentru persoanele al căror comportament, atitudini sau manifestări pot crea premise de insecuritate, cu încunoștințarea instituțiilor de coordonare și control art. 27.
- Obligația de a semnala: conducătorii unităților și persoanele care gestionează informații clasificate aduc la cunoștința instituțiilor de coordonare și control orice indicii de insecuritate art. 28.
Structura de securitate și funcționarul de securitate (art. 29–32)
- Înființare: în unitățile deținătoare de informații clasificate se înființează structuri de securitate; dacă volumul de informații este redus, atribuțiile sunt îndeplinite de funcționarul de securitate art. 29 alin. 1–2.
- Poziția în unitate: șeful structurii, respectiv funcționarul de securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație art. 29 alin. 4.
- Certificatul deținut: corespunzător celui mai înalt nivel de clasificare a secretelor de stat gestionate de unitate art. 30.
- Fișa postului: atribuțiile se stabilesc prin fișa postului, aprobată de conducătorul unității art. 31 alin. 2.
- Pregătire: personalul structurii și funcționarul de securitate sunt incluși în programe permanente de pregătire organizate de instituțiile de coordonare și control art. 32.
Atribuțiile structurii/funcționarului de securitate art. 31 alin. 1
- Norme interne: le elaborează și le supune aprobării conducerii unității.
- Programul de prevenire a scurgerii de informații clasificate: îl întocmește, îl supune avizării instituțiilor abilitate și, după aprobare, acționează pentru aplicarea lui.
- Coordonare și monitorizare: coordonează activitatea de protecție în toate componentele ei și monitorizează respectarea normelor; asigură relaționarea cu instituția abilitată.
- Consiliere: consiliază conducerea și o informează despre vulnerabilități și riscuri, propunând măsuri.
- Sprijin la verificări: sprijină reprezentanții instituțiilor abilitate la verificarea persoanelor pentru care se solicită accesul.
- Pregătire: organizează pregătirea specifică a persoanelor cu acces.
- Evidența certificatelor și autorizațiilor: le păstrează, le ține evidența și o actualizează permanent.
- Liste și obiective: întocmește și actualizează listele informațiilor clasificate elaborate sau păstrate de unitate; propune conducătorului obiectivele, sectoarele și locurile de importanță deosebită.
- Controale: efectuează, cu aprobarea conducerii unității, controale privind aplicarea măsurilor legale de protecție.
11. Ce poziție are în unitate șeful structurii de securitate, respectiv funcționarul de securitate?
Răspuns corect: a) Este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității
„este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.” — art. 29 alin. (4)
12. Ce nivel trebuie să aibă certificatul de securitate deținut de funcționarul de securitate?
Răspuns corect: c) Nivelul corespunzător celui mai înalt nivel de clasificare a informațiilor secrete de stat gestionate de unitate
„deține certificat de securitate corespunzător celui mai înalt nivel de clasificare a informațiilor secrete de stat gestionate de unitate.” — art. 30
13. Prin ce document se stabilesc atribuțiile personalului din structura de securitate, respectiv ale funcționarului de securitate?
Răspuns corect: b) Prin fișa postului, aprobată de conducătorul unității
„se stabilesc prin fișa postului, aprobată de conducătorul unității.” — art. 31 alin. (2)
14. Enumerați cel puțin șase atribuții generale ale structurii/funcționarului de securitate.
Structura/funcționarul de securitate: elaborează și supune aprobării conducerii unității normele interne privind protecția informațiilor clasificate; întocmește programul de prevenire a scurgerii de informații clasificate, îl supune avizării instituțiilor abilitate și, după aprobare, acționează pentru aplicarea lui; coordonează activitatea de protecție a informațiilor clasificate, în toate componentele acesteia; monitorizează aplicarea normelor de protecție și modul de respectare a acestora; consiliază conducerea unității în legătură cu toate aspectele privind securitatea informațiilor clasificate; organizează activități de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informații clasificate; asigură păstrarea și organizează evidența certificatelor de securitate și a autorizațiilor de acces; întocmește și actualizează listele informațiilor clasificate elaborate sau păstrate de unitate; efectuează, cu aprobarea conducerii unității, controale privind aplicarea măsurilor legale de protecție.
„b) întocmește programul de prevenire a scurgerii de informații clasificate și îl supune avizării instituțiilor abilitate, iar după aprobare, acționează pentru aplicarea acestuia;” — art. 31 alin. (1)
Accesul la informațiile clasificate (art. 33–39)
- Regula: accesul este permis, cu respectarea principiului necesității de a cunoaște, numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces valabile pentru nivelul respectiv art. 33.
- Fișa de consultare: persoanele care au acces la informații strict secrete de importanță deosebită se înregistrează în fișa de consultare (anexa nr. 1), păstrată la deținătorul de drept al documentului art. 34.
- Instruire: la acordarea certificatului/autorizației și periodic; se consemnează, sub semnătură, în fișa de pregătire individuală (anexa nr. 2) art. 35 alin. 1–2.
- Angajamentul de confidențialitate (anexa nr. 3): îl semnează toți cei cărora li s-au eliberat certificate sau autorizații art. 35 alin. 3.
- Acces temporar: în cazuri excepționale (situații de criză, calamități, evenimente imprevizibile), conducătorul unității poate acorda acces temporar unor persoane fără certificat sau autorizație, cu condiția unui sistem corespunzător de evidență art. 36 alin. 1.
- Ce urmează după accesul temporar: persoanele semnează angajamentul de confidențialitate și sunt comunicate la ORNISS, în cel mai scurt timp, pentru verificări art. 36 alin. 2.
- Transmiterea între unități: cu aprobarea emitentului și cu respectarea necesității de a cunoaște; structura/funcționarul de securitate se asigură că reprezentantul unității primitoare are certificatul sau autorizația corespunzătoare art. 38–39.
15. Persoanele care au acces la informații de ce nivel se înregistrează în fișa de consultare (anexa nr. 1)?
Răspuns corect: a) Strict secret de importanță deosebită
„Persoanele care au acces la informații strict secrete de importanță deosebită, în condițiile prevăzute de prezentele standarde, vor fi înregistrate în fișa de consultare” — art. 34
16. Cine poate acorda, în cazuri excepționale (situații de criză, calamități, evenimente imprevizibile), acces temporar la informații clasificate unor persoane care nu dețin certificat de securitate sau autorizație de acces?
Răspuns corect: c) Conducătorul unității
„conducătorul unității poate acorda acces temporar la informații clasificate anumitor persoane care nu dețin certificat de securitate sau autorizație de acces” — art. 36 alin. (1)
Redactarea documentelor clasificate (art. 40–44)
- Compartimente speciale: în unități se organizează compartimente speciale pentru evidența, întocmirea, păstrarea, multiplicarea, transportul și distrugerea informațiilor clasificate, coordonate de structura/funcționarul de securitate art. 40.
- Antetul: unitatea emitentă, numărul și data înregistrării, clasa sau nivelul de secretizare, numărul de exemplare și, după caz, destinatarul art. 41 lit. a.
- Numărul de înregistrare: precedat de un zero (0) la secret, două zerouri (00) la strict secret, trei zerouri (000) la strict secret de importanță deosebită și litera „S” la secret de serviciu; se înscrie pe toate exemplarele și pe anexe art. 41 lit. b.
- Sfârșitul documentului: rangul, funcția, numele și prenumele conducătorului unității emitente și ale celui care îl întocmește, semnăturile și ștampila art. 41 lit. c.
- Pe fiecare pagină: clasa sau nivelul de secretizare și numărul curent al paginii, urmat de numărul total al paginilor art. 41 lit. d–e.
- Anexele: se clasifică după conținutul lor, nu după cel al documentului pe care îl însoțesc; la sfârșitul textului se indică, pentru fiecare, numărul de înregistrare, numărul de file și nivelul; ștampila unității emitente este obligatorie art. 42.
- Adresa de însoțire: nu cuprinde informații detaliate despre conținutul documentelor anexate art. 42 alin. 3.
- Semnături: un singur semnatar – datele se înscriu sub text, în centrul paginii; mai mulți – conducătorul unității în stânga, ceilalți în dreapta, în ordinea rangurilor și funcțiilor art. 43.
17. De ce este precedat numărul de înregistrare al unui document strict secret?
Răspuns corect: b) De două zerouri (00)
„de două zerouri (00) pentru cele strict secrete, de trei zerouri (000) pentru cele strict secrete de importanță deosebită” — art. 41 lit. b)
18. Cum se clasifică anexele unui document clasificat?
Răspuns corect: a) În funcție de conținutul lor, nu de cel al documentelor pe care le însoțesc
„Anexele se clasifică în funcție de conținutul lor și nu de cel al documentelor pe care le însoțesc.” — art. 42 alin. (2)
19. Ce reguli se respectă la redactarea documentelor ce conțin informații clasificate?
a) În antet se menționează unitatea emitentă, numărul și data înregistrării, clasa sau nivelul de secretizare, numărul de exemplare și, după caz, destinatarul. b) Numerele de înregistrare se înscriu pe toate exemplarele documentului și pe anexe, precedate de un zero (0) pentru documentele secrete, de două zerouri (00) pentru cele strict secrete, de trei zerouri (000) pentru cele strict secrete de importanță deosebită și de litera „S” pentru secrete de serviciu. c) La sfârșitul documentului se înscriu în clar rangul, funcția, numele și prenumele conducătorului unității emitente și ale celui care îl întocmește, urmate de semnături și de ștampila unității. d) Pe fiecare pagină se înscrie clasa sau nivelul de secretizare. e) Pe fiecare pagină se înscrie numărul curent al paginii, urmat de numărul total al acestora.
„a) menționarea, în antet, a unității emitente, a numărului și datei înregistrării, a clasei sau nivelului de secretizare, a numărului de exemplare și, după caz, a destinatarului;” — art. 41
Marcarea documentelor și a altor suporturi (art. 45–57)
- Cine marchează: numai persoane care au autorizație sau certificat de securitate corespunzător nivelului art. 45.
- Unde se marchează nivelul art. 46 alin. 2: în dreapta sus și jos – pe exteriorul copertelor, pe pagina cu titlul și pe prima pagină; jos și sus, la mijlocul paginii – pe toate celelalte pagini; sub legendă, titlu sau scară și pe verso – la scheme, hărți, desene.
- Cum se marchează: prin ștampilare, dactilografiere, tipărire sau olograf; marcajul de clasificare se aplică separat de celelalte marcaje, cu caractere și/sau culori diferite art. 46 alin. 2, art. 48.
- Documente în lucru: poartă mențiunea „Document în lucru” sau „Proiect” și se gestionează în aceleași condiții ca cele definitive art. 49.
- Mențiunea „Personal”: se înscrie sub destinatar pe documentele destinate unei persoane strict determinate art. 50.
- Fotografii, filme, microfilme: etichetă vizibilă cu numărul și data înregistrării și nivelul de secretizare art. 51.
- Benzi audio: nivelul se imprimă verbal la începutul și la sfârșitul înregistrării; la benzile video trebuie afișat pe ecran art. 52.
- Ambalaje: poartă nivelul de secretizare, numărul și data înregistrării și li se atașează o listă cu denumirea documentelor art. 55.
- Document întocmit din surse clasificate: marcajele surselor le determină pe cele ale documentului rezultat, pe care se precizează sursele art. 56.
20. Ce mențiune se înscrie, sub destinatar, pe documentele clasificate destinate unei persoane strict determinate?
Răspuns corect: c) „Personal”
„Documentele sau materialele care conțin informații clasificate și sunt destinate unei persoane strict determinate vor fi inscripționate, sub destinatar, cu mențiunea” — art. 50
Evidența documentelor clasificate (art. 58–65)
- Răspunderea conducătorului: asigură evidența și controlul astfel încât să se poată stabili, în orice moment, locul în care se află informațiile art. 58.
- Registre speciale: evidența se ține în registrele din anexele nr. 4, 5 și 6; toate registrele, condicile și borderourile se înregistrează în registrul unic de evidență (anexa nr. 7) art. 59.
- O singură evidență: documentele înregistrate în aceste registre nu se înregistrează în alte forme de evidență art. 60 alin. 1.
- Semnătura de primire: persoana care primește documentul semnează pe condica din anexa nr. 8 art. 60 alin. 3.
- Numerotare: numerele se dau consecutiv, pe parcursul unui an calendaristic; anual, documentele se clasează în dosare art. 61.
- Strict secret de importanță deosebită: se compartimentează fizic și se înregistrează separat; documentele strict secrete și secrete pot fi operate în același registru art. 62.
- Interdicție: este interzisă atribuirea aceluiași număr de înregistrare unor documente cu conținut diferit art. 64.
- Cine completează registrele: persoana desemnată, care deține autorizație sau certificat de securitate corespunzător art. 65.
Multiplicarea și difuzarea (art. 66–75)
- Cine și unde: numai persoane autorizate, numai în încăperi special destinate art. 66.
- Aprobare: multiplicarea se face cu aprobarea conducătorului unității deținătoare și cu avizul structurii/funcționarului de securitate, ambele înscrise pe cererea pentru copiere sau pe adresa de însoțire art. 69 alin. 1.
- Registrul de multiplicare (anexa nr. 9): numerele se dau consecutiv, începând cu cifra 1, pe parcursul unui an calendaristic art. 67.
- Marcarea operațiunii: pe original – în dreapta jos a ultimei pagini; pe copii – pe prima pagină, sub numărul de înregistrare art. 68.
- Extrasul: se face pe baza cererii pentru copiere, cu aprobarea conducătorului unității; poartă cuvântul „Extras” sub numărul de exemplar și numărul de înregistrare al originalului art. 69 alin. 3.
- Copiile și traducerile primesc același nivel ca originalul art. 69 alin. 4.
- „Reproducerea interzisă”: documentele cu această mențiune nu se multiplică art. 70.
- Tabel de difuzare: la mai mult de două exemplare, destinatarii și numărul exemplarelor se înscriu pe spatele originalului sau al cererii; când destinatarii sunt mulți se întocmește tabel de difuzare art. 72.
- Difuzare: obligatoriu cu avizul structurii/funcționarului de securitate; când emitentul a impus restricții, redifuzarea se face numai cu aprobarea lui scrisă art. 74.
21. În ce condiții se multiplică documentele clasificate?
Răspuns corect: a) În baza aprobării conducătorului unității deținătoare, cu avizul structurii/funcționarului de securitate
„Multiplicarea documentelor clasificate se face în baza aprobării conducătorului unității deținătoare, cu avizul structurii/funcționarului de securitate” — art. 69 alin. (1)
Arhivarea, distrugerea și transportul (art. 76–82)
- După expirarea termenului: informațiile ieșite din termenul de clasificare se arhivează sau se distrug; operațiunea se menționează în registrul de evidență principal art. 76 alin. 1–2.
- Aviz: distrugerea informațiilor înlocuite sau perimate se face numai cu avizul emitentului și astfel încât să nu mai poată fi reconstituite art. 76 alin. 3–4.
- Ciorne și documente de lucru: de regulă se distrug; ciornele secretelor de stat le distrug cei care le-au elaborat art. 77, art. 80.
- Strict secret de importanță deosebită: informațiile destinate distrugerii se înapoiază unității emitente; procesul-verbal este aprobat de conducerea unității și semnat de șeful structurii/funcționarul de securitate și de persoana care asistă art. 78 alin. 1–2.
- Strict secret, secret, secret de serviciu: proces-verbal semnat de două persoane asistente autorizate, avizat de structura/funcționarul de securitate și aprobat de conducătorul unității art. 79 alin. 1.
- Păstrarea proceselor-verbale: cel puțin 10 ani în arhivă; pentru strict secret, secret și secret de serviciu, întâi cel puțin trei ani la compartimentul care a executat distrugerea art. 78 alin. 4, art. 79 alin. 2.
- Transport în țară: prin unitatea specializată a Serviciului Român de Informații art. 81 alin. 1.
- Transport în străinătate: prin valiza diplomatică, de către curierii diplomatici selecționați și pregătiți de Serviciul de Informații Externe art. 81 alin. 2.
- Interdicție: este interzisă expedierea prin S.N. „Poșta Română” ori prin alte societăți comerciale de transport; conducătorul desemnează cel puțin un delegat împuternicit pentru corespondența clasificată art. 81 alin. 3, art. 82.
22. Cine semnează procesul-verbal de distrugere a informațiilor strict secrete, secrete și secrete de serviciu?
Răspuns corect: c) Două persoane asistente autorizate să aibă acces la informații de acest nivel
„va fi evidențiată într-un proces-verbal semnat de două persoane asistente autorizate să aibă acces la informații de acest nivel, avizat de structura/funcționarul de securitate și aprobat de conducătorul unității.” — art. 79 alin. (1)
23. Cât timp se arhivează și se păstrează procesele-verbale de distrugere a informațiilor strict secrete de importanță deosebită și documentele de evidență ale acestora?
Răspuns corect: b) Cel puțin 10 ani
„Procesele-verbale de distrugere și documentele de evidență ale acestora vor fi arhivate și păstrate cel puțin 10 ani.” — art. 78 alin. (4)
24. Cum se transportă, pe teritoriul României, documentele și materialele ce conțin informații clasificate?
Răspuns corect: a) Prin intermediul unității specializate a Serviciului Român de Informații
„se transportă, pe teritoriul României, prin intermediul unității specializate a Serviciului Român de Informații, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.” — art. 81 alin. (1)
25. Cum se transportă în străinătate documentele și materialele care conțin informații clasificate?
Răspuns corect: c) Prin valiza diplomatică, de către curierii diplomatici selecționați și pregătiți de Serviciul de Informații Externe
„se transportă în străinătate prin valiza diplomatică, de către curierii diplomatici selecționați și pregătiți de Serviciul de Informații Externe.” — art. 81 alin. (2)
Obligațiile conducătorului unității (art. 83–86)
- Răspundere: conducătorii unităților deținătoare de secrete de stat răspund de aplicarea măsurilor de protecție; protecția este o obligație a tuturor persoanelor autorizate care emit, gestionează sau intră în posesia unor astfel de informații art. 83–84.
- Până la numirea funcționarului de securitate: conducătorul desemnează o persoană care îndeplinește temporar atribuțiile, prin cumul de funcții art. 85.
- Verificări și notificări: solicită instituțiilor abilitate verificările pentru angajații proprii și notifică la ORNISS eliberarea certificatului sau a autorizației art. 86 alin. 1 lit. b–c.
- Liste: întocmește lista secretelor de stat și o supune aprobării Guvernului; comunică lista funcțiilor care necesită acces art. 86 alin. 1 lit. e, l.
- Contracte de muncă: la încheierea contractelor individuale de muncă sau de colaborare precizează obligațiile părților pentru protecția informațiilor clasificate, inclusiv după program și la încetarea activității art. 86 alin. 1 lit. m.
- Norme și fonduri: aprobă normele interne și asigură fondurile necesare art. 86 alin. 1 lit. o–p.
- Analiză: analizează ori de câte ori este necesar, dar cel puțin semestrial, modul în care se asigură protecția art. 86 alin. 1 lit. q.
- Inventariere: asigură inventarierea anuală a documentelor clasificate art. 86 alin. 1 lit. r.
- Compromitere: dispune cercetări și, după caz, sesizează organele de urmărire penală art. 86 alin. 1 lit. t.
26. Cât de des trebuie conducătorul unității să analizeze modul în care structura/funcționarul de securitate și personalul autorizat asigură protecția informațiilor clasificate?
Răspuns corect: b) Ori de câte ori este necesar, dar cel puțin semestrial
„să analizeze, ori de câte ori este necesar, dar cel puțin semestrial, modul în care structura/funcționarul de securitate și personalul autorizat asigură protecția informațiilor clasificate;” — art. 86 alin. (1) lit. q)
27. Enumerați cel puțin șase obligații ale conducătorului unității care gestionează informații secrete de stat.
Conducătorul unității este obligat: să asigure organizarea activității structurii de securitate, respectiv a funcționarului de securitate, și a compartimentelor speciale; să solicite instituțiilor abilitate verificări pentru avizarea eliberării certificatului de securitate și a autorizației de acces pentru angajații proprii; să notifice la ORNISS eliberarea certificatului sau a autorizației pentru fiecare angajat care lucrează cu informații clasificate; să întocmească lista informațiilor secrete de stat și să o supună aprobării Guvernului; să precizeze, la încheierea contractelor individuale de muncă, obligațiile părților pentru protecția informațiilor clasificate; să aprobe normele interne și să controleze respectarea lor; să asigure fondurile necesare; să analizeze, cel puțin semestrial, modul în care se asigură protecția informațiilor clasificate; să asigure inventarierea anuală a documentelor clasificate; să dispună cercetări și, după caz, să sesizeze organele de urmărire penală în situația compromiterii informațiilor clasificate.
„r) să asigure inventarierea anuală a documentelor clasificate și, pe baza acesteia, să dispună măsuri în consecință, conform legii;” — art. 86 alin. (1)
Protecția juridică și măsurile procedurale (art. 87–95)
- Înștiințarea compromiterii: conducătorul înștiințează în scris instituțiile competente, prin cel mai operativ sistem de comunicare, pentru recuperarea informațiilor, evaluarea prejudiciilor și înlăturarea consecințelor art. 88 alin. 1–2.
- Conținutul înștiințării: prezentarea informațiilor compromise, împrejurările compromiterii și precizări despre informarea emitentului art. 88 alin. 3.
- Despăgubiri: deținătorul informației compromise are dreptul la despăgubiri civile, potrivit dreptului comun art. 89.
- Cercetarea încălcărilor: orice încălcare a reglementărilor de securitate se cercetează pentru a stabili dacă informațiile au fost compromise și ce măsuri de remediere (corective, disciplinare sau juridice) se recomandă art. 90 alin. 1.
- Infracțiuni: unitatea sesizează organele de urmărire penală și le pune la dispoziție datele necesare art. 90 alin. 3.
- Evidența încălcărilor: o ține structura/funcționarul de securitate; documentele se păstrează cinci ani art. 91.
- Norme interne: toate unitățile care dețin secrete de stat stabilesc norme interne de lucru și de ordine interioară art. 93.
- Programul de prevenire a scurgerii de informații clasificate (anexa nr. 10): cuprinde măsurile procedurale și se prezintă spre avizare autorității abilitate art. 94.
28. Cât timp se păstrează evidența cazurilor de încălcare a reglementărilor de securitate, documentele de cercetare și măsurile de soluționare?
Răspuns corect: a) Cinci ani
„(2) Documentele menționate la alin. (1) se păstrează timp de cinci ani.” — art. 91 alin. (2)
Protecția fizică: zone de securitate și acces (art. 96–120)
- Zona de securitate clasa I: orice persoană aflată în interior are acces la informații de nivel strict secret de importanță deosebită și strict secret; cere perimetru protejat, controlul intrării și indicarea nivelului informațiilor art. 98 lit. a.
- Zona de securitate clasa a II-a: pentru informații de nivel secret; acces neînsoțit numai pentru persoanele verificate și autorizate, cu reguli de însoțire și supraveghere art. 98 lit. b.
- Zona administrativă: poate fi stabilită în jurul zonelor de securitate, cu perimetru vizibil delimitat art. 100.
- Inspecție: incintele în care nu se lucrează zilnic 24 de ore se inspectează imediat după terminarea programului art. 99.
- Permisul de acces: nu specifică în clar unitatea emitentă sau locul de acces; este semnat de conducătorul unității, se vizează semestrial și se retrage și se anulează la încetarea angajării art. 102, 110–111.
- Interdicție: este interzis accesul cu aparate de fotografiat, filmat, înregistrat audio-video, de copiat din baze de date sau de comunicare la distanță în locurile cu secrete de stat art. 105.
- Pierderea permisului: se anunță de îndată șeful ierarhic; conducătorul dispune cercetarea și informează ADS art. 109.
- Persoane din afară: intră numai însoțite, cu bilet de intrare eliberat de conducătorul unității; lucrătorii firmelor de construcții și reparații primesc document de acces temporar, vizat trimestrial; cei veniți pentru angajare, audiențe, reclamații sunt primiți în afara zonelor administrative art. 113–114, 117.
- Planul de pază și apărare: îl întocmesc unitățile care gestionează secrete de stat și se anexează programului de prevenire a scurgerii de informații art. 120.
29. La informații de ce nivel are acces orice persoană aflată în interiorul unei zone de securitate clasa I?
Răspuns corect: c) Strict secret de importanță deosebită și strict secret
„zona de securitate clasa I, care presupune ca orice persoană aflată în interiorul acesteia are acces la informații secrete de stat, de nivel strict secret de importanță deosebită și strict secret” — art. 98 lit. a)
30. La ce interval se vizează permisele de acces în zonele de securitate?
Răspuns corect: b) Semestrial
„(2) Permisele de acces se vizează semestrial.” — art. 111 alin. (2)
31. Prezentați zonele de securitate clasa I și clasa a II-a.
Zona de securitate clasa I presupune că orice persoană aflată în interiorul ei are acces la informații secrete de stat de nivel strict secret de importanță deosebită și strict secret. Ea necesită: perimetru clar determinat și protejat, în care toate intrările și ieșirile sunt supravegheate; controlul sistemului de intrare, care să permită numai accesul persoanelor verificate corespunzător și autorizate în mod special; indicarea clasei și a nivelului de secretizare a informațiilor existente în zonă. Zona de securitate clasa a II-a presupune că gestionarea informațiilor de nivel secret se realizează prin măsuri specifice de protecție împotriva accesului persoanelor neautorizate. Ea necesită: perimetru clar delimitat și protejat, cu intrări și ieșiri supravegheate; controlul sistemului de intrare, care să permită accesul neînsoțit numai persoanelor verificate și autorizate să pătrundă în zonă; reguli de însoțire, supraveghere și prevenire a accesului persoanelor neautorizate.
„b) zona de securitate clasa a II-a, care presupune ca gestionarea informațiilor de nivel secret se realizează prin aplicarea unor măsuri specifice de protecție împotriva accesului persoanelor neautorizate și care necesită:” — art. 98
Protecția fizică: containere, chei, ascultări (art. 121–139)
- Containere clasa A: pentru strict secret de importanță deosebită, în zona de securitate clasa I art. 121 lit. a.
- Containere clasa B: pentru strict secret și secret, în zone de securitate clasa I sau clasa a II-a art. 121 lit. b.
- Încăperi de securitate: încăperi special amenajate în zonele de securitate, unde informațiile pot fi păstrate pe rafturi deschise; în afara programului ușile se sigilează art. 123–124.
- Încuietori: grupa A – pentru containerele din clasa A; grupa B – pentru cele din clasa B; grupa C – pentru mobilierul de birou art. 126.
- Cheile: nu se scot din zonele de securitate; în afara programului se păstrează în cutii sigilate, de personalul de pază; predarea-primirea se face pe bază de semnătură, în condica din anexa nr. 11 art. 128–129.
- Schimbarea cheilor și combinațiilor: la orice schimbare de personal, când au devenit vulnerabile și la intervale regulate, de preferință o dată la șase luni, fără a depăși 12 luni art. 132.
- Copiatoare și telefax: se instalează în încăperi special destinate și se folosesc numai de persoane autorizate art. 134.
- Ascultări: unitățile asigură protecția împotriva ascultărilor pasive (prin izolare fonică) și active (prin inspecții de securitate) art. 135–136.
32. La ce intervale regulate se schimbă cheile și combinațiile încuietorilor de la încăperile și containerele de securitate?
Răspuns corect: a) De preferință o dată la șase luni, fără a se depăși 12 luni
„c) la intervale regulate, de preferință o dată la șase luni, fără a se depăși 12 luni.” — art. 132 lit. c)
Protecția personalului: eliberarea certificatului și a autorizației (art. 140–156)
- Cum se realizează protecția personalului: selecționarea, verificarea, avizarea și autorizarea accesului, revalidarea, controlul și instruirea personalului, retragerea certificatului sau a autorizației art. 140 alin. 3.
- Solicitarea: conducătorul unității solicită în scris ORNISS verificările de securitate; anexează formularele-tip completate de persoana în cauză, în plic separat, sigilat art. 141 alin. 2–3.
- Acordul persoanei: certificatul/autorizația se eliberează numai pe baza avizului ADS, dat în urma verificărilor făcute cu acordul scris al persoanei art. 142.
- Termene pentru verificări art. 148 alin. 2: 90 de zile lucrătoare – strict secret de importanță deosebită; 60 de zile lucrătoare – strict secret; 30 de zile lucrătoare – secret.
- Termenele ORNISS: 7 zile lucrătoare pentru a transmite cererea către ADS și 7 zile lucrătoare, de la primirea răspunsului, pentru a decide și a comunica unității art. 149, art. 151 alin. 1.
- Prioritate: când apar elemente relevante pentru protecția secretelor de stat, la decizia de avizare au prioritate interesele de securitate art. 150 alin. 3.
- Cine verifică: SRI, MApN, SIE, Ministerul Administrației și Internelor, SPP, STS și Ministerul Justiției, fiecare pentru personalul din competența sa; SRI verifică și personalul autorităților și instituțiilor publice din zona sa de competență art. 152.
- Exemplare: certificatul/autorizația se emite în două exemplare originale – unul la structura/funcționarul de securitate, celălalt la ORNISS art. 154.
- Valabilitate: până la patru ani; unitatea ține registrul de evidență a certificatelor și autorizațiilor (anexa nr. 18) art. 155, art. 145.
33. În ce termen prezintă răspunsul instituțiile abilitate să efectueze verificările de securitate pentru acces la informații secrete?
Răspuns corect: c) 30 de zile lucrătoare
„c) pentru acces la informații secrete - 30 de zile lucrătoare.” — art. 148 alin. (2) lit. c)
34. Care este valabilitatea certificatului de securitate/autorizației de acces eliberate unei persoane?
Răspuns corect: b) Până la patru ani
„Valabilitatea certificatului de securitate/autorizației de acces eliberate unei persoane este de până la patru ani” — art. 155
35. În câte exemplare se emite certificatul de securitate/autorizația de acces și unde ajung acestea?
Răspuns corect: a) În două exemplare originale: unul se păstrează la structura/funcționarul de securitate, celălalt se trimite la ORNISS
„se emite în două exemplare originale, unul fiind păstrat de structura/funcționarul de securitate, iar celălalt se trimite la ORNISS” — art. 154
Criterii de avizare și incompatibilități (art. 157–165)
- Ce se are în vedere: loialitatea indiscutabilă a persoanei; caracterul, obiceiurile, relațiile și discreția ei art. 157.
- Soțul/soția: se iau în considerare și caracterul, conduita, concepțiile și mediul de viață al soțului/soției sau concubinului/concubinei art. 158 alin. 2.
- Incompatibilități legate de siguranța statului art. 159: acte de spionaj, terorism, trădare; apartenența la organizații care susțin răsturnarea ordinii constituționale prin mijloace violente.
- Alte incompatibilități art. 160:
- a ascuns sau falsificat informații ori a mințit la completarea formularelor sau la interviu;
- are antecedente penale sau sancțiuni contravenționale care indică tendințe infracționale;
- are dificultăți financiare serioase ori discordanță între nivelul de trai și veniturile declarate;
- consumă excesiv alcool ori este dependent de alcool sau droguri;
- a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreție;
- a încălcat reglementările privind protecția informațiilor clasificate.
- Verificarea pentru nivelul secret: datele din formularul de bază (anexa nr. 15) și referințe de la cel puțin trei persoane art. 161 alin. 2.
- Verificarea pentru strict secret: formularul de bază și cel suplimentar, date despre familie, investigații la locul de muncă și la domiciliu pe zece ani anteriori sau de la vârsta de 18 ani art. 162 alin. 2.
- Verificarea pentru strict secret de importanță deosebită: și formularul financiar (anexa nr. 17), interviu cu persoana, eventual test psihologic, cu acordul ei art. 163 alin. 2.
Revalidare, instruire și retragere (art. 166–177)
- Revalidarea: reverificarea persoanei care deține certificat/autorizație, pentru menținerea sau retragerea acestuia art. 167 alin. 1.
- Când se face revalidarea art. 167 alin. 2: este necesar acces la un nivel superior; a expirat valabilitatea; s-au modificat datele de identificare; au apărut riscuri de securitate.
- Instruire obligatorie: înaintea începerii activității și ori de câte ori este nevoie; după fiecare instruire persoana semnează că a luat act de reglementări art. 170 alin. 1 și 5.
- Cine organizează pregătirea: structura/funcționarul de securitate, după programe aprobate de conducerea unității; pregătirea funcționarilor de securitate o asigură ADS art. 171–172, 174.
- Retragerea certificatului/autorizației art. 175: la solicitarea ORNISS; prin decizia conducătorului unității; la solicitarea ADS; la plecarea din unitate sau la schimbarea locului de muncă, dacă noul loc nu presupune lucrul cu secrete de stat; la schimbarea nivelului de acces.
- După retragere: conducerea notifică ORNISS, cere înapoierea exemplarului 2 și distruge ambele exemplare pe bază de proces-verbal art. 176–177.
36. În ce cazuri își încetează valabilitatea și se retrage certificatul de securitate sau autorizația de acces? Ce se întâmplă după retragere?
Certificatul de securitate sau autorizația de acces își încetează valabilitatea și se retrage: a) la solicitarea ORNISS; b) prin decizia conducătorului unității care a eliberat certificatul/autorizația; c) la solicitarea autorității desemnate de securitate competente; d) la plecarea din unitate sau la schimbarea locului de muncă al deținătorului în cadrul unității, dacă noul loc de muncă nu presupune lucrul cu informații secrete de stat; e) la schimbarea nivelului de acces. În cazurile de la lit. a)–d) angajatului i se interzice accesul la informații secrete de stat, iar conducerea unității notifică ORNISS. Unitatea solicită ORNISS înapoierea exemplarului 2 și distruge ambele exemplare, pe bază de proces-verbal.
„d) la plecarea din unitate sau la schimbarea locului de muncă al deținătorului în cadrul unității, dacă noul loc de muncă nu presupune lucrul cu astfel de informații secrete de stat;” — art. 175–177
Accesul străinilor; fotografierea și filmarea (art. 178–190)
- Străinii, românii cu dublă cetățenie și apatrizii pot avea acces la secrete de stat cu respectarea necesității de a cunoaște și a convențiilor încheiate potrivit legii art. 178.
- Autorizația lor de acces: o eliberează conducătorul unității, în baza acordului ORNISS, numai pentru perioada activităților comune și numai după însușirea reglementărilor și semnarea angajamentului de confidențialitate art. 179, art. 181.
- Ecusoane și însoțire: poartă ecusoane distincte și sunt însoțiți permanent; nerespectarea regulilor duce, obligatoriu, la retragerea autorizației art. 180, art. 182.
- Fotografiere, filmare, cartografiere, arte plastice în obiective de importanță deosebită: interzise fără autorizație specială eliberată de ORNISS art. 183 alin. 1.
- Termen de răspuns la cerere: 60 de zile lucrătoare; 15 zile lucrătoare dacă solicitantul are deja autorizație de nivel corespunzător art. 186 alin. 2, art. 187.
- Indicatoare de interdicție: le instalează instituțiile cărora le aparțin obiectivele art. 188.
Controlul (art. 191–197)
- Competența generală de control: Serviciul Român de Informații, prin unitatea sa specializată art. 191 alin. 1.
- Reprezentanțele României în străinătate: controlul îl face Serviciul de Informații Externe art. 191 alin. 4.
- Documentul de constatare: fiecare control se încheie cu un document de constatare; la riscuri majore este informat de îndată Consiliul Suprem de Apărare a Țării art. 193.
- Tipuri de control după obiective: de fond, tematice, în situații de urgență art. 194.
- Tipuri de control după organizare: planificate, inopinate, determinate de situații de urgență art. 195.
- Controale interne: conducătorii unităților le organizează anual și ori de câte ori este nevoie art. 197.
37. Ce instituție are competența generală de exercitare a controlului asupra modului de aplicare a măsurilor de protecție de către instituțiile publice și unitățile deținătoare de informații clasificate?
Răspuns corect: c) Serviciul Român de Informații, prin unitatea sa specializată
„Serviciul Român de Informații, prin unitatea sa specializată, are competența generală de exercitare a controlului asupra modului de aplicare a măsurilor de protecție” — art. 191 alin. (1)
Securitatea industrială – pe scurt (art. 198–235)
- Cui se aplică: persoanelor juridice care desfășoară ori solicită să desfășoare activități contractuale ce presupun accesul la informații clasificate art. 198.
- Anexa de securitate: fiecare contract clasificat are o anexă de securitate cu clauzele și procedurile de protecție art. 201.
- Autorizația de securitate industrială: eliberată de ORNISS, necesară pentru negocierea unui contract clasificat; se eliberează pentru fiecare contract în parte art. 206.
- Certificatul de securitate industrială: eliberat de ORNISS pentru derularea contractului; valabil pe durata contractului, dar nu mai mult de 3 ani art. 216, art. 233 alin. 3.
- Termene de eliberare art. 232: 60 de zile lucrătoare – autorizația; 90, 120 și 180 de zile lucrătoare – certificatul de nivel secret, strict secret, respectiv strict secret de importanță deosebită.
INFOSEC – informațiile în format electronic, pe scurt (art. 236–337)
- Regula de bază: măsurile de protecție a informațiilor clasificate în format electronic sunt similare celor pe suport de hârtie art. 236.
- Acreditare: sistemele informatice pot stoca, procesa sau transmite informații clasificate numai dacă sunt autorizate art. 240 alin. 1.
- Răspundere: conducătorul unității răspunde de securitatea informațiilor proprii din sistemele informatice art. 243.
- CSTIC: componenta de securitate pentru tehnologia informației și comunicațiilor, în subordinea structurii/funcționarului de securitate art. 244 alin. 1.
- Regula celor doi: pentru orice modificare a unui sistem este obligatorie colaborarea a cel puțin două persoane art. 277.
- Registrele de acces: se păstrează minimum 10 ani pentru strict secret de importanță deosebită și cel puțin 3 ani pentru strict secret și secret art. 291 alin. 3.
- Echipamente private: este interzisă folosirea mediilor de stocare, a software-ului și a hardware-ului proprietate privată pentru secrete de stat; introducerea lor în zonele cu informații clasificate cere aprobarea conducătorului unității art. 333–334.
- Software neautorizat: utilizarea lui este interzisă art. 310 alin. 1.
Contravenții și sancțiuni; dispoziții finale (art. 338–345)
Amenzile sunt scrise în text în lei vechi, la nivelul anului 2002.
- Deținerea fără drept sau alterarea informațiilor clasificate: amendă de la 500.000 lei la 50.000.000 lei art. 338 alin. 2 lit. a.
- Sustragerea, divulgarea sau distrugerea neautorizată: amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei art. 338 alin. 2 lit. a.
- Neîndeplinirea măsurilor de protecție (între altele art. 25–29, 96–139, 140–181) și a obligațiilor din art. 31, 41–43: avertisment sau amendă de la 500.000 lei la 25.000.000 lei art. 338 alin. 2 lit. b.
- Nerespectarea normelor privind verificarea personalului, accesul străinilor și fotografierea: avertisment sau amendă de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei art. 338 alin. 2 lit. c.
- Încălcarea regulilor INFOSEC: amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei art. 338 alin. 2 lit. d.
- Sancțiune complementară: confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții art. 338 alin. 3.
- Cine constată și sancționează: persoane anume desemnate din SRI, MApN, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, SIE, SPP și STS; de asemenea persoane desemnate din ORNISS și conducătorii autorităților sau instituțiilor publice art. 339 alin. 1–2.
- Aducerea la cunoștință: conducătorii unităților iau măsuri ca standardele să fie aduse la cunoștința tuturor salariaților art. 341.
- Relația cu normele NATO: în caz de neconcordanță au prioritate Normele NATO aprobate prin H.G. nr. 353/2002; anexele nr. 1–32 fac parte integrantă din standarde art. 343, art. 345.
38. Cu ce amendă se sancționează sustragerea, divulgarea sau distrugerea neautorizată a informațiilor clasificate?
Răspuns corect: b) De la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei
„cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, în cazul faptelor de sustragere, divulgare sau distrugere neautorizată a informațiilor clasificate” — art. 338 alin. (2) lit. a)
39. Cum se sancționează contravențiile constând în deținerea fără drept, sustragerea, divulgarea, alterarea sau distrugerea neautorizată a informațiilor secrete de stat și cine constată contravențiile?
Faptele de deținere fără drept sau de alterare a informațiilor clasificate se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 50.000.000 lei, iar faptele de sustragere, divulgare sau distrugere neautorizată cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei. Se poate aplica și sancțiunea complementară a confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții. Contravențiile se constată și sancțiunile se aplică de persoane anume desemnate din Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale; pot constata și sancționa și persoane anume desemnate din ORNISS și conducătorii autorităților sau instituțiilor publice.
„se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 50.000.000 lei în cazul faptelor de deținere fără drept sau de alterare a informațiilor clasificate” — art. 338–339
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Termen maxim de clasificare – strict secret de importanță deosebită | până la 100 de ani | art. 12 alin. (2) |
| Termen maxim de clasificare – strict secret | până la 50 de ani | art. 12 alin. (2) |
| Termen maxim de clasificare – secret | până la 30 de ani | art. 12 alin. (2) |
| Numărul de înregistrare: secret / strict secret / strict secret de importanță deosebită / secret de serviciu | 0 / 00 / 000 / litera „S” | art. 41 lit. b) |
| Păstrarea în arhivă a proceselor-verbale de distrugere | cel puțin 10 ani | art. 78 alin. (4), art. 79 alin. (2) |
| Păstrarea proceselor-verbale la compartimentul care a distrus (strict secret, secret, secret de serviciu) | cel puțin trei ani | art. 79 alin. (2) |
| Analiza modului în care se asigură protecția, de către conducător | cel puțin semestrial | art. 86 alin. (1) lit. q) |
| Inventarierea documentelor clasificate | anual | art. 86 alin. (1) lit. r) |
| Păstrarea documentelor privind încălcările reglementărilor de securitate | cinci ani | art. 91 alin. (2) |
| Vizarea permiselor de acces | semestrial | art. 111 alin. (2) |
| Vizarea documentului de acces temporar | trimestrial | art. 114 alin. (3) |
| Schimbarea cheilor și combinațiilor | de preferință la șase luni, fără a depăși 12 luni | art. 132 lit. c) |
| Verificări de securitate: strict secret de importanță deosebită / strict secret / secret | 90 / 60 / 30 de zile lucrătoare | art. 148 alin. (2) |
| ORNISS transmite cererea către ADS; ORNISS decide după răspunsul ADS | 7 zile lucrătoare; 7 zile lucrătoare | art. 149, art. 151 alin. (1) |
| Exemplare ale certificatului/autorizației | două exemplare originale | art. 154 |
| Valabilitatea certificatului de securitate/autorizației de acces | până la patru ani | art. 155 |
| Referințe la verificarea pentru nivelul secret și strict secret | de la cel puțin trei persoane | art. 161 alin. (2), art. 162 alin. (2) |
| Răspuns la cererea de autorizație specială (fotografiere, filmare) | 60 de zile lucrătoare; 15 zile lucrătoare dacă solicitantul are autorizație de nivel corespunzător | art. 186 alin. (2), art. 187 |
| Controale interne | anual și ori de câte ori este nevoie | art. 197 |
| Valabilitatea certificatului de securitate industrială | cel mult 3 ani | art. 233 alin. (3) |
| Păstrarea registrelor de acces electronice | 10 ani (strict secret de importanță deosebită); cel puțin 3 ani (strict secret și secret) | art. 291 alin. (3) |
| Amendă – deținere fără drept sau alterare | 500.000 – 50.000.000 lei | art. 338 alin. (2) lit. a) |
| Amendă – sustragere, divulgare, distrugere neautorizată | 10.000.000 – 100.000.000 lei | art. 338 alin. (2) lit. a) |
| Aplicarea dispozițiilor despre contravenții | după 60 de zile de la publicarea hotărârii | art. 344 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 13 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 40 întrebări, cu verificare pe loc și scor.