Legea nr. 169/2026

CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR din 5 august 2026 (Legea nr. 169/2026)

Forma preluată de pe Portalul Legislativ la 20 octombrie 2026, fără notele de modificare. Rezumat

CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Obiectul de reglementare
(1) Obiectul prezentului cod este de a asigura cadrul normativ din domeniile amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor care să permită atingerea următoarelor obiective generale:
a) satisfacerea nevoilor sociale, economice, de mobilitate, patrimoniale ale cetățenilor și de conservare a mediului;
b) utilizarea rațională a teritoriului și a resurselor, ținând cont de conservarea și dezvoltarea patrimoniului construit, al celui cultural și arheologic și al celui natural;
c) garantarea dezvoltării durabile și echilibrate și asigurarea atractivității întregului teritoriu național;
d) creșterea eficienței accesului și a transparenței cu privire la documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru toți utilizatorii;
e) simplificarea și digitalizarea procesului de avizare și aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism și a procesului de autorizare a lucrărilor de construire sau de desființare a construcțiilor;
f) creșterea utilizării soluțiilor eficiente energetic și durabile în construcții.
(2) În înțelesul prezentului cod, sensul termenilor și al expresiilor utilizate este definit în anexa nr. 1.
Articolul 2
Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism pe teritoriul României
(1) Teritoriul României este parte a avuției naționale de care beneficiază toți cetățenii țării prin activitățile de amenajare a teritoriului și prin activitățile de urbanism sau de dezvoltare urbană durabilă realizate de către autoritățile publice centrale și locale.
(2) Autoritățile administrației publice centrale și locale reprezintă gestionarul acestei avuții și garantul dezvoltării durabile și echilibrate, în limitele competențelor legale, scop în care utilizează instrumentele de gestionare a teritoriului prevăzute de prezentul cod.
(3) Statul, prin intermediul autorităților administrației publice centrale și/sau locale și instituțiilor publice, are obligația de a asigura, prin activitatea de amenajare a teritoriului și prin activitatea de urbanism, condițiile de dezvoltare durabilă și echilibrată și respectarea interesului public. Administrația publică centrală și/sau locală impune restricții modului de folosire a proprietății private în favoarea interesului public, în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, cu prezentul cod și cu alte legi în vigoare.
(4) Persoanele fizice și persoanele juridice contribuie la dezvoltarea durabilă și atractivă a teritoriului prin participarea la elaborarea instrumentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism, prin dezvoltarea de proiecte și prin punctele de vedere pe care le emit în cadrul proceselor de planificare, avizare și autorizare.
Articolul 3
Interesul public în amenajarea teritoriului și urbanism
(1) În sensul prezentului cod, asigurarea interesului public este reprezentată de prioritizarea utilizării teritoriului pentru realizarea investițiilor necesare dezvoltării durabile și echilibrate a teritoriului prin intermediul documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu natural și construit, inclusiv al celui arheologic, asigurarea calității cadrului amenajat, plantat și construit, precum și asigurarea accesului echitabil al cetățenilor la utilități și servicii de interes general.
(2) În vederea protejării interesului public, în sensul alin. (1), autoritățile administrației publice centrale și locale pot institui prin intermediul documentațiilor de amenajare a teritoriului și al documentațiilor de urbanism inițiate de acestea măsuri și interdicții privitoare la utilizarea terenului, realizarea de construcții, lucrări, dezvoltări sau exploatări agricole, forestiere sau artizanale, comerciale sau industriale, în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, cu prezentul cod și cu alte legi în vigoare.
Articolul 4
Gestionarea spațială a teritoriului
(1) Gestionarea spațială a teritoriului este o activitate obligatorie și continuă a autorităților administrației publice centrale și locale prin intermediul căreia se asigură drepturi și responsabilități în folosirea și utilizarea eficientă și sustenabilă a proprietăților, condiții de locuire, protejarea identității arhitecturale, urbanistice și culturale a localităților urbane și rurale, condiții de muncă, de servicii publice și de mobilitate ce răspund diversității nevoilor și resurselor populației, reducerea consumului de energie, asigurarea protecției peisajelor naturale și construite, inclusiv a siturilor arheologice, conservarea biodiversității și crearea de continuități ecologice, securitatea și salubritatea publică, precum și condiții de transport adecvate.
(2) Gestionarea spațială se realizează prin intermediul activităților de amenajare a teritoriului și a activităților de urbanism și a sistemelor de informații geospațiale care le susțin.
(3) Activitățile de amenajare a teritoriului și activitățile de urbanism au ca obiect:
a) cercetarea în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului și elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor și documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism;
b) constituirea, întreținerea, extinderea și dezvoltarea bazei de date urbane și teritoriale standardizate și compatibile, inclusiv în conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE), transpusă prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2010, republicată;
c) elaborarea strategiilor, politicilor și programelor de dezvoltare urbană și teritorială;
d) elaborarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și elaborarea documentațiilor de urbanism;
e) gestionarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism;
f) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu;
g) monitorizarea și controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor, planurilor, programelor și operațiunilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.
Articolul 5
Activitatea de amenajare a teritoriului
(1) Activitatea de amenajare a teritoriului este activitatea de planificare spațială a teritoriului, de interes public, realizată de către autoritățile administrației publice, prin intermediul căreia se realizează coordonarea la nivelul teritoriului a politicii de dezvoltare regională și a celorlalte politici sectoriale la nivel național, regional, județean sau intercomunitar.
(2) Scopul activității de amenajare a teritoriului este de coordonare la nivelul teritoriului unităților administrativ-teritoriale, al zonelor metropolitane, al asociațiilor de dezvoltare intercomunitară și al zonelor urbane și zonelor rurale funcționale a politicilor sectoriale la nivel național, regional, județean sau intercomunitar, pentru a asigura dezvoltarea echilibrată, coerentă și durabilă a teritoriului național, urmărindu-se creșterea coeziunii economice, sociale și teritoriale, armonizarea la nivelul întregului teritoriu a tuturor politicilor sectoriale și pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale țării.
Articolul 6
Activitatea de urbanism
(1) Activitatea de urbanism reprezintă activitatea de interes public coordonată de către autoritățile administrației publice locale și/sau centrale, prin intermediul căreia acestea planifică, organizează și stabilesc direcțiile de dezvoltare, modul de utilizare și ocupare a terenurilor și a imobilelor din cadrul unităților administrativ-teritoriale.
(2) Prin intermediul activității de urbanism se asigură protecția peisajelor naturale și construite, inclusiv a siturilor arheologice, conservarea biodiversității și crearea de continuități ecologice, securitatea și salubritatea publică, precum și asigurarea nevoilor de mobilitate și asigurare a accesibilității și designului universal pentru o societate incluzivă față de persoanele cu dizabilități, mobilitatea durabilă, reziliență climatică și eficiență energetică.
(3) Activitatea de urbanism are ca principal scop reglementarea și coordonarea evoluției complexe a localităților în acord cu direcțiile de dezvoltare durabilă și competitivă a teritoriului național, regional, județean și intercomunitar, cu potențialul economic, social, cultural și teritorial al acestora și cu aspirațiile locuitorilor.
Articolul 7
Principiile activității de amenajare a teritoriului și ale activității de urbanism
Activitatea de amenajare a teritoriului și activitatea de urbanism se realizează cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul transparenței și participării publicului - autoritățile administrației publice și instituțiile publice implicate în procesul de elaborare/modificare și aprobare a strategiilor, a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism asigură condițiile pentru implicarea și participarea publicului în toate etapele procesului decizional referitor la activitățile de amenajare a teritoriului și la activitățile de urbanism;
b) principiul priorității interesului general - în activitățile de amenajare a teritoriului și în activitățile de urbanism, toți factorii implicați în inițierea, fundamentarea, elaborarea, avizarea, aprobarea și punerea în aplicare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism au obligația de a urmări satisfacerea cu prioritate a interesului general. Interesul public național prevalează asupra interesului public local;
c) principiul protecției mediului și patrimoniului cultural - activitatea de amenajare a teritoriului și activitatea de urbanism se realizează cu respectarea dispozițiilor aplicabile în protecția mediului și a patrimoniului cultural, urmărind conservarea resurselor naturale și culturale și prevenirea efectelor negative asupra mediului și patrimoniului, atenuarea efectelor negative deja produse, precum și punerea în valoare a acestor resurse;
d) principiul utilizării eficiente a resurselor - activitatea de amenajare a teritoriului și activitatea de urbanism se realizează în acord cu necesitatea utilizării eficiente a resurselor și asigurarea posibilității unei dezvoltări durabile în concordanță cu principiile economiei circulare;
e) principiul utilizării durabile a teritoriului - activitățile de amenajare a teritoriului și activitățile de urbanism se realizează fără a epuiza resursele naturale disponibile și fără a distruge mediul, respectiv fără a afecta posibilitățile de a satisface nevoile de resurse naturale ale generațiilor următoare;
f) principiul cooperării - activitatea de amenajare a teritoriului și activitatea de urbanism se realizează prin cooperarea între autoritățile administrației publice, instituțiile publice și persoanele interesate;
g) principiul abordării integrate - activitățile de amenajare a teritoriului și activitățile de urbanism urmăresc coordonarea și integrarea politicilor sectoriale la nivelul teritoriului;
h) principiul coordonării simultane în plan orizontal și vertical - coordonarea în plan orizontal urmărește coordonarea instrumentelor de planificare între unități administrativ-teritoriale învecinate, coordonarea diferitelor solicitări formulate din punctul de vedere al utilizării terenului și integrarea nevoilor diferitelor politici sectoriale, iar coordonarea în plan vertical urmărește asigurarea coerenței dintre nivelurile naționale de intervenție, regionale, județene și locale, inclusiv în privința coordonării obiectivelor strategice și a proiectelor de investiții.
Articolul 8
Obiectivele activității de amenajare a teritoriului
(1) Obiectivele principale ale activității de amenajare a teritoriului sunt:
a) asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și a echilibrului în dezvoltarea economică și socială a diferitelor zone ale țării și reducerea disparităților teritoriale;
b) îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane, în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile;
c) utilizarea rațională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a intravilanului și conservarea terenurilor agricole;
d) conservarea și dezvoltarea diversității culturale și protecția patrimoniului cultural;
e) protecția mediului și a peisajelor, prezervarea calității aerului, apei, solului și subsolului, resurselor naturale, biodiversității, ecosistemelor, spațiilor verzi, precum și crearea, prezervarea și reconstituirea sau regenerarea continuităților ecologice;
f) combaterea schimbărilor climatice și asigurarea rezilienței la acestea;
g) prevenirea riscurilor naturale, tehnologice, industriale și a degradării calității mediului;
h) gestiunea mobilității durabile;
i) monitorizarea și controlul privind transpunerea strategiilor, politicilor, programelor și operațiunilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;
j) digitalizarea planificării teritoriale;
k) asigurarea dezvoltării infrastructurii în acord cu nevoile de dezvoltare a comunităților;
l) digitalizarea proceselor și procedurilor operaționale și de sistem în îndeplinirea atribuțiilor în materia urbanismului cu respectarea principiilor eficienței, eficacității, accesibilității și calității serviciilor publice;
m) asigurarea protecției populației și a bunurilor materiale, inclusiv a celor ce aparțin patrimoniului național, și satisfacerea nevoilor strategice și operative ale sistemului național de apărare.
(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute de prezentul cod, autoritățile administrației publice locale și/sau centrale își armonizează deciziile privind modul de utilizare durabilă a teritoriului, la toate nivelurile sale, prin corelarea planurilor de amenajare a teritoriului și a celor de urbanism cu strategiile naționale și locale.
Articolul 9
Obiectivele activității de urbanism
Obiectivele principale ale activității de urbanism sunt:
a) îmbunătățirea condițiilor de viață prin valorificarea resurselor teritoriului și ale comunităților, prin asigurarea unei dezvoltări coerente a accesului la infrastructură și rețele edilitare, prin protejarea mediului și îmbunătățirea calității aerului;
b) crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor și ale persoanelor cu dizabilități;
c) utilizarea eficientă a terenurilor în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate;
d) controlul extinderii zonelor construite și combaterea expansiunii urbane necontrolate;
e) protejarea, conservarea, punerea în valoare și reglementarea dezvoltării durabile a peisajului și patrimoniului cultural imobil și natural;
f) asigurarea calității arhitecturale și funcționale a cadrului construit și a celui amenajat și plantat din toate localitățile urbane și rurale;
g) protecția localităților împotriva dezastrelor naturale și a celor produse de activități antropice;
h) asigurarea echilibrului în revitalizarea centrelor urbane și rurale, restructurarea spațiilor urbane și dezvoltarea urbană;
i) asigurarea măsurilor de combatere a poluării, asigurarea eficienței energetice și utilizarea resurselor regenerabile, utilizarea soluțiilor bazate pe natură;
j) asigurarea accesului echitabil la serviciile publice și asigurarea rezervelor de teren pentru acestea;
k) asigurarea diversității funcționale prin planificare multifuncțională și interconectivitate pentru a crea un spațiu public solid, dinamic, cu funcțiile și conexiunile dintre ele grupate împreună în amprenta spațială, pentru a proteja împotriva efectelor schimbărilor climatice și pentru stocarea carbonului, precum și pentru a reduce cererea de transport;
l) asigurarea sănătății și salubrității publice;
m) asigurarea rețelelor de transport și mobilitate, promovarea transportului durabil și îmbunătățirea siguranței rutiere, punerea în aplicare a conceptului „orașul de 15 minute“;
n) reducerea sarcinii administrative și reducerea termenelor pentru emiterea actelor administrative prin digitalizarea operațiunilor administrative din domeniul urbanismului;
o) introducerea de noi mecanisme pentru a asigura procese administrative mai eficiente, digitalizate și de calitate în construcții, inclusiv structuri de planificare la nivelul zonelor urbane funcționale;
p) monitorizarea și controlul privind transpunerea strategiilor, politicilor, programelor și operațiunilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;
q) utilizarea mai eficientă a terenului pentru a îmbunătăți amprenta spațială de carbon actuală și a reduce sistematic orice amprentă suplimentară, în vederea decarbonizării spațiului public.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul II Instrumente de planificare a dezvoltării teritoriului
Articolul 10
Planificarea dezvoltării teritoriului
(1) Planificarea dezvoltării teritoriului se realizează prin documentații de amenajare a teritoriului cu caracter director și prin documentații de urbanism cu caracter director și de reglementare.
(2) Planificarea dezvoltării teritoriului național se realizează prin:
a) Strategia de dezvoltare teritorială a României;
b) Planul de amenajare a teritoriului național, structurat pe secțiuni specializate pe domenii sectoriale;
c) Politica urbană a României.
(3) Planificarea dezvoltării teritoriului județean se realizează prin Planul de amenajare a teritoriului județean.
(4) Planificarea dezvoltării teritoriului intercomunitar sau metropolitan se poate realiza pe baza unuia dintre următoarele instrumente:
a) la nivel de schemă directoare prin planul de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar, pentru coordonarea prevederilor strategice ale planurilor urbanistice generale ale unităților administrativ-teritoriale componente și a proiectelor de dezvoltare de interes comun pentru mai multe unități administrativ-teritoriale sau părți din acestea, caz în care fiecare unitate administrativ-teritorială componentă își elaborează propriul plan urbanistic general;
b) la nivel de reglementare urbanistică pentru întreaga zonă de cooperare metropolitană/intercomunitară, prin planul urbanistic general al zonei metropolitane, caz în care nu mai este necesar a fi realizat câte un plan urbanistic general pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, planul urbanistic general al zonei metropolitane fiind valabil pentru toată zona de cooperare metropolitană, în condițiile legislației incidente;
c) planul urbanistic zonal pentru investiții realizate pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale.
(5) Planificarea și reglementarea urbanistică a dezvoltării teritoriului local și controlul dezvoltării acestuia se realizează prin:
a) planul urbanistic general;
b) planul urbanistic zonal realizat în conformitate cu planul urbanistic general.
Articolul 11
Documentațiile de amenajare a teritoriului
(1) Documentațiile de amenajare a teritoriului sunt documentații cu caracter director și reprezintă totalitatea strategiilor și planurilor de amenajare a teritoriului avizate și aprobate în condițiile prezentului cod.
(2) Documentațiile de amenajare a teritoriului sunt:
a) Strategia de dezvoltare teritorială a României;
b) Planul de amenajare a teritoriului național;
c) planul de amenajare a teritoriului județean;
d) planul de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar;
e) strategia de dezvoltare județeană.
(3) Prin documentațiile de amenajare a teritoriului se stabilesc direcțiile principale de evoluție ale unui teritoriu care sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale unităților administrativ-teritoriale prin intermediul documentațiilor de urbanism și prin pachete de politici, programe și proiecte.
(4) Documentațiile de amenajare a teritoriului se elaborează de către colective interdisciplinare formate din specialiști atestați, potrivit legii, care pot include și specialiști atestați din cadrul administrației publice centrale sau locale.
(5) Documentațiile de amenajare a teritoriului se elaborează în format vectorial, având ca suport geospațial datele actualizate și complete din cadrul sistemelor geografice informaționale specifice domeniilor de activitate ale autorităților administrației publice și instituțiilor publice.
(6) Documentațiile de amenajare a teritoriului se redactează în format digital și în format analogic, la scară adecvată, în funcție de tipul documentației.
Articolul 12
Caracterul director al documentațiilor de amenajare a teritoriului
(1) Documentațiile de amenajare a teritoriului cuprind elemente cu caracter director prin care se stabilește cadrul general de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților.
(2) Prevederile cu caracter director cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autoritățile administrației publice.
Articolul 13
Documentațiile de urbanism
(1) Documentațiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situația multisectorială existentă la nivelul unei unități administrativ-teritoriale sau a unei părți din aceasta, se identifică problemele teritoriului analizat și se stabilesc obiectivele, acțiunile, procesele și măsurile de atenuare, înlăturare a disfuncționalităților identificate și de valorificare a potențialului existent.
(2) Documentațiile de urbanism se împart în:
a) documentații de planificare urbană, respectiv:
(i) planul urbanistic general al zonei metropolitane, denumit în continuare PUGZM, documentație a cărei realizare este opțională și înlocuiește planurile urbanistice generale individuale ale fiecărei unități administrativ-teritoriale din zona metropolitană;
(ii) planul urbanistic general, documentație a cărei realizare este obligatorie pentru toate unitățile administrativ-teritoriale urbane sau rurale, cu excepția unităților administrativ-teritoriale care au ales planificarea prin PUGZM;
(iii) planul urbanistic zonal;
b) documentații de proiectare urbană, respectiv proiectul urbanistic de detaliu.
(3) Documentațiile de urbanism se elaborează de către colective interdisciplinare formate din specialiști atestați potrivit legii, care pot include și specialiști atestați din cadrul administrației publice centrale sau locale.
(4) Documentațiile de urbanism transpun, reglementează și detaliază la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevederile cu caracter director cuprinse în planul de amenajare a teritoriului național, planul de amenajare a teritoriului regional, planul de amenajare a teritoriului județean și planul de amenajare a teritoriului intercomunitar, după caz, și în strategiile sectoriale sau integrate.
(5) Documentațiile de urbanism se elaborează și se actualizează în format vectorial compatibil cu sisteme informatice geospațiale, denumite în continuare GIS, având ca suport geospațial datele actualizate și complete din cadrul sistemelor informaționale specifice domeniilor de activitate ale autorităților administrației publice și instituțiilor publice, precum și deținătorilor sau operatorilor privați de rețele tehnico-edilitare, operatorilor de rețele publice de comunicații electronice care dețin în proprietate sau în concesiune astfel de rețele și operatorilor de infrastructură de comunicații electronice.
(6) Documentațiile de urbanism aprobate se integrează în Observatorul Teritorial Național, potrivit art. 110 alin. (6).
Articolul 14
Caracterul de reglementare al documentațiilor de urbanism
(1) Documentațiile de planificare urbană sunt acte administrative cu caracter normativ, stabilind reguli ce se aplică la nivelul unităților administrativ-teritoriale și al părților din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale, aflate în proprietate publică și privată.
(2) Prevederile documentațiilor prevăzute la alin. (1) sunt obligatorii pentru emiterea certificatelor de urbanism și pentru emiterea autorizațiilor de construire, de modificare, de regularizare sau de desființare, pentru asigurarea infrastructurii tehnico-edilitare și pentru asigurarea accesului echitabil la serviciile publice.
(3) Funcțiunea zonei reglementată prin documentațiile de urbanism prevalează destinației terenurilor stabilite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 15
Corelarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism
(1) Documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism se corelează în mod obligatoriu de la nivelul național către nivelul local, precum și de la nivel local la nivel național, cu respectarea proiectelor de interes public de nivel teritorial superior, prin intermediul procedurilor de consultare și de avizare prevăzute de prezentul cod.
(2) În vederea corelării în plan teritorial a prevederilor strategiilor sectoriale și integrate, autoritățile administrației publice centrale și locale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară și centrele de expertiză publică de amenajare a teritoriului și urbanism, prevăzute la art. 134, colaborează și cooperează în mod permanent, inclusiv prin schimbul de date și informații pe baza sistemelor informaționale geografice GIS și prin intermediul platformei datelor informaționale interoperabile ale infrastructurii naționale de informații spațiale INIS, instituită prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2010, republicată.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul III Planificarea dezvoltării teritoriului național › Secţiunea 1 Strategia de dezvoltare teritorială a României
Articolul 16
Strategia de dezvoltare teritorială a României
(1) Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul director ce stabilește viziunea integrată de dezvoltare teritorială durabilă pe termen lung a teritoriului național, direcțiile majore de acțiune, politicile și programele/proiectele prin care poate fi atinsă această viziune la scară regională, interregională și națională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier și transnațional.
(2) Strategia de dezvoltare teritorială a României cuprinde obiectivele strategice pe termen lung, pentru 20-25 de ani, precum și direcții strategice de acțiune pentru dezvoltarea durabilă și competitivă a teritoriului național, obligatoriu a fi detaliate și adaptate în funcție de caracteristicile teritoriului în cadrul planurilor și strategiilor integrate de dezvoltare și în planurile de investiții ale autorităților publice.
(3) În elaborarea strategiei de dezvoltare teritorială a României este obligatorie respectarea următoarelor obiective strategice:
a) racordarea teritoriului național la rețeaua europeană și intercontinentală prin coridoarele de transport terestre, aeriene, fluviale și maritime;
b) diminuarea disparităților teritoriale și asigurarea creșterii coeziunii teritoriale a localităților din unitățile administrativ-teritoriale;
c) promovarea cooperării dintre unitățile administrativ-teritoriale urbane și rurale;
d) facilitarea dezvoltării rețelei de poli de dezvoltare și transport la nivel interregional;
e) conservarea, protejarea, reabilitarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural;
f) conservarea biodiversității și promovarea soluțiilor bazate pe natură;
g) promovarea și valorificarea zonelor turistice și a zonelor cu potențial turistic;
h) creșterea infrastructurii de sănătate publică și accesibilitatea la aceasta;
i) creșterea infrastructurii de educație publică și accesibilitatea la aceasta;
j) dezvoltarea infrastructurilor digitale și a rețelelor și sistemelor informatice de utilitate publică;
k) conservarea, ameliorarea și creșterea fondului forestier național.
Articolul 17
Elaborarea strategiei de dezvoltare teritorială a României
(1) Strategia de dezvoltare teritorială a României se elaborează de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, prin cooperare și coordonare cu ministerele de resort responsabile în domeniile de competență specifice, potrivit domeniilor sectoriale prevăzute la art. 22.
(2) Cu respectarea obiectivelor strategice prevăzute la art. 16 alin. (3), strategia de dezvoltare teritorială a României transpune și armonizează în plan teritorial strategiile elaborate de către ministerele de resort pentru domeniile sectoriale.
Articolul 18
Aprobarea strategiei de dezvoltare teritorială a României
(1) Strategia de dezvoltare teritorială a României se aprobă prin lege organică.
(2) Prevederile strategiei de dezvoltare teritorială a României sunt transpuse în secțiunile specializate ale Planului de amenajare a teritoriului național și sunt preluate și detaliate, în mod obligatoriu, în strategiile de dezvoltare, planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism și în programele de investiții publice.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul III Planificarea dezvoltării teritoriului național › Secţiunea a 2-a Politica urbană a României
Articolul 19
Politica urbană a României
(1) Politica urbană a României este documentul strategic elaborat la nivel național ce exprimă direcțiile principale de dezvoltare urbană durabilă, pentru asigurarea dezvoltării de orașe reziliente, verzi, incluzive și competitive.
(2) Elaborarea politicii urbane a României se asigură de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
Articolul 20
Aprobarea politicii urbane a României
(1) Politica urbană a României se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Elementele obligatorii incluse în politica urbană a României se preiau în strategiile integrate de dezvoltare locală durabilă și în planurile de urbanism.
(3) Preluarea obiectivelor din politica urbană a României la nivelul strategiilor integrate de dezvoltare locală durabilă și al planurilor de urbanism se realizează prin particularizarea acestora în funcție de specificul teritorial și de necesitățile comunităților locale.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul III Planificarea dezvoltării teritoriului național › Secţiunea a 3-a Planul de amenajare a teritoriului național
Articolul 21
Planul de amenajare a teritoriului național
Planul de amenajare a teritoriului național, denumit în continuare PATN, este documentul prin intermediul căruia sunt stabilite liniile directoare de planificare a dezvoltării teritoriului național, prin transpunerea coordonată și integrată, în profil teritorial, a prevederilor strategiei de dezvoltare teritorială a României, strategiei naționale de apărare, a strategiilor sectoriale pe domeniile vizate și a zonelor de risc natural.
Articolul 22
Secțiunile PATN
(1) Secțiunile specializate pe domenii sectoriale ale PATN sunt următoarele:
a) Secțiunea I - Infrastructură publică națională;
b) Secțiunea a II-a - Managementul resurselor naturale;
c) Secțiunea a III-a - Patrimoniul natural și cultural;
d) Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități;
e) Secțiunea a V-a - Zone cu resurse turistice;
f) Secțiunea a VI-a - Infrastructura teritorială pentru apărare.
(2) Secțiunile specializate pe domenii sectoriale ale PATN prevăzute la alin. (1) pot avea subsecțiuni specializate.
Articolul 23
Elaborarea PATN
(1) Secțiunile PATN se elaborează de către colective interdisciplinare de specialiști în amenajarea teritoriului și urbanism în domeniile sectoriale specifice, sub coordonarea ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în colaborare cu ministerele de resort pe domeniile de competență, pe baza unor studii de fundamentare specifice domeniilor sectoriale.
(2) Componentele grafice ale PATN se elaborează și se actualizează în format vectorial compatibil GIS, având ca suport geospațial datele din infrastructura națională de informații spațiale, se preiau și se întrețin în Observatorul Teritorial Național.
Articolul 24
Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea I - Infrastructura publică națională
(1) Secțiunea I - Infrastructura publică națională a PATN cuprinde infrastructura națională existentă, precum și direcțiile principale de dezvoltare ale acesteia la nivelul teritoriului național, cu respectarea prevederilor strategiilor de dezvoltare pe domenii de competență.
(2) Secțiunea I - Infrastructura publică națională a PATN cuprinde propuneri cu privire la:
a) rețelele de transport aferente infrastructurii de transport a fiecărui mod de transport, respectiv rutier, feroviar, aerian și naval, în corelare cu Master-Planul General de Transport al României;
b) infrastructura de transport de energie electrică, gaz natural, produse petroliere și de comunicații electronice.
(3) Delimitarea terenurilor, a culoarelor și a amplasamentelor necesare pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică, respectiv a sistemelor de transport și telecomunicații, prevăzute în Secțiunea I - Infrastructura publică națională se detaliază prin intermediul documentațiilor de amenajare a teritoriului și al documentațiilor de urbanism, cu avizele prealabile ale ministerelor/agențiilor responsabile.
(4) Autorizarea de către autoritățile administrației publice locale a executării lucrărilor de construcții pe terenurile rezervate dezvoltării proiectelor de interes național sau regional stabilite prin planul de amenajare a teritoriului național se face numai cu avizul conform al organului de specialitate al administrației publice centrale care stabilește politica în domeniul sectorial.
Articolul 25
Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea a II-a - Managementul resurselor naturale
(1) Secțiunea a II-a - Managementul resurselor naturale din PATN cuprinde:
a) detalierea resurselor naturale de interes național existente, precum și direcțiile principale de conservare, protejare, reabilitare, exploatare și dezvoltare a resurselor naturale;
b) propuneri cu privire la managementul resurselor de apă, al solurilor, al pădurilor, al resurselor energetice și al celor minerale.
(2) Prevederile Secțiunii a II-a - Managementul resurselor naturale din PATN sunt obligatorii și se preiau în cadrul documentațiilor de urbanism.
(3) Delimitarea terenurilor, culoarelor și amplasamentelor în perimetrul cărora se vor realiza lucrări de conservare, protejare, reabilitare, dezvoltare, exploatare sau orice alte tipuri de lucrări asupra resurselor naturale, precum și a limitelor legale și limitelor și interdicțiilor de urbanism instituite pentru resursele naturale incluse în cadrul Secțiunii a II-a - Managementul resurselor naturale din PATN se realizează prin intermediul documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism.
Articolul 26
Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - Patrimoniul natural și cultural
(1) Secțiunea a III-a - Patrimoniul natural și cultural din PATN stabilește valorile patrimoniale de interes național, comunitar și internațional de pe teritoriul României, precum și direcțiile principale de conservare, protejare și punere în valoare a acestora.
(2) Prevederile Secțiunii a III-a - Patrimoniul natural și cultural din PATN sunt obligatorii și se preiau și detaliază în planurile și strategiile de dezvoltare regională, planul de amenajare a teritoriului județean, planul de amenajare a teritoriului zonal, precum și în cadrul documentațiilor de urbanism.
(3) Pentru zonele construite protejate de interes internațional și național se elaborează planuri urbanistice zonale, potrivit art. 62 alin. (6) lit. b), în corelare cu planurile de management ale monumentelor UNESCO.
Articolul 27
Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități
Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități din PATN este secțiunea care structurează rețeaua de localități urbane și rurale pe ranguri și stabilește:
a) dotările minime de echipare a localităților cu infrastructură tehnico-edilitară, transport public și acces la infrastructura națională/internațională de transport, instituții de învățământ, cultură, de sănătate și cercetare, administrative, în funcție de rangul localității;
b) indicatorii de monitorizare a dezvoltării locale;
c) criteriile pentru modificarea rangurilor localităților și tranziția de la un rang la altul, în mod ascendent - comună - oraș - municipiu sau în mod descendent - municipiu - oraș - comună;
d) politicile sectoriale și integrate la nivel național privind zonele urbane și rurale, inclusiv politica de dezvoltare urbană națională;
e) teritoriile cu reglementări speciale la nivel național: Delta Dunării, zona costieră, zona montană, pentru care se poate prevedea obligația realizării unor documentații de tip plan de amenajare a teritoriului intercomunitar.
