H.G. nr. 766/1997

Unor regulamente privind calitatea în construcții

53 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)

Doar pentru exercițiu. De obicei proba scrisă nu se dă grilă, iar noi nu știm cum va fi la concursul tău. Învață materia din lege; întrebările te ajută doar să verifici ce ai reținut.

Rezumatul acoperă anexele 1–5 (calitatea în construcții). Portalul legislativ dă regulamentele din anexele 6 (laboratoare) și 7 (certificarea de conformitate) doar cu titlul, iar anexele 1–3 ale regulamentului de agrement tehnic lipsesc; pentru ele consultați Monitorul Oficial.

Rezumat de învățat

H.G. nr. 766/1997 aprobă șapte regulamente privind calitatea în construcții: metrologia, conducerea și asigurarea calității, categoria de importanță a construcțiilor, urmărirea comportării în exploatare și postutilizarea, agrementul tehnic, laboratoarele și certificarea produselor. Se cere de obicei la concursurile pentru posturi tehnice din primării, servicii de investiții, administrarea clădirilor, inspectorate și unități care au în grijă construcții. Textul disponibil cuprinde integral regulamentele din anexele nr. 1–5; regulamentele din anexele nr. 6 și 7 apar doar cu titlul.

Esențialul, în două minute

  • H.G. nr. 766/1997 aprobă 7 regulamente privind calitatea în construcții, cuprinse în anexele nr. 1–7 (art. 1).
  • Construcțiile au 4 categorii de importanță: excepțională (A), deosebită (B), normală (C), redusă (D), stabilite de proiectant (Anexa 3, art. 6–7).
  • Fiecare construcție are o singură categorie de importanță, înscrisă în autorizația de construire, proiect și cartea tehnică (Anexa 3, art. 7).
  • Există 3 modele de asigurare a calității; cerințele descresc de la modelul 1, cel mai complex, la modelul 3 (Anexa 2, art. 19).
  • Urmărirea comportării, intervențiile în timp și postutilizarea se realizează prin grija proprietarului (Anexa 4, art. 3).
  • Urmărirea curentă se face la toate construcțiile, vizual și cu mijloace simple, de personal cel puțin de nivel mediu (Anexa 4, art. 6–7).
  • Agrementul tehnic e valabil 3 ani, numai cu avizul tehnic al CTPC, valabil 2 ani plus prelungire de 1 an (Anexa 5, art. 7, 12).
  • Controlul aplicării regulamentelor îl face Inspectoratul de Stat în Construcții; încălcarea atrage răspundere contravențională și/sau penală (Anexa 2, art. 28–29).

Capcane la grilă

  • Nu confunda categoriile de importanță (globale, întreaga construcție) cu clasele de importanță (specifice, anumite aspecte) (Anexa 3, art. 4).
  • Nu confunda valabilitatea agrementului tehnic (3 ani) cu a avizului tehnic (2 ani); prelungirea se cere cu 3 luni înainte (Anexa 5, art. 7, 12).
  • Nu confunda controlul metrologic al statului (Biroul Român de Metrologie Legală) cu controlul aplicării regulamentului (Inspectoratul de Stat în Construcții) (Anexa 1, art. 19–20).
  • Nu confunda nivelurile: sistemul calității (excepțională, deosebită, normală de la buget), planul calității (anumite construcții normale), responsabilul tehnic cu execuția (D) (Anexa 2, art. 4).
  • Urmărirea specială nu întrerupe urmărirea curentă; se face de personal tehnic de specialitate atestat (Anexa 4, art. 9).

Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.

Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.

Hotărârea de aprobare (art. 1–3)
  • Cele 7 regulamente aprobate art. 1, cuprinse în anexele nr. 1–7, care fac parte integrantă din hotărâre:
    • a) activitatea de metrologie în construcții;
    • b) conducerea și asigurarea calității în construcții;
    • c) stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor;
    • d) urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor;
    • e) agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții;
    • f) autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții;
    • g) certificarea de conformitate a calității produselor folosite în construcții.
  • Actualizarea și gestionarea regulamentelor se face de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor art. 2.
  • Abrogări: la intrarea în vigoare se abrogă H.G. nr. 256/1994, 261/1994, 392/1994, 393/1994 și 728/1994 art. 3.
Verifică-te din această secțiune

1. Câte regulamente privind calitatea în construcții aprobă H.G. nr. 766/1997?

2. Cine realizează actualizarea și gestionarea regulamentelor aprobate prin H.G. nr. 766/1997?

3. Enumerați regulamentele aprobate prin H.G. nr. 766/1997.

Anexa 1 – Metrologia în construcții: principii și conținut (art. 1–8)
  • Definiție: activitatea de metrologie este o componentă a sistemului calității în construcții prin care se asigură administrarea, confirmarea metrologică și utilizarea echipamentelor de măsurare art. 1.
  • Cui se aplică: tuturor persoanelor juridice și fizice din construcții care utilizează echipamente de măsurare art. 3.
  • Se respectă normele și instrucțiunile de metrologie legală, standardele și reglementările oficiale aplicabile art. 4; definițiile sunt cele din Glosarul de termeni privind sistemul calității în construcții art. 5.
  • Principii și obiective art. 6:
    • uniformitatea, exactitatea și legalitatea măsurilor;
    • legalitatea măsurărilor prin echipamente confirmate metrologic și, dacă e cazul, cu aprobare de model;
    • implementarea sistemului de asigurare a calității pentru metrologie.
  • Elementele activității de metrologie art. 7:
    • stabilirea măsurilor necesare;
    • selectarea și achiziționarea echipamentelor (domeniu de măsurare, justețe, fidelitate, robustețe, durabilitate);
    • recepția și administrarea – identificare, manipulare, conservare, depozitare;
    • confirmarea metrologică – verificare inițială, periodică și/sau după reparare;
    • utilizarea în condiții conforme cu specificațiile;
    • evidența documentelor și înregistrărilor.
  • Confirmarea metrologică se face prin laboratoare proprii sau ale altor agenți economici, autorizate și/sau acreditate de Biroul Român de Metrologie Legală, respectiv de organismul național de acreditare art. 7 lit. d.
  • Scopul: utilizarea echipamentelor conform necesităților de măsurare și specificațiilor lor tehnice art. 8.
Verifică-te din această secțiune

4. Potrivit Regulamentului privind activitatea de metrologie, este interzisă utilizarea echipamentelor de măsurare:

5. Cine exercită controlul metrologic al statului asupra echipamentelor de măsură utilizate în construcții?

6. Cine urmărește aplicarea și controlează respectarea Regulamentului privind activitatea de metrologie în construcții?

7. Cum se face evaluarea periodică a activității de metrologie în construcții?

Anexa 1 – Metrologia: organizare, obligații, control (art. 9–21)
  • Măsurile necesare se stabilesc pe baza documentației, a procedurilor tehnice de execuție și a reglementărilor, pentru fiecare obiect sau categorie de lucrări art. 9; confirmarea metrologică se face potrivit reglementărilor legale art. 11.
  • Fiecare persoană implicată asigură: contractarea furnizării, recepția cantitativă și funcțională, un sistem de identificare–manipulare–conservare–depozitare, confirmarea metrologică (etalonări, verificări, reparări) și retragerea din serviciu a echipamentelor neconforme, cu reconfirmare sau casare art. 12.
  • Personalul care utilizează echipamentele trebuie să aibă cunoștințele și instruirea necesare; în cazurile prevăzute de legislația metrologică, trebuie să posede atestarea necesară art. 13.
  • Interdicție: este interzisă utilizarea echipamentelor neidentificate ca stare de verificare, a celor neconforme sau nereconfirmate metrologic art. 14.
  • Evaluarea periodică a activității de metrologie se face prin audit intern sau extern art. 15.
  • Obligațiile utilizatorilor de echipamente (investitori, proprietari, utilizatori, proiectanți, experți tehnici, executanți): să verifice că prestatorul respectă regulamentul, să stabilească prin contract obligațiile părților, să asigure trasabilitatea măsurărilor art. 17.
  • Cei cu metrologie proprie: organizare și mijloace, personal instruit și atestat, documente ținute la zi, evaluare periodică art. 18.
  • Controlul metrologic al statului îl exercită Biroul Român de Metrologie Legală și organele sale teritoriale, pentru echipamentele din Lista oficială art. 19.
  • Controlul aplicării regulamentului: personalul împuternicit al Inspectoratului de Stat în Construcții; la echipamentele nesupuse controlului metrologic al statului, BRML poate participa la cerere art. 20.
  • Sancțiuni: răspundere contravențională sau penală, după caz art. 21.
Verifică-te din această secțiune

8. Confirmarea metrologică a echipamentelor de măsurare cuprinde:

9. Enumerați elementele principale ale activității de metrologie în construcții.

Anexa 2 – Conducerea și asigurarea calității: aplicare (art. 1–7)
  • Rol: componentă principală a sistemului calității; previne noncalitatea și asigură calitatea cerută prin reglementări și contracte, în condiții raționale de cost și termen art. 1.
  • Cui se adresează: investitori, proprietari, cercetare, proiectare, fabricanți, furnizori, executanți și utilizatori, care trebuie să mențină pe toată durata de existență a construcției un nivel minim de calitate art. 3.
  • Aplicare în funcție de categoria de importanță art. 4:
    • sistemul calității (SR EN ISO seria 9000) – pentru construcții de importanță excepțională sau deosebită, pentru cele normale finanțate de la bugetul de stat și pentru cele normale finanțate din alte surse, dacă se cere prin contract;
    • planul calității – pentru anumite lucrări sau construcții de importanță normală;
    • responsabilul tehnic cu execuția, atestat – pentru construcții de importanță redusă.
  • În exploatare și postutilizare, sistemul se aplică de proprietari și/sau utilizatori doar pentru construcțiile de importanță excepțională sau deosebită; în rest se aplică regulamentul de urmărire a comportării în exploatare art. 4.
  • Certificarea profesională este recomandată agenților economici din realizarea construcțiilor art. 5.
  • Certificarea sistemului calității poate fi solicitată la organisme de certificare acreditate art. 6.
Verifică-te din această secțiune

10. Pentru construcțiile de importanță redusă, conducerea și asigurarea calității se aplică:

11. Planul calității se întocmește și se aplică, potrivit art. 4 din Anexa 2, pentru:

12. Câte modele de asigurare a calității se aplică în domeniul construcțiilor?

13. Care model de asigurare a calității este cel mai complex și mai pretențios?

Anexa 2 – Elementele sistemului calității (art. 8–15)
  • Elementele principale: datele de intrare, elementele de conținut, elementele metodologice, documente și înregistrări art. 8.
  • Datele de intrare: documente despre obiectul de activitate, organizare și resurse, plus cerințele de calitate ale clienților și din reglementări art. 9.
  • Elementele de conținut: programul de asigurare a calității, organizarea aferentă sistemului, condițiile referitoare la sistemul calității art. 10.
  • Programul de asigurare a calității precizează obiectivele, regulile de operare, resursele și secvențele activităților legate de calitate art. 11.
  • Documentele programului art. 12:
    • manualul calității – poate fi „manual de asigurare a calității” sau „manual de management al calității”;
    • proceduri – ale sistemului, tehnice de execuție sau de proces, administrative;
    • planul de control al calității.
  • Planuri ale calității cerute prin contract: beneficiarii investitori le pot cere furnizorilor sau executanților în cazuri deosebite (lucrări importante, produse noi, procedee speciale) art. 12.
  • Avizarea documentelor de organisme acreditate, când sistemul nu e certificat: la licitații, la construcții de importanță excepțională sau deosebită, la cele finanțate din fondurile statului și când documentele pot fi opozabile art. 13.
  • Organizarea cuprinde: politica și obiectivele calității, identificarea problemelor, independența compartimentelor de asigurare și control al calității, resurse, instruire, analiza periodică de către conducere art. 14.
  • Condițiile sistemului calității (20 de elemente, de la responsabilitatea managementului la tehnicile statistice), adaptate prin proceduri art. 15.
Verifică-te din această secțiune

14. Pentru o construcție de importanță excepțională (A), corespondența recomandată privind modelul de asigurare a calității este:

15. Când se stabilesc încadrarea într-o categorie de importanță și selectarea modelului de asigurare a calității, pentru construcțiile noi?

16. Planul calității este documentul care:

17. Cine autorizează șeful compartimentului de control tehnic al calității și diriginții de șantier?

Anexa 2 – Modele, planul calității, obligații (art. 16–30)
  • Aplicarea este diferențiată după cerințele de asigurare a calității și după categoria de importanță a majorității construcțiilor din activitate art. 16–17.
  • Trei modele de asigurare a calității (1, 2, 3), corespunzătoare SR EN ISO 9001, 9002 și 9003; cerințele descresc de la modelul 1 (cel mai complex) la modelul 3 (cel mai simplu) art. 19.
  • Corespondența recomandată art. 20: excepțională (A) – modelul 1 sau reglementare specială; deosebită (B) – modelul 1 sau 2; normală (C) – modelul 2 sau 3; redusă (D) – modelul 3 (opțional).
  • Încadrarea și alegerea modelului se stabilesc în etapa de proiectare (construcții noi) sau la proiectarea intervenției (existente), în acord cu investitorul sau proprietarul art. 21.
  • Documente și înregistrări: certificate de calitate, buletine de încercări, procese-verbale de lucrări ascunse, de faze determinate și de recepție, rapoarte de neconformități și de audit etc., ținute la zi și revizuite periodic art. 22.
  • Planul calității = documentul care precizează practicile, resursele și succesiunea activităților referitoare la calitate pentru o anumită lucrare sau construcție art. 23.
  • Planul se întocmește ca parte a sistemului calității sau ca document de sine stătător, când unitatea nu are sistemul calității implementat art. 24.
  • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor asigură aplicarea unitară a sistemului calității instituit prin Legea nr. 10/1995 art. 26.
  • Obligațiile participanților: certificarea calificării, aplicarea diferențiată a sistemului, personal calificat; șeful compartimentului de control tehnic al calității și diriginții de șantier sunt autorizați de Inspectoratul de Stat în Construcții art. 27.
  • Controlul: Inspectoratul de Stat în Construcții – ISC art. 28; sancțiuni contravenționale și/sau penale art. 29.
  • Finanțarea sistemului calității se face de fiecare agent economic din fondurile curente ale activității de bază art. 30.
Verifică-te din această secțiune

18. Din ce fonduri se finanțează introducerea și funcționarea conducerii și asigurării calității în construcții?

19. Cum se aplică conducerea și asigurarea calității în funcție de categoria de importanță a construcțiilor?

Anexa 3 – Categoria de importanță a construcțiilor (art. 1–11)
  • Obiect: încadrarea construcțiilor în categorii de importanță, pentru aplicarea diferențiată a sistemului calității art. 1; se aplică tuturor construcțiilor noi sau existente art. 3.
  • Construcțiile = lucrările concepute și executate pentru funcții economico-sociale sau ecologice art. 2.
  • Două feluri de încadrare art. 4:
    • categorii de importanță – globale, privesc întreaga construcție sub toate aspectele;
    • clase de importanță – specifice, privesc construcția sau părți ale ei sub anumite aspecte.
  • Criterii (metodologie aprobată de minister): implicarea vitală (risc pentru siguranță și sănătate), implicarea funcțională, caracteristicile proprii – complexitate și considerente economice art. 5.
  • Cele patru categorii: excepțională (A), deosebită (B), normală (C), redusă (D) art. 6.
  • Cine stabilește categoria: proiectantul, la cererea investitorului (construcții noi) sau a proprietarului (construcții existente) art. 7.
  • O singură categorie pe construcție, înscrisă în autorizația de construire, proiectul de execuție, cartea tehnică și documentele de asigurare art. 7.
  • Clasele de importanță se stabilesc prin reglementări tehnice art. 8 și se corelează cu categoriile de proiectant (noi) și/sau de expertul tehnic atestat (existente) art. 9.
  • Modificarea categoriei și clasei doar la schimbarea destinației sau în alte condiții, prin documentații motivate art. 10.
  • Cerințe superioare pot fi prevăzute de investitori sau proprietari prin clauze contractuale cu proiectanții art. 11.
Verifică-te din această secțiune

20. Ce privesc categoriile de importanță ale construcțiilor, spre deosebire de clasele de importanță?

21. Cine stabilește categoria de importanță a unei construcții noi?

22. Câte categorii de importanță se stabilesc pentru fiecare construcție?

23. Clasele de importanță se corelează cu categoriile de importanță, la construcțiile existente, de către:

Anexa 4 – Urmărirea comportării în exploatare (art. 1–16)
  • Obiect: evaluarea stării tehnice și menținerea aptitudinii la exploatare pe toată durata de existență art. 1; regulamentul e obligatoriu pentru investitori, proiectanți, executanți, proprietari, administratori, utilizatori art. 2.
  • Trei acțiuni distincte, realizate prin grija proprietarului art. 3:
    • urmărirea comportării – depistarea din timp a degradărilor;
    • intervențiile în timp – menținerea sau îmbunătățirea aptitudinii la exploatare;
    • postutilizarea – desființarea în siguranță și recuperarea materialelor și a mediului.
  • Forme: urmărire curentă și urmărire specială; modalitățile le stabilește proiectantul sau expertul și se includ în cartea tehnică art. 5.
  • Urmărirea curentă = observare sistematică a stării tehnice, corelată cu întreținerea; se face asupra tuturor construcțiilor art. 6, prin examinare vizuală directă și mijloace simple de măsurare, de personal cu pregătire tehnică în construcții cel puțin de nivel mediu art. 7.
  • Urmărirea specială = investigații specifice regulate asupra unor parametri; se instituie la cerere sau pentru construcții cu evoluție periculoasă art. 8; se face pe bază de proiect, de personal tehnic de specialitate atestat, și nu întrerupe urmărirea curentă art. 9.
  • Expertizarea tehnică: proprietarul este obligat să o solicite când se depășesc limitele sau e afectată siguranța art. 10.
  • Investitorii stabilesc cu proiectantul construcțiile supuse urmăririi speciale, asigură proiectul, înștiințează ISC art. 11.
  • Proprietarii răspund de urmărirea comportării sub toate formele, comandă expertizarea și proiectul de urmărire specială, comunică instituirea ei la ISC; la înstrăinare sau închiriere prevăd îndatoririle în contracte art. 12.
  • Proiectanții elaborează documentațiile pentru urmărirea curentă și proiectul de urmărire specială art. 13.
  • Executanții fac urmărirea curentă până la recepție și montează și protejează dispozitivele de urmărire specială, apoi le predau proprietarului art. 14.
  • Administratorii și utilizatorii răspund de obligațiile contractuale stabilite cu proprietarul art. 15.
  • Responsabilii cu urmărirea comportării construcțiilor: cunosc detaliile construcției, țin la zi cartea tehnică și jurnalul evenimentelor, sesizează situațiile care cer expertizare art. 16.
Verifică-te din această secțiune

24. Prin grija cui se realizează urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor?

25. Activitățile de urmărire curentă se efectuează de personal propriu sau prin contract cu persoane fizice cu pregătire tehnică în construcții de nivel:

26. Urmărirea curentă se realizează:

27. Ce efect are instituirea urmăririi speciale asupra urmăririi curente?

Anexa 4 – Intervențiile în timp (art. 17–25)
  • Scop: menținerea fondului construit la nivelul cerințelor și asigurarea funcțiunilor, inclusiv prin modernizare art. 17.
  • Lucrările de intervenție art. 17:
    • întreținere – din uzură sau degradare normală;
    • refacere – din degradări importante;
    • modernizare, inclusiv extinderi – din schimbarea cerințelor sau a funcțiunilor.
  • Întreținerea: remedieri sau reparări periodice ale părților vizibile (finisaje, straturi de uzură, învelitori) sau ale instalațiilor, inclusiv înlocuirea pieselor uzate art. 18.
  • Principiile refacerii și modernizării: soluții numai după cunoașterea stării tehnice (expertiză), interdependența existent–nou, verificarea permanentă a stării fizice, atenție sporită la calitate art. 19.
  • Refacerea se face prin remediere, reparare sau consolidare, pe bază de proiect verificat; sprijinirile provizorii tot pe proiect de expert sau proiectant art. 20.
  • Modernizarea se face, de regulă, prin reconstrucție, pe bază de proiect art. 21.
  • Proprietarii asigură întreținerea, proiectele și verificarea lor, formele legale și verifică calitatea direct sau prin diriginți de șantier autorizați art. 22.
  • Proiectanții elaborează proiectele, caietele de sarcini și instrucțiunile, introduse în cartea tehnică art. 23; executanții respectă proiectele art. 24; utilizatorii își fac la timp sarcinile din contracte art. 25.
Verifică-te din această secțiune

28. Când se constată, la urmărirea curentă sau specială, situații ce pot afecta siguranța construcției, proprietarul este obligat:

29. Cine ține la zi cartea tehnică a construcției, inclusiv jurnalul evenimentelor?

30. Lucrările de întreținere sunt determinate de:

31. Lucrările de modernizare se realizează, de regulă, prin:

Anexa 4 – Postutilizarea construcțiilor (art. 26–42)
  • Declanșarea desființării art. 26:
    • la cererea proprietarului;
    • la cererea administratorului, cu acordul proprietarului;
    • la cererea autorităților locale: construcție fără autorizație, fără siguranță și nereabilitabilă, cu pericol pentru mediu, sau cerințe de sistematizare pentru utilitate publică.
  • Proprietate publică: decizia se ia pe baza unui studiu de fezabilitate aprobat potrivit legii art. 27.
  • Baza lucrărilor: documentație tehnică și autorizație de desființare art. 28; executate de agenți economici cu activitate în construcții art. 29.
  • Documentația tehnică cuprinde planuri, relevee, racorduri la utilități, proceduri de demontare și demolare, măsuri de mediu, deviz; se verifică de verificatori de proiecte atestați, iar clădirile învecinate se expertizează art. 30.
  • Fazele: dezafectarea – încetarea activităților, suspendarea utilităților, evacuarea inventarului art. 31; demontarea și demolarea, inclusiv a fundației art. 32; recondiționarea și reciclarea – la proprietate publică art. 33; reintegrarea în natură a deșeurilor art. 34.
  • Proprietarii: asigură fondurile, obțin avizele și autorizația de desființare, încredințează lucrările unor persoane autorizate, urmăresc calitatea și reciclarea art. 35.
  • Proiectanții: documentația de demolare, soluții cu grad mare de recuperare, asistență tehnică art. 36.
  • Executanții: încep demolarea numai pe baza autorizației de desființare și a documentației verificate, instruiesc personalul, protejează vecinătățile (vibrații, șocuri, praf) art. 37.
  • Controlul: Inspectoratul de Stat în Construcții art. 40; sancțiuni contravenționale și/sau penale art. 42.
Verifică-te din această secțiune

32. În care dintre cazurile următoare autoritățile administrației publice locale pot cere desființarea unei construcții?

33. Executanții pot începe executarea lucrărilor de demolare:

34. Definiți urmărirea curentă și urmărirea specială a comportării în exploatare a construcțiilor.

35. Ce obligații au proprietarii în cadrul urmăririi comportării în exploatare a construcțiilor?

Anexa 5 – Agrementul tehnic: definiții (art. 1–6)
  • Agrementul tehnic = evaluarea tehnică favorabilă, într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare a unor produse pentru construcții care nu fac obiectul unei specificații tehnice art. 2 alin. 1.
  • Specificațiile tehnice: armonizate (standarde europene armonizate, documente de evaluare europene) și nearmonizate art. 2 alin. 2.
  • Elaboratorul: un organism elaborator abilitat de MDRAPFE art. 3 alin. 1.
  • Titularul agrementului este solicitantul acestuia; la eliberare predă declarația de conformitate emisă de producător art. 3 alin. 5–6.
  • Documentele agrementului: agrementul propriu-zis, dosarul tehnic, anexe, după caz art. 3 alin. 8.
  • Nu sunt produse pentru construcții cele încorporate în instalații și echipamente tehnologice de producție art. 3 alin. 10.
  • Nu fac obiectul agrementului simplele descrieri sau proiecte neînsoțite de încercări art. 3 alin. 11.
  • Încercările se fac în laboratoare acreditate sau autorizate de ISC; laboratorul îl alege organismul elaborator, cu acceptul producătorului art. 4.
  • Controlul producției în fabrică îl face producătorul, cu sistem de management al calității conform SR EN ISO 9001:2015 art. 5.
Verifică-te din această secțiune

36. Cât timp este valabil agrementul tehnic?

37. Dacă sunt îndeplinite condițiile privind menținerea calității produsului, cu cât se prelungește avizul tehnic inițial?

38. Cu cât timp înainte de expirare se solicită prelungirea valabilității avizului tehnic inițial?

39. Din câți membri se compun comisiile tehnice de specialitate pentru avizarea agrementelor tehnice?

Anexa 5 – Agrementul tehnic: valabilitate, CTPC, schimbări (art. 7–17)
  • Agrementul tehnic este valabil 3 ani și numai însoțit de avizul tehnic în valabilitate emis de CTPC art. 7.
  • CTPC (Consiliul tehnic permanent pentru construcții) funcționează fără personalitate juridică pe lângă MDRAPFE; președinte este secretarul de stat coordonator al domeniului construcții art. 8.
  • Comisiile tehnice de specialitate: nr. 1 – elemente structurale, închideri, protecții, finisaje; nr. 2 – instalații și domotică; nr. 3 – drumuri, poduri rutiere, porturi și aeroporturi art. 9; au 7–15 membri, președintele fiind desemnat de membri art. 10.
  • Avizul tehnic se semnează de președintele CTPC art. 11, este valabil 2 ani și se prelungește cu încă 1 an art. 12.
  • Prelungirea o cere titularul cu 3 luni înainte de expirarea celor 2 ani, pe baza raportului favorabil al elaboratorului art. 12 alin. 3.
  • Grupele specializate (7, pe domenii) se constituie prin decizia președintelui CTPC și elaborează agrementele, supraveghează constanța caracteristicilor și urmăresc comportarea în exploatare art. 13–15.
  • Schimbări în perioada de valabilitate art. 16:
    • prelungirea avizului tehnic;
    • modificarea și extinderea – cu păstrarea termenului inițial de valabilitate;
    • suspendarea – titularul depune cerere de reexaminare în 6 luni;
    • retragerea – la inițiativa grupei specializate sau la solicitarea titularului, cu aprobarea președintelui CTPC.
  • Listele agrementelor în valabilitate sunt pe site-ul MDRAPFE; retragerea se face prin ștergerea din liste art. 17.
Verifică-te din această secțiune

40. Cine este președintele Consiliului tehnic permanent pentru construcții (CTPC)?

41. Cât de des efectuează organismele elaboratoare de agrement verificarea și supravegherea controlului producției în fabrică?

42. După suspendarea agrementului tehnic, în ce interval depune titularul cererea de reexaminare?

43. Agrementul tehnic în construcții acordă titularului:

Anexa 5 – Agrementul tehnic: obligații și dispoziții finale (art. 18–26)
  • Producătorii cer agrementul prin organismele de agrement, furnizează datele, asigură condiții, răspund de performanța din declarația de conformitate și suportă cheltuielile art. 18.
  • Organismele elaboratoare verifică controlul producției în fabrică cel puțin o dată pe an, răspund de exactitatea datelor și păstrează secretul profesional art. 19.
  • Grupele specializate asigură colaborarea specialiștilor, participă la verificări și la urmărirea comportării, motivează prelungirea avizelor art. 20.
  • Titularii furnizează, la cerere, copia agrementului cu avizul tehnic și declarația de conformitate art. 21.
  • Comisiile tehnice analizează oportunitatea avizării, proiectele și prelungirile și păstrează secretul profesional art. 22.
  • Fără exclusivitate: agrementul nu dă titularului dreptul exclusiv de comercializare art. 24.
  • Referirea la agrement în corespondență, publicitate sau contracte menționează numărul și data aprobării art. 25.
  • Reproducerea numai integral și cu acordul titularului art. 26.
Verifică-te din această secțiune

44. Cine este titularul unui agrement tehnic în construcții?

45. Reproducerea agrementului tehnic în construcții se poate face:

46. Modificarea agrementului tehnic în construcții se face:

47. Definiți agrementul tehnic în construcții și precizați valabilitatea sa.

Cifre și termene de reținut
CeCâtArticolul
Regulamente aprobate7 (anexele nr. 1–7)HG, art. 1
Categorii de importanță4: A, B, C, DAnexa 3, art. 6
Modele de asigurare a calității3 (1, 2, 3)Anexa 2, art. 19
Pregătirea pentru urmărirea curentăcel puțin nivel mediuAnexa 4, art. 7
Valabilitatea agrementului tehnic3 aniAnexa 5, art. 7
Valabilitatea avizului tehnic2 ani + prelungire 1 anAnexa 5, art. 12
Cererea de prelungire a avizuluicu 3 luni înainte de expirareAnexa 5, art. 12
Membrii unei comisii tehnice de specialitate7–15Anexa 5, art. 10
Comisii tehnice / grupe specializate3 / 7Anexa 5, art. 9 și 14
Cererea de reexaminare după suspendareîn 6 luniAnexa 5, art. 16
Verificarea controlului producției în fabricăcel puțin o dată pe anAnexa 5, art. 19

Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 6 noiembrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.

Gata cu rezumatul?

Fă un test din tot actul: 53 întrebări, cu verificare pe loc și scor.

Începe testul

Concursuri deschise care cer acest act

Inspector de specialitate, grad debutant – Serviciul Administrativ și Întreținere Locuințe Sociale – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 · București dosar până la 07.12.2026 proba scrisă: 16.12.2026 7 legi cu rezumat și teste Referent de specialitate debutant Unitatea Militară 02547 București · București dosar până la 09.12.2026 proba scrisă: 16.12.2026 16 legi cu rezumat și teste

© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).

Ai terminat cu H.G. nr. 766/1997?Mergi mai departe cu următoarea lege din bibliografie sau întoarce-te la concurs.