Articolul 28
Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea a V-a - Zone cu resurse turistice
(1) Secțiunea a V-a - Zone cu resurse turistice identifică, pe baza unor criterii intersectoriale privind potențialul turistic natural și cultural, zonele cu resurse turistice, formate din una sau mai multe unități administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora există o concentrare mare și foarte mare a resurselor naturale și antropice, ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism, precum și direcțiile de dezvoltare ale acestora.
(2) Pe terenurile rezervate dezvoltării proiectelor de interes național sau regional, stabilite prin Planul de amenajare a teritoriului național, se interzice autorizarea de către autoritățile administrației publice locale a executării lucrărilor de construcții fără avizul conform al organului de specialitate al administrației publice centrale care stabilește politica în domeniul sectorial.
Articolul 29
Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VI-a - Infrastructura teritorială pentru apărare
(1) Secțiunea a VI-a - Infrastructura teritorială pentru apărare cuprinde obiectivele necesare satisfacerii nevoilor strategice și operative, folosite exclusiv în scopul apărării naționale, în special pentru asigurarea mobilității militare, a facilitării fluidizării transportului resurselor strategice sau al rezervelor de stat și de mobilizare, care sunt, prin programul de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare, stabilite de legislația în domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.
(2) Obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare sunt parte integrantă a infrastructurii teritoriale din cadrul sistemului național de apărare și cuprind construcții, lucrări și amenajări ale teritoriului care pot avea utilizare duală civil-militară ori utilizare militară, permanentă sau temporară, pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare ori a stării de război, în folosul creșterii capacității de apărare și asigurării protecției populației și a bunurilor materiale, inclusiv a celor care țin de patrimoniul național.
Articolul 30
Aprobarea PATN
(1) Secțiunile componente ale PATN se aprobă prin lege organică.
(2) Operațiunile de interes național sunt proiecte sau ansambluri de proiecte intercorelate de dezvoltare sau, după caz, de protejare și valorificare a patrimoniului natural sau construit, care răspund unor probleme de interes strategic național/regional care sunt definite în secțiunile Planului de amenajare a teritoriului național care beneficiază de un regim special de planificare și/sau autorizare a construcțiilor și de o procedură accelerată de emitere a tuturor avizelor și acordurilor.
(3) Realizarea unor noi operațiuni de interes național, considerate prioritare și necuprinse în liniile directoare prevăzute prin secțiunile PATN și care sunt corelate cu prevederile acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4) Programele privind executarea lucrărilor aferente direcțiilor de dezvoltare prevăzute în secțiunile PATN se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de ministerele responsabile cu politica sectorială relevantă aferentă secțiunii specifice a PATN.
(5) Prevederile secțiunilor PATN sunt obligatorii și se preiau în cadrul documentațiilor de amenajare a teritoriului și al documentațiilor de urbanism, precum și în strategiile și planurile sectoriale de nivel regional, județean sau local.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul IV Planificarea teritoriului județean
Articolul 31
Planul de amenajare a teritoriului județean
(1) Planul de amenajare a teritoriului județean, denumit în continuare PATJ, este documentația de planificare teritorială strategică prin care sunt formulate și transpuse în mod integrat și coordonat, în profil teritorial, direcțiile strategice stabilite la nivel național, regional și județean, se stabilesc obiectivele pe termen mediu și lung ale județului în ceea ce privește echilibrul teritorial, constituirea diferitelor infrastructuri de interes județean, gestionarea spațiului, intermodalitatea și dezvoltarea mobilității și transporturilor, controlul și recuperarea energiei, lupta împotriva schimbărilor climatice, calitatea aerului, conservarea și protecția resurselor de apă, protecția și refacerea biodiversității, prevenirea și gestionarea deșeurilor, remedierea siturilor contaminate, managementul riscurilor și hazardurilor naturale și antropice.
(2) PATJ constituie principalul instrument de planificare teritorială strategică la nivelul județului, prin care se asigură coordonarea dezvoltării urbanistice și teritoriale a unităților administrativ-teritoriale din perimetrul administrativ.
(3) Prin grija consiliului județean, prevederile PATJ se corelează cu prevederile PATJ aprobate la nivelul județelor învecinate, în baza consultărilor reciproce, conform procedurii de elaborare, modificare/actualizare și aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentaților de urbanism elaborate de către ministerul responsabil cu domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și aprobate prin ordin de ministru.
(4) În cazul județelor care includ zone de frontieră, PATJ cuprinde elemente privind cooperarea în teritoriul transfrontalier.
(5) Avizarea PATJ se realizează conform dispozițiilor art. 86 privind avizarea integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism.
Articolul 32
Conținutul PATJ
(1) PATJ cuprinde o zonificare macroteritorială strategică a teritoriului județean, definind zonele din județ ce devin obiectul unor politici specifice, astfel cum sunt: zone cu potențial turistic, zone rurale profunde, zone industriale și miniere, zone urbane funcționale, siturile contaminate, coridoare sau arii și rețele ecologice, precum și utilizarea terenurilor pentru adaptarea construcțiilor în zonele inundabile.
(2) Pentru zonele prevăzute la alin. (1), propunerile PATJ vor cuprinde delimitarea unor zone specifice în care, în funcție de caracteristicile identificate, se stabilesc propuneri cu caracter director cu privire la prevederile operaționale ce vor fi cuprinse în planurile urbanistice generale sau în planurile de amenajare a teritoriului intercomunitar.
(3) Pentru zone cu caracteristici teritoriale specifice, prin planul de amenajare a teritoriului județean se poate include obligația sau recomandarea elaborării unui plan de amenajare a teritoriului intercomunitar, pentru detalierea prevederilor directoare la nivelul teritoriului intercomunitar.
(4) Prin intermediul PATJ pot fi delimitate zone cu interdicție de introducere în intravilan, pe o perioadă definită de timp, în vederea respectării cerințelor de protecție a mediului și a peisajului, cerințelor specifice activităților de apărare, ordine publică și siguranță națională sau pentru conservarea și asigurarea terenurilor pentru agricultură ori în vederea utilizării terenurilor pentru gestionarea riscului la inundații sau pentru alte proiecte publice de interes general.
(5) PATJ cuprinde:
a) studii de fundamentare pentru următoarele domenii principale: demografie, rețeaua de localități, infrastructură de servicii publice de interes general, echipamente publice, mediu și patrimoniu natural, cultură și patrimoniu istoric, dezvoltare economică; după caz, consiliul județean, prin intermediul structurii de specialitate, poate decide elaborarea și de studii de fundamentare în alte domenii, în funcție de specificul teritoriului;
b) analiza situației existente, identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea, cu evidențierea problemelor, disfuncționalităților și tendințelor, identificarea zonelor cu potențial natural sau cultural;
c) diagnostic prospectiv și general;
d) strategia de dezvoltare teritorială a județului;
e) politicile de dezvoltare ale județului și elemente cu caracter director, care sunt preluate în mod obligatoriu în planurile urbanistice generale ale unităților administrativ-teritoriale din județ în momentul actualizării sau modificării acestora;
f) plan de implementare care cuprinde etapizarea implementării proiectelor majore de investiții ale județului, responsabilii și sursele de finanțare ale acestor proiecte, reprezentând componenta de planificare operațională, în corelare cu prevederile strategiei de dezvoltare a județului și cu resursele disponibile.
(6) Studiile de fundamentare prevăzute la alin. (5) lit. a) sunt elaborate de specialiști cu drept de semnătură dobândit în condițiile legii, sub coordonarea aparatului de specialitate al consiliului județean sau sunt puse la dispoziția aparatului de specialitate al consiliului județean de către organismele cu atribuții în gestionarea unor domenii specifice, în cazul în care acestea au fost elaborate în prealabil.
(7) Studiile de fundamentare prevăzute la alin. (5) lit. a), precum și analiza situației existente și diagnosticul prospectiv și general al județului, prevăzute la alin. (5) lit. b) și c), se utilizează și pentru fundamentarea strategiei integrate de dezvoltare județeană durabilă.
(8) PATJ poate include obligația elaborării unor planuri urbanistice zonale în cadrul unor unități administrativ-teritoriale, în vederea transpunerii unor propuneri cu caracter director pentru proiecte de interes județean.
(9) În situația prevăzută la alin. (8), consiliul județean asigură finanțarea planului urbanistic zonal.
(10) Pe baza prevederilor cu caracter director cuprinse în PATJ, se pot realiza studii de fezabilitate pentru proiecte de investiții de interes județean sau de interes local.
Articolul 33
Elaborarea PATJ
(1) Inițiativa elaborării PATJ și corelarea cu strategia de dezvoltare județeană este atribuția consiliul județean. Procedurile de inițiere a elaborării/actualizării PATJ și coordonarea tehnică a procesului de elaborare, avizare, promovare spre aprobare sunt atribuția instituției arhitectului-șef de județ.
(2) PATJ se elaborează de către colective interdisciplinare de specialiști sub coordonarea unui specialist cu drept de semnătură în amenajarea teritoriului, acordat de Registrul Urbaniștilor din România, în condițiile legii.
(3) Elaborarea PATJ se realizează, potrivit alin. (2), fie prin aparatul propriul de specialitate din cadrul consiliului județean, atunci când există capacitatea profesională necesară potrivit alin. (2), fie de către centrele de expertiză în amenajare a teritoriului și de urbanism prevăzute la art. 134, fie de către persoane juridice contractate prin achiziție publică, conform legislației în vigoare privind achizițiile publice.
(4) În vederea sprijinirii elaborării PATJ se constituie un grup de lucru format din reprezentanți ai consiliului județean, instituții subordonate acestuia, furnizori de utilități publice și de servicii publice locale, și serviciile publice deconcentrate în teritoriu ale autorităților administrației publice centrale competente.
(5) Instituțiile publice centrale și deținătorii de date și informații cu caracter teritorial sunt obligați să pună la dispoziția inițiatorului cu titlu gratuit, în termen de maximum 15 zile, datele, informațiile, studiile existente aprobate la nivelul autorităților publice, necesare realizării PATJ și coordonării în plan spațial a politicilor sectoriale, la solicitarea consiliului județean.
(6) Pe baza datelor, informațiilor și studiilor puse la dispoziție, precum și pe baza studiilor de fundamentare sau de specialitate specifice, echipa de specialiști realizează o primă versiune de PATJ care se supune analizei comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism de la nivelul județului.
Articolul 34
Corelarea PATJ cu documentele strategice sectoriale
(1) PATJ, strategiile și planurile elaborate la nivel național și local în domenii sectoriale, precum și zonele de siguranță și protecție specifice se corelează în vederea asigurării compatibilității dintre viziunea de dezvoltare teritorială în inițierea, fundamentarea, elaborarea, avizarea, aprobarea și punerea în aplicare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism al județului prevăzute prin studiile de fundamentare de specialitate și propunerile din strategia de dezvoltare teritorială a județului.
(2) La elaborarea PATJ, a politicilor și programelor teritoriale se asigură compatibilitatea teritorială dintre viziunea de dezvoltare a autorităților și comunităților locale, zonele de siguranță și protecție deja instituite și prevederile următoarelor documente strategice sectoriale:
a) planurile de gestionare a deșeurilor, elaborate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările și completările ulterioare;
b) strategiile pe termen mediu și lung elaborate de ministerul de resort în domeniul transporturilor de interes național;
c) strategiile pe termen mediu și lung pentru extinderea, dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice de transport local și județean, elaborate în temeiul Legii serviciilor publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale nr. 92/2007, cu modificările și completările ulterioare;
d) master-planuri județene pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare, elaborate în temeiul Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) strategia națională privind alimentarea cu apă, colectarea și epurarea apelor uzate urbane;
f) planul accelerat de conformare cu directivele europene din domeniul apei și apei uzate;
g) planurile de menținere a calității aerului, planurile de calitate a aerului și planurile de acțiune pe termen scurt, elaborate în temeiul Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare;
h) hărțile strategice de zgomot și planurile de acțiune destinate gestionării zgomotului și a efectelor acestuia, elaborate în temeiul Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, cu modificările și completările ulterioare;
i) zonele de servituți aeronautice, potrivit Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian, cu modificările și completările ulterioare, și elaborate în baza reglementărilor aeronautice civile, RACR-AVZ, ediția 2/2020;
j) zona de siguranță, de protecție, zona minimă de siguranță, protecție și funcționalitate, zona cu destinație specială, zona de protecție a zonei cu destinație specială și zonele cu servituți aeronautice civile, suprafețe de teren delimitate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ordinului ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor nr. 2.031/2020 privind aprobarea Procedurii de emitere a avizului Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor pentru documentațiile tehnice, documentațiile tehnico-economice și documentațiile de urbanism ale terților, pentru obiectivele situate în zona infrastructurii de transport rutiere de interes național, feroviare și de metrou, Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigației pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 55/2002, precum și Ordinului ministrului transporturilor nr. 735/2015 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind stabilirea zonelor cu servituți aeronautice civile și a condițiilor de avizare a documentațiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană și/sau pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul aerian al României RACR-ZSAC, ediția 1/2015, cu modificările și completările ulterioare;
k) Master-Planul General de Transport al României, document strategic aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master-Planul General de Transport al României, cu modificările ulterioare;
l) Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 985/2020 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025;
m) hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc la inundații, elaborate în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare și conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren, al hărților de hazard la inundații și al hărților de risc la inundații, cu modificările ulterioare;
n) planurile cu zonele de compatibilitate aferente amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare;
o) planurile de analiză și acoperire a riscurilor, elaborate în temeiul Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
p) planurile de management ale bazinelor hidrografice, elaborate și actualizate de către Administrațiile Bazinale de Ape, precum și planul național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprins în teritoriul României, elaborat și actualizat de Administrația Națională „Apele Române“;
q) inventarul siturilor potențial contaminate, contaminate și remediate, elaborat în temeiul Legii nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate;
r) planurile de management ale ariilor naturale protejate, elaborate și coridoarele ecologice desemnate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
s) planul de gospodărire integrată a zonei costiere, elaborat în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările și completările ulterioare;
t) planurile de management al riscului la inundații;
u) planurile teritoriale de peisaj pentru județele care conțin peisaje culturale de interes național, în conformitate cu prevederile art. 194;
v) planul de amenajare a spațiului maritim, conform Hotărârii Guvernului nr. 436/2018 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de amenajare a spațiului maritim;
w) zonele de protecție sanitară stabilite prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, cu modificările și completările ulterioare;
x) zonele de protecție sanitară și hidrogeologică stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică și Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1.278/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică.
Articolul 35
Avizarea și aprobarea PATJ și coordonarea cu alte documentații
(1) PATJ se avizează de către comisiile de avizare integrată prevăzute de prezentul cod, se supune evaluării strategice de mediu și se aprobă prin hotărârea consiliului județean, adoptată cu majoritate absolută.
(2) Prevederile PATJ sunt obligatorii pentru planurile urbanistice generale adoptate la nivelul unităților administrativ-teritoriale din județ și pentru toate strategiile integrate de dezvoltare locală durabilă.
(3) În baza PATJ se emit direct autorizații de construire pentru rețele magistrale, căi de comunicație, amenajări pentru îmbunătățiri funciare, amenajări hidrotehnice, rețele de comunicații electronice ori alte lucrări de infrastructură, care se execută în extravilanul unităților administrativ-teritoriale sau pe teritoriul a cel puțin două unități administrativ-teritoriale, precum și alte obiective de interes public de importanță județeană pentru care sunt prevăzute reglementări în vederea construirii.
Articolul 36
Actualizarea PATJ
(1) Actualizarea sau modificarea planului de amenajare a teritoriului județean se poate realiza pe componente, secțiuni sau în integralitatea sa. În situația necesității actualizării/modificării PATJ pe componente sau secțiuni, aceasta se va realiza prin procedură simplificată, cu obținerea avizelor/acordurilor ce privesc componente/secțiuni pentru care este necesară actualizarea/modificarea PATJ.
(2) Actualizarea PATJ este obligatorie în următoarele situații:
a) în situația în care au apărut schimbări importante ale elementelor care au stat la baza elaborării documentației sau au apărut elemente noi cu caracter director ce decurg din strategii naționale sau regionale, cu oportunitatea realizării unei/unor investiții majore cu implicații asupra unor părți determinante ale teritoriului;
b) în situația în care se produc modificări importante în cadrul legislativ de specialitate și/sau general, modificări care fac inoperante prevederile documentațiilor aprobate, în vigoare;
c) în situația în care se produc modificări semnificative în structura demografică și socioeconomică a județului;
d) în situația în care se produc modificări privind structura teritorială a administrațiilor publice locale.
(3) Instituția arhitectului-șef de județ monitorizează implementarea PATJ și analizează periodic necesitatea actualizării PATJ, iar în situația identificării necesității demarează potrivit legii, actualizarea acestuia, prin procedură simplificată conform alin. (1) dacă sunt necesare modificări sectoriale sau prin procedură obișnuită dacă sunt necesare modificări majore, care afectează mai multe domenii sectoriale. Termenul de revizuire integrală a PATJ nu poate depăși 15 ani de la ultima revizuire integrală.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul V Planificarea dezvoltării teritoriului și reglementarea urbanistică la nivel intercomunitar și metropolitan › Secţiunea 1 Planul de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar
Articolul 37
Planul de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar
(1) Planul de amenajare a teritoriului zonal este documentația de planificare strategică teritorială, cu caracter director, elaborată pentru asigurarea unei viziuni de dezvoltare teritorială durabilă coerente și competitive. În situația în care planul de amenajare a teritoriului zonal este elaborat pentru mai multe unități administrativ-teritoriale organizate sub formă de asociații de dezvoltare intercomunitară sau de consorții administrative, potrivit legislației specifice, acesta poartă numele de Plan de amenajare a teritoriului intercomunitar.
(2) Planul de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar, denumit în continuare PATZ/I, se elaborează pentru teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale, județe sau părți din acestea, sau teritoriul transfrontalier, bazat pe principiile dezvoltării durabile.
(3) Prin evaluarea disfuncționalităților și a necesităților de dezvoltare de la nivelul teritoriului intercomunitar se stabilește diagnosticul teritorial, pe baza identificării principalelor probleme de dezvoltare ale unităților administrativ-teritoriale și a necesităților de dezvoltare integrate ale acestora, din punct de vedere economic, al dotărilor/echipamentelor și serviciilor publice, al rețelei de transport, rețelelor edilitare, necesități privind protecția mediului, calității aerului, a resurselor de apă, a suprafețelor agricole și forestiere, protecția și creșterea spațiilor verzi și de agrement, protecția patrimoniului cultural și a celui natural, a siturilor potențial contaminate și contaminate, cu preluarea și integrarea proiectelor, programelor și politicilor de interes național și județean.
(4) Obiectivele de dezvoltare și amenajare a teritoriului intercomunitar cuprind cel puțin următoarele: propuneri pentru dezvoltarea rețelei de transport, a infrastructurii energetice, inclusiv energie regenerabilă, de apă, de comunicații electronice, gestiunea deșeurilor, menținerea și dezvoltarea sistemelor de spații verzi și de agrement, propuneri pentru diminuarea problemelor de mediu, asigurarea calității aerului și a protecției resurselor de apă, propuneri privind protejarea solului și subsolului în vederea asigurării unei protecții eficiente a zonelor în care se desfășoară activități industriale sau activități cu potențial de contaminare a solului, protejarea identității locale specifice zonei, protejarea și reabilitarea elementelor de patrimoniu natural și cultural, remedierea siturilor contaminate, dezvoltarea infrastructurii educaționale, sanitare, culturale, în acord cu tendințele de dezvoltare și cu viziunea comunităților.
Articolul 38
Elaborarea și aprobarea planului de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar
(1) Planul de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar se inițiază de către asociația de dezvoltare intercomunitară și se elaborează de colective interdisciplinare de specialiști sub coordonarea tehnică a aparatului de specialitate al consiliului județean, respectiv a instituției arhitectului-șef de județ și este finanțat din bugetul asociației de dezvoltare intercomunitară. În situația în care din asociația de dezvoltare intercomunitară fac parte unități administrativ-teritoriale din mai multe județe, coordonarea tehnică se face de către aparatul de specialitate al respectivelor județe.
(2) Elaborarea planului de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar se realizează la inițiativa unităților administrativ-teritoriale, altele decât cele organizate în asociații de dezvoltare intercomunitară, sub coordonarea tehnică a aparatului de specialitate al consiliului județean, situație în care finanțarea elaborării acestuia se asigură prin contribuții din bugetele unităților administrativ-teritoriale.
(3) PATZ/I se aprobă de fiecare dintre unitățile administrativ-teritoriale care au inițiat demersul de elaborare a acestuia și intră în vigoare după aprobarea de către unitățile administrativ-teritoriale prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate cu majoritate absolută.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul V Planificarea dezvoltării teritoriului și reglementarea urbanistică la nivel intercomunitar și metropolitan › Secţiunea a 2-a Planul urbanistic general al zonei metropolitane
Articolul 39
Planul urbanistic general al zonei metropolitane
(1) Planul urbanistic general al zonei metropolitane, denumit în continuare PUGZM, este documentația de urbanism de planificare urbană, a cărei realizare este opțională, prin care se asigură planificarea urbanistică a dezvoltării integrate și coordonate a unităților administrativ-teritoriale, se asigură armonizarea deciziilor de utilizare a terenurilor pe baza principiilor dezvoltării durabile, pe domenii prioritare cu relevanță pentru teritoriul metropolitan: dezvoltarea economică, a rețelei de transport, a rețelelor tehnico-edilitare, dotărilor și echipamentelor și serviciilor publice ale zonelor rezidențiale, prevederea măsurilor de protecție a mediului, a suprafețelor agricole, a suprafețelor forestiere, protecția și dezvoltarea spațiilor verzi și de agrement, protecția patrimoniului natural și a patrimoniului cultural, prevederi privind reziliența climatică, promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă, implementarea măsurilor pentru economie circulară, precum și alte domenii de interes public general.
(2) PUGZM stabilește reglementarea urbanistică concomitent pentru mai multe unități administrativ-teritoriale, cuprinse într-o zonă metropolitană constituită în condițiile Legii nr. 246/2022 privind zonele metropolitane, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, respectiv ale art. 5 lit. qq) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Elaborarea PUGZM se inițiază de către zona metropolitană și se realizează de către centre de expertiză în amenajarea teritoriului și urbanism, prin colective interdisciplinare de specialiști cu drept de semnătură PUG. Până la înființarea centrelor de expertiză în amenajare și de urbanism, elaborarea PUGZM se poate realiza la nivelul aparatului tehnic de specialitate din cadrul zonei metropolitane organizate conform Legii nr. 246/2022, cu modificările ulterioare, atunci când la nivelul acestuia există colective interdisciplinare de specialiști cu drept de semnătură pentru PUG, sau de către persoane juridice contractate prin achiziție publică conform Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Pentru unitățile administrativ-teritoriale din zona metropolitană care au inițiat elaborarea planurilor urbanistice generale anterior deciziei de elaborare a PUGZM, documentația elaborată este preluată și actualizată în cadrul elaborării planului urbanistic general al zonei metropolitane.
(5) În situația în care se elaborează PUGZM, unitățile administrativ-teritoriale componente ale zonei metropolitane nu mai trebuie să elaboreze planuri urbanistice generale individuale.
Articolul 40
Aprobarea și efectele aprobării PUGZM
(1) Planul urbanistic general al zonei metropolitane se aprobă de către fiecare consiliu local al unităților administrativ-teritoriale membre ale zonei metropolitane și intră în vigoare progresiv pentru fiecare unitate administrativ-teritorială după aprobarea de către consiliul local propriu, începând cu data aprobării PUGZM de unitatea administrativ-teritorială polarizatoare și de cel puțin 50% + 1 dintre unitățile administrativ-teritoriale membre ale zonei metropolitane.
(2) După intrarea în vigoare a PUGZM prevederile acestuia înlocuiesc planurile de urbanism general anterior aprobate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială componentă a zonei metropolitane care a aprobat PUGZM conform alin. (1).
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul V Planificarea dezvoltării teritoriului și reglementarea urbanistică la nivel intercomunitar și metropolitan › Secţiunea a 3-a Planul urbanistic zonal pentru investiții care se realizează pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale
Articolul 41
Planul urbanistic zonal pentru investiții care se realizează pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale
(1) Planul urbanistic zonal pentru investiții care se realizează pe teritoriul a două sau mai multe unități administrativ-teritoriale reprezintă o documentație de urbanism unitară, care se aprobă de către fiecare dintre consiliile locale interesate.
(2) Planurile urbanistice zonale pentru investiții publice prevăzute în cuprinsul strategiilor sau planurilor de rang superior nu sunt condiționate de emiterea în prealabil a unui aviz de inițiere.
(3) În alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (2) este obligatorie consultarea reciprocă a structurilor de specialitate din cadrul unităților administrativ-teritoriale interesate care propun emiterea avizului de inițiere emis de arhitectul-șef al județului și aprobat de președintele consiliului județean. Consultarea se va materializa prin emiterea unui aviz al fiecărui primar.
(4) Planul urbanistic zonal pentru investiții care se realizează pe teritoriul a două sau mai multe unități administrativ-teritoriale este aprobat prin hotărârea consiliului local al fiecărei unități administrativ-teritoriale incluse în plan, adoptată cu majoritate absolută și intră în vigoare la data adoptării tuturor hotărârilor de consiliu local.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul VI Planificarea dezvoltării locale durabile și reglementarea urbanistică a teritoriului la nivel local › Secţiunea 1 Strategia integrată de dezvoltare intercomunitară/locală durabilă
Articolul 42
Strategia integrată de dezvoltare intercomunitară/locală durabilă
(1) Strategia integrată de dezvoltare intercomunitară durabilă este documentul aplicabil la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară care stabilește viziunea și obiectivele de dezvoltare durabilă ce se transpun în plan spațial prin intermediul planului de amenajare a teritoriului zonal/ intercomunitar și al planurilor de urbanism.
(2) Strategia integrată de dezvoltare locală durabilă este documentul aplicabil la nivelul unității administrativ-teritoriale care stabilește viziunea și obiectivele de dezvoltare durabilă ce se transpun în plan spațial prin intermediul planurilor de urbanism.
(3) Elaborarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă este obligatorie doar în cazul unităților administrativ-teritoriale care nu sunt asociate în cadrul unei asociații de dezvoltare intercomunitară și care nu au aprobat o strategie integrată de dezvoltare urbană intercomunitară durabilă.
Articolul 43
Elaborarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă
(1) Elaborarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă se asigură de către autoritatea administrației publice locale, cu participarea tuturor compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
(2) În procesul de elaborare a strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă se asigură compatibilitatea acesteia cu politica urbană a României, cu strategia națională de dezvoltare durabilă și cu alte strategii și politici naționale relevante, precum și cu strategiile sectoriale, programele, politicile și proiectele aprobate la nivel local.
Articolul 44
Aprobarea și efectele aprobării strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă
(1) Strategia integrată de dezvoltare locală durabilă se aprobă prin hotărâre a consiliului local adoptată cu majoritate absolută.
(2) Prevederile strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă se transpun în Planul urbanistic general și în planurile urbanistice zonale.
(3) Implementarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă se monitorizează pe baza indicatorilor de dezvoltare durabilă și a setului de indicatori definiți de Politica urbană a României.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul VI Planificarea dezvoltării locale durabile și reglementarea urbanistică a teritoriului la nivel local › Secţiunea a 2-a Planul urbanistic general
Articolul 45
Planul urbanistic general
(1) Planul urbanistic general, denumit în continuare PUG, este documentația de urbanism, de planificare urbană cu caracter director și de reglementare, care stabilește evoluția în perspectivă a unității administrativ-teritoriale, direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu, reglementările urbanistice aplicabile direct la nivelul unității administrativ-teritoriale până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare și pentru implementarea investițiilor publice.
(2) Prin PUG sunt transpuse în profil teritorial prevederile strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă și ale strategiilor sectoriale, după caz, și ale documentațiilor de amenajare a teritoriului, cu respectarea principiilor și obiectivelor prevăzute la art. 7, art. 8 și art. 9 din prezentul cod.
(3) Elaborarea și actualizarea PUG este obligatorie pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, cu privire la întreg teritoriul administrativ al acesteia, atât intravilan, cât și extravilan, cu excepția unităților administrativ-teritoriale componente ale unei zone metropolitane care au decis elaborarea unui PUGZM.
Articolul 46
Reglementările urbanistice stabilite prin PUG
(1) PUG cuprinde reglementări urbanistice, obligatorii la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale, cu privire la:
a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al unității administrativ-teritoriale;
b) delimitarea și definirea unităților teritoriale de referință la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale;
c) stabilirea modului de ocupare și utilizare a terenurilor din intravilan, prin stabilirea indicatorilor urbanistici minimali și maximali la nivelul unităților teritoriale de referință, inclusiv a înălțimilor admise;
d) zonificarea funcțională la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale în corelație cu organizarea rețelei de circulație;
e) asigurarea unei bune structuri urbane și a unui nivel optim de densitate a populației, generând localități compacte ce utilizează în mod durabil teritoriul;
f) prevederi concrete privind diminuarea timpului și a distanței de navetă pentru populația din zonele funcționale, prin implementarea conceptului modelului urban de proximitate, oferind opțiuni de transport durabil;
g) delimitarea zonelor afectate de limitări legale ale dreptului de proprietate, restricții, limite și interdicții de urbanism;
h) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și a infrastructurii de sănătate, educaționale, sociale, culturale și sportive, asigurând o calitate crescută a vieții și servicii publice eficiente;
i) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și a infrastructurii de sănătate, educaționale, sociale, culturale și sportive;
j) stabilirea zonelor construite protejate și a zonelor de protecție aferente oricăror imobile cu reglementări speciale;
k) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor, astfel cum rezultă din informațiile disponibile și din studiile de fundamentare care stau la baza elaborării planului, precum și imobilele propuse a fi expropriate;
l) precizarea condițiilor de densitate, amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate;
m) zonele de risc natural și antropic delimitate și declarate astfel conform legii, precum și zonele de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri;
n) amplasamentele definite la art. 3 din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare, precum și distanțele de siguranță adecvate între aceste amplasamente și zonele rezidențiale, clădirile și zonele frecventate de public, zonele de agrement și, în măsura în care este posibil, căile de transport importante;
o) zonele în care sunt introduse restricții de acces al vehiculelor cu emisii de CO_2, respectiv zonele cu emisii zero sau zonele cu emisii scăzute, precum unele măsuri pentru creșterea calității aerului în centrele urbane;
p) măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în zonele prevăzute la lit. j) prin propunerea unor reglementări având în vedere principii de reziliență;
q) măsuri privind identificarea zonelor unde pot fi luate măsuri de atenuare a impactului schimbărilor climatice precum placarea sau vopsirea în tonuri deschise a construcțiilor, fără a fi afectată arhitectura clădirilor și valorile de patrimoniu natural, cultural sau de peisaj;
r) zonele de regenerare urbană și de restructurare urbană;
s) stabilirea și delimitarea zonelor caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată pentru care este obligatorie elaborarea planurilor urbanistice zonale;
t) stabilirea și delimitarea zonelor pentru care este interzisă modificarea reglementărilor urbanistice prin planuri urbanistice zonale, în vederea conservării parcelarului și fondului construit, în situația în care au fost stabilite astfel de măsuri prin studiile de fundamentare privind protejarea patrimoniului;
u) stabilirea și delimitarea zonelor constituite din intravilan, a zonelor din teritoriul extravilan propuse spre dezvoltare prin extinderea intravilanului sau a celor din teritoriul intravilan propuse spre restrângere;
v) stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire;
w) traseele și coridoarele de circulație, astfel cum sunt acestea prevăzute la nivelul documentațiilor de amenajare a teritoriului și în master-planurile și documentele specifice infrastructurii de transport de interes național;
x) stabilirea zonelor verzi, centurilor verzi, infrastructurilor verzi și infrastructurilor verzi-albastre, culoarelor ecologice;
y) delimitarea peisajelor protejate de interes local;
z) delimitarea zonelor de importanță pentru identitatea urbană, astfel cum sunt zonele centrale, fronturile la apă, peisajele cu valori culturale și/sau naturale de importanță locală, cornișe, vârfuri, coame și perspective urbane emblematice;
aa) reguli clare de protejare a spațiilor verzi sau a ecosistemelor naturale și identificarea terenurilor ce ar putea fi transformate în spații verzi, asigurându-se astfel accesul populației la zonele de recreere și agrement;
bb) condiții specifice referitoare la realizarea parcelării, reparcelării, în funcție de particularitățile amplasamentului;
cc) sistemele generale de echipamente și dotări de interes public: circulații și transport public, infrastructuri de utilități publice, spații verzi, spații libere publice, echipamente publice;
dd) zonele declarate rezervă de teren pe termen lung;
ee) zonele propuse pentru rezervarea și constituirea pe termen lung a patrimoniului public imobiliar;
ff) zonele cu destinație specială și zonele de protecție ale acestora;
gg) siturile arheologice cu zonele de protecție, precum și zonele cu patrimoniu arheologic reperat;
hh) delimitarea siturilor contaminate și măsuri de protejare a sănătății umane și a mediului de efectele contaminării solului ca urmare a activităților economice cu potențial de contaminare.
(2) PUG cuprinde reglementări detaliate cu privire la:
a) zona centrală a localității; în zonele urbane sau cele rurale care au zone centrale complexe, zona centrală a localității se poate detalia suplimentar prin PUZ;
b) monumente istorice, zonele de protecție ale monumentelor istorice și zonele construite protejate; zonele construite protejate se vor detalia prin PUZ;
c) peisajele culturale de interes local;
d) alte zone protejate de interes local;
e) zone inundabile;
f) zone de protecție sanitară;
g) zone de protecție a albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice.
(3) Pentru zonele prevăzute la alin. (2), reglementările urbanistice stabilite prin PUG vor fi definite în baza studiilor de fundamentare specifice.
(4) Pentru localitățile cu grad ridicat de complexitate, PUG preia în structura sa planul urbanistic zonal pentru zona centrală a unității administrativ-teritoriale și pentru zonele protejate din intravilan și din extravilan, dacă acestea au fost aprobate anterior inițierii demersurilor de elaborare sau actualizare a PUG conform prevederilor art. 76 alin. (1).
(5) În vederea unei utilizări coerente și raționale a teritoriului localităților, zonele cu coeficienți de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general și regulamentul local aferent.
Articolul 47
Corelarea PUG cu alte documente strategice
(1) În elaborarea PUG se utilizează informații cuprinse în strategiile, documentele și planurile din domenii sectoriale relevante, precum:
a) strategia integrată de dezvoltare locală durabilă sau strategia integrată de dezvoltare urbană;
b) planul de calitate a aerului, elaborat în temeiul Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare;
c) planul de mobilitate urbană durabilă;
d) planul local de peisaj pentru unitățile administrativ-teritoriale care conțin peisaje culturale de interes național, în conformitate cu prevederile art. 194;
e) hărțile strategice de zgomot și planurile de acțiune;
f) hărțile de hazard și risc la inundații;
g) registrul spațiilor verzi, elaborat în temeiul Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi în intravilanul localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
h) inventarul siturilor potențial contaminate, contaminate și remediate;
i) planurile de acțiune pentru energie durabilă și climă;
j) strategia forestieră națională;
k) strategia națională și planul național privind conservarea biodiversității;
l) planurile de management aprobate ale ariilor naturale protejate suprapuse teritoriului pentru care se elaborează PUG;
m) planurile de acțiune pentru protecția și conservarea speciilor protejate, aprobate.
(2) Documentele sectoriale prevăzute la alin. (1), aprobate anterior PUG prin hotărâri de consiliu local sau prin hotărâri ale consiliului general al municipiului București, ale căror prevederi nu sunt în acord cu noua viziune și cu noile prevederi ale PUG se vor corela obligatoriu cu forma aprobată a PUG, în termen de 1 an de la data aprobării acestuia.
(3) PUG va respecta prevederile planurilor de amenajare a teritoriului.
Articolul 48
Conținutul PUG
(1) PUG este format din piese obligatorii și opționale și este diferențiat în funcție de categoria unității administrativ-teritoriale, respectiv urbană sau rurală, numărul de locuitori și încadrarea în rețeaua de localități, stabilită prin Planul de amenajare a teritoriului național secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități.
(2) PUG cuprinde piese scrise și piese desenate obligatorii care pot fi completate în funcție de specificul unității administrativ-teritoriale cu piese scrise și desenate opționale.
(3) PUG se realizează în sistem GIS utilizând simultan două categorii de informații care fundamentează deciziile, respectiv:
a) date de tip vectorial prin care sunt reprezentate entități spațiale ce sunt reglementate urbanistic, precum limite administrative, limite ale unităților teritoriale de referință, limite ale parcelelor, limite ale unor zone de protecție, zone funcționale, clădiri, drumuri, rețele și altele asemenea;
b) date de tip atribut prin care sunt gestionate informațiile specifice asociate referitoare la fiecare dintre entitățile spațiale reglementate.
Articolul 49
Piesele scrise obligatorii ale PUG
(1) Piesele scrise obligatorii ale PUG sunt:
a) memoriul general care include raportul diagnostic privind starea teritoriului și strategia de dezvoltare spațială;
b) regulamentul local de urbanism;
c) planul de acțiune pentru implementarea PUG și programul de investiții publice cu analize cost-beneficiu - analizarea beneficiilor directe și indirecte sociale, economice și de mediu.
(2) Raportul diagnostic privind starea teritoriului prezintă principalele date și probleme rezultate din analiza stadiului actual de dezvoltare, disfuncționalitățile rezultate din analiza critică, multicriterială și integrată a situației existente și prezintă propunerile de amenajare și dezvoltare urbanistică, justificarea unor propuneri alternative pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în acord cu concluziile studiilor de fundamentare și cu concluziile procesului de consultare a publicului.
(3) Raportul diagnostic prevăzut la alin. (2) se realizează și prospectiv, pe baza analizei evoluției istorice, precum și a previziunilor economice și demografice, precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare economică, socială și culturală, de amenajare a spațiului, de mediu, locuire, transport, spații publice, echipamente și servicii pentru perioada prognozată.
(4) Memoriul general prezintă principalele date și probleme rezultate din analiza stadiului actual de dezvoltare, cu evidențierea disfuncționalităților, precum și propunerile de amenajare a teritoriului și dezvoltare urbanistică în acord cu concluziile studiilor de fundamentare.
(5) Strategia de dezvoltare spațială analizează scenarii alternative pentru eliminarea sau diminuarea disfuncționalităților, pentru valorificarea potențialului existent și pentru adresarea nevoilor identificate prospectiv, inclusiv transpunerea în profil teritorial a prevederilor strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă și ale strategiilor sectoriale, după caz, și ale documentațiilor de amenajare a teritoriului, cu respectarea principiilor și obiectivelor prevăzute la art. 7-9 din prezentul cod. Strategia de dezvoltare spațială stabilește sau actualizează obiective specifice și indicatori de dezvoltare spațială și ținte ale acestora jalonate în timp și justifică alegerea alternativei optime ale cărei propuneri și măsuri sunt reflectate în regulamentul local de urbanism și în planul de acțiune.
(6) Regulamentul local de urbanism conține reglementările urbanistice, inclusiv limitări legale ale dreptului de proprietate privată și limitele și interdicțiile de urbanism care vizează dimensionarea, conformarea și calitatea serviciilor și echipamentelor publice, a spațiului public, a zonelor funcționale la nivelul localității, stabilind regulile de ocupare a terenurilor și de amplasare a construcțiilor și amenajărilor aferente, a traseelor și dimensiunii căilor de comunicație și rețelelor edilitare.
(7) Regulamentul local de urbanism stabilește regulile aplicabile imobilelor cuprinse în teritoriului vizat de plan. În acest scop, el trebuie:
a) să determine utilizarea dominantă a terenului pe zone conform categoriilor prevăzute de prezentul cod, prin precizarea utilizării principale care i se poate face și, după caz, a naturii activităților care pot fi interzise sau supuse unor condiții specifice, precum și diferitele moduri de ocupare a terenului care fac obiectul reglementărilor;
b) să reglementeze, în funcție de situațiile locale, prescripții referitoare la amplasarea construcțiilor în raport cu căile de comunicație, cu diferitele zone de protecție și alte construcții;
c) să stabilească prescripții privind accesul, deservirea, echiparea tehnico-edilitară și, după caz, condițiile minime de construibilitate privind dimensiunile și suprafața imobilului;
d) să reglementeze cerințele referitoare la ocuparea la sol a clădirilor, înălțimea acestora și, după caz, aspectul exterior al acestora;
e) să elaboreze prescripții referitoare la obligațiile impuse cu privire la construcția de spații de parcare, spații verzi și spații de joacă și agrement. Atunci când regulamentul adoptă prescripții referitoare la obligațiile impuse în ceea ce privește construirea de locuri de parcare, aceste obligații nu sunt aplicabile lucrărilor de renovare sau consolidare a clădirilor existente;
f) să stabilească situațiile în care demolarea totală sau parțială a unei clădiri sau a unui grup de clădiri cuprinse într-o zonă construită protejată poate fi interzisă sau supusă unor cerințe speciale;
g) să stabilească coeficienții minimali și maximali de ocupare a terenului pentru fiecare zonă sau parte de zonă și condițiile în care acești coeficienți pot fi eventual depășiți conform prezentului cod, inclusiv să stabilească indici de densitate maximă admisă în vederea asigurării sănătății și siguranței publice;
h) să stabilească prescripții de natură să asigure protecția elementelor de peisaj, cartierelor, străzilor, monumentelor, locurilor și sectoarelor care urmează să fie protejate sau puse în valoare.
(8) Planul de acțiune reprezintă documentul care stabilește modul de implementare a programului de investiții publice propuse prin PUG, evidențiază acțiunile, denumirea investițiilor, valoarea estimată a acestora, sursele posibile de finanțare, etapizarea realizării investițiilor, stadiul implementării acestora la momentul realizării programului și părțile responsabile de implementare.
Articolul 50
Piesele desenate obligatorii ale PUG
(1) Piesele desenate obligatorii ale PUG sunt:
a) încadrarea în teritoriu, cu evidențierea relației cu planurile de amenajare a teritoriului și cu strategiile naționale relevante;
b) situația existentă, cu evidențierea disfuncționalităților;
c) unitățile teritoriale de referință;
d) reglementări urbanistice, cu marcarea tuturor zonelor funcționale, zonelor de protecție, condiționalităților, limitelor și interdicțiilor de urbanism;
e) coordonarea rețelelor edilitare, reglementări și norme privind echiparea edilitară a teritoriului;
f) circulația juridică a terenurilor și obiective de utilitate publică, cu indicarea zonelor propuse a fi expropriate;
g) obiectivele de interes public, cu marcarea echipamentelor și dotărilor urbane publice existente sau care trebuie realizate și care asigură serviciile de bază necesare tuturor locuitorilor: circulații și transport public, infrastructuri de utilități publice, spații publice, echipamente publice, clădiri pentru servicii de sănătate, educație, sociale, culturale, sportive;
h) planul cu zonele de compatibilitate aferente amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016, cu completările ulterioare.
(2) PUG se realizează și, după aprobare, se gestionează în sistem GIS, utilizând simultan două categorii de informații care fundamentează deciziile, respectiv:
a) date de tip vectorial prin care sunt reprezentate entități spațiale ce sunt reglementate urbanistic, precum limite administrative, limite ale unităților teritoriale de referință, limite ale parcelelor, limite ale unor zone de protecție, zone funcționale, clădiri, drumuri, rețele și altele asemenea;
b) date de tip atribut prin care sunt gestionate informațiile specifice asociate referitoare la fiecare dintre entitățile spațiale reglementate.
Articolul 51
Etapele de elaborare a PUG
(1) Elaborarea PUG se realizează prin parcurgerea următoarelor etape principale:
a) inițierea PUG și elaborarea temei-program de către autoritatea publică locală;
b) elaborarea studiilor de fundamentare obligatorii și specifice teritoriului analizat, după caz de către specialiști, în condițiile legii;
c) realizarea procesului de analiză a situației existente și elaborarea diagnosticului multicriterial integrat de către echipa de elaboratori;
d) elaborarea de către echipa de elaboratori a formei preliminare a PUG;
e) încărcarea documentației preliminare PUG în cadrul Platformei naționale de planificare urbană și teritorială și de autorizare a construirii de către coordonatorul echipei de elaborare a PUG, în vederea analizării de către reprezentanții instituțiilor avizatoare care fac parte din comisiile de avizare integrată. Până la operaționalizarea Platformei naționale de planificare urbană și teritorială și de autorizare a construirii, documentațiile se transmit în format digital, semnate cu semnătură electronică calificată, obținută conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2020 pentru stabilirea unor măsuri privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică în domeniile construcții, arhitectură și urbanism, concomitent tuturor entităților avizatoare;
f) analizarea documentației preliminare PUG la nivelul instituțiilor avizatoare și transmiterea condițiilor specifice și a datelor și informațiilor suplimentare necesare, după caz, prin intermediul Platformei naționale de planificare urbană și teritorială și de autorizare a construirii, se realizează în termen de cel mult 60 de zile calendaristice de la data încărcării. Până la operaționalizarea platformei, răspunsul instituțiilor avizatoare se va transmite către solicitantul avizului;
g) analizarea de către elaborator și inițiator a solicitărilor avizatorilor, integrarea condițiilor specifice de avizare în PUG și, după caz, formularea răspunsurilor cu privire la nepreluare și elaborarea formei revizuite. Condiționalități din partea instituțiilor din cadrul Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, denumit în continuare SNAOPSN, sunt obligatoriu a fi preluate întocmai de elaborator și nu pot face obiectul nepreluării sau modificării;
h) încărcarea documentației PUG revizuite, ca urmare a condițiilor de avizare specifice fiecărui avizator, în Platforma națională de planificare urbană și teritorială și de autorizare a construirii, de către coordonatorul echipei de elaborare a PUG, în vederea avizării de către comisiile de avizare integrată. Până la operaționalizarea platformei, documentația revizuită se va transmite concomitent tuturor entităților avizatoare, în format digital, semnată cu semnătură electronică calificată, obținută conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2020. În acest caz, răspunsul instituțiilor avizatoare se va transmite către solicitantul avizului și către secretariatul comisiei. În situația existenței unor divergențe între punctele de vedere ale instituțiilor avizatoare, secretariatul comisiei convoacă în maximum 5 zile lucrătoare ședința comisiei, în format online, iar elaboratorul împreună cu reprezentanții inițiatorului susțin documentația și comisia dezbate cu privire la emiterea avizului;
i) emiterea avizelor de către comisiile de avizare integrată de la nivel local și național, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data încărcării documentației revizuite complete. În cazul în care documentația încărcată este incompletă sau nu respectă condițiile specifice de avizare transmise în etapa preliminară de analiză, acest lucru se notifică solicitantului în termen de 15 zile lucrătoare de la data încărcării;
j) verificarea documentației la nivelul structurii de specialitate a autorităților locale și promovarea spre aprobare în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare;
k) aprobarea PUG de către consiliul local.
(2) Pe parcursul tuturor etapelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-k) se asigură informarea și consultarea publicului, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în măsura în care demersul nu contravine legislației în materia protecției informațiilor clasificate.
Articolul 52
Inițierea PUG
Inițiativa demersurilor de elaborare, actualizare sau de modificare a PUG se aprobă prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, adoptată cu majoritatea absolută la propunerea primarului sau primarului general al municipiului București, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-șef, elaborat ulterior consultării comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism, care cuprinde argumentația tehnică, termenele propuse și bugetul necesar. Argumentația tehnică cuprinde concluziile studiilor sau rapoartelor cu privire la gradul de conformare a planului urbanistic în vigoare la prevederile legale și la adecvarea prevederilor acestuia la tendințele de dezvoltare, la provocările socioeconomice și de mediu și analiza impactului planurilor urbanistice în vigoare la nivelul unității administrativ-teritoriale, prevăzute la art. 61.
Articolul 53
Elaborarea temei-program
(1) Ulterior aprobării inițiativei de elaborare, de actualizare integrală sau de modificare a PUG, autoritățile administrației publice locale, prin structura de specialitate condusă de arhitectul-șef direct sau cu sprijinul centrelor de expertiză în amenajarea teritoriului și de urbanism, întocmesc tema-program, cu consultarea tuturor compartimentelor funcționale din aparatul de specialitate al primarului.
(2) Tema-program de elaborare a PUG sintetizează necesitățile specifice și obiectivele strategice de dezvoltare ale unității administrativ-teritoriale, stabilind orientările minimale pentru desfășurarea etapelor ulterioare de elaborare a PUG, și se întocmește în baza datelor, informațiilor, studiilor de fundamentare, proiectelor și normativelor specifice diverselor domenii de activitate, existente la data inițierii PUG.
(3) Datele, informațiile, studiile și proiectele prevăzute la alin. (2) se obțin de la instituțiile și autoritățile administrației publice centrale și locale competente, precum și de la operatorii de servicii publice, în baza unei solicitări prealabile formulate de autoritățile administrației publice locale.
(4) După finalizarea temei-program, administrația publică responsabilă demarează elaborarea PUG, cu respectarea procedurilor de achiziție publică conform legislației în vigoare privind achizițiile publice.
(5) Elaborarea PUG se realizează fie prin aparatul propriu de specialitate din cadrul primăriei comunei, orașului, municipiului, atunci când există capacitatea profesională necesară, fie de către centrele de expertiză în amenajarea teritoriului și de urbanism prevăzute la art. 134, fie de către persoane juridice contractate prin achiziție publică conform legislației în vigoare privind achizițiile publice.
Articolul 54
Studiile de fundamentare pentru elaborarea PUG
(1) Studiile de fundamentare aferente PUG, pe domeniile de analiză specifice, se elaborează de către specialiști cu drept de semnătură conform legii, cu sprijinul autorităților și instituțiilor care dețin competențe aferente domeniilor de activitate pentru care a fost constatată necesitatea elaborării studiilor de fundamentare.
(2) Instituțiile publice și operatorii economici implicați în procesul de avizare sau care dețin informații de interes public necesare pentru derularea acțiunilor de planificare a dezvoltării teritoriului unității administrativ-teritoriale au obligația de a le pune la dispoziția autorității publice, cu titlu gratuit, la solicitarea acesteia, în termen de 15 zile.
(3) Elaborarea studiilor de fundamentare se poate realiza de către autoritățile sau instituțiile prevăzute la alin. (1) prin structurile profesionale proprii, dacă acestea dețin personal cu pregătire și formare profesională în domeniile de elaborare ale studiilor de fundamentare, sau se atribuie în condițiile legii către persoane juridice de drept public sau privat, respectiv instituții profesionale cu competență în domeniul vizat de studiul de fundamentare.
(4) Studiile de fundamentare și diagnosticul multicriterial integrat se încarcă în Platforma națională de planificare urbană și teritorială și de autorizare a construirii.
(5) Pentru fundamentarea planurilor urbanistice generale se pot folosi studii elaborate anterior contractării, cu condiția să fie realizate cu date recente, obținute cu maximum 3 ani înainte de elaborarea sau, după caz, inițierea proiectului.
Articolul 55
Studii de fundamentare obligatorii pentru elaborarea PUG
(1) Elaborarea următoarelor studii de fundamentare este obligatorie pentru toate PUG:
a) studiu topografic și actualizare suport cadastral;
b) regimul de proprietate imobiliară și patrimoniul imobiliar public;
c) studiile pentru infrastructură de transport public;
d) studiu sociodemografic;
e) studiu infrastructură tehnico-edilitară;
f) studiu echipamente publice;
g) studiu privind evoluția activităților economice;
h) studiu privind protecția mediului, riscuri naturale și antropice și schimbări climatice;
i) studiu privind protecția patrimoniului cultural imobil, care cuprinde evoluția istorică, protecția monumentelor istorice, a zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice, a siturilor arheologice, precum și elemente de protecție a peisajului natural;
j) studiu privind îmbunătățirea performanței energetice la nivel urban și stabilirea unor elemente de inovare-soluții de tip smart city;
k) studiu modelare 3D pentru zone caracterizate printr-o dinamică urbană accentuată;
l) studiu privind condițiile geotehnice și hidrogeologice;
m) alte studii necesare, conform specificului unității administrativ-teritoriale.
(2) Conținutul și structura studiilor de fundamentare se stabilesc prin procedura de elaborare, avizare și aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, elaborată de către ministerul responsabil cu domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și aprobată prin ordin de ministru.
(3) Studiile de fundamentare se corelează, iar concluziile acestora se transpun în reglementările urbanistice și în măsurile cuprinse în planul de acțiune pentru implementarea PUG.
Articolul 56
Studiul pentru infrastructura de transport public, studiul pentru infrastructura tehnico-edilitară și studiul privind rețeaua de echipamente publice
(1) Studiile pentru infrastructură de transport public, respectiv studiul pentru infrastructura tehnico-edilitară și studiul privind rețeaua de echipamente publice sunt parte integrantă din PUG, fundamentând și reflectând planificarea strategică teritorială a unității administrativ-teritoriale din punctul de vedere al infrastructurii de transport public, infrastructurii de rețele tehnico-edilitare și echipamentelor publice, corelată cu necesitățile de dezvoltare și cu necesitățile de mobilitate și de transport ale persoanelor și mărfurilor, în cadrul zonelor propuse pentru dezvoltare sau al zonelor constituite pentru o utilizare durabilă a teritoriului și creșterea calității vieții.
(2) Studiul pentru infrastructura de transport public fundamentează reglementările urbanistice care permit autorizarea investițiilor în raport cu capacitatea de transport public și siguranța rutieră.
(3) Studiul pentru infrastructura de transport public include prevederi privind accesul forțelor de intervenție.
(4) Studiul pentru infrastructura de transport public include prevederi privind mobilitate, circulații, transport și siguranță rutieră, care fundamentează reglementările urbanistice ce permit autorizarea investițiilor în raport cu capacitatea de transport public și siguranța rutieră. Studiul include prevederi privind accesul forțelor de intervenție.
(5) Studiul privind rețeaua de echipamente publice fundamentează necesitatea și reflectă planificarea strategică teritorială a unității administrativ-teritoriale din punctul de vedere al echipamentelor și dotărilor de interes public cu rol de deservire la nivel local.
Articolul 57
Avizarea PUG
(1) Avizarea PUG se realizează cu privire la forma PUG elaborată pe baza temei stabilite de autoritatea publică inițiatoare, a procesului de informare și consultare publică și a consultării preliminare a instituțiilor publice, autorităților administrației publice centrale și locale stabilite la art. 88 alin. (1) și operatorilor economici stabiliți la art. 91 alin. (1).
(2) Avizarea PUG se realizează de către comisiile de avizare integrată de la nivel local și național, prin intermediul Platformei naționale de planificare teritorială, urbană și de autorizare a construirii și, totodată, de către instituțiile din SNAOPSN, ulterior înființării și funcționării comisiilor anterior menționate.
(3) La nivelul aparatului de specialitate se constituie un grup de lucru sub coordonarea arhitectului-șef, alcătuit din elaboratorul documentației de urbanism și membri ai aparatului de specialitate din cadrul autorității administrației publice locale și reprezentanți ai instituțiilor administrației publice centrale și locale interesate, desemnați potrivit procedurilor proprii fiecărei autorități.
(4) Grupul de lucru funcționează pe toată durata de elaborare a documentației de urbanism, până la aprobarea acesteia, și asigură suport tehnic și facilitează comunicarea cu instituțiile și operatorii implicați în procesul de avizare în vederea parcurgerii etapelor de elaborare a PUG menționate la art. 51.
(5) Arhitectul-șef de județ urmărește și sprijină coordonarea și corelarea PUG ale unităților administrativ-teritoriale învecinate, precum și corelarea și coordonarea PUG cu prevederile PATJ.
(6) Modelul-cadru de caiet de sarcini pentru elaborarea planului urbanistic general structurat pentru municipii, orașe și comune este elaborat de către ministerul responsabil cu domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și este prevăzut în cadrul procedurii de elaborare, avizare și aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, aprobată prin ordin de ministru.
(7) Caietul de sarcini va cuprinde în mod obligatoriu etapele realizării procesului de informare și consultare publică pe parcursul elaborării PUG.
Articolul 58
Comisiile de avizare integrată la nivel național și local și grupul de lucru constituit în vederea consultărilor cu privire la elaborarea PUG
(1) În vederea avizării PUG se constituie o comisie națională de avizare integrată formată din reprezentanți ai instituțiilor și autorităților publice centrale, companii și societăți naționale, organizații profesionale și instituții de învățământ și o comisie locală de avizare integrată formată din reprezentanți ai instituțiilor, autorităților administrației publice, inclusiv operatorilor de servicii publice, sau structuri deconcentrate în teritoriu ale autorităților administrației publice centrale competente să emită avizele în procesul de elaborare a PUG. Comisiile de avizare integrată de la nivel național și local funcționează în mediul digital, prin intermediul Platformei naționale de planificare urbană și teritorială și de autorizare a construirii.
(2) Comisiile de avizare integrată organizate la nivel național și local au o componență permanentă, iar grupurile de lucru prevăzute la art. 57 alin. (3) se pot particulariza în raport cu specificul documentațiilor supuse avizării.
(3) Participarea reprezentanților persoanelor juridice prevăzute la alin. (1) este obligatorie și se realizează prin desemnarea unui reprezentant din partea fiecărei entități avizatoare.
(4) Atribuțiile reprezentanților în cadrul comisiei sunt următoarele:
a) participarea la consultările din etapele preliminare de elaborare a documentației de urbanism;
b) asigurarea transmiterii informațiilor și datelor specifice domeniului pe care îl reprezintă către autoritatea administrației publice locale în termen de maximum 60 de zile calendaristice de la consultările preliminare;
c) participarea obligatorie la ședințele comisiei de avizare integrată.
Articolul 59
Aprobarea și efectele aprobării PUG
(1) PUG se aprobă, prin hotărâre a consiliului local sau prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, adoptată cu majoritate absolută, pe baza avizului integrat eliberat de către comisiile de la nivel național și local și pe baza avizelor instituțiilor din SNAOPSN.
(2) Autoritățile administrației publice locale, prin structurile de specialitate din domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, au obligația de a verifica conformitatea documentației la depunerea acesteia de către beneficiar spre aprobare, inclusiv respectarea în forma finală a documentației a prevederilor avizului unic integrat, a avizelor instituțiilor din SNAOPSN și a celor de protecția mediului.
(3) Hotărârea consiliului local sau hotărârea Consiliului General al Municipiului București de aprobare a PUG se referă la documentație în integralitate, respectiv toate piesele scrise și desenate componente.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 134 alin. (5) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, la proiectul de hotărâre a consiliului local, respectiv de hotărâre a Consiliului General al Municipiului București de aprobare a PUG nu pot fi introduse amendamente de către consilierii locali cu privire la conținutul tehnic - piese scrise și desenate, baze de date asociate - al documentației de urbanism avizate și supuse aprobării, care este de natură tehnică și are un caracter integrat.
(5) Reglementările urbanistice stabilite prin PUG devin norme obligatorii pentru emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire pe întreg teritoriul unității administrativ-teritoriale.
(6) Programul de investiții publice și planul de acțiune pentru implementare aferent PUG devin obligatorii pentru autoritatea administrației publice locale, precum și pentru toate persoanele fizice și juridice.
Articolul 60
Modificarea PUG
(1) Modificarea PUG și a PUGZM poate fi realizată în cazuri temeinic justificate, prin trei proceduri distincte:
a) modificare simplificată a PUG, care permite îndreptări de erori materiale, precum necorelări între piese ale documentației sau omisiuni ce nu necesită realizarea unei alte documentații de urbanism de modificare. Modificarea simplificată se realizează pe baza referatului tehnic de specialitate al arhitectului-șef, cu consultarea comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism și cu punctul de vedere al comisiei de avizare unică.
Modificarea simplificată poate presupune reconfirmarea unora dintre avizele și acordurile obținute, analiza privind necesitatea reconfirmării fiind atributul autorităților publice locale, cu consultarea, după caz, a autorităților emitente ale acestora. Termenul de reconfirmare a avizelor și acordurilor obținute este de maximum 30 de zile.
În situația în care nu există structura de specialitate și funcția de arhitect-șef nu este ocupată de o persoană care îndeplinește condițiile de studii prevăzute de prezentul cod, modificarea se promovează de către structura de specialitate organizată la nivelul consiliului județean;
b) modificarea punctuală se aplică pentru actualizarea unor informații sau limite cu privire la imobilele instituțiilor din SNAOPSN, pe baza referatului tehnic de specialitate al arhitectului-șef, cu punctul de vedere al comisiei de avizare unică;
c) revizuirea PUG în termenul de valabilitate al PUG, care permite integrarea unor schimbări cu consecințe limitate pe o anumită zonă realizată prin intermediul unui plan urbanistic zonal; revizuirea documentației se face cu respectarea prevederilor privind avizarea documentațiilor de urbanism.
(2) Erorile materiale prevăzute la alin. (1) lit. a) nu pot face referire la modificarea regulamentului local de urbanism în ansamblu, la creșterea indicatorilor urbanistici, a înălțimii construcțiilor, la reducerea distanțelor minime între construcții, regim de aliniere sau la modificarea zonificării funcționale.
(3) Instituțiile din SNAOPSN pot propune revizuirea sau modificarea punctuală a PUG și PUGZM pentru respectarea intereselor generale ale statului.
Articolul 61
Actualizarea integrală a PUG
(1) Actualizarea integrală a PUG constă în revizuirea reglementărilor urbanistice în vederea corelării acestora cu modificările legislative survenite ulterior aprobării PUG, inclusiv cele care fac inoperante anumite reglementări urbanistice ale PUG, cu tendințele de dezvoltare și cerințele de dezvoltare durabilă, socioeconomice și de mediu actuale, precum și în actualizarea listei de proiecte de investiții necesare pentru implementarea viziunii de dezvoltare. Actualizarea PUG se fundamentează în baza unor studii de specialitate sau a unor rapoarte cu privire la gradul de conformare a planului urbanistic în vigoare la prevederile legale și la adecvarea prevederilor acestuia la tendințele de dezvoltare, la provocările socio-economice și de mediu și a analizei gradului de implementare a planurilor urbanistice în vigoare și a impactului acestora la nivelul unității administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Actualizarea integrală și elaborarea unui nou PUG se realizează prin aceeași procedură.
(2) Rapoartele și analiza gradului de implementare se realizează de către arhitectul-șef, prin intermediul structurii de specialitate cu responsabilitate în urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul administrației publice, cu consultarea comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism și, după caz, cu sprijinul centrelor de expertiză în amenajarea teritoriului și de urbanism, la 5 ani după aprobarea planului, și se prezintă consiliului local și se fac publice pe pagina de internet a autorității publice locale.
(3) Pentru documentațiile PUG aprobate, întocmite la nivelul unor unități administrativ-teritoriale la nivelul cărora au intervenit modificări privind imobilele, interdicțiile și restricțiile aferente, respectiv activitățile instituțiilor din SNAOPSN, autoritățile publice locale au obligativitatea de a ține cont de aceste modificări la momentul eliberării certificatelor de urbanism și stabilirii avizelor necesare pentru documentații de urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții, dacă acestea au fost comunicate pe cale oficială de către instituțiile respective.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul VI Planificarea dezvoltării locale durabile și reglementarea urbanistică a teritoriului la nivel local › Secţiunea a 3-a Planul urbanistic zonal
Articolul 62
Planul urbanistic zonal
(1) Planul urbanistic zonal, denumit în continuare PUZ, este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică, prin care autoritățile publice responsabile coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unei zone din cadrul unității administrativ-teritoriale, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată.
(2) Prin planul de acțiune pentru implementarea PUZ se asigură corelarea programului de dezvoltare urbană integrată a zonei cu planul de acțiune pentru implementarea programului de investiții publice prevăzut prin PUG.
(3) PUZ se elaborează în următoarele situații:
a) în vederea detalierii reglementărilor în vigoare în zonele cu un grad ridicat de complexitate pentru care PUG nu a prevăzut condițiile minime de autorizare a investițiilor;
b) pentru realizarea operațiunilor urbanistice potrivit părții IV titlul I din prezentul cod;
c) în vederea modificării reglementărilor aprobate, numai în situații temeinic fundamentate din perspectiva interesului general și după obținerea prealabilă a avizului de inițiere potrivit art. 69 alin. (1).
(4) Pentru revizuirea sau modificarea PUG prin intermediul PUZ, potrivit alin. (3) lit. c), pot fi considerate situații temeinic justificate: stabilirea regimului intravilan/extravilan, a regimului de construire, conformării parcelarului, funcțiunilor zonei, înălțimii maxime admise, coeficientului de utilizare a terenului (CUT) maxim, procentului de ocupare a terenului (POT) maxim, retragerii clădirilor față de aliniament și distanțelor față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, distanțelor dintre clădirile aflate pe aceeași parcelă, materialelor admise, condițiilor de amenajare, cu excepția zonelor prevăzute la art. 46 alin. (1) lit. t).
(5) Procesul elaborării unui PUZ presupune parcurgerea succesivă a etapelor de inițiere, elaborare, avizare și aprobare, cu asigurarea informării și consultării publicului, potrivit capitolului III din titlul II al părții I a cărții I din prezentul cod, art. 10 al Ordinului ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2.701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, cu modificările ulterioare.
(6) Prin PUG pot fi stabilite zone pentru care se impune elaborarea unor planuri urbanistice zonale, după cum urmează:
a) zone centrale ale localităților;
b) zone construite protejate;
c) zone de agrement și turism;
d) zone/parcuri industriale, tehnologice și zone de servicii;
e) operațiuni de reconfigurare a parcelarului;
f) zone aferente infrastructurii de transport noi, cu excepția zonelor infrastructurii de transport de interes național;
g) zone care necesită operațiuni urbanistice de regenerare urbană sau restructurare urbană; zone/imobile cu reglementări speciale care nu pot fi suficient reglementate prin PUG;
h) zone introduse în intravilan, respectiv zone de urbanizare;
i) alte zone stabilite de autoritățile publice locale din localități.
Articolul 63
Reglementările urbanistice stabilite prin PUZ
(1) Prin PUZ se pot detalia reglementările urbanistice aprobate în limitele maximale stabilite prin documentația de urbanism în vigoare sau, după caz, pot fi modificate reglementările urbanistice aprobate referitoare la:
a) organizarea rețelei stradale și a rețelei de transport, echipamente, instalații și dotări aferente privind:
(i) extinderea acestora;
(ii) modificarea profilelor stradale, reconfigurarea și sistematizarea acestora, dacă acestea sunt condiționate de modificarea implicită a regimului juridic al terenurilor;
b) organizarea arhitectural-urbanistică și configurația volumetrică, în funcție de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
e) statutul juridic și circulația terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice, a ansamblurilor și siturilor arheologice, limite și interdicții de urbanism specifice în zonele de protecție ale acestora și în zonele construite protejate;
g) amplasarea serviciilor și dotărilor publice și/sau private;
h) spațiile verzi și plantate, inclusiv în ceea ce privește încadrarea urbanistică a acestor imobile.
(2) Reglementările urbanistice stabilite prin PUZ devin norme obligatorii pentru emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire pe întreg teritoriul reglementat, iar planurile de investiții aferente planurilor urbanistice zonale devin obligatorii pentru toți factorii responsabili precizați în acestea, publici și privați.
(3) În scopul echipării cu infrastructura de transport, tehnico-edilitară, educațională, socială, de sănătate, culturală, de mediu necesară zonei asupra căreia are impact direct PUZ, prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, se vor stabili taxe locale de echipare a teritoriului, aplicabile persoanelor fizice sau juridice aflate în zona reglementată a planurilor urbanistice zonale care prevăd trecerea terenurilor din extravilan în intravilan pentru realizarea proiectelor de dezvoltare imobiliară, reconversia funcțională, modificarea indicatorilor urbanistici prevăzuți prin PUG. Taxele locale pot fi stabilite diferențiat și pentru persoanele fizice sau juridice care nu au inițiat documentația de urbanism, în funcție de beneficiul creat prin implementarea acesteia.
(4) Autoritățile administrației publice locale pot negocia, prin intermediul unei comisii de negociere stabilite prin hotărâre a consiliului local, cu persoana fizică sau juridică care a inițiat elaborarea PUZ, contracte de urbanizare sau restructurare urbană referitoare la finanțarea din fonduri private a infrastructurii prevăzute la alin. (3), alta decât cea care revine ca obligație minimă investitorului, și anume, echiparea tehnico-edilitară cu rețele de apă, canalizare, energie electrică și amenajarea căilor de comunicație.
Articolul 64
Zona de reglementare și zona minimă de studiu din PUZ
(1) Zona de reglementare și zona minimă de studiu aferentă PUZ se menționează în certificatul de urbanism, în cazul planurilor inițiate de autoritățile publice, și în avizul de inițiere, în cazul PUZ inițiate de alte persoane fizice sau juridice.
(2) Zona de reglementare a PUZ se compune cel puțin din imobilele care au generat elaborarea documentației de urbanism, imobilele învecinate direct, precum și cele amplasate pe aliniamentul opus. În măsura în care PUZ include imobile monument istoric, zona de reglementare va include integral zona de protecție a acestora, așa cum a fost delimitată la momentul clasării sau prin documentații de urbanism ulterioare clasării monumentului istoric. Condiții suplimentare și zona minimă de reglementare pot fi stabilite prin PUG și regulamentul local de urbanism.
(3) Zona minimă de studiu se definește de către instituția arhitectului-șef din cadrul autorității administrației publice inițiatoare în raport cu impactul estimat al detalierilor, operațiunilor sau modificărilor vizate asupra rețelei de transport, asupra serviciilor de educație, sănătate, socioculturale, cu impactul vizual al configurației volumetrice, impactul de mediu și altele asemenea și cuprinde zona de reglementare a PUZ, precum și zona de impact direct la nivelul unității administrativ-teritoriale.
(4) În cadrul zonei minime de studiu, dar în afara zonei reglementate, prin PUZ pot fi propuse măsuri pentru asigurarea dezvoltării urbanistice coerente și integrate a teritoriului delimitat, în raport cu reglementările urbanistice definite în zona de reglementare a planului urbanistic zonal, măsuri ce nu modifică regulamentul existent al zonei de studiu. Aceste măsuri sunt cuprinse în planul de acțiuni aferent PUZ.
(5) Ordinea acțiunilor de autorizare a lucrărilor de construire și de recepție la terminarea lucrărilor se stabilește și se realizează cu respectarea strictă a etapelor și a calendarului prevăzute în planul de acțiune.
(6) Modificarea etapelor sau a calendarului prevăzute în planul de acțiune poate fi efectuată numai prin renegocierea acestuia în cadrul comisiei de negociere și aprobarea modificărilor prin hotărâre a consiliului local.
Articolul 65
Inițiativa elaborării PUZ
(1) Inițiativa elaborării PUZ aparține autorităților administrației publice locale ori persoanelor fizice sau juridice interesate.
(2) Beneficiarul PUZ este inițiatorul prin reprezentant legal, precum și unitatea administrativ-teritorială sau sectoarele municipiului, respectiv consiliile locale și/sau de sector/consiliile județene/consiliul general, după caz.
(3) Propunerile persoanelor fizice sau juridice de elaborare a PUZ se analizează la nivelul structurii de specialitate a arhitectului-șef în cadrul procesului de revizuire continuă și actualizare a PUG.
(4) Oportunitatea inițiativelor persoanelor fizice sau juridice de elaborare a PUZ se analizează periodic, în funcție de dinamica autorizării construcțiilor și tendințele de dezvoltare pentru zonele respective.
(5) În situația în care într-o zonă există mai multe solicitări de elaborare a unor PUZ, autoritatea administrației publice locale poate decide oportunitatea realizării unei documentații de urbanism cu rol de coordonare a întregii zone, prin care să se coreleze toate intențiile de construire ale investitorilor privați persoane fizice sau juridice. Solicitarea de a colabora, în condițiile legii, în vederea inițierii și elaborării unei singure documentații PUZ se va transmite fiecărui investitor ca răspuns la solicitarea de inițiere a PUZ, cu indicarea termenului de formulare de propuneri. Lipsa răspunsului investitorilor nu împiedică autoritatea administrației publice locale să continue procedura realizării documentației de urbanism.
(6) Pentru accelerarea realizării unor investiții private în proiecte de interes public, autoritatea administrației publice locale poate deveni coinițiator al unui plan urbanistic zonal alături de unul sau mai mulți investitori privați, situație în care procesului de inițiere i se aplică prevederile art. 67.
Articolul 66
Inițierea elaborării PUZ de către persoanele fizice sau juridice interesate
(1) Inițierea elaborării PUZ de către persoanele fizice sau juridice interesate se poate realiza în următoarele scopuri:
a) în vederea detalierii condițiilor de construire stabilite prin PUG;
b) pentru modificarea limitei teritoriului intravilan, aprobat prin PUG, și realizarea unor operațiuni de urbanizare/dezurbanizare potrivit art. 151;
c) pentru modificări ale parcelarului existent, cu excepția operațiunilor urbanistice descrise la art. 214 alin. (1) lit. d), sau orice alte modificări funcționale petrecute într-un teritoriu, pentru care reglementarea existentă aprobată prin PUG nu mai poate fi aplicată;
d) proiecte de reconversie funcțională sau orice alt tip de proiect, care implică modificarea funcțiunilor unui teritoriu, pentru care reglementarea stabilită prin PUG nu poate fi aplicată, cu condiția limitării modificărilor POT și CUT la o creștere de maximum 20%;
e) modificarea reglementărilor urbanistice la nivelul unei unități teritoriale de referință, cu condiția limitării modificărilor POT și CUT la o creștere de maximum 20% față de valoarea inițială, stabilită potrivit reglementărilor aprobate, o singură dată;
f) modificarea reglementărilor urbanistice pentru părți din zone protejate, cu condiția să nu se modifice caracterul zonei, iar modificarea indicatorilor urbanistici să se realizeze în limita a maximum 10% față de valoarea inițială, stabilită potrivit reglementărilor aprobate, o singură dată;
g) stabilirea reglementărilor urbanistice aplicabile terenurilor restituite sau pentru care s-a dispus reconstituirea ori constituirea dreptului de proprietate.
(2) Persoanele fizice sau juridice interesate adresează autorităților administrației publice locale solicitarea de inițiere a PUZ, cu menționarea scopului elaborării PUZ, împreună cu studiul de oportunitate în vederea inițierii PUZ.
(3) În vederea coordonării intențiilor de elaborare a PUZ, lista solicitărilor de inițiere a PUZ se publică pe site-ul oficial al primăriei sau consiliului județean.
(4) Momentul oportun inițierii PUZ, potrivit alin. (1), se poate devansa sau amâna numai în mod justificat, în vederea corelării cu programele și proiectele de investiții de interes public existente la nivelul autorității administrației publice locale.
(5) Autoritatea publică locală poate stabili o grilă de prioritizare a PUZ în raport cu beneficiile aduse interesului public, stabilite prin planurile de acțiune propuse la nivelul studiilor de oportunitate.
(6) Prin reglementările PUZ se asigură suprafețele de teren corespunzătoare realizării obiectivelor de interes public necesare funcționării în bune condiții a localității, ca urmare a sarcinilor impuse de noua investiție inițiată de persoanele fizice sau juridice interesate.
Articolul 67
Inițierea elaborării PUZ de către autoritățile administrației publice locale
(1) Primarul/Primarul general, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-șef din cadrul aparatului de specialitate, are obligația inițierii și elaborării PUZ pentru zonele condiționate astfel prin PUG sau în documentația de amenajare a teritoriului de rang superior.
(2) Pentru PUZ inițiate de autoritățile administrației publice locale nu este necesară obținerea avizului de inițiere, condițiile necesare în vederea realizării investițiilor fiind stabilite prin certificatul de urbanism.
(3) În cazul PUZ elaborate pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial, inițiativa elaborării PUZ poate aparține autorităților locale, ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor sau Institutului Național al Patrimoniului.
Articolul 68
Studiul de oportunitate în vederea inițierii PUZ
(1) Studiul de oportunitate în vederea inițierii PUZ se elaborează de specialiști cu drept de semnătură în domeniul urbanismului și cuprinde:
a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care cuprinde prezentarea obiectivului de investiții, indicatorii propuși, modul de integrare a investiției în zonă, prezentarea consecințelor economice și sociale la nivelul unității teritoriale de referință și/sau la nivelul unității administrativ-teritoriale, precum și planul de acțiune pentru etapizarea investițiilor, care va stabili categoriile de costuri ce vor fi suportate de solicitant și categoriile de costuri care revin în sarcina autorității publice locale, dacă este cazul;
b) piese desenate, respectiv plan de încadrare în zonă, pe suport topografic/cadastral, cu delimitarea zonei de studiu și de reglementare, conceptul propus - plan de situație cu prezentarea funcțiunilor, a vecinătăților, modul de asigurare a accesurilor și utilităților; suplimentar pot fi prezentate volumetrii, desfășurate stradale, scheme și alte materiale grafice care susțin și argumentează propunerea, considerate de elaborator sau de membrii Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism ca fiind relevante în analiza oportunității.
(2) Studiul de oportunitate în vederea inițierii PUZ se analizează de către comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism coordonată de către arhitectul-șef al județului, al municipiului, orașului sau comunei. În situația în care unitatea administrativ-teritorială nu are arhitect-șef și comisie tehnică, studiul este analizat de către comisia tehnică de amenajarea teritoriului și urbanism coordonată de arhitectul-șef al județului.
Articolul 69
Avizul de inițiere
(1) Avizul de inițiere reprezintă actul administrativ prin care primarul sau președintele consiliului județean, pe baza analizei tehnice a structurii de specialitate conduse de arhitectul-șef al județului, municipiului, orașului, permite demararea procesului de elaborare, avizare și aprobare, în condițiile legii, a PUZ inițiat de către persoanele fizice sau juridice private interesate, în situația în care, prin investiția propusă, sunt necesare detalieri, completări sau modificări ale reglementărilor urbanistice stabilite prin documentația de urbanism în vigoare.
(2) Avizul de inițiere prevăzut la alin. (1) se întocmește de către structura de specialitate condusă de arhitectul-șef al unității administrativ-teritoriale, se semnează de către arhitectul-șef și se aprobă de către primarul/primarul general al unității administrativ-teritoriale sau de către președintele consiliului județean, după caz.
(3) Președintele consiliului județean aprobă avizul de inițiere potrivit prevederilor prevăzute la alin. (1), cu avizul prealabil, favorabil al primarului localităților interesate, în cazul în care teritoriul reglementat implică cel puțin două unități administrativ-teritoriale.
(4) Prin avizul de inițiere se stabilesc următoarele:
a) zona de reglementare și zona de studiu aferentă PUZ;
b) categoriile funcționale ale dezvoltării și eventualele servituți, restricții sau interdicții de urbanism în raport cu investiția propusă;
c) indicatorii urbanistici - limitele minime și maxime;
d) dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităților;
e) capacitățile de transport admise;
f) modul de construire în raport cu caracterul zonei;
g) încadrarea în documentațiile de amenajare a teritoriului și în documentațiile de urbanism aplicabile zonei;
h) schema planului de acțiune;
i) necesitatea constituirii comisiei de negociere prevăzute la art. 63 alin. (4), după caz.
(5) Prin avizul de inițiere pot fi instituite și alte condiții privind elaborarea PUZ inițiat de către persoanele fizice sau juridice private interesate, inclusiv realizarea unor studii de fundamentare sau de specialitate specifice necesare în raport cu complexitatea PUZ.
(6) Pentru planurile de urbanism zonale inițiate de către autoritățile administrației publice aspectele prevăzute la alin. (4) sunt preluate în referatele de aprobare interne și în certificatele de urbanism emise în scopul elaborării PUZ.
(7) Soluționarea solicitării de emitere a avizului de inițiere prevăzut la alin. (1) poate fi amânată sau respinsă motivat. Autoritatea publică locală emitentă a avizului de inițiere poate respinge solicitarea de majorare a indicatorilor urbanistici în lipsa unei fundamentări tehnice temeinic justificate, care conduce la costuri prea mari pentru autoritățile publice locale sau în măsura în care constata că solicitările inițiatorului nu sunt în concordanță cu interesul public sau afectează vecinii.
(8) Avizul de inițiere sau comunicarea privind decizia amânării sau respingerea solicitării de emitere a avizului de inițiere se emite în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data solicitării. Analizarea documentației în cadrul comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism de la nivelul unității administrativ-teritoriale se realizează în interiorul termenului de 30 de zile calendaristice.
(9) Autoritățile administrației publice locale competente cu emiterea avizului de inițiere pentru planurile urbanistice zonale au obligația să introducă documentația pe agenda comisiei tehnice de amenajarea teritoriului și urbanism și să analizeze în comisie, în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii solicitării la autoritatea administrației publice locale competente. În vederea programării documentației în comisia tehnică de amenajarea teritoriului și urbanism, autoritățile administrației publice locale verifică documentația depusă și transmit adresa de solicitări de completare sau clarificare a acesteia, dacă este cazul, în termen de 30 de zile de la depunerea la registratura instituției.
(10) Avizul de inițiere sau adresa de comunicare a respingerii justificate a solicitării de inițiere a PUZ se emite în termen de maximum 15 zile de la analizarea documentației în cadrul comisiei tehnice de amenajarea teritoriului și urbanism de la nivelul autorității administrației publice locale emitente sau de la nivel județean, pentru autoritățile administrației publice locale care nu au comisie proprie.
Articolul 70
Elaborarea PUZ
(1) Elaborarea studiilor de fundamentare necesare elaborării și a PUZ propriu-zis se realizează cu respectarea condiționărilor stabilite prin avizul de inițiere obținut în prealabil.
(2) În cazul inițiativelor unităților administrativ-teritoriale în teritoriul cărora se elaborează PUZ, se poate trece la etapa elaborării studiilor de fundamentare și a PUZ fără obținerea în prealabil a avizului de inițiere.
Articolul 71
Studii de fundamentare pentru elaborarea PUZ
(1) Pentru elaborarea PUZ se elaborează cel puțin următoarele studii de fundamentare:
a) studiul topografic;
b) studiul geotehnic;
c) studiul socioeconomic și echipamente publice necesare;
d) studiul de contribuție la tranziția către neutralitate climatică;
e) studiul privind circulația juridică a terenurilor.
(2) În funcție de operațiunea urbanistică, proiectul sau zona pentru care se elaborează PUZ, studiile prevăzute la alin. (1) se suplimentează cu alte studii de fundamentare necesare cu caracter analitic sau prospectiv, astfel cum acestea sunt solicitate prin certificatul de urbanism și/sau prin avizul de inițiere.
(3) La elaborarea PUZ pentru zone în care este necesară extinderea, modernizarea sau introducerea de rețele tehnico-edilitare este obligatorie realizarea studiului de soluție pentru infrastructura tehnico-edilitară și infrastructura de acces.
(4) La elaborarea PUZ pentru zone în care este necesară extinderea, modernizarea sau realizarea infrastructurii de circulație este obligatorie realizarea unui studiu de soluție privind circulațiile și transportul public.
Articolul 72
Studiul de soluție pentru echiparea edilitară și studiul de soluție privind căile de comunicații și transporturile
(1) Studiul de soluție pentru echiparea edilitară și studiul de soluție privind căile de comunicații și transporturile sunt parte integrantă din PUZ.
(2) Studiul de soluție pentru echiparea edilitară are următorul conținut:
a) descrierea infrastructurii tehnico-edilitare existente în zona de studiu, cu marcarea amplasamentului, evidențiată pe planurile aferente sistemului informațional al fondului edilitar;
b) definirea condiționărilor pentru construcțiile subterane și supraterane, dimensiuni, capacitate și calitate a instalației, regim juridic și economic al instalațiilor și al terenului afectat, servituți sau alte constrângeri, după caz;
c) definirea capacităților și necesarul de dotări de interes public, atât în interiorul zonei de reglementare, cât și la nivelul zonei de studiu a planului urbanistic zonal;
d) infrastructura de acces existentă, evidențiată pe planurile aferente sistemului informațional, definirea condiționărilor pentru extinderea sau modificarea acesteia, dimensiuni, capacitate, calitate, regim juridic al imobilelor afectate;
e) evaluarea costurilor de realizare a noilor dotări de interes public;
f) programul estimat de realizare a proiectului;
g) costurile și obligațiile publice asumate de inițiator, după caz.
(3) Prin certificatul de urbanism emis pentru elaborarea PUZ, autoritatea administrației publice locale este obligată să furnizeze toate datele tehnice cunoscute de aceasta referitoare la infrastructura tehnico-edilitară din zona de reglementare și din zona de studiu a PUZ.
Articolul 73
Studiul privind circulația juridică a terenurilor
Studiul privind circulația juridică a terenurilor integrează costurile estimative calculate conform grilelor notariale, stabilite prin planul de acțiune, precum și resursele de teren rezultate din Studiul de soluție pentru echiparea edilitară și din Studiul de soluție privind căile de comunicații și transporturile, având ca rezultat planșa privind circulația juridică a terenurilor și obiective de utilitate publică ce reprezintă parte integrantă din planul urbanistic zonal și conține, cel puțin, următoarele elemente:
a) identificarea suprafețelor imobilelor ce vor face obiectul operațiunilor legale privind transferul drepturilor de proprietate;
b) evidențierea topografică a imobilelor sau a părților din acestea ce vor face ulterior obiectul unor demersuri de a fi transferate în proprietatea publică pentru realizarea investițiilor de utilitate publică în raport cu propunerile planului. Planul de acțiune pentru implementarea PUZ propune graficul de timp estimativ în care aceasta se realizează, condiționat de existența resurselor financiare necesare.
Articolul 74
Conținutul PUZ
(1) PUZ este format din piese obligatorii și opționale și este diferențiat în funcție de complexitatea problematicii generate de categoria funcțională a zonei care face obiectul planului urbanistic zonal.
(2) Piesele scrise includ:
a) memoriul general;
b) regulamentul local de urbanism;
c) planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice.
(3) Memoriul general prezintă în detaliu disfuncționalitățile rezultate din analiza critică a situației existente și justificarea soluțiilor propuse pentru eliminarea sau diminuarea acestora.
(4) Memoriul general cuprinde diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluției istorice a localității/zonei de studii, a situației actuale, precum și a previziunilor economice și demografice, precizând disfuncțiile existente și nevoile identificate în materie de dezvoltare economică, socială și culturală, de amenajare a spațiului, de mediu, locuire, transport, echipamente și servicii. Memoriul general are următorul conținut-cadru:
a) descrierea situației existente;
b) concluziile studiilor de fundamentare privind disfuncționalitățile rezultate din analiza critică a situației existente;
c) soluțiile propuse pentru eliminarea sau diminuarea disfuncționalităților identificate.
(5) Reglementările urbanistice vizează dimensionarea, conformarea și calitatea serviciilor și echipamentelor, a spațiului public material și a celorlalte zone funcționale la nivelul localității, stabilind regulile de ocupare a terenurilor și de amplasare a construcțiilor și amenajărilor aferente.
(6) Planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice propuse prin planul urbanistic zonal evidențiază acțiunile, denumirea investițiilor publice și private, valoarea estimată a acestora, sursele posibile de finanțare, etapizarea realizării investițiilor, succesiunea desfășurării procedurilor de autorizare a lucrărilor și de recepție la terminarea lucrărilor și părțile responsabile de implementare. Planul de acțiune stabilește în mod obligatoriu recepționarea la terminarea lucrărilor pentru infrastructuri tehnico-edilitare, de transport și de iluminat public, anterior recepției la terminarea lucrărilor pentru obiective private.
(7) Piesele desenate includ:
a) planul de încadrare în PUG, cu marcarea unităților teritoriale de referință supuse reglementării prin planul urbanistic zonal;
b) planuri sectoriale privind situația existentă cu evidențierea disfuncționalităților;
c) planul cu reglementări urbanistice, care cuprinde și limitele și interdicțiile de urbanism, conformarea spațial-volumetrică, amplasarea dotărilor de interes public, cu marcarea tuturor zonelor de protecție, condițiilor și limitelor în folosința terenurilor;
d) planul cu reglementări de precoordonare echipare edilitară;
e) planul privind circulația juridică a terenurilor și obiective de utilitate publică;
f) planul cu zonele de compatibilitate aferente amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016, cu completările ulterioare;
g) planul cu măsurile de reziliență climatică, reducerea insulelor de căldură și utilizare a energiei regenerabile.
Articolul 75
Avizarea PUZ
(1) Avizarea PUZ se realizează de către comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism constituită conform art. 91, prin sistemul de avizare integrată, conform art. 92, cu excepția PUZ pentru zone ce cuprind monumente clasate in patrimoniul mondial, care se avizează și de către comisia națională de avizare integrată a documentațiilor de amenajarea teritoriului și de urbanism.
(2) Avizul tehnic al arhitectului-șef se emite în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la depunerea documentației complete și corecte. În situația depunerii unei documentații incomplete sau care necesită modificări, răspunsul se transmite solicitantului în termen de 15 zile lucrătoare de la depunere.
Articolul 76
Aprobarea și efectele PUZ
(1) PUZ se aprobă prin hotărârea consiliului local al municipiului/orașului/comunei/Consiliului General al Municipiului București, adoptată cu majoritate absolută, pe baza avizului integrat eliberat și pe baza avizelor instituțiilor din SNAOPSN.
(2) Autoritățile administrației publice locale, prin structurile de specialitate din domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, au obligația de a verifica conformitatea documentației la depunerea acesteia de către beneficiar spre aprobare, inclusiv respectarea în forma finală a documentației, a prevederilor avizului unic integrat și a avizelor instituțiilor din SNAOPSN.
(3) În situația în care, în urma analizei documentației depuse, autoritatea administrației publice competente constată că documentația este incompletă, necesită clarificări tehnice sau modificări, notifică în scris solicitantului, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației depuse de către acesta, toate deficiențele constatate. Prin notificare, autoritatea administrației publice competente comunică solicitantului termenul acordat pentru elaborarea, depunerea și înregistrarea modificărilor/completărilor necesare, care nu poate fi mai mare de 6 luni de la momentul primirii notificării. Notificarea poate fi transmisă solicitantului în format digital și prin intermediul ghișeului unic național. Depunerea documentației solicitate prin notificare se poate realiza în format scris sau în format digital și prin intermediul ghișeului unic național. În situația necompletării documentației în termenul stabilit, se transmite solicitantului, în format scris sau în format digital, prin intermediul poștei electronice sau a ghișeului unic național, adresa prin care este invitat să retragă documentația depusă în vederea aprobării.
(4) Documentația prevăzută la alin. (1) se include pe ordinea de zi a ședințelor consiliului local/Consiliului General al Municipiului București în termen de maximum 45 de zile calendaristice de la obținerea avizului tehnic al arhitectului-șef, în situația îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 136 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Imobilele pentru care prin PUZ au fost instituite servituți urbanistice și/sau pe care au fost asumate de către inițiator obligații de construire/amenajare nu pot face obiectul art. 562 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind stingerea dreptului de proprietate prin abandon.
(6) Hotărârea consiliului local sau hotărârea consiliului General al Municipiului București de aprobare a PUZ se referă la documentație în integralitate, respectiv toate piesele scrise și desenate componente.
(7) Prin derogare de la prevederile art. 134 alin. (5) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, la proiectul de hotărâre a consiliului local, respectiv de hotărâre a Consiliului General al Municipiului București de aprobare a PUZ nu pot fi introduse amendamente de către consilierii locali cu privire la conținutul tehnic al documentației de urbanism, respectiv piese scrise și desenate, baze de date asociate, avizată și supusă aprobării, care este de natură tehnică și are un caracter integrat.
(8) Reglementările urbanistice devin norme obligatorii pentru emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire pentru toate imobilele.
(9) După aprobarea prin hotărâre a consiliului local, programul de investiții și planul de acțiune pentru implementarea PUZ devin obligatorii pentru inițiatori, autoritățile administrației publice locale, persoanele fizice și juridice, precum și alte organisme implicate.
(10) Prevederile PUZ sunt aplicabile până la actualizarea sau modificarea acestora printr-o altă documentație de urbanism de rang egal sau superior. Valabilitatea PUZ se extinde de drept până la finalizarea implementării proiectelor pentru care procedura de autorizare a început în timpul perioadei de valabilitate.
(11) Prin hotărârea de aprobare a planului urbanistic zonal poate fi stabilit un termen de valabilitate al acestuia, în raport cu obiectivele de dezvoltare urbană urmărite. În lipsa unei prevederi exprese, planul urbanistic zonal rămâne aplicabil până la modificarea, actualizarea sau abrogarea sa printr-o documentație de urbanism de același rang sau de rang superior, potrivit legii.
(12) Expirarea termenului de valabilitate nu afectează investițiile pentru care, până la data expirării, a fost inițiată în condițiile legii procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții, acestea fiind finalizate în baza reglementărilor urbanistice care au stat la baza autorizării.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul VI Planificarea dezvoltării locale durabile și reglementarea urbanistică a teritoriului la nivel local › Secţiunea a 4-a Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național
Articolul 77
Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național
(1) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național este documentația de urbanism ce are ca obiect stabilirea măsurilor de protejare și valorificare a patrimoniului construit, a condițiilor de autorizare a lucrărilor de construire și a planurilor de acțiune pentru zone cu resurse patrimoniale culturale și/sau naturale de importanță națională, denumite zone protejate de interes național, instituite prin documentații de urbanism de nivel superior.
(2) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național poate fi elaborat în mod opțional, la inițiativa autorităților publice centrale sau autorităților publice locale interesate, pentru:
a) monumente istorice de importanță națională și zonele de protecție ale acestora;
b) peisajele culturale sau ariile naturale protejate sau părți ale acestora, instituite și delimitate ca atare prin documentațiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism;
c) zonele de dezvoltare durabilă stabilite prin planurile de management pentru ariile naturale protejate de interes național.
(3) În interiorul zonei protejate de interes național delimitate sau evidențiate prin intermediul planului urbanistic pentru zone protejate de interes național pot fi inițiate documentații de urbanism numai de către autoritățile publice locale, inclusiv la solicitarea persoanelor fizice și juridice private, cu respectarea prevederilor privind negocierea, reglementate de art. 63 alin. (4).
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul VI Planificarea dezvoltării locale durabile și reglementarea urbanistică a teritoriului la nivel local › Secţiunea a 5-a Regulamente locale de urbanism
Articolul 78
Regulamentul local de urbanism
(1) Regulamentul local de urbanism este parte integrantă din planurile urbanistice generale și planurile urbanistice zonale.
(2) Regulamentul local de urbanism cuprinde și detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum și de amplasare, dimensionare și realizare a volumelor construite, amenajărilor și plantațiilor, materiale și culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza studiilor de fundamentare.
(3) Prevederile regulamentului local de urbanism sunt diferențiate în funcție de unitatea teritorială de referință, zona sau subzona vizată.
(4) Regulamentul local de urbanism este piesa de bază în aplicarea PUG și PUZ, care detaliază sub formă de prescripții reglementările urbanistice, limitele și interdicțiile de urbanism propuse.
(5) În zonele propuse pentru dezvoltare imobiliară și în zonele ce urmează a fi urbanizate, regulamentul local de urbanism poate stabili limitări constând în reglementarea amplasamentului planificat și a caracteristicilor generale ale lucrărilor publice de căi de comunicații, echipamente publice și dotărilor de interes general și a spațiilor verzi care urmează a fi create sau modificate, prin delimitarea terenului necesar pentru acestea și impunerea unui procent minim din suprafața unui/unei teren/zone care să fie alocat(ă) pentru acestea.
(6) Regulamentul local de urbanism conține în mod obligatoriu dispoziții aplicabile la nivelul parcelelor cadastrale pentru:
a) constituirea și/sau extinderea rețelei de infrastructuri verzi-albastre;
b) asigurarea accesului la infrastructura de transport public și la rețeaua de stații de încărcare rapidă și/sau stații de redresare;
c) reguli și măsuri pentru siguranța rutieră în conformitate cu concluziile studiului pentru infrastructura de transport.
Articolul 79
Prevederi specifice pentru zonele urbane și zonele rurale funcționale
(1) Prin regulamentul local de urbanism se vor stabili condițiile specifice pentru reglementarea funcțională echilibrată în vederea asigurării accesului facil al tuturor locuitorilor din zonele urbane funcționale și din zonele rurale funcționale la infrastructura de transport public și la principalele funcțiuni de interes public.
(2) În aplicarea alin. (1), regulamentul local de urbanism aferent PUZ sau PUG din zonele urbane și zonele rurale funcționale va conține dispoziții specifice privind distanțele minime dintre parcelele pe care se pot autoriza locuințe și parcelele pe care se vor autoriza funcțiunile de interes public.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul VI Planificarea dezvoltării locale durabile și reglementarea urbanistică a teritoriului la nivel local › Secţiunea a 6-a Studii de fundamentare
Articolul 80
Studii de fundamentare
(1) Studiile de fundamentare sunt lucrări de specialitate prin care se realizează analize și propuneri de soluționare a problemelor teritoriului și localităților, pe domenii, rezultatele acestora având drept scop susținerea propunerilor de reglementare a modului de dezvoltare a unităților administrativ-teritoriale, care se formulează prin documentația de bază și a politicilor și proiectelor prin care documentațiile se operaționalizează.
(2) Studiile de fundamentare se realizează anterior sau concomitent cu elaborarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism și trebuie să prezinte concluzii pe bază de analiză de date actualizate, cu o vechime de maximum 3 ani față de data elaborării.
(3) Prin excepție de la alin. (2), pot fi folosite studii, cercetări și proiecte mai vechi de 3 ani numai în situația în care elaboratorul documentației de urbanism confirmă că informațiile nu și-au pierdut valabilitatea.
(4) Categoriile de informații necesare elaborării/actualizării planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism care se culeg permanent și se integrează în Observatorul Teritorial Național se stabilesc prin ordin al ministrului responsabil cu amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul I Dispoziții cu privire la amenajarea teritoriului și urbanism › Capitolul VI Planificarea dezvoltării locale durabile și reglementarea urbanistică a teritoriului la nivel local › Secţiunea a 7-a Proiectul urbanistic de detaliu
Articolul 81
Proiectul urbanistic de detaliu
(1) Proiectul urbanistic de detaliu, denumit în continuare PUD, este instrumentul de proiectare urbană cu caracter de detaliere specifică prin care se asigură condițiile de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară a unuia sau mai multor obiective de investiții, în vederea corelării cu funcțiunea predominantă și cu vecinătățile imediate.
(2) Prin PUD se studiază și se detaliază următoarele elemente cuprinse în planurile de urbanism:
a) relațiile funcționale și estetice cu vecinătatea, respectiv înscrierea edificabilului maxim și tratarea lui arhitectural-volumetrică în raport cu cadrul construit și natural limitrof;
b) compatibilitatea funcțiunilor și conformarea clădirilor, construcțiilor, amenajărilor și plantațiilor;
c) căile de acces și circulațiile auto și pietonale, inclusiv modalitatea de racordare la drumurile publice, corelate cu caracteristicile arterelor de circulație și volumelor de trafic din zonă;
d) conformarea și amplasarea dotărilor, locuri de parcare necesare, platforme pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere, locuri de joacă, parcuri, scuaruri, terenuri de sport;
e) restricțiile și/sau interdicțiile parțiale sau permanente generate de zone de protecție sau de siguranță, pentru investițiile publice propuse în zonă;
f) circulația juridică a terenurilor în raport cu investițiile publice propuse în zonă.
(3) PUD se elaborează numai pentru detalierea amănunțită a prevederilor stabilite prin PUG sau PUZ sau pentru dezvoltarea de investiții în domeniul energiei regenerabile aflate în intravilanul unităților administrativ- teritoriale, în cazul în care funcțiunea respectă funcțiunea stabilită prin documentația de rang superior.
Articolul 82
Situații privind inițierea PUD
(1) Prin excepție de la prevederile art. 81 alin. (3), modificarea reglementărilor aprobate prin documentații de urbanism de nivel superior printr-un proiect urbanistic de detaliu în limitele prevăzute de prezentul cod se poate iniția numai în următoarele condiții:
a) în cazul terenurilor cu geometrie neregulată și în interiorul cărora nu pot fi acomodate suprafețe cu geometrii regulate;
b) condițiile minime de construibilitate ale parcelei, reglementate prin documentațiile de urbanism privind suprafața terenului și/sau frontul stradal, nu sunt îndeplinite, iar diferențele sunt sub limita unei abateri de 10% față de valorile minime stabilite;
c) pentru necesitatea acoperirii de calcane și/sau alinierea la cornișe existente;
d) în zonele sau cazurile particulare stabilite prin prescripțiile generale sau specifice din regulamentele de urbanism locale aferente PUG sau PUZ în vigoare;
e) pentru extinderea clădirilor publice existente în vederea conformării la reglementările tehnice în vigoare ce necesită modificarea reglementării aprobate;
f) pentru stabilirea modului de amplasare și conformare a stațiilor de metrou, dacă nu a fost stabilit printr-un plan urbanistic zonal;
g) pentru stabilirea modului de amplasare și conformare a punctelor de trecere a frontierei;
h) pentru amenajarea și sistematizarea intersecțiilor străzilor de categoria a III-a și a IV-a existente și intersecțiilor dintre acestea, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare, și în baza concluziilor studiului pentru infrastructura de transport.
(2) PUD poate modifica reglementări aprobate prin documentații de urbanism de nivel superior, exclusiv cu privire la:
a) amplasarea clădirilor față de aliniament, față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor, amplasarea clădirilor pe aceeași parcelă, atunci când sunt necesare detalieri privind încadrarea în morfologia existentă, când condițiile de amplasare sau de fundare sunt dificile, precum și atunci când condițiile minime de construibilitate ale parcelei stabilite prin documentații de urbanism nu sunt îndeplinite;
b) indicatorii urbanistici, după cum urmează:
(i) mărirea procentului de ocupare al terenului - POT și/sau a coeficientului de utilizare al terenului - CUT cu cel mult 20% față de parametrii maximi admiși, o singură dată, exclusiv pentru asigurarea suprafeței construite la sol sau desfășurate necesare acoperirii calcanelor vizibile, pentru alinierea la cornișe existente pe parcelele adiacente celei pe care se propune investiția, în vederea realizării unor accente pentru parcelele de colț, punerii în valoare a unui capăt de perspectivă, pentru parcelele care constituie frontul unei străzi de categoria I și II, prevăzute la art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și în cazurile necesare sau pentru asigurarea și conformarea la cerințele fundamentale de calitate și/sau la reglementările tehnice în vigoare;
(ii) mărirea înălțimii maxime admise exprimate în metri și sau a regimului de înălțime, în funcție de necesitatea de a acoperi calcane vizibile sau de alinierea la cornișe existente pe parcelele adiacente celei pe care se propune investiția, în vederea realizării unor accente pentru parcelele de colț, punerii în valoare a unui capăt de perspectivă, pentru parcelele care constituie frontul unei străzi de categoria I și II, prevăzute la art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și în cazurile necesare pentru asigurarea spațiilor necesare implementării sistemelor și echipamentelor de producere a energiei alternative și creșterea performanței energetice;
(iii) mărirea justificată a procentului de ocupare al terenului - POT și/sau a coeficientului de utilizare al terenului - CUT cu cel mult 20% față de parametrii maximi admiși, și/sau a regimului de înălțime cu maxim un nivel în plus, o singură dată, cu excepția zonelor protejate, pentru clădiri publice noi sau pentru extinderea clădirilor publice existente, pentru respectarea reglementărilor tehnice în vigoare;
c) modificarea regimului de construire izolat, cuplat, înșiruit, respectiv continuu sau discontinuu, cu excepția amplasării în zone construite protejate sau de protecție a monumentelor istorice, numai atunci când condițiile minime de construibilitate ale parcelei reglementate prin documentații de urbanism nu sunt îndeplinite;
d) o singură parcelare, în maximum 12 loturi destinate locuințelor individuale și funcțiunilor conexe, cu respectarea următoarelor condiții cumulative:
(i) preluarea prevederilor PUG sau PUZ referitoare la caracteristicile parcelelor și reglementărilor în vederea construirii;
(ii) parcelele rezultate au acces la un drum existent și/sau reglementat printr-o documentație de urbanism.
(3) PUD se elaborează pentru obiective de investiții propuse pe o parcelă, indiferent de suprafață sau în limita suprafețelor stabilite prin PUG sau prin PUZ. Prin excepție, se poate realiza și pe mai multe parcele limitrofe în cazul în care natura și funcțiunea investiției propuse o impune și/sau dacă regimul juridic al acestora nu permite alipirea acestora.
(4) Obligativitatea elaborării proiectului urbanistic de detaliu și a obținerii avizului tehnic al arhitectului-șef se menționează în certificatul de urbanism pentru construire/desființare pentru construcții.
Articolul 83
Etapele de elaborarea a PUD
(1) PUD se elaborează ca studiu de specialitate în cadrul etapei de autorizare a construirii și este întocmit la solicitarea beneficiarului de specialiști atestați de către Registrul Urbaniștilor din România.
(2) Elaborarea, avizarea și aprobarea proiectului urbanistic se realizează în cadrul procedurii de autorizare a lucrărilor de construire, pe baza certificatului de urbanism obținut pentru autorizarea construirii, și presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) inițierea proiectului urbanistic de detaliu ca urmare a îndeplinirii condițiilor necesare pentru modificarea reglementărilor aprobate, menționate la art. 82 alin. (1);
b) elaborarea proiectului urbanistic de detaliu în cel puțin doua variante preliminare. Variantele preliminare vor studia soluții alternative de amplasament;
c) analizarea variantelor preliminare și stabilirea soluției optime în cadrul comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism;
d) elaborarea PUD în forma stabilită ca urmare a observațiilor comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism;
e) avizarea PUD de către entitățile avizatoare membre în cadrul comisiei de acord unic și de către entitățile avizatoare care emit avize independent de comisia de acord unic;
f) avizarea proiectului urbanistic de detaliu prin avizul tehnic al arhitectului-șef și promovarea spre aprobare prin dispoziție de primar;
g) continuarea procedurii de autorizare a lucrărilor de construire.
Articolul 84
Avizarea proiectului urbanistic de detaliu
(1) PUD se analizează obligatoriu în cadrul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism și se avizează de către arhitectul-șef.
(2) În lipsa existenței structurilor de specialitate sau în situația ocupării funcției de arhitect-șef de către o persoană fără studii universitare sau postuniversitare de specialitate, avizul tehnic al arhitectului-șef va fi emis de către structurile responsabile cu urbanismul din cadrul consiliilor județene, zonelor metropolitane sau de către arhitectul-șef al unității administrativ-teritoriale asociate în consorțiu administrativ.
(3) Pentru avizarea și aprobarea proiectului urbanistic de detaliu, se vor obține și utiliza aceleași avize și acorduri necesare și în cadrul documentației de autorizare a construirii, cu excepția celor care se emit strict pentru autorizarea construirii.
(4) Avizarea proiectului urbanistic de detaliu se realizează prin comisia de acord unic de la nivel local prevăzută de prezentul cod, inclusiv de instituțiile din SNAOPSN pentru situațiile în care zona proiectată este situată în proximitatea imobilelor cu caracter special și/sau în perimetrele/zonele de protecție a acestora, stabilite prin documentațiile de amenajare a teritoriului și/sau de urbanism, sau în condițiile prevăzute de art. 97 alin. (2) din prezentul cod.
(5) Avizul tehnic al arhitectului-șef se emite în termen de maximum 15 zile de la depunerea documentației complete și corecte.
Articolul 85
Aprobarea PUD
(1) PUD se aprobă prin dispoziția emisă de către primarul comunei/orașului/municipiului/sectorului municipiului București sau de către primarul general al municipiului București/ președintele consiliului județean, după caz, în maximum 15 zile calendaristice de la emiterea avizului arhitectului-șef, pe baza acordului unic eliberat de către comisiile pentru acord unic de la nivel local și a avizelor instituțiilor din SNAOPSN.
(2) Președintele consiliului județean aprobă PUD, cu avizul prealabil al primarului localităților interesate, doar în cazul în care teritoriul reglementat implică cel puțin două unități administrativ-teritoriale sau în lipsa existenței structurilor de specialitate sau în situația ocupării funcției de arhitect-șef de către o persoană fără studii universitare sau postuniversitare de specialitate.
(3) Proiectul urbanistic de detaliu aprobat devine parte integrantă a PUG sau a PUZ, după caz, și este valabil până la aprobarea unei documentații de urbanism sau a unui nou PUD.
(4) După aprobarea PUD se poate întocmi documentația tehnică în vederea obținerii autorizației de construire.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul II Dispoziții comune privind avizarea, finanțarea și implementarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism › Capitolul I Avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism
Articolul 86
Avizarea integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism
(1) În vederea asigurării unui proces de avizare integrată și digitalizată pentru parcurgerea eficientă a procesului de elaborare, avizare și aprobare, documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism se avizează exclusiv pe bază de avize integrate emise la nivel central și local, fiind interzisă solicitarea altor avize și acorduri cu excepția procedurii de evaluare strategică de mediu care se realizează separat, în condițiile legislației specifice, și a procedurii de avizare de către instituțiile din SNAOPSN. În vederea avizării integrate se constituie următoarele comisii:
a) Comisia națională de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, constituită la nivel central, cu secretariatul comisiei asigurat de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor;
b) Comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, constituită la nivelul fiecărui județ, al zonei metropolitane a municipiului, orașului, având secretariatul asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectului-șef.
(2) Pe baza avizului unic integrat de la nivel central prevăzut la art. 90 și/sau a avizului de la nivel local prevăzut la art. 92, a raportului consultării publice și a actului rezultat în urma parcurgerii procedurii evaluării strategice de mediu, precum și/sau a avizelor emise de către instituțiile din cadrul SNAOPSN, după caz, se demarează procedura de aprobare a documentației supuse avizării, fără a mai fi necesare alte avize și acorduri.
(3) Obligativitatea obținerii avizelor instituțiilor din SNAOPSN va fi stabilită de către autoritățile publice abilitate să precizeze lista de avize și acorduri necesare documentațiilor de amenajarea teritoriului și a documentațiilor de urbanism, având la bază precizările aprobate prin ordin comun al instituțiilor din SNAOPSN, reglementările urbanistice în vigoare și prevederile art. 62 alin. (4).
(4) Avizul instituțiilor din SNAOPSN se emite în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației complete și care îndeplinește toate condițiile specifice de avizare.
(5) Avizul conform emis de instituțiile prevăzute la alin. (3) este obligatoriu, în forma și conținutul în care a fost emis.
(6) Avizarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și a documentațiilor de urbanism inițiate de autorități publice este scutită de orice taxe și tarife de analiză sau consultanță.
(7) Avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism care cuprind obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare se execută în regim de urgență prin reducerea termenelor de avizare cu cel puțin 50%.
(8) În cadrul procedurilor de avizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, cu excepția avizelor unice integrate, este interzisă condiționarea eliberării unui aviz sau acord solicitat de obținerea altui aviz sau acord emis de către o altă entitate. În acest sens, este interzisă invocarea procedurilor interne de avizare pentru a condiționa eliberarea unui aviz sau acord solicitat.
(9) În cadrul procedurii de avizare a documentațiilor de amenajarea teritoriului și de urbanism se interzice solicitarea de documentații și informații care nu sunt specifice domeniului vizat și care depășesc conținutul-cadru stabilit prin prezentul cod.
(10) În etapa de avizare pentru planurile urbanistice zonale sau proiectele urbanistice de detaliu inițiate de beneficiari privați, este interzisă perceperea de taxe sau tarife multiple. Taxele sau tarifele achitate în etapa de avizare la prima depunere rămân valabile, chiar dacă a fost solicitată modificarea sau completarea documentației de urbanism și trebuie reanalizată documentația după revizuire sau dacă avizele sau acordurile trebuie reconfirmate.
Articolul 87
Competența avizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism
(1) Planurile de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar și județean, planurile urbanistice generale pentru zone metropolitane, pentru municipii, orașe și comune, precum și planurile urbanistice zonale pentru zone ce conțin monumente aflate in patrimoniul mondial se avizează atât la nivel național de către comisia națională de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism pentru corelarea cu strategiile naționale și politicile publice sectoriale sau integrate, cât și la nivel local de către comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, în funcție de categoria de importanță a acestora.
(2) Prin excepție de la art. 86, planurile urbanistice zonale, altele decât cele menționate la alin. (1) al prezentului articol, se avizează de către comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, în funcție de complexitatea și specificul teritoriului reglementat.
(3) Avizarea integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism ce se elaborează pe raza unor unități administrativ-teritoriale care nu dețin structură de specialitate sau în situația ocupării funcției de arhitect-șef de către o persoană fără studii universitare sau postuniversitare de specialitate, nu fac parte dintr-o asociație de dezvoltare intercomunitară sau dintr-un consorțiu administrativ cu atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului se realizează la nivelul consiliului județean.
(4) Lista avizelor și acordurilor necesare pentru fiecare tip de documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism va fi elaborată de către ministerul responsabil cu domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și aprobată prin ordin de ministru.
Articolul 88
Comisia națională de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism
(1) Comisia națională de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism este formată din specialiști în domeniu desemnați în calitate de reprezentanți ai următoarelor instituții și autorități publice centrale, companii și societăți naționale, organizații profesionale și instituții de învățământ superior:
a) ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor;
b) ministerul de resort în domeniul culturii;
c) ministerul responsabil în domeniul transporturilor și infrastructurii, prin unitățile aflate în subordine/sub autoritate, care administrează infrastructurile de transport de interes național, respectiv Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin conform art. 87 alin. (1) din Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, cu modificările și completările ulterioare, după caz;
d) ministerul de resort în domeniul agriculturii;
e) ministerul de resort în domeniul economiei;
f) ministerul de resort în domeniul turismului;
g) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
h) Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon;
i) Administrația Națională Apele Române, prin unitățile aflate în subordine;
j) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară;
k) Registrul Urbaniștilor din România;
l) specialiști din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și arhitecturii desemnați pe baza recomandărilor asociațiilor profesionale și ale instituțiilor de învățământ superior de profil;
m) reprezentanți ai asociației arhitecților-șefi de județ.
(2) Componența comisiei naționale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism se poate completa și cu reprezentanți ai altor instituții și autorități publice centrale ori companii și societăți naționale, după caz, pe lângă cele prevăzute la alin. (1), în funcție de specificul documentației de amenajare a teritoriului sau documentației de urbanism supuse avizării, precum și, cu statut de invitați, în cazul documentațiilor cu incidență în activitatea acestora, reprezentanți ai instituțiilor din SNAOPSN interesate.
Articolul 89
Funcționarea Comisiei naționale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism
(1) Comisia națională de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism este condusă și convocată de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Membrii comisiei sunt numiți de către conducătorii instituțiilor și organismelor implicate în procesul de avizare.
(2) Regulamentul de funcționare al comisiei se elaborează de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și se aprobă prin ordin de ministru.
(3) Documentația necesară obținerii avizului integrat de la nivel central se transmite comisiei în format electronic, semnată cu semnătura electronică calificată profesională, prin încărcarea acesteia pe Platforma națională de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii, parte componentă din Observatorul Teritorial Național, la care au acces toți membrii comisiei. Până la operaționalizarea platformei, documentația se transmite prin poșta electronică tuturor membrilor comisiei.
(4) Comisia națională de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism lucrează în plen, în format fizic la sediul ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor sau online, și adoptă decizii cu respectarea avizelor/acordurilor/punctelor de vedere eliberate de instituțiile avizatoare.
(5) În termen de maximum 60 de zile calendaristice de la înregistrarea documentației, membrii comisiei naționale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism analizează documentația depusă și transmit condițiile specifice de avizare.
(6) Avizul unic integrat de la nivel național se emite în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației complete și care îndeplinește toate condițiile de avizare specifice formulate de fiecare membru al comisiei naționale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, în raport cu atribuțiile instituțiilor, respectiv organizațiilor sau organismelor pe care le reprezintă.
(7) În cazul în care documentația de amenajarea teritoriului sau de urbanism depusă spre avizare este incompletă, necesită clarificări tehnice sau modificări, în termenul prevăzut la alin. (8), autoritățile și instituțiile publice centrale, locale și alte entități emitente de avize și acorduri au obligația de a transmite solicitantului, o singură dată, toate condițiile și solicitările de modificare, completare sau clarificare, printr-o singură adresă de comunicare, cu motivarea temeinică tehnică și/sau juridică a clarificărilor și modificărilor ori completărilor solicitate.
(8) Completările solicitate de către instituțiile avizatoare prin intermediul comisiei naționale de avizare integrată se depun în termen de maximum 6 luni. În cazul depășirii termenului, documentația va primi aviz negativ, fiind necesară redepunerea acesteia spre avizare.
(9) Pentru avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism de către toate entitățile emitente de avize și acorduri, se interzice:
a) condiționarea emiterii avizelor sau acordurilor de obținerea prealabilă a altor avize sau acorduri, cu excepția avizului de inițiere și a avizului arhitectului-șef. Avizele și acordurile se solicită concomitent de la toți avizatorii, iar informațiile și condiționalitățile din acestea se introduc prin grija proiectantului și a beneficiarului în documentație, pentru ca soluția finală ce va fi propusă spre aprobare să îndeplinească toate condițiile impuse de avizatori;
b) solicitarea de documente sau informații care excedează studiilor de fundamentare sectoriale specifice și conținutul-cadru al documentațiilor de amenajarea teritoriului și al celor de urbanism, stabilite prin metodologiile de elaborare a documentațiilor de amenajarea teritoriului și de urbanism, emise în aplicarea legii, aprobate prin ordin al ministrului responsabil cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului;
c) impunerea unor cerințe sau soluții care nu au legătură cu obiectul de reglementare sau cu gradul de detaliere al informațiilor specifice tipului de documentații de amenajare a teritoriului sau de urbanism.
Articolul 90
Avizul unic integrat al comisiei naționale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism
(1) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor emite avizul unic integrat de la nivel central în baza și cu respectarea punctelor de vedere favorabile exprimate de instituțiile participante și a avizelor de la SNAOPSN, consemnate în procesul-verbal al ședinței comisiei naționale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.
(2) Avizul unic integrat nu poate fi emis în lipsa avizelor/acordurilor instituțiilor din SNAOPSN sau în situația în care una sau mai multe instituții din SNAOPSN au exprimat dezacordul cu privire la avizarea unică integrată a documentației.
(3) La solicitarea instituțiilor din SNAOPSN și în situația în care sunt afectate interesele de securitate națională, comisia națională de avizare integrată, în baza analizei efectuate, consemnată în procesul-verbal al ședinței, poate solicita ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor emiterea avizului nefavorabil.
Articolul 91
Comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism
(1) Comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism este formată din reprezentanți ai următoarelor instituții și organisme interesate:
a) consiliul județean și/sau local al unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se elaborează documentația de amenajare a teritoriului sau documentația de urbanism, după caz, prin arhitectul-șef;
b) zona metropolitană sau zona urbană funcțională prin arhitectul-șef al unităților administrativ-teritoriale pe raza căreia se elaborează documentația de amenajare a teritoriului sau documentația de urbanism, după caz;
c) unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se elaborează documentația de amenajare a teritoriului sau documentația de urbanism, după caz, prin arhitectul-șef al unității administrativ-teritoriale;
d) ministerul responsabil în domeniul transporturilor și infrastructurii, prin reprezentanții unităților aflate în subordinea/sub autoritatea Ministerului care administrează infrastructurile de transport de interes național implicate, respectiv Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin conform art. 87 alin. (1) din Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, cu modificările și completările ulterioare, după caz;
e) Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații - ANCOM;
f) Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate;
g) direcția silvică;
h) direcția agricolă județeană;
i) filiala teritorială a Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare;
j) Administrația Națională Apele Române, prin unitățile aflate în subordine;
k) Inspectoratul pentru situații de urgență județean/ Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii“ București - Ilfov;
l) direcția județeană sau a municipiului București de învățământ preuniversitar;
m) direcția de sănătate publică;
n) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate imobiliară, prin oficiile teritoriale;
o) administratorul ariei naturale protejate;
p) operatorul regional sau local, după caz, al serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare;
q) operatorii de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale, prin structurile regionale sau locale, după caz;
r) alți operatori de servicii de utilități publice și operatori din domeniul energiei electrice și gazelor naturale;
s) operatorii serviciului de iluminat public;
t) operatorii serviciului de apă, apă uzată și canalizare.
(2) Componența comisiei locale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism se poate completa și cu reprezentanți ai altor instituții ori societăți/companii naționale pe lângă cele prevăzute la alin. (1), după caz, în funcție de documentația de amenajare a teritoriului sau documentația de urbanism supusă avizării, precum și, cu statut de invitați, în cazul documentațiilor cu incidență în activitatea acestora, reprezentanți ai instituțiilor din SNAOPSN interesate.
(3) Comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism de la nivel județean preia competența de avizare a documentațiilor de urbanism unde nu este constituită comisia locală de avizare integrată.
(4) Comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism de la nivel județean asigură avizarea integrată la nivelul comunelor, orașelor, cu excepția zonelor metropolitane constituite și a municipiilor.
(5) Comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism de la nivel metropolitan se constituie la nivelul municipiului polarizator și asigură avizarea integrată a tuturor unităților administrativ-teritoriale din zona metropolitană.
(6) La ședințele de avizare organizate în condițiile alin. (3) este obligatorie participarea reprezentantului autorității administrației publice locale inițiatoare a documentației de urbanism.
Articolul 92
Funcționarea comisiei locale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism
(1) Comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism este condusă și convocată de către arhitectul-șef. Membrii comisiei sunt numiți de către conducătorii instituțiilor și organismelor implicate în procesul de avizare.
(2) Regulamentul de funcționare al comisiei se elaborează de către structura de specialitate condusă de către arhitectul-șef și se aprobă prin hotărâre a consiliului local/județean sau hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.
(3) Comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism lucrează în plen, în format fizic la sediu sau online, și adoptă decizii pe baza exprimării punctului de vedere al membrilor comisiei.
(4) Pentru activitatea prestată, membrii comisiei au drept la indemnizație de ședință, al cărei cuantum se stabilește prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București/județean.
(5) Documentația necesară obținerii avizului integrat de la nivel local se transmite comisiei în format electronic, semnată cu semnătură electronică calificată obținută în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2020, prin încărcarea acesteia pe Platforma națională de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii la care au acces toți membrii comisiei. Până la operaționalizarea platformei, documentația se transmite prin poșta electronică tuturor membrilor comisiei.
(6) În termen de maximum 60 de zile calendaristice de la înregistrarea documentației, membrii comisiei locale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism analizează documentația depusă și transmit condițiile specifice de avizare.
(7) În cazul în care documentația depusă este incompletă, necesită clarificări tehnice sau modificări, ca urmare analizei în comisia de avizare integrată, i se vor transmite solicitantului, o singură dată, toate condițiile specifice de avizare solicitate de membrii comisiei, într-un act de comunicare integrat.
(8) Avizul unic integrat de la nivel local se emite în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației complete și care îndeplinește toate condițiile specifice de avizare formulate de fiecare membru al comisiei locale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, în raport cu atribuțiile instituțiilor, respectiv organizațiilor sau organismelor pe care le reprezintă.
(9) Avizul unic integrat se emite pe baza procesului-verbal al ședinței comisiei locale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, care este semnat de fiecare membru în parte și în care se consemnează votul și observațiile membrilor, devenind anexă a acestuia. Avizul unic integrat se semnează de către secretariatul comisiei și arhitectul-șef menționat la alin. (1).
(10) În termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod, autoritățile administrației publice locale organizează comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.
Articolul 93
Avizarea tacită
(1) Participarea membrilor în cadrul comisiei de avizare integrată și transmiterea punctului de vedere sunt obligatorii. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, se consideră că acordul tacit a fost exprimat asupra documentației de urbanism supuse avizării.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică instituțiilor din SNAOPSN, al căror acord/aviz/punct de vedere este obligatoriu în vederea emiterii avizului unic. În cazul depășirii termenului impus pentru exprimarea punctului de vedere, instituțiile din SNAOPSN notifică comisiile de avizare integrată în timp util cu privire la perioada necesară eliberării unui răspuns.
(3) Pentru entitățile avizatoare care nu au reprezentanți în comisia de avizare integrată, în situația neemiterii solicitărilor de clarificare, modificare sau completare sau a avizelor cu sau fără condiții sau a adresei de respingere în termenele prevăzute de prezentul cod, documentația depusă se consideră completă și corectă, iar avizele se consideră a fi acordate tacit. Avizele eliberate după invocarea acordării tacite de către beneficiar nu produc efecte juridice.
(4) În situațiile prevăzute la alin. (3), în care avizele se consideră a fi acordate tacit, beneficiarii continuă procedura de aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului sau de urbanism, iar structurile de specialitate ale autorităților publice centrale sau locale supun spre aprobare documentațiile beneficiarilor, pe baza dovezii înregistrării inițiale a documentației, respectiv a completării, modificării, clarificării acesteia, după caz, precum și a unei declarații pe propria răspundere prin care beneficiarul declară că nu a fost primită solicitarea de clarificare, completare sau modificare, nu a fost eliberat aviz cu sau fără condiții ori nu a fost eliberată adresa de respingere, după caz, înaintea împlinirii termenelor.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3), documentațiile depuse spre avizare la instituțiile din SNAOPSN nu pot fi considerate ca fiind complete și conforme în situația neemiterii solicitărilor de clarificare, modificare sau completare sau a avizelor cu sau fără condiții sau a adresei de respingere, iar avizele de la aceste instituții nu pot fi considerate ca fiind emise la împlinirea termenelor reglementate prin proceduri specifice, prin avizare tacită.
(6) Avizul de inițiere, avizele și acordurile emise în cadrul aceleași proceduri de elaborare sau actualizare a documentației de amenajare a teritoriului sau de urbanism își mențin valabilitatea de la momentul emiterii până la aprobarea documentației respective în condițiile legii, indiferent de termenele stabilite prin proceduri interne ale avizatorilor.
(7) Emitenții de avize/acorduri au obligația să transmită avizele/acordurile către beneficiar, prin mijloace electronice, în ziua eliberării.
(8) În situația în care se solicită reconfirmare, avizele și acordurile obținute se vor reconfirma în termen de maximum 5 zile lucrătoare de către entitățile emitente în situațiile în care nu există modificări ale soluției tehnice avizate inițial. În lipsa unui răspuns în termenul menționat se va considera că nu există nicio obiecție din partea entităților emitente, iar avizul sau acordul se consideră reconfirmat.
(9) Avizul de inițiere și avizul arhitectului-șef nu pot fi considerate ca fiind emise tacit.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul II Dispoziții comune privind avizarea, finanțarea și implementarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism › Capitolul II Inițiativa elaborării/actualizării/modificării documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism
Articolul 94
Inițiativa elaborării documentațiilor de urbanism
(1) Inițiativa elaborării/modificării/actualizării integrale a planurilor urbanistice generale și a planurilor urbanistice zonale aparține autorităților administrației publice locale.
(2) Prin excepție de la alin. (1), inițiativa elaborării planurilor urbanistice zonale pentru zone protejate de interes național poate aparține și ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor sau ministerului responsabil în domeniul culturii.
(3) Inițiativa elaborării planului urbanistic pentru zone protejate de interes local aparține consiliului local.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), inițiativa elaborării planurilor urbanistice zonale pentru zone care nu se referă la zone protejate de interes național sau local definite conform art. 182, precum și a planurilor urbanistice zonale pentru detalierea reglementărilor din Planul urbanistic general, în condițiile art. 66, poate aparține și persoanelor fizice sau juridice interesate.
Articolul 95
Actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism
(1) Actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se poate realiza prin documentații de amenajare a teritoriului și prin documentații de urbanism de rang identic, urmând procedura aplicabilă elaborării acestor documentații.
(2) Pentru documentațiile aprobate, asupra cărora au intervenit modificări privind imobilele, interdicțiile și restricțiile aferente, respectiv cu privire la activitățile instituțiilor din SNAOPSN, autoritățile publice locale au obligativitatea de a ține cont de aceste modificări la momentul eliberării certificatelor de urbanism și stabilirii avizelor necesare pentru documentații de urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții, dacă acestea au fost comunicate pe cale oficială de către instituțiile respective.
(3) Actualizarea documentațiilor de urbanism este obligatorie în situația în care, ulterior aprobării lor, au intervenit modificări legislative semnificative care fac inoperante reglementările documentațiilor de urbanism respective.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul II Dispoziții comune privind avizarea, finanțarea și implementarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism › Capitolul III Informarea și consultarea publicului cu privire la activitățile de amenajare a teritoriului și activitățile de urbanism
Articolul 96
Informarea și consultarea publicului
(1) Informarea și consultarea publicului se asigură în toate fazele proceselor de inițiere, elaborare/actualizare/modificare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, inclusiv a proiectelor urbanistice de detaliu, și este parte integrantă a procedurii de inițiere elaborare/actualizare/ modificare, avizare și aprobare a acestora.
(2) Informarea și consultarea publicului se realizează în mod obligatoriu în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare, actualizare și modificare a documentației de amenajare a teritoriului și a documentației de urbanism:
a) etapa pregătitoare - informare;
b) etapa de documentare și elaborare a studiilor de fundamentare - consultare;
c) etapa elaborării propunerilor supuse procesului de avizare - consultare;
d) etapa aprobării propunerii finale - informare.
(3) Prin excepție de la prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, informarea și consultarea publicului se realizează pe perioada elaborării și avizării documentației, conform dispozițiilor prezentului cod.
(4) Documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism aprobate fără respectarea dispozițiilor legale privind participarea publicului sunt lovite de nulitate.
Articolul 97
Responsabilitatea asigurării participării publicului
(1) Responsabilitatea asigurării participării publicului în procesul de inițiere, elaborare/actualizare/modificare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism revine autorităților administrației publice ce dețin competențe privind inițierea, elaborarea/modificarea/ actualizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism.
(2) În cazul documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism elaborate de către unități administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitare, responsabilitatea prevăzută la alin. (1) revine fiecărei unități administrativ-teritoriale din cadrul asociației de dezvoltare intercomunitară prin intermediul autorităților administrației publice locale competente sau prin intermediul asociațiilor de dezvoltare intercomunitare, conform statutului.
(3) Derularea proceselor participative poate fi realizată prin intermediul centrelor de expertiză în amenajarea teritoriului și de urbanism.
Articolul 98
Informarea publicului
(1) Informarea publicului este activitatea prin intermediul căreia autoritățile administrației publice pun la dispoziția publicului, prin publicare, cel puțin următoarele:
a) obiectivele dezvoltării economico-sociale și de mediu privind amenajarea teritoriului și dezvoltarea urbanistică a unităților administrativ-teritoriale;
b) conținutul strategiilor de dezvoltare teritorială și al documentațiilor de urbanism care urmează a fi supuse aprobării, precum și al documentațiilor aprobate;
c) conținutul integral al documentațiilor de amenajare a teritoriului și al documentațiilor de urbanism, cuprinzând în mod obligatoriu toate piesele scrise și desenate ce compun documentațiile de amenajare a teritoriului sau documentațiile de urbanism, certificatul de urbanism, studiile de fundamentare, avizele și acordurile emise;
d) rezultatele informării publicului;
e) hotărârile de aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului sau a documentațiilor de urbanism.
(2) La solicitarea persoanelor afectate, autoritățile administrației publice pun la dispoziție inclusiv certificatul de urbanism, studiile de fundamentare, avizele și acordurile emise, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE Regulamentul general privind protecția datelor, cu modificările ulterioare, și a Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulament general privind protecția datelor), și fără a se aduce atingere restricțiilor impuse de legislația în vigoare privind secretul comercial și industrial, proprietatea intelectuală, protejarea interesului public și privat, garantarea și protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice cu privire la dreptul la viață intimă, familială și privată.
(3) Informarea publicului se realizează în toate cazurile de către fiecare unitate administrativ-teritorială implicată.
(4) Informarea publicului se realizează și prin intermediul Platformei naționale de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii.
(5) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică documentațiilor de urbanism care conțin informații clasificate inițiate de către instituțiile SNAOPSN.
Articolul 99
Consultarea publicului
Consultarea publicului este activitatea autorităților publice centrale și locale prin intermediul căreia se realizează colectarea și luarea în considerare a opțiunilor și opiniilor publicului exprimate în procesul de elaborare/actualizare/modificare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism.
Articolul 100
Metodologia de informare și consultare a publicului
Informarea și consultarea publicului se desfășoară diferențiat, în funcție de impactul și complexitatea documentației de amenajare a teritoriului și a documentației de urbanism, potrivit metodologiei stabilite de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul II Dispoziții comune privind avizarea, finanțarea și implementarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism › Capitolul IV Evaluarea strategică de mediu
Articolul 101
Evaluarea strategică de mediu
(1) Evaluarea strategică de mediu a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism reprezintă o etapă în procesul de elaborare și avizare a documentațiilor, care se realizează în timpul pregătirii documentațiilor și se finalizează înainte de aprobarea acestora.
(2) Se supun evaluării strategice de mediu:
a) elaborarea, actualizarea și modificarea PATJ/PATZ/PATIC;
b) elaborarea, actualizarea și modificarea PUG/PUGZM;
c) elaborarea, actualizarea și modificarea PUZ.
(3) Nu se supun evaluării strategice de mediu îndreptările de eroare materială sau modificările simplificate ale planurilor urbanistice zonale pentru realizarea unor investiții publice punctuale, acestea intrând sub incidența evaluării impactului asupra mediului.
(4) Pe baza evaluării strategice de mediu și a studiilor de fundamentare sectoriale se vor identifica și propune măsuri privind creșterea calității aerului, măsuri de limitare a permeabilizării solului, de gestionare a apelor provenite din inundații pluviale, de reducere a debitelor și debitelor de scurgere, de tratare a apelor pluviale și, dacă este posibil, valorificarea sub forma peisagistică. Aceste măsuri pot fi fie preventive, precum obligația de infiltrare a apei pluviale la sursă, precum determinarea unui prag maxim de permeabilizare a solului și altele asemenea, fie curative, construirea unor structuri de reținere/restituire, utilizarea de soluții bazate pe natură care contribuie atât la creșterea biodiversității, cât și la reducerea insulelor de căldură urbană.
Articolul 102
Evitarea duplicării evaluării impactului asupra mediului
(1) Evaluarea strategică de mediu pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și pentru documentațiile de urbanism elaborate la nivel regional, județean sau local, care sunt parte integrantă din documentațiile elaborate la nivel național, regional, județean sau local, după caz, care au făcut deja obiectul evaluării strategice de mediu, va ține cont de rezultatele acestei evaluări în scopul evitării duplicării.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică potrivit legii speciale privind evaluarea strategică de mediu.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul II Dispoziții comune privind avizarea, finanțarea și implementarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism › Capitolul V Finanțarea activităților de amenajare a teritoriului și a activităților de urbanism
Articolul 103
Finanțarea activităților de amenajare a teritoriului și a activităților de urbanism
(1) Activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism, prevăzute în prezentul cod, reprezintă acțiuni multianuale și se finanțează din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale, din bugetul de stat în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate anual cu această destinație, în legea bugetară anuală și din venituri proprii, prin ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, precum și din venituri proprii ale persoanelor juridice și fizice interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia, precum și din alte surse legal constituite sau atrase.
(2) Pentru desfășurarea unor activități comune de amenajare a teritoriului și de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile județene, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor se pot asocia sau, după caz, pot colabora, în condițiile legii, cu persoane juridice ori fizice din țară sau din străinătate în scopul atragerii de fonduri suplimentare.
(3) Activitățile de amenajare a teritoriului care cuprind obiectivele necesare satisfacerii nevoilor strategice si operative ale României cuprinse în programul de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare se finanțează cu prioritate și se realizează din bugetele alocate ordonatorilor de credite, inclusiv pe baza propunerilor de finanțare prin intermediul mecanismelor pentru interconectarea Europei privind o rețea de centre logistice din spațiul comunitar destinate sprijinirii operațiunilor, și poate beneficia de dispozițiile planurilor de acțiune și ale pachetelor de finanțare pentru mobilitate militară.
Articolul 104
Activități de amenajare a teritoriului și de urbanism finanțate de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor
(1) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor finanțează elaborarea, actualizarea și modificarea următoarelor:
a) Strategia de dezvoltare teritorială a României;
b) Politica urbană a României;
c) Planul de amenajare a teritoriului național;
d) Regulamentul general de urbanism, care reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice și economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism general, precum și a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor poate finanța în situații justificate elaborarea/actualizarea/modificarea următoarelor categorii de documentații:
a) planul de amenajare a teritoriului județean;
b) planul de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar;
c) documentații de amenajare a teritoriului și documentații de urbanism pentru zonele cu monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
d) elaborarea planurilor urbanistice pentru zone protejate;
e) elaborarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, hărți de hazard/risc în vederea prevenirii dezastrelor naturale sau industriale;
f) elaborarea și actualizarea planurilor urbanistice generale și a planurilor urbanistice zonale privind reglementarea urbanistică a litoralului Mării Negre, în condițiile art. 200.
(3) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor poate implementa programe de susținere a dezvoltării locale:
a) în vederea asigurării fondului de documentații de amenajare a teritoriului și de documentații de urbanism de la nivel local, a băncilor de date locale și a proiectelor de dezvoltare urbană integrată;
b) pentru identificarea și delimitarea așezărilor informale, stabilirea tipologiei acestora, identificarea măsurilor și soluțiilor de reglementare a acestora sau, după caz, relocare și sprijin al reconstrucției locuințelor, implementarea acțiunilor destinate îmbunătățirii condițiilor de viață a locuitorilor din așezările informale.
(4) Metodologiile de fundamentare a alocărilor de la bugetul de stat, introducerea în program, derularea, implementarea, finanțarea, modalitatea de transfer al fondurilor de la bugetul de stat, monitorizarea utilizării sumelor în programul multianual privind finanțarea elaborării și/sau actualizării planurilor urbanistice generale, planurilor urbanistice zonale pentru zonele costiere și sectoarele de plajă, a regulamentelor locale de urbanism, precum și a documentațiilor prevăzute la art. 200 alin. (3), precum și criteriile de prioritizare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(5) Metodologiile de fundamentare a alocărilor de la bugetul de stat, introducerea în program, derularea, implementarea, finanțarea, modalitatea de transfer al fondurilor de la bugetul de stat, monitorizarea utilizării sumelor, în programele multianuale de realizare a hărților de risc pentru cutremure și alunecări de teren, precum și criteriile de prioritizare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(6) În vederea transferării sumelor alocate de la bugetul de stat, prin derogare de la prevederile art. 34 alin. (2) lit. e) și h) și alin. (3) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, pentru finanțarea activităților și programelor prevăzute la alin. (3) ale prezentului articol se încheie contracte de finanțare multianuale între ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și autoritățile administrației publice locale ale consiliilor județene, precum și cu autoritățile administrației publice locale ale municipiului București pe o perioadă de maximum 4 ani, în limita creditelor de angajament aprobate și/sau estimate cu această destinație, fără eșalonarea anuală a creditelor bugetare, care se înscriu cumulat pentru toată perioada de finanțare. Pe durata de valabilitate a contractelor de finanțare, valoarea creditelor de angajament de la bugetul de stat este egală cu valoarea creditelor bugetare.
(7) În funcție de prevederile bugetare aprobate cu această destinație în bugetul ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor prin legea bugetară anuală sau în situația în care beneficiarul notifică ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor că nu a recepționat documentația de urbanism, respectiv hărțile de risc, anterior expirării termenului prevăzut la alin. (6), durata contractelor de finanțare prevăzută la alin. (6) poate fi prelungită cu până la maximum 2 ani.
Articolul 105
Activități de amenajare a teritoriului și activități de urbanism finanțate de către autoritățile publice locale
(1) Autoritățile publice locale finanțează elaborarea, actualizarea și modificarea următoarelor documentații, potrivit competențelor legale de aprobare, cu excepția documentațiilor prevăzute la art. 200 alin. (3), care se finanțează în condițiile art. 104 alin. (4):
a) planul de amenajare a teritoriului județean și planurile de amenajare a teritoriului zonale intercomunitare;
b) planul urbanistic general, inclusiv planul urbanistic general al zonei metropolitane;
c) planurile urbanistice zonale la inițiativa autorității publice.
(2) Autoritățile publice locale au obligația să prevadă în bugetele anuale fonduri pentru elaborarea, modificarea sau actualizarea, după caz, a strategiilor integrate de dezvoltare durabilă, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor și proiectelor de urbanism, a hărților de risc natural, inclusiv a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora.
Articolul 106
Finanțarea documentațiilor de amenajare a teritoriului sau a documentațiilor de urbanism metropolitan sau intercomunitar
Finanțarea elaborării planului de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar și a planului urbanistic general al zonei metropolitane se asigură prin contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, precum și din alte surse, în condițiile legii.
Articolul 107
Activități de urbanism finanțate de persoane fizice sau juridice
Fundamentarea și elaborarea planurilor urbanistice zonale care pot fi inițiate de persoane fizice sau juridice, în condițiile art. 94 alin. (4), se finanțează de persoanele fizice sau persoanele juridice interesate.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul II Dispoziții comune privind avizarea, finanțarea și implementarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism › Capitolul VI Implementarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism
Articolul 108
Obligații privind implementarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism
(1) Documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice, instituțiile publice, precum și pentru orice persoană fizică sau juridică.
(2) Unitățile administrativ-teritoriale, prin autoritățile administrației publice locale competente, au obligația implementării planurilor de acțiuni și programelor de investiții publice aferente documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, pe domeniul proiectului pe care îl au în competență de finanțare.
(3) Unitățile administrativ-teritoriale, prin autoritățile administrației publice locale competente, au obligația includerii în buget a fondurilor necesare implementării acțiunilor și programelor de investiții publice, astfel cum au fost acestea prevăzute la alin. (2).
Articolul 109
Durata de valabilitate a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism
Pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și pentru documentațiile de urbanism nu se stabilește o durată limitată de valabilitate, acestea fiind valabile până la aprobarea unei noi documentații de rang egal sau superior modificatoare. Autoritățile administrației publice locale au obligația ca la fiecare 5 ani să verifice actualitatea și gradul de implementare a prevederilor strategice, operaționale și de reglementare ale documentațiilor și să demareze actualizarea acestora în raport cu dinamica economică, socială și de mediu și concluziile analizelor.
Articolul 110
Opozabilitatea și publicitatea documentațiilor de urbanism
(1) Planurile urbanistice și regulamentele locale de urbanism aferente acestora sunt acte administrative cu caracter normativ. Proiectul urbanistic de detaliu poate fi atât act administrativ cu caracter normativ, cât și act administrativ individual, în funcție de caracteristicile acestuia.
(2) Prevederile actelor prevăzute la alin. (1) se fac publice, inclusiv prin publicarea pe website-ul autorității administrației publice emitente și în Observatorul Teritorial Național.
(3) După aprobare, planurile urbanistice și regulamentele locale de urbanism sunt opozabile în justiție.
(4) În scopul asigurării opozabilității față de terți a reglementărilor urbanistice, în termen de 15 zile de la data aprobării prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București a documentațiilor de urbanism, primarii, prin structura de specialitate responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, sunt obligați să transmită hotărârea însoțită de un exemplar al documentației de urbanism în format electronic către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
(5) Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară procedează la notarea în cartea funciară a faptului că imobilele cuprinse în documentațiile de urbanism aprobate fac obiectul respectivelor reglementări urbanistice, precum și la preluarea informațiilor în sistemul de evidență de cadastru și publicitate imobiliară și în geoportalul INSPIRE.
(6) În termenul prevăzut la alin. (4), un exemplar al documentației de urbanism în format digital se înaintează ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor în vederea preluării acesteia în cadrul Observatorului Teritorial Național, în Platforma națională de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii.
Articolul 111
Politici, programe și proiecte pentru implementarea planurilor
(1) Aplicarea prevederilor reglementarilor urbanistice se realizează prin emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, precum și prin realizarea planurilor urbanistice zonale sau a proiectelor urbanistice de detaliu necesare, iar implementarea prevederilor operaționale ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism se realizează prin intermediul politicilor, programelor și proiectelor teritoriale.
(2) Politicile, programele și proiectele cuprinse în planul de acțiune răspund unei serii de obiective sectoriale ce se adresează principalelor disfuncționalități identificate în studiile de fundamentare și în analiza stadiului actual al dezvoltării.
(3) Politicile, programele și proiectele prevăzute la alin. (1) se structurează pe domenii si se includ în planul de acțiune aferent documentației de amenajare a teritoriului sau documentației de urbanism.
(4) Planul de acțiune conține într-o variantă sintetică, la data aprobării documentației de amenajare a teritoriului sau a documentației de urbanism, un pachet de politici, programe și proiecte structurate pe domenii și obiective.
(5) Planul de acțiune parte componenta a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a celor de urbanism coordonează procesul de implementare a propunerilor formulate prin documentația de amenajare a teritoriului sau de urbanism și identifică proiecte și activități, etape și responsabilități privind realizarea acestora.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul III Responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului › Capitolul I Atribuțiile administrației publice centrale
Articolul 112
Guvernul României
(1) Domeniile amenajării teritoriului și urbanismului sunt coordonate la nivel național de către Guvernul României prin intermediul ministerului de resort.
(2) În calitate de coordonator, Guvernul României:
a) coordonează, prin intermediul prim-ministrului, elaborarea de către ministerul de resort în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu consultarea altor ministere interesate, a Strategiei de dezvoltare teritorială a României, a Politicii urbane a României și a secțiunilor Planului de amenajare a teritoriului național și elaborarea Politicii de arhitectură a României care se realizează cu consultarea Ordinului Arhitecților din România;
b) coordonează prin intermediul prim-ministrului elaborarea de către ministerele de resort a politicilor, programelor și proiectelor prin intermediul cărora se implementează direcțiile principale de dezvoltare teritorială și urbană stabilite prin documentele prevăzute la lit. a), precum și a celor care implementează strategia de dezvoltare teritorială a României.
Articolul 113
Autoritatea competentă în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului și construcțiilor
(1) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor este autoritatea administrației publice centrale responsabilă pentru elaborarea strategiei, politicilor publice și reglementărilor în domeniile de competență și are următoarele atribuții:
a) elaborează strategia de dezvoltare teritorială a României și politicile publice în conformitate cu direcțiile principale de dezvoltare stabilite prin intermediul acesteia;
b) elaborează Politica urbană a României și alte politici în domeniul de competență, după caz;
c) elaborează secțiunile Planului de amenajare a teritoriului național;
d) elaborează regulamentul general de urbanism și cadrul procedural și de reglementare tehnică;
e) coordonează elaborarea planurilor urbanistice pentru zone protejate de interes național;
f) inițiază și coordonează elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial;
g) avizează proiectele de acte normative cu impact asupra activităților de amenajare a teritoriului și a activităților de urbanism;
h) colaborează cu ministerele, precum și cu celelalte organe ale administrației publice centrale, pentru elaborarea studiilor de fundamentare aferente documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, precum și fundamentarea programelor strategice sectoriale;
i) colaborează cu consiliile pentru dezvoltare regională, cu consiliile județene și consiliile locale, precum și urmărirea modului în care se aplică programele guvernamentale și strategia de dezvoltare teritorială a României și liniile directoare ale acesteia, planurile de amenajare a teritoriului și planurile de urbanism, la nivel regional, județean și local;
j) asigură avizarea prin avizul unic integrat de la nivel central pentru toate categoriile de documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism și a planurilor urbanistice generale;
k) realizează și gestionează, împreună cu autoritățile administrației publice locale, platformele informatice naționale specifice, respectiv Observatorul Teritorial Național, Platforma națională de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii, Geoportalul național de urbanism, Registrul Național al Construcțiilor;
l) asigură identificarea, delimitarea și stabilirea prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea autorității administrației publice centrale responsabile din domeniul mediului, a celei responsabile din domeniul culturii și patrimoniului național, după caz, precum și a autorităților administrației publice locale, a teritoriilor cu valoare remarcabilă prin caracterul lor de unicitate și coerență peisageră, teritorii având valoare particulară în materie de arhitectură și patrimoniu natural sau construit ori fiind mărturii ale modurilor de viață, de locuire sau de activitate și ale tradițiilor industriale, artizanale, agricole ori forestiere;
m) exercită controlul statului în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului prin Inspectoratul de Stat în Construcții, denumit în continuare I.S.C.;
n) avizează reglementările tehnice – norme, proceduri normative, instrucțiuni, cu aplicabilitate în aceste domenii, elaborate de ministere și de alte autorități de reglementare, în vederea realizării unui cadru normativ unitar privind amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile.
(2) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor poate solicita autorităților administrației publice locale să elaboreze sau să modifice documentații de amenajare a teritoriului sau documentații de urbanism, în vederea aprofundării, detalierii sau aplicării unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum și pentru respectarea intereselor generale ale statului.
Articolul 114
Ministerele cu activitate relevantă în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului
Ministerele, instituțiile și agențiile naționale, precum și celelalte organe ale administrației publice centrale participă în activitățile de amenajare a teritoriului și în activitățile de urbanism, pe domeniile de competență, și asigură elaborarea studiilor de specialitate și accesul la date publice cu titlu gratuit și informații pentru fundamentarea strategiilor, a documentațiilor de urbanism și a celor de amenajare a teritoriului.
Articolul 115
Controlul asupra activităților de amenajare a teritoriului și a activităților de urbanism
(1) Controlul statului privind elaborarea, avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism se realizează de către autoritățile administrației publice centrale, județene și locale. Controlul statului privind avizarea, aprobarea și aplicarea prevederilor cuprinse în cadrul documentațiilor de urbanism se realizează de către I.S.C., potrivit competențelor ce îi revin prin lege.
(2) În vederea ducerii la îndeplinire a dispozițiilor prevăzute la alin. (1), direcțiile de specialitate din cadrul ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, I.S.C. și reprezentanții autorităților administrației publice locale colaborează în mod permanent.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul III Responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului › Capitolul II Atribuțiile autorităților administrației publice locale › Secţiunea 1 Atribuțiile autorităților administrației publice județene
Articolul 116
Consiliul județean
(1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale care coordonează activitățile de amenajare a teritoriului și activitățile de urbanism la nivel județean, având rol decizional în stabilirea direcțiilor generale privind activitatea de amenajare a teritoriului și activitatea de urbanism.
(2) În calitate de coordonator al activității de amenajare a teritoriului și a activității de urbanism la nivel județean, consiliul județean, prin structura de specialitate, are următoarele atribuții:
a) inițiază elaborarea și aprobă planul de amenajare a teritoriului județean;
b) propune, după caz, constituirea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară pentru zonele metropolitane și periurbane, conform direcțiilor de dezvoltare și zonelor identificate în planul de amenajare a teritoriului județean;
c) asigură aplicarea unitară a prevederilor cuprinse în planul de amenajare a teritoriului județean, solicitând consiliilor locale de la nivelul unităților administrativ-teritoriale din județ elaborarea sau actualizarea strategiilor integrate de dezvoltare locală durabilă sau a planurilor generale de urbanism pentru conformarea cu acestea.
(3) În activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism, consiliul județean este sprijinit de ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, precum și de alte ministere și organe ale administrației publice centrale, inclusiv, dar fără a se limita la, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Culturii, Ministerul Energiei ori structurile deconcentrate ale acestora.
(4) În îndeplinirea atribuțiilor sale în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului consiliul județean utilizează informații de sinteză la nivelul județului din toate domeniile de activitate economico-socială.
(5) Ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu gratuit autorităților publice județene și locale informații din domeniile lor de activitate pentru teritoriul județului respectiv, cu respectarea regimului protecției informațiilor clasificate, iar consiliile locale sunt obligate să furnizeze informații referitoare la dezvoltarea economico-socială și urbanistică a localităților.
Articolul 117
Atribuțiile specifice ale președintelui consiliului județean
(1) Președintele consiliului județean coordonează activitatea structurii de specialitate responsabile cu domeniul amenajării teritoriului și cu domeniul urbanismului conduse de către arhitectul-șef.
(2) Președintele consiliului județean are următoarele atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului:
a) propune consiliului județean, în baza referatului structurii de specialitate, inițierea și aprobarea planului de amenajare a teritoriului județean din aria de competență a consiliului județean;
b) emite certificate de urbanism și autorizații de construire/desființare, modificare/regularizare din aria sa de competență;
c) aprobă avizele de inițiere întocmite de structura de specialitate condusă de către arhitectul-șef, în conformitate cu art. 69;
d) coordonează activitatea comisiei de coordonare pentru așezările informale constituite la nivelul consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, în conformitate cu prevederile art. 127.
Articolul 118
Structura de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului
(1) În cadrul aparatului de specialitate de la nivelul consiliului județean funcționează structura de specialitate responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, condusă de către arhitectul-șef de județ, structură care se organizează ca direcție generală, direcție sau serviciu și care poartă denumirea de instituția arhitectului-șef.
(2) Structura de specialitate are următoarele atribuții:
a) propune, inițiază și asigură elaborarea planului de amenajare a teritoriului județean;
b) coordonează elaborarea strategiei integrate de dezvoltare intercomunitară durabilă și a planului de amenajare a teritoriului intercomunitar în cazul zonelor metropolitane sau periurbane constituite la nivelul județului;
c) urmărește pe întreg parcursul elaborării, avizează și supune aprobării consiliului județean strategia integrată de dezvoltare intercomunitară durabilă și planul de amenajare a teritoriului intercomunitar în cazul zonelor metropolitane sau periurbane constituite la nivelul județului;
d) coordonează și asigură informarea publică și procesul de dezbatere și consultare a publicului în vederea promovării documentațiilor de amenajare a teritoriului;
e) întocmește referatul tehnic de specialitate pentru proiectele de hotărâri ce privesc aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului care au fost înaintate consiliului județean sau a planurilor de urbanism care se înaintează consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale care nu dispun de structura de specialitate conform prevederilor art. 122 alin. (4);
f) întocmește referatul cu propunere de respingere a documentațiilor de amenajare a teritoriului aplicabile la nivel județean, după caz;
g) acționează pentru respectarea și punerea în practică a prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate la nivelul județului;
h) convoacă și asigură dezbaterea lucrărilor comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism;
i) întocmește, verifică, fundamentează și propune emiterea avizelor de inițiere, a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire și de desființare, în situațiile prevăzute de lege;
j) întocmește din punct de vedere tehnic, fundamentează și propune emiterea avizului tehnic al arhitectului-șef pentru proiectul urbanistic de detaliu;
k) monitorizează punerea în aplicare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, pe teritoriul județului;
l) asigură preluarea în cadrul documentațiilor de urbanism de la nivelul unităților administrativ-teritoriale a prevederilor din cadrul strategiilor integrate de dezvoltare teritorială și urbană, precum și al planurilor de amenajare a teritoriului, în special în ceea ce privește amplasarea proiectelor de investiții de interes național, regional sau județean;
m) asigură notificarea unităților administrativ-teritoriale cu privire la proiectele de investiții de interes național, regional sau județean în scopul modificării documentațiilor de urbanism de la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
n) transmite la solicitarea ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor situațiile cu privire la evidența și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism;
o) organizează și coordonează constituirea și dezvoltarea băncilor/bazelor de date constituite în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului;
p) asigură încărcarea în Observatorul Teritorial Național a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentaților de urbanism legal aprobate la nivelul unităților administrativ-teritoriale din componența județului;
q) coordonează și asigură informarea publică și procesul de dezbatere și consultare a publicului în vederea promovării documentațiilor a căror competență de adoptare este a consiliului județean;
r) participă prin nominalizarea președintelui la elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare intercomunitară durabilă și le avizează din punctul de vedere al corelării cu documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism legal aprobate;
s) asigură stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso, în conformitate cu prevederile Ordinului comun nr. 3.710/1.212/99/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism;
t) avizează nota de fundamentare, tema de proiectare și caietele de sarcini elaborate de compartimentul funcțional responsabil cu promovarea investițiilor de interes județean din punctul de vedere al conformității acestora cu documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism;
u) asigură organizarea și funcționarea comisiei de acord unic în conformitate cu prevederile art. 307;
v) propune emiterea avizului pentru planurile urbanistice generale și planurile urbanistice zonale având ca obiect modificarea limitei teritoriului intravilan, precum și pentru toate documentațiile de urbanism inițiate în comunele, orașele și municipiile care nu pot asigura ocuparea funcției de arhitect-șef;
w) întocmește, verifică, fundamentează și propune emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire și de desființare pentru care are competența de emitere;
x) exercită controlul, constată și sancționează contravențiile în materia autorizării lucrărilor de construcții, potrivit competențelor ce îi revin prin lege;
y) avizează planurile urbanistice generale, la nivelul unităților administrativ-teritoriale din cadrul județului, în vederea asigurării corelării planurilor urbanistice generale cu prevederile planului de amenajare a teritoriului județean și planurile urbanistice zonale care cuprind zone ce se învecinează cu teritoriul altor județe;
z) acordă, la cerere, asistență tehnică de specialitate autorităților administrației publice locale de la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor din județ în scopul asigurării transpunerii coerente și uniforme, la nivelul acestora, a prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului de la nivel județean;
aa) acordă sprijin metodologic și tehnic pentru autoritățile administrației publice locale în cadrul procesului de identificare, monitorizare și organizare a așezărilor informale.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul III Responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului › Capitolul II Atribuțiile autorităților administrației publice locale › Secţiunea a 2-a Atribuțiile autorităților administrației publice locale de la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor
Articolul 119
Consiliul local/Consiliul General al Municipiului București
(1) Consiliul local al unității administrativ-teritoriale coordonează și răspunde de întreaga activitate de urbanism desfășurată pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și în documentațiile de urbanism legal aprobate, pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategia integrată de dezvoltare locală durabilă.
(2) Consiliul local al unității administrativ-teritoriale are următoarele atribuții:
a) aprobă strategia integrată de dezvoltare locală durabilă a unității administrativ-teritoriale;
b) aprobă Planul urbanistic general al unității administrativ-teritoriale;
c) aprobă planurile urbanistice zonale;
d) aprobă programul și planul de regenerare urbană;
e) aprobă programul de restructurare a parcelarului;
f) avizează planul de amenajare a teritoriului intercomunitar în cazurile prevăzute de lege;
g) aprobă reglementările urbanistice pentru întreg teritoriul administrativ stabilite prin documentațiile de urbanism;
h) aprobă strategia integrată de dezvoltare intercomunitară durabilă și planul de amenajare a teritoriului intercomunitar elaborate la nivelul asociației de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială;
i) asigură implementarea reglementărilor urbanistice de rang superior și corelarea reglementărilor urbanistice locale cu acestea, în conformitate cu prevederile art. 15.
(3) Consiliul local cooperează cu consiliul județean, iar consiliile locale ale sectoarelor municipiului București cooperează cu Consiliul General al Municipiului București, după caz, și este sprijinit de acestea în activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism.
(4) În îndeplinirea atribuțiilor sale privind amenajarea teritoriului și urbanismul consiliul local utilizează informații de sinteză la nivel local din toate domeniile de activitate economico-socială.
(5) Ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu gratuit autorităților publice locale informații din domeniile lor de activitate, cu respectarea regimului protecției informațiilor clasificate, în vederea desfășurării activității de amenajare a teritoriului și a activității de urbanism la nivel local.
Articolul 120
Atribuții specifice ale primarului unității administrativ-teritoriale
(1) Primarul, prin instituția arhitectului-șef al municipiului, orașului sau comunei, după caz, are următoarele atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului:
a) asigură elaborarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă a unității administrativ-teritoriale;
b) asigură elaborarea planurilor urbanistice în conformitate cu prevederile legii;
c) asigură constituirea comisiei pentru stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso, în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism;
d) supune aprobării consiliului local, în baza referatului arhitectului-șef, documentațiile de urbanism;
e) acționează pentru respectarea și punerea în practică a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate, inclusiv în ceea ce privește asigurarea realizării infrastructurii de transport și a infrastructurii tehnico-edilitare;
f) propune consiliului asocierea în cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară;
g) coordonează emiterea avizului de inițiere întocmit de către instituția arhitectului-șef al municipiului, orașului sau comunei, după caz;
h) emite certificatele de urbanism, autorizațiile de construire și desființare, certificatele de atestare a edificării construcției;
i) poate delega, prin dispoziție, atribuțiile ce îi sunt conferite de prezentul cod viceprimarului sau administratorului public.
(2) Primarul unității administrativ-teritoriale, în aria sa teritorială de competență, prin structura de specialitate responsabilă cu amenajarea teritoriului și urbanismul, prin structurile responsabile cu control și disciplină în construcții, asistență socială și sănătate publică, respectiv prin poliția locală, are următoarele obligații:
a) identifică terenurile din cadrul teritoriului administrativ ocupate de așezări informale, stabilește limitele acestora prin măsurători efectuate în sistem Stereografic 70 și transmite documentația cadastrală în format digital consiliului județean și ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor pentru preluare în Platforma națională de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii;
b) realizează și actualizează baza de date cu privire la numărul de persoane ce locuiesc în așezări informale, imobilele ocupate de acestea și tipologia așezărilor informale;
c) informează locuitorii din așezările informale cu privire la prevederile prezentului cod și inițiază un proces de consultare și planificare participativă în vederea identificării de soluții de intervenție adaptate specificului așezării informale și nevoilor comunității;
d) inițiază și coordonează demersurile necesare pentru identificarea regimului juridic și economic al terenurilor ocupate de așezările informale și pentru reglementarea acestora;
e) în cazul în care reglementarea prevede desființarea parțială sau totală a așezărilor informale respective, asigură relocarea locuitorilor acestora, în următoarele condiții: oferirea de soluții alternative de locuire, fie prin asigurarea de locuințe sociale, fie prin sprijin în reconstrucția locuințelor pe terenuri echipate edilitar, identificate și puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale, în condițiile legii;
f) realizează informarea și consultarea prealabilă a locuitorilor aflați în situații de relocare cu privire la alternativele posibile și obținerea acordului acestora;
g) inițiază și coordonează acțiunile necesare pentru limitarea extinderii așezărilor informale, prin identificarea de terenuri disponibile pentru viitoare zone de locuit sau a unor soluții locative alternative și informarea locuitorilor așezărilor informale cu privire la acestea;
h) inițiază și coordonează acțiunile necesare pentru echiparea edilitară a zonelor în care se găsesc așezări informale supuse regenerării sau restructurării urbane;
i) cooperează cu comisia pentru coordonare pentru așezări informale constituită la nivelul consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București și pune la dispoziția acesteia toate datele și informațiile solicitate de către aceasta.
Articolul 121
Structura de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general al municipiului București/ primarului sectorului responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului
(1) În cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general al municipiului București funcționează, sub coordonarea primarului unității administrativ-teritoriale, structura de specialitate responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, condusă de către arhitectul-șef. Structura care se organizează ca direcție generală sau direcție la nivelul municipiilor, ca direcție sau serviciu la nivelul orașelor și ca serviciu sau compartiment la nivel de comună și care poartă denumirea de instituția arhitectului-șef.
(2) Structura de specialitate responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului are următoarele atribuții privind planificarea teritorială și urbană:
a) întocmește nota de fundamentare și caietul de sarcini pentru elaborarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă a unității administrativ-teritoriale, strategiei integrate de dezvoltare intercomunitară durabilă, planurilor urbanistice, planului de amenajare a teritoriului intercomunitar, planului urbanistic zonal de regenerare urbană, planului urbanistic pentru zone protejate de interes local, programului și planului de regenerare urbană și de restructurare a parcelarului;
b) verifică din punct de vedere tehnic și al legislației specifice, fundamentează și întocmește referatul de aprobare pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism elaborate, pe care îl înaintează spre aprobare consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, în baza avizului tehnic al arhitectului-șef;
c) asigură stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso, în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare, în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism;
d) întocmește referatul cu propunere de respingere a documentațiilor prevăzute la lit. b), după caz. Referatul se aprobă de primar, cu viza secretarului general și având la bază avizul tehnic nefavorabil al arhitectului-șef, doar pentru aspecte tehnice și privind legislația specifică, nu și de oportunitate;
e) convoacă și asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism;
f) convoacă și asigură desfășurarea lucrărilor comisiei pentru stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso;
g) întocmește, verifică, fundamentează și propune emiterea avizelor de inițiere, a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, intervenție, construire pentru amenajare, precum și de desființare, a certificatelor de atestare a edificării construcțiilor și a certificatelor de atestare a stadiului de execuție a construcțiilor;
h) întocmește, verifică, fundamentează și propune emiterea avizului de specialitate al arhitectului-șef pentru proiectul urbanistic de detaliu și pentru documentațiile de urbanism supuse aprobării consiliului local sau Consiliului General al Municipiului București, după caz;
i) urmărește punerea în aplicare a strategiilor integrate de dezvoltare locală durabilă și a politicilor urbane, precum și a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism;
j) asigură gestionarea, evidența și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;
k) participă la elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare intercomunitară durabilă și a planurilor de amenajare a teritoriului intercomunitar, în vederea asigurării corelării și coordonării planificării teritoriale;
l) transmite trimestrial ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor situațiile cu privire la evidența și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism;
m) organizează și coordonează constituirea și dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane/rurale;
n) coordonează și asigură informarea publică și procesul de dezbatere și consultare a publicului în vederea promovării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aflate în gestiunea sa;
o) asigură și alte servicii publice specifice activităților de amenajare a teritoriului și de urbanism.
(3) Structura de specialitate responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului desfășoară o activitate operațională, astfel:
a) pune în aplicare documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism;
b) asigură organizarea și funcționarea comisiei de acord unic în conformitate cu prevederile art. 307;
c) coordonează și asigură informarea publică și procesul de dezbatere și consultare a publicului în vederea promovării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aflate în gestiunea sa;
d) elaborează și redactează certificate de urbanism și autorizații de construire/desființare, certificate de atestare a edificării construcției, certificate de atestare a stadiului de execuție al construcției și alte acte aferente procedurii autorizării în construcții;
e) exercită controlul, constată și sancționează contravențiile în materia autorizării și executării lucrărilor de construire în colaborare/cooperare cu poliția locală sau alte compartimente funcționale cu atribuții în acest sens.
(4) În exercitarea atribuțiilor sale, structura de specialitate colectează date și informații de la nivelul întregului aparat de specialitate al primarului/primarului municipiului București, precum și de la nivelul altor autorități și instituții publice locale sau centrale pentru administrarea și actualizarea băncilor/bazelor de date urbane sau rurale, după caz.
(5) În cazul zonelor metropolitane, activitatea structurilor de specialitate se poate organiza în cadrul unui consorțiu administrativ conform legislației în vigoare, care să asigure activitățile operaționale prevăzute la alin. (3).
(6) Activitățile specifice structurilor de specialitate la nivelul zonei metropolitane privind planificarea teritoriului vor fi asigurate de către structura de specialitate a municipiului polarizator.
Articolul 122
Dispoziții aplicabile unităților administrativ-teritoriale care nu dispun de structuri de specialitate responsabile cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului
(1) În vederea profesionalizării și asigurării structurilor de specialitate necesare dezvoltării coerente și durabile, unitățile administrativ-teritoriale care nu pot asigura organizarea structurilor de specialitate responsabile cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului în cadrul aparatului de specialitate al primarului au posibilitatea de a se asocia în asociații de dezvoltare intercomunitară sau în consorții administrative în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară prevăzute la alin. (1) se constituie în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare și a altor servicii publice specifice activităților de amenajare a teritoriului și de urbanism.
(3) În cazul orașelor și comunelor care nu sunt parte în asociații de dezvoltare intercomunitară constituite în scopul prevăzut la alin. (2), în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/ desființare, atribuțiile arhitectului-șef sunt îndeplinite de către un funcționar public din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, organizate de instituțiile publice cu atribuții în domeniul formării profesionale în colaborare cu Registrul Urbaniștilor din România.
(4) Pentru unitățile administrativ-teritoriale care nu dispun de personal calificat în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului și care sunt membre ale unui consorțiu administrativ, atribuțiile în acest domeniu se asigură de personalul calificat al unității administrativ-teritoriale asociate, în condițiile legii.
(5) În situația în care cerințele prevăzute la alin. (3) sau (4), după caz, nu sunt îndeplinite, atribuțiile sunt îndeplinite de către instituția arhitectului-șef din cadrul aparatului de specialitate de la nivel județean, pe bază de convenție.
(6) Activitățile operaționale ale structurilor de specialitate din cadrul unităților administrativ-teritoriale, care cooperează în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, potrivit art. 89 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, pot fi exercitate și prin structurile județene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori prin structurile asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca persoanele angajate să îndeplinească cerințele de calificare profesională cerute de prezentul cod pentru arhitectul-șef.
Articolul 123
Dispoziții comune privind furnizarea informațiilor în cadrul activității de amenajare a teritoriului și al activității de urbanism la nivel județean și local
(1) În îndeplinirea atribuțiilor sale în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului, consiliul județean și consiliul local/Consiliul General al Municipiului București, primarul/primarul general, arhitectul-șef și instituțiile publice de interes local aferente utilizează informații de sinteză de la nivelul județului sau unității administrativ-teritoriale din toate domeniile de activitate economică-socială.
(2) Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, inclusiv serviciile publice și structurile deconcentrate ale acestora, operatori și furnizori de servicii publice, sunt obligate să asigure accesul la bazele de date electronice gestionate de acestea pentru îndeplinirea atribuțiilor legale ale autorităților publice județene și locale și agențiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, informații din domeniile lor de activitate pentru teritoriul județului sau unității administrativ-teritoriale, după caz, cu respectarea legislației Uniunii Europene in domeniul protecției datelor cu caracter personal.
(3) Autoritățile publice locale, prin structurile de specialitate în domeniul urbanismului, sunt obligate să își furnizeze reciproc și să transmită, semestrial sau ori de câte ori apar modificări, către centrele de expertiză în amenajare a teritoriului și de urbanism informații referitoare la dezvoltarea economică-socială și urbanistică a localităților. Aceste date, informații, planuri și documentații se transmit digital sau prin sisteme informaționale, format GIS, pe bază de protocol.
(4) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică instituțiilor din SNAOPSN.
Articolul 124
Dispoziții comune privind arhitectul-șef
(1) Conducătorul structurii de specialitate responsabile cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean sau al primarului îndeplinește funcția de arhitect-șef și reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din cadrul autorităților administrației publice locale.
(2) Arhitectul-șef desfășoară o activitate strategică de interes public, ale cărei scopuri principale sunt planificarea strategică, organizarea și coordonarea dezvoltării urbanistice a unității administrativ-teritoriale, dezvoltarea durabilă a comunității, coordonarea activităților de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului și urbanism, denumită în continuare activitate de planificare teritorială.
(3) Arhitectul-șef desfășoară o activitate operațională, de interes public, ale cărei scopuri sunt punerea în aplicare a actelor normative și actelor administrative, punerea în aplicare a planurilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism legal aprobate, conservarea teritoriilor cu valoare remarcabilă prin caracterul lor de unicitate și coerență peisajeră, teritorii având valoare particulară în materie de arhitectură și patrimoniu natural sau construit ori fiind mărturii ale modurilor de viață, de locuire sau de activitate și ale tradițiilor industriale, artizanale, agricole ori forestiere, la nivelul unității administrativ-teritoriale atât în ceea ce privește construcțiile noi, cât și în privința intervențiilor asupra construcțiilor existente.
(4) Arhitectul-șef nu poate fi subordonat unui alt funcționar public sau personal contractual din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean sau al primarului, indiferent de tipul structurii de specialitate pe care o conduce, respectiv direcție generală, direcție, serviciu sau compartiment.
(5) În activitatea lui, arhitectul-șef este sprijinit de comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism, denumită în continuare CTATU, comisie care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea luării deciziilor.
(6) Avizul arhitectului-șef nu se supune deliberării consiliului județean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, după caz.
(7) Arhitecții-șefi cooperează permanent cu direcțiile de specialitate din cadrul ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor în vederea transpunerii liniilor directoare ale strategiilor integrate de dezvoltare teritorială durabilă, planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, aprobate la nivel național și regional, politicilor sectoriale, programelor naționale și proiectelor prioritare.
(8) Arhitectul-șef al municipiului București convoacă în mod obligatoriu, lunar și ori de câte ori este necesar, arhitecții-șef ai sectoarelor în vederea comunicării și corelării deciziilor, în limitele legii, în scopul asigurării coerenței dezvoltării teritoriului, protejării valorilor de patrimoniu și calității urbane și arhitecturale.
(9) Pentru unitățile administrativ-teritoriale membre ale unei zone metropolitane, atribuțiile în ceea ce privește elaborarea, avizarea și supunerea spre aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism vor fi îndeplinite de către arhitectul-șef al orașului polarizator.
(10) Pentru unitățile administrativ-teritoriale constituite în consorții administrative, atribuțiile în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor vor fi îndeplinite de către arhitectul-șef al unității administrativ-teritoriale unde funcția de arhitect-șef este ocupată și care prestează servicii în ceea ce privește elaborarea, avizarea și supunerea spre aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism pentru celelalte unități administrativ-teritoriale în care funcția de arhitect-șef este vacantă sau temporar vacantă.
(11) Arhitecții-șefi din cadrul unităților administrativ-teritoriale asociate în cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară asigură activitatea de coordonare a pregătirii emiterii actelor administrative de autoritate publică pentru unitatea administrativ-teritorială de care aparțin.
(12) Arhitecții-șefi de la nivelul județelor, precum și arhitecții-șefi de la nivelul orașelor și municipiilor fac parte de drept din unitatea de monitorizare a centrului de expertiză de amenajare a teritoriului și urbanism înființat la nivel județean, în conformitate cu prevederile art. 135.
Articolul 125
Atribuțiile arhitectului-șef
(1) Arhitectul-șef are următoarele atribuții:
a) desfășoară activități de planificare privind domeniul amenajării teritoriului și domeniul urbanismului;
b) desfășoară activități operaționale privind domeniul autorizării și executării lucrărilor de construcții;
c) asigură, prin intermediul structurii de specialitate, administrarea activităților din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor;
d) promovează și coordonează politicile teritoriale ale autorităților administrației publice locale, după caz, privind dezvoltarea și planificarea urbanistică a unității administrativ-teritoriale;
e) coordonează elaborarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă;
f) asigură elaborarea și aplicarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism de la nivelul unității administrativ-teritoriale, care reprezintă suportul pentru proiectele, programele și politicile publice care decurg din aplicarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă;
g) monitorizează modul de implementare a documentațiilor de amenajare a teritoriului, a documentațiilor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare;
h) cooperează permanent cu structurile deconcentrate în teritoriu ale căror domenii de activitate sunt relevante pentru domeniile amenajării teritoriului, urbanismului și al construcțiilor, în vederea asigurării dezvoltării coordonate și unitare a teritoriului unității administrativ-teritoriale;
i) avizează tema de proiectare și proiectele de investiții publice din punctul de vedere al conformității cu documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate.
(2) Arhitectul-șef de județ este responsabil de coordonarea tehnică a activităților arhitecților-șefi de municipiu/oraș/comună din județ, pentru a asigura reglementarea urbanistică coordonată a zonelor de interes județean și pentru realizarea proiectelor de interes județean.
(3) Sub coordonarea primarului/primarului general sau a președintelui consiliului județean, arhitectul-șef este responsabil cu procesul de administrare la nivel local a ghișeului unic din cadrul Platformei naționale de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii.
(4) În cazul municipiului București, atribuțiile prevăzute la alin. (3) revin arhitectului-șef al municipiului București.
Articolul 126
Funcția de arhitect-șef
(1) Funcția de arhitect-șef este ocupată, în condițiile prezentului cod și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, de un funcționar public având formația profesională după cum urmează:
a) de arhitect sau urbanist absolvent cu licență și master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, la nivelul județelor, municipiilor reședință de județ, municipiului București și sectoarelor municipiului București;
b) de arhitect, urbanist sau de conductor arhitect, precum și de inginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții, absolvenți ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, la nivelul municipiilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), și orașelor;
c) de arhitect, urbanist sau de conductor arhitect, precum și de inginer sau subinginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții, absolvenți ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, la nivelul comunelor.
(2) În cazul în care funcția de arhitect-șef este vacantă, atribuțiile operaționale ce îi sunt conferite acestuia prin prezentul cod pot fi exercitate temporar de către un alt funcționar public din cadrul structurii de specialitate, care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1), pentru o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic sau, în cazul în care nu există un astfel de funcționar public la nivelul aparatului de specialitate, de către arhitectul-șef de județ până la momentul ocupării funcției de arhitect-șef, pe bază de convenție încheiată între cele două autorități publice locale.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) care au formația profesională de inginer sau subinginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții și care au promovat concursul pentru ocuparea funcției publice, dar nu au studii în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului au obligația să absolve cursurile de formare profesională specifice organizate de Institutul Național de Administrație în colaborare cu Registrul Urbaniștilor din România, sub coordonarea ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în termen de maximum un an de la numire, sub sancțiunea eliberării din funcția publică.
(4) În situația în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcției de arhitect-șef de la nivelul municipiilor, cu excepția municipiilor reședință de județ, a municipiului București, precum și a sectoarelor municipiului București, nu se prezintă persoane care să îndeplinească condițiile de vechime în specialitatea studiilor prevăzute la art. 468 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, se pot stabili condiții pentru a permite participarea la concurs și a persoanelor care îndeplinesc condițiile de vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției de arhitect-șef de minimum 5 ani.
(5) În situația în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcției de arhitect-șef de la nivelul orașelor și comunelor nu se prezintă persoane care să îndeplinească condițiile de vechime în specialitatea studiilor prevăzute la art. 468 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, se pot stabili condiții pentru participarea la concurs și a persoanelor care îndeplinesc condițiile de vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției de arhitect-șef de minimum 3 ani.
(6) Pentru comunele, orașele și municipiile care nu pot asigura ocuparea funcției de arhitect-șef și nu aparțin unei asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile Ordonanței de urgență nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, atribuțiile arhitectului-șef vor fi îndeplinite de către un funcționar public definitiv din cadrul instituției arhitectului-șef, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, până la ocuparea postului prin concurs, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.
(7) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară constituite în vederea organizării și exercitării în comun a unor activități în scopul realizării unor atribuții stabilite prin lege autorităților administrației publice locale în domeniile ce privesc activitățile de control, inspecție, urbanism și amenajare a teritoriului vor angaja doar personal de formație profesională prevăzută la alin. (1).
(8) Prin derogare de la prevederile art. 370 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, personalul de la nivelul consorțiului administrativ, care realizează activitățile prevăzute la alin. (6), exercită prerogative de putere publică și poate semna procesele-verbale, avizele, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire emise sau întocmite în numele autorităților administrației publice locale.
(9) Regimul juridic al conflictelor de interese și incompatibilităților aplicabil funcționarilor publici, prevăzut de cartea I titlul IV capitolul II din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și personalului prevăzut la alin. (8) și celui angajat conform alin. (6) al art. 122.
Articolul 127
Comisia de coordonare pentru așezările informale
(1) Consiliul județean, respectiv Consiliul General al Municipiului București asigură organizarea și funcționarea unei comisii pentru coordonarea implementării măsurilor necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor din așezările informale, sprijinul metodologic și operațional pentru autoritățile administrației publice locale, precum și monitorizarea îndeplinirii responsabilităților și implementării acțiunilor stabilite la nivel local.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este constituită din reprezentanți ai structurilor specializate privind amenajarea teritoriului și urbanismul, control și disciplină în construcții, asistență socială și protecția copilului de la nivel județean, sănătate publică, problemele romilor, de la nivelul județean și din unitățile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora au fost identificate așezări informale, precum și reprezentanți ai comunităților din așezările informale de pe teritoriul județului, respectiv al municipiului București și reprezentanți ai societății civile.
(3) Componența nominală a comisiei prevăzute la alin. (1) se stabilește în baza propunerilor președintelui consiliului județean și ale entităților ai căror reprezentanți fac parte din comisie și se aprobă, împreună cu regulamentul de organizare și funcționare, de consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București.
Articolul 128
Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism
(1) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism, numită în continuare CTATU, este o entitate consultativă cu atribuții de analiză și consultanță, care sprijină arhitecții-șefi în vederea fundamentării tehnice a avizului de inițiere, avizului tehnic al arhitectului șef și în alte activități specifice acestuia.
(2) Membrii comisiei sunt specialiști din domeniul urbanismului, arhitecturii, mediului și peisagisticii, monumentelor istorice, arheologiei, precum și din domeniul juridic, sănătății publice, sociologiei, economiei, geografiei, construcțiilor, ingineriei geodezice sau transportului.
(3) Activitatea comisiei este coordonată de către arhitectul-șef, iar secretariatul comisiei este asigurat de persoana desemnată prin dispoziție de primar/primarul general din cadrul structurii de specialitate conduse de arhitectul-șef.
(4) Componența nominală a comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism și regulamentul de funcționare se aprobă prin hotărâre de consiliul județean/consiliu local, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, la propunerea arhitectului-șef, pe baza consultării președintelui consiliului județean, a primarului, respectiv a primarului general al municipiului București, asociațiilor profesionale din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor, instituțiilor de învățământ superior din domeniul urbanismului, arhitecturii și construcțiilor. Membrii comisiei beneficiază de o indemnizație de ședință stabilită prin hotărâre a consiliului local/județean.
(5) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism se organizează la nivel de reședință de județ, al municipiului București, la nivelul sectoarelor, municipiilor, orașelor și la nivelul consiliilor județene. Pentru zonele metropolitane constituite conform legii activează comisiile tehnice constituite la nivelul municipiului polarizator.
(6) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism organizată la nivelul consiliilor județene este entitate cu rol de analiză pentru toate unitățile administrativ-teritoriale aflate pe raza județeană, cu excepția zonelor metropolitane constituite, a municipiilor reședință de județ și a municipiilor unde acestea nu sunt constituite, respectiv a municipiului București pentru care analizează doar planurile urbanistice generale, planurile și proiectele urbanistice care reglementează terenuri care depășesc teritoriul administrativ.
(7) La ședințele comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentațiilor sau proiectelor sau care își desfășoară activitatea în cadrul persoanelor juridice care au avut calitatea de autor sau au colaborat/contribuit în orice mod la elaborarea documentațiilor supuse dezbaterii.
(8) Pentru participarea la ședințele CTATU, specialiștii au dreptul la indemnizație de ședință în valoare de 250 lei pe ședință, dar indiferent de numărul ședințelor, nu mai mult de 1.000 lei pe lună.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul III Responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului › Capitolul II Atribuțiile autorităților administrației publice locale › Secţiunea a 3-a Atribuții specifice în domeniul urbanismului la nivelul capitalei
Articolul 129
Atribuțiile Consiliului General al Municipiului București
(1) Consiliul General al Municipiului București coordonează și răspunde de întreaga activitate de urbanism desfășurată pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și în documentațiile de urbanism legal aprobate, pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategia integrată de dezvoltare locală durabilă a municipiului București.
(2) Consiliul General al Municipiului București are următoarele atribuții:
a) aprobă strategia integrată de dezvoltare locală durabilă a municipiului București;
b) aprobă Planul urbanistic general al municipiului București;
c) aprobă planurile urbanistice zonale;
d) cooperează permanent cu Consiliul Județean Ilfov și cu consiliile locale ale sectoarelor municipiului București și este sprijinit de acestea în activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism;
e) în îndeplinirea atribuțiilor sale privind amenajarea teritoriului și urbanismul Consiliul General al Municipiului București utilizează informații de sinteză la nivelul municipiului București și al zonei metropolitane din toate domeniile de activitate economico-socială.
Articolul 130
Atribuțiile primarului general al municipiului București
Primarul general al municipiului București are următoarele atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului:
a) asigură elaborarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă a municipiului București;
b) propune Consiliului General al Municipiului București aprobarea și actualizarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă a municipiului București;
c) avizează planul de amenajare a teritoriului intercomunitar aferent zonei metropolitane;
d) îndeplinește atribuții operaționale pentru asigurarea coordonării activității de amenajare a teritoriului și a activității de urbanism de la nivelul municipiului București;
e) asigură elaborarea planului urbanistic general și a planurilor urbanistice zonale de interes general, în conformitate cu prevederile legii;
f) supune aprobării Consiliului General al Municipiului București documentațiile de urbanism, în baza referatului tehnic al arhitectului-șef al municipiului București;
g) acționează pentru respectarea și punerea în practică a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate, inclusiv în ceea ce privește asigurarea realizării infrastructurii de transport și a infrastructurii tehnico-edilitare;
h) propune Consiliului General al Municipiului București elaborarea/modificarea/actualizarea planului urbanistic general și a planurilor urbanistice zonale de interes general pentru municipiul București;
i) îndeplinește atribuții operaționale pentru asigurarea coordonării activității de urbanism de la nivelul municipiului București;
j) asigură constituirea și gestionarea bazei de date urbane în sistem informațional GIS la nivelul municipiului București, prin intermediul structurii de specialitate conduse de către arhitectul-șef al municipiului București și/sau cu sprijinul centrului de expertiză de amenajare a teritoriului și de urbanism;
k) aprobă prin dispoziție de primar proiectul urbanistic de detaliu și emite certificatele de urbanism și autorizațiile de construire/desființare pentru:
(i) executarea lucrărilor de construire/desființare pentru investiții ce se realizează pe terenuri care depășesc limita administrativ-teritorială a unui sector și/sau care se realizează în extravilan;
(ii) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care vor fi executate la clădiri, construcții sau părți din construcții împreună cu instalațiile, componentele artistice, parte integrantă din acestea, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, inclusiv la anexele acestora, precum și alte construcții, identificate în cadrul aceluiași imobil, clasate individual ca monument potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, imobile teren și/sau construcții, identificate prin număr cadastral, amplasate în zone construite protejate stabilite potrivit legii, clădiri cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, imobile teren și/sau construcții, identificate prin număr cadastral, cuprinse în parcelările incluse în Lista monumentelor istorice;
l) asigură constituirea comisiei pentru stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso, în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare, în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism.
Articolul 131
Atribuțiile primarului de sector
Primarul de sector, prin instituția arhitectului-șef al sectorului, are următoarele atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului:
a) participă la elaborarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă a municipiului București;
b) asigura elaborarea de strategii sectoriale sau integrate care sunt în deplină coordonare cu viziunea de dezvoltare a municipiului București în ansamblul său;
c) asigură constituirea comisiei pentru stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso, în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare, în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism;
d) acționează pentru respectarea și punerea în aplicare a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate, inclusiv în ceea ce privește asigurarea realizării infrastructurii de transport și a infrastructurii tehnico-edilitare;
e) emite autorizațiile de construire și desființare la nivel de sector, potrivit competențelor stabilite de prezentul cod;
f) îndeplinește atribuții specifice pentru asigurarea coordonării activității de urbanism de la nivelul sectoarelor municipiului București;
g) pune la dispoziția Primăriei Generale a Municipiului București bazele de date urbane de la nivelul sectorului în sistem informațional GIS, în vederea integrării acestora prin intermediul structurii de specialitate conduse de către arhitectul-șef al municipiului București;
h) aprobă prin dispoziție de primar proiectul urbanistic de detaliu și emite certificatele de urbanism la nivel de sector și autorizațiile de construire/desființare pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepția celor prevăzute în competența primarului general, inclusiv zone de protecție a monumentelor, monumente istorice din categoria ansamblurilor și siturilor.
Articolul 132
Structura de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului București responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului
(1) În cadrul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului București funcționează structura de specialitate responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, condusă de către arhitectul-șef al municipiului București.
(2) Structura de specialitate de la nivelul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului București, responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, are următoarele atribuții specifice privind amenajarea teritoriului și urbanismul:
a) realizează activitățile tehnice și economice necesare pentru elaborarea strategiei integrate de dezvoltare locală durabilă și a planului urbanistic general al municipiului București;
b) înaintează strategia integrată de dezvoltare locală durabilă spre aprobare către Consiliul General al Municipiului București, în baza avizului tehnic al arhitectului-șef al municipiului București și a avizelor arhitecților-șefi de sector;
c) întocmește referatul tehnic de specialitate cu propunere de aprobare/respingere a documentațiilor de planificare sau proiectare urbană, după caz;
d) convoacă și asigură funcționarea CTATU;
e) convoacă și asigură dezbaterile în cadrul grupului de lucru al arhitecților-șefi ai sectoarelor și al arhitectului-șef al municipiului București;
f) întocmește din punct de vedere tehnic, fundamentează și propune emiterea avizului tehnic al arhitectului-șef al municipiului București;
g) participă la elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare intercomunitară durabilă a zonei metropolitane și a planurilor de amenajare a teritoriului intercomunitar, în vederea asigurării corelării și coordonării planificării teritoriale;
h) avizează proiectele de investiții publice inițiate de către Primăria Generală a Municipiului București și de către instituțiile de interes public subordonate Consiliului General al Municipiului București din punctul de vedere al conformității cu documentațiile de urbanism legal aprobate;
i) asigură gestionarea, evidența și actualizarea planului urbanistic general, inclusiv prin utilizarea sistemului informațional GIS;
j) transmite periodic ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor situațiile cu privire la evidența și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, prin intermediul sistemului informațional GIS;
k) organizează și coordonează constituirea și dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane la nivelul municipiului București;
l) asigură introducerea informațiilor în Geoportalul de urbanism și în Registrul Național al Construcțiilor.
(3) Structura de specialitate de la nivelul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului București responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului desfășoară o activitate operațională, astfel:
a) pune în aplicare documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism legal aprobate;
b) asigură organizarea și funcționarea comisiei de acord unic, în conformitate cu prevederile art. 307, pentru actele administrative aflate în competența de emitere a primarului general;
c) coordonează și asigură informarea publică și procesul de dezbatere și consultare a publicului în vederea promovării documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism elaborate la nivelul municipiului București;
d) asigură și alte servicii publice specifice activităților de amenajare a teritoriului și activităților de urbanism, inclusiv elaborarea studiilor sau proiectelor care fundamentează deciziile primarului general al municipiului București și ale Consiliului General al Municipiului București;
e) exercită controlul, constată și sancționează contravențiile în materia autorizării și executării lucrărilor de construire pentru imobilele aflate în competența de autorizare a primarului general, în colaborare/cooperare cu poliția locală sau alte compartimente funcționale cu atribuții în acest sens.
(4) În exercitarea atribuțiilor sale, structura de specialitate de la nivelul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului București responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului colectează date și informații de la nivelul întregului aparat de specialitate al primarului general al municipiului București și al primarilor de sector, precum și de la nivelul altor autorități și instituții publice locale sau centrale pentru administrarea și actualizarea băncilor/bazelor de date urbane, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) și a Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulament general privind protecția datelor).
(5) Structura de specialitate de la nivelul aparatului de specialitate al primarului general are obligația de a transmite datele și informațiile către sectoare pentru constituirea și dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane ale sectorului.
Articolul 133
Structura de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al primarului de sector responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului
(1) În cadrul aparatului de specialitate al primarului de sector funcționează structura de specialitate responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, condusă de către arhitectul-șef al sectorului.
(2) Structura de specialitate de la nivelul aparatului de specialitate al primarului de sector responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului are următoarele atribuții:
a) întocmește referatul tehnic al arhitectului-șef de sector privind strategia integrată de dezvoltare locală durabilă a municipiului București și planul urbanistic general al municipiului București;
b) întocmește referatul tehnic al arhitectului-șef de sector privind elaborarea strategiei integrate de dezvoltare intercomunitară durabilă și a planului de amenajare a teritoriului intercomunitar, după caz;
c) înaintează strategia integrată de dezvoltare locală durabilă spre avizare către consiliul local, în baza avizului tehnic al arhitectului-șef de sector;
d) întocmește referatul tehnic de specialitate cu propunere de aprobare sau de respingere a documentațiilor de planificare și proiectare urbană;
e) asigură stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso, acolo unde este cazul, în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare, în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism;
f) convoacă și asigură dezbaterea lucrărilor comisiei tehnice de urbanism de la nivelul sectorului;
g) convoacă și asigură desfășurarea lucrărilor comisiei pentru stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso;
h) întocmește, verifică din punct de vedere tehnic, fundamentează și propune emiterea avizului de inițiere;
i) întocmește din punct de vedere tehnic, fundamentează și propune emiterea avizului tehnic al arhitectului-șef de sector pentru proiectul urbanistic de detaliu și pentru documentațiile de urbanism supuse aprobării consiliului local;
j) participă la elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare durabilă a municipiului București în vederea asigurării corelării și coordonării planificării teritoriale;
k) avizează proiectele de investiții publice, inițiate de către primarul sectorului prin aparatul de specialitate și de către instituțiile de interes public subordonate consiliului local, din punctul de vedere al conformității cu documentațiile de planificare și proiectare urbană legal aprobate;
l) asigură gestionarea, evidența și actualizarea documentațiilor de urbanism;
m) transmite periodic arhitectului-șef al municipiului București situațiile cu privire la evidența și actualizarea documentațiilor de urbanism;
n) organizează și coordonează constituirea și dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane ale sectorului;
o) participă personal sau prin reprezentanți desemnați la comisia unică de avizare a planurilor urbanistice de la nivelul Primăriei Generale a Municipiului București.
(3) Structura de specialitate de la nivelul aparatului de specialitate al primarului de sector responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului desfășoară o activitate operațională, astfel:
a) pune în aplicare documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism legal aprobate;
b) asigură organizarea și funcționarea comisiei de acord unic la nivelul sectorului, în conformitate cu prevederile art. 307;
c) coordonează și asigură informarea publică și procesul de dezbatere și consultare a publicului în vederea promovării documentațiilor de urbanism;
d) elaborează și redactează certificate de urbanism și autorizații de construire/desființare și avize de amplasament;
e) asigură și alte servicii publice specifice activităților de amenajare a teritoriului și de urbanism;
f) exercită controlul, constată și sancționează contravențiile în materia autorizării și executării lucrărilor de construire, în colaborare/cooperare cu poliția locală sau alte compartimente funcționale cu atribuții în acest sens.
(4) În exercitarea atribuțiilor sale, structura de specialitate de la nivelul aparatului de specialitate al primarului de sector responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului colectează date și informații de la nivelul întregului aparat de specialitate al primarului, precum și de la nivelul altor autorități și instituții publice locale sau centrale pentru administrarea și actualizarea băncilor/bazelor de date ale sectorului, după caz.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul III Responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului › Capitolul III Consolidarea expertizei locale în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului
Articolul 134
Centrele de expertiză publică de amenajare a teritoriului și urbanism
(1) Autoritățile administrației publice locale pot înființa în parteneriat cu alte autorități sau instituții publice centrale sau locale centre de expertiză publică de amenajare a teritoriului și urbanism, denumite în continuare centre de expertiză ATU, în vederea sprijinirii urbanismului durabil și a unui fond construit rezilient la cutremure și eficient energetic.
(2) Centrele de expertiză ATU sunt organisme neguvernamentale, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care se organizează și funcționează în condițiile art. 135. Centrele de expertiză ATU pot fi înființate la nivel de județ, la nivelul municipiului București, la nivel de zonă urbană funcțională sau de zonă metropolitană, de consorțiu administrativ sau de unitate administrativ-teritorială. Centrele de expertiză ATU se finanțează din bugetul de stat, din bugetele locale, din venituri proprii și din alte surse legal constituite.
(3) Centrele de expertiză ATU au următoarele atribuții:
a) acordă sprijin tehnic la solicitarea autorităților publice județene sau locale în elaborarea și/sau actualizarea planurilor de amenajare a teritoriului județean și a planurilor urbanistice generale și organizează procese participative de planificare teritorială și urbană;
b) elaborează planul de amenajare a teritoriului intercomunitar;
c) acordă asistență pentru elaborarea de strategii de dezvoltare integrate pentru diferite niveluri teritoriale, respectiv regional, județean și local, sau pe diferite domenii sectoriale;
d) acordă asistență de specialitate la solicitarea autorităților publice județene sau locale pentru gestionarea și actualizarea documentațiilor în format GIS și pentru monitorizare tehnică a indicatorilor;
e) acordă sprijin tehnic la solicitarea autorităților publice județene sau locale în vederea elaborării de caiete de sarcini, studii de fundamentare, note conceptuale, teme de proiectare și implementare de proiecte;
f) realizează activități de cercetare în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului și elaborează studiile de fundamentare și de specialitate aferente documentațiilor de amenajare a teritoriului și documentațiilor de urbanism și altor documente strategice, la solicitarea autorităților administrației publice competente;
g) realizează activități de informare și educare a populației în domeniul urbanismului durabil, construcțiilor reziliente și eficiente energetic și reducerii riscului seismic;
h) elaborează analize de impact teritorial al politicilor, monitorizează permanent dinamicile teritoriale și indicatorii de dezvoltare durabilă și de implementare a politicii naționale urbane și urmăresc direcțiile de dezvoltare teritorială utilizând baze de date geospațiale interoperabile;
i) gestionează baze de date privind clădirile încadrate în clase de risc seismic și privind eficiența energetică a clădirilor și sprijină ținerea la zi a registrului național digital al construcțiilor;
j) asigură platformele interactive privind consultarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism legal aprobate;
k) elaborează și prezintă ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor raportul anual de activitate privind starea teritoriului.
(4) Centrele de expertiză ATU sprijină autoritățile administrației publice în planificarea și dezvoltarea coerentă a teritoriului și implementarea eficientă a investițiilor, asigură suport tehnic pentru autoritățile locale și sunt îndrumate metodologic de către ministerul responsabil cu amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile.
Articolul 135
Organizarea și funcționarea centrelor de expertiză în amenajarea teritoriului și urbanism
(1) Centrele de expertiză ATU sunt conduse de un consiliu director și de un director general, angajat cu contract individual de muncă pe bază de concurs organizat de către consiliul director.
(2) Directorul general organizează și coordonează compartimentele de specialitate din cadrul centrului de expertiză ATU, responsabile cu:
a) planificarea teritorială și urbană, elaborarea strategiilor de dezvoltare teritorială și urbană, elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism;
b) monitorizarea, analiza și observarea dinamicilor teritoriului;
c) mobilitatea urbană durabilă, reziliența climatică și tranziția de mediu.
(3) Consiliul director este organism deliberativ, fără personalitate juridică, care este constituit și funcționează la nivelul fiecărui centru de expertiză ATU.
(4) Consiliul director este format din reprezentantul consiliului județean și din câte un reprezentant al fiecărei categorii de consilii locale municipale, orășenești și comunale din fiecare județ și un reprezentant al Ordinului Arhitecților din România deservit de centrul de expertiză ATU; pentru regiunea de dezvoltare București-Ilfov, consiliul director este alcătuit din reprezentantul președintelui Consiliului Județean Ilfov, al primarului general al municipiului București, din câte un reprezentant al fiecărui consiliu local de sector și din reprezentanți ai consiliilor locale din județul Ilfov, la paritate cu reprezentanții sectoarelor municipiului București.
(5) Centrul de expertiză ATU colaborează permanent cu arhitecții-șefi de județe, municipii, orașe și comune și cu personalul de specialitate de la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.
(6) Compartimentul de planificare prevăzut la alin. (2) lit. a) este structura de specialitate prin intermediul căreia se realizează în mod efectiv acordarea asistenței și prestarea serviciilor publice de specialitate privind elaborarea și actualizarea de planuri de amenajare a teritoriului și urbanism, planuri de mobilitate urbană durabilă, regenerare urbană, peisaj, observare și dinamici de dezvoltare teritoriale, strategii teritoriale urbane și rurale, reziliență și tranziție de mediu.
(7) Compartimentul de planificare prevăzut la alin. (2) este format din urbaniști, arhitecți, geografi specializați în geografia mediului sau în planificare teritorială, ingineri specializați în inginerie urbană și dezvoltare regională, ingineri de instalații, ingineri specializați în profilul electric/energetic, ingineri specializați în transporturi, peisagiști, economiști specializați în economie regională și urbană, sociologi, precum și alți specialiști absolvenți de studii superioare în domenii relevante pentru amenajarea teritoriului și urbanism.
(8) Compartimentul de monitorizare, analiză și observare a teritoriului este structura centrului de expertiză ATU care asigură monitorizarea și evaluarea modului în care sunt transpuse și implementate proiectele prevăzute în cadrul strategiilor integrate de dezvoltare durabilă teritorială la nivelul regiunii și județelor, dinamica socială, economică și de mediu.
(9) Personalul centrelor de expertiză ATU este compus din personal contractual, angajat în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, și ale legislației muncii, cu modificările și completările ulterioare. În funcție de proiectele pe care centrul le derulează, poate angaja temporar specialiști pe diferite domenii sectoriale.
(10) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor poate asigura în primii doi ani de la înființare cofinanțarea centrelor de expertiză ATU prin intermediul bugetului de stat sau prin veniturile proprii legal constituite. Această finanțare se realizează în baza unui contract de parteneriat, prin care vor fi stabilite drepturile și obligațiile părților, precum și perioada de finanțare. Centrele de expertiză ATU pot realiza venituri proprii din activități de planificare, proiectare, consultanță, cercetare, formare profesională și alte surse legal constituite.
(11) Centrele de expertiză ATU ce se înființează la nivel de zonă urbană funcțională, respectiv la nivel de zonă metropolitană se finanțează de către autoritățile publice locale inițiatoare, împreună cu alte autorități și instituții publice interesate, agenții de dezvoltare regionale, factori interesați, în condițiile legii. Prevederile alin. (10) rămân aplicabile.
Articolul 136
Observatorul Teritorial Național
(1) Observatorul Teritorial Național este aplicația informatică interactivă care realizează analiza datelor în profil teritorial în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, dezvoltării regionale și teritoriale și cuantificări ale impactului teritorial al programelor publice, prin intermediul unui sistem informațional geografic și al unei baze de date care cuprinde informații și date statistice necesare pentru caracterizarea unui teritoriu.
(2) Observatorul Teritorial Național este gestionat de ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și integrează informațiile cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și în documentațiile de urbanism, punând la dispoziția autorităților administrației publice și instituțiilor publice seturi de date și informații pentru elaborarea studiilor de fundamentare în vederea realizării activității de planificare teritorială și dezvoltare regională și locală.
(3) Observatorul Teritorial Național este structurat în două componente:
a) Sistemul de observare și analiză a dinamicilor teritoriale;
b) Platforma națională de planificare urbană și teritorială și de autorizare a construirii.
(4) Sistemul de observare și analiză a dinamicilor teritoriale este un geoportal cu informații actualizate permanent, bază de date care cuprinde indicatori statistici la nivel național, regional, județean, local, instrumente de analiză a datelor teritoriale și de monitorizare a implementării Strategiei de dezvoltare teritorială a României.
(5) Observatorul Teritorial Național trebuie să respecte principiul cloud first și principiul cloud nativ, reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice, cu modificările și completările ulterioare, și să fie aptă de a migra în Platforma de Cloud Guvernamental.
(6) Observatorul Teritorial Național trebuie să respecte principiul interoperabilității reglementat prin Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate și să fie aptă de a se interconecta cu Platforma națională de interoperabilitate și cu Registrul Național al Registrelor.
Articolul 137
Platforma națională de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii
(1) Platforma națională de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii este o platformă digitală constituită și organizată la nivel național de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor care asigură integrarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism aprobate la nivelul autorităților administrației publice locale, fiind parte din Observatorul Teritorial Național.
(2) Digitalizarea activităților de planificare teritorială și a activităților operaționale, de autorizare a construirii, a autorităților administrației publice locale este asigurată prin intermediul unor sisteme informatice, respectiv platforme digitale organizate la nivelul național. Autoritățile administrației publice locale pot avea propriile platforme digitale, care se corelează și se coordonează cu platforma națională.
(3) Platforma națională de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii este formată din:
a) Geoportalul național de urbanism;
b) Ghișeul unic național de autorizare a construcțiilor.
(4) Actualizarea informațiilor și operarea Platformei naționale de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii se asigură de către autoritățile administrației publice locale în colaborare cu ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(5) Platforma națională de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii asigură interoperabilitatea prin intermediul serviciilor de date cu Infrastructura națională pentru informații geospațiale, Registrul Național al Construcțiilor și orice alte sisteme informatice dezvoltate de către autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domenii relevante pentru amenajarea teritoriului și urbanism.
(6) Platforma națională de planificare urbană, teritorială și autorizarea construirii respectă prevederile Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) și a Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulament general privind protecția datelor).
Articolul 138
Geoportalul național de urbanism
(1) Geoportalul național de urbanism este o platformă online, ce cuprinde toate planurile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, legal aprobate, la nivelul autorităților administrației publice, necesare în procesul de planificare teritorială, reglementare urbanistică și autorizare a lucrărilor de construcții.
(2) Geoportalul național de urbanism permite fiecărui cetățean următoarele:
a) căutarea și localizarea de obiecte spațiale și interogarea bazei de date privind încadrarea terenurilor în anumite zonificări funcționale și reglementări urbanistice care li se aplică;
b) consultarea directă, online, pe diferite straturi tematice de date spațiale, a planurilor de amenajare a teritoriului și a celor de urbanism în vigoare;
c) realizarea de analize și descărcarea de rapoarte și statistici privind direcții de dezvoltare spațială a teritoriului;
d) vizualizarea, imprimarea și descărcarea de date spațiale despre servituțile de utilitate publică, zonificările funcționale și reglementări urbanistice;
e) vizualizarea simultan a conținutului mai multor straturi tematice de date spațiale suprapuse.
(3) Persoanele cu drept de editare a straturilor tematice care pot introduce și publica planurile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism din geoportalul de urbanism sunt:
a) persoane desemnate din autoritățile administrației publice centrale, agențiile naționale și alte entități care au atribuții în stabilirea de zone de siguranță și de protecție și zone de restricție;
b) autoritățile publice locale, prin intermediul persoanelor desemnate din instituția arhitectului-șef sau, în cazul în care nu dispun de personal de specialitate, de personalul de la nivelul agențiilor;
c) specialiștii cu drept de semnătură pentru elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism;
d) personalul desemnat din centrele de expertiză ATU prevăzute de prezentul cod;
e) deținătorii/administratorii de rețele tehnico-edilitare supra și/sau subterane.
(4) Accesul în geoportalul prevăzut la alin. (1) se realizează prin autentificare pe bază de nume utilizator și parolă sau pe bază de cod generat de aplicație, pe niveluri de acces diferențiate.
(5) Toate documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism se elaborează în format GIS, conform structurii standardizate elaborate de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor pentru a fi publicate în geoportalul național de urbanism. Pe baza conținutului GIS se pot genera planșe analogice care se semnează de către coordonatorul documentației, care se predau de către elaborator beneficiarului pentru a fi recepționate de structura de specialitate în domeniul urbanismului și să se constituie anexă la hotărârea de aprobare a consiliului local sau județean, după caz.
(6) Autoritățile administrației publice centrale, agențiile naționale și alte entități care au atribuții în stabilirea de zone de siguranță și de protecție, precum zone de protecție sanitară, zone de protecție a drumurilor, zone de protecție a aeroporturilor, zone de siguranță și de protecție a infrastructurii feroviare și de metrou, zonă de siguranță maritimă și zonă de siguranță și de protecție a căilor navigabile interioare și altele asemenea, ce instituie servituți de utilitate publică, au obligația să elaboreze în format GIS planurile cu limitele respectivelor zone, conform standardelor prevăzute la alin. (5) pentru a fi publicate în geoportalul național de urbanism;
(7) Introducerea și publicarea zonelor de protecție și siguranță și a traseelor rețelelor tehnico-edilitare, cât și a zonelor de protecție și siguranță a rețelelor de telecomunicații speciale în geoportalul național de urbanism se va realiza fără a aduce atingere securității publice și apărării naționale. În situația în care acest tip de informații intră sub incidența regimului informațiilor clasificate, limitele acestora vor fi cunoscute doar sub regimul și cu respectarea normelor legale în materia protecției informațiilor clasificate de către persoane autorizate din cadrul autorităților publice centrale și locale și de la nivelul agențiilor și, implicit, nu vor fi introduse în geoportalul național de urbanism.
(8) Deținătorii/Administratorii de rețele tehnico-edilitare, supra și/sau subterane, au obligația să publice și să actualizeze în geoportalul național de urbanism traseele și localizarea acestora conform structurii standardizate prevăzute la alin. (5);
(9) Pentru constituirea bazei de date aferente geoportalului național, autoritățile administrației publice, instituțiile publice și persoanele de drept public sau privat care dețin imobile, instalații și/sau echipamente de interes public ori care prestează un serviciu public, inclusiv operatorii serviciilor publice, care dețin sau administrează în condițiile legii date și informații referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului și la activitatea de urbanism, inclusiv referitoare la rețele tehnico-edilitare, supra și/sau subterane, sunt obligate să transmită ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor documentațiile pe care le dețin, în format GIS, în termen de 90 zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod, cu excepția instituțiilor publice din cadrul SNAOPSN, în situația în care documentele conțin informații clasificate.
(10) Colectarea informațiilor prevăzute la alin. (8) existente la nivelul unei unități administrativ-teritoriale sau care privesc planificarea teritorială și urbană a unei unități administrativ-teritoriale se asigură de către autoritățile administrației publice locale prin structura de specialitate responsabilă în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului în vederea transmiterii acestora către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(11) Geoportalul național de urbanism trebuie să respecte principiul cloud first și principiul cloud nativ, reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice și să fie aptă de a migra în Platforma de Cloud Guvernamental.
(12) Geoportalul național de urbanism trebuie să respecte principiul interoperabilității reglementat prin Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate și să fie apt de a se interconecta cu Platforma națională de interoperabilitate și cu Registrul Național al Registrelor.
(13) În vederea accelerării procesului de proiectare, avizare și autorizare a rețelelor de telecomunicații speciale, Geoportalul național de urbanism va permite instituțiilor din SNAOPSN vizualizarea, consultarea și descărcarea planurilor cu rețelele tehnico-edilitare, în format digital și geo-referențiate.
Articolul 139
Ghișeul unic național din cadrul platformei naționale de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii
(1) Ghișeul unic național este platforma digitală de interes public național de intermediere a relației dintre solicitanți și autoritățile administrației publice competente, de prelucrare administrativă a cererilor privind eliberarea actelor având ca obiect informarea cu privire la documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism și a cererilor aferente autorizării lucrărilor de construcții.
(2) Secțiunea dedicată unei unități administrativ-teritoriale din cadrul ghișeului unic național este gestionată de către fiecare autoritate a administrației publice locale din cadrul respectivei unități administrativ-teritoriale.
(3) Ghișeul unic național le permite solicitanților și autorităților administrației publice competente următoarele:
a) transmiterea și primirea documentației necesare pentru eliberarea actelor având ca obiect informarea cu privire la documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism;
b) transmiterea și primirea documentației necesare pentru eliberarea actelor având ca obiect autorizarea lucrărilor de construcții;
c) comunicarea directă cu privire la clarificările și/sau modificările necesare documentației transmise;
d) stabilirea consultărilor cu privire la documentele, informațiile și completările necesare în vederea emiterii autorizației de construire;
e) emiterea și primirea autorizației de construire sau de desființare.
(4) Accesul în platforma digitală se realizează prin autentificare pe bază de utilizatori și parolă sau pe bază de cod de acces generat de aplicație, pe niveluri de acces securizate cu grade diferențiate pentru:
a) autorități și instituții ale administrației publice centrale;
b) autorități și instituții ale administrației publice locale;
c) instituții și entități gestionare de bănci de date de interes public, precum operatori de rețele tehnico-edilitare;
d) profesioniști - elaboratori de strategii și planuri de amenajare a teritoriului și de urbanism, elaboratori de proiecte de investiții publice și private, certificați sau înregistrați în registrele naționale profesionale, precum și avocați, notari, executori judecătorești și practicieni în insolvență;
e) cetățeni.
(5) Ghișeul unic național trebuie să respecte principiul cloud first și principiul cloud nativ, reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice și să fie aptă de a migra în Platforma de Cloud Guvernamental.
(6) Ghișeul unic național trebuie să respecte principiul interoperabilității reglementat prin Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate și să fie aptă de a se interconecta cu Platforma națională de interoperabilitate și cu Registrul Național al Registrelor.
(7) Ghișeul unic național trebuie să respecte prevederile Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) și a Legii nr. 190 din 18 iulie 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulament general privind protecția datelor).
(8) Operaționalizarea Ghișeului unic național se realizează etapizat, pe o perioadă de 5 ani de la data publicării prezentului cod, pe măsura integrării în platformă, în format GIS, a planurilor urbanistice generale și a regulamentelor locale de urbanism aferente unităților administrativ-teritoriale.
(9) La expirarea termenului de 5 ani prevăzut la alin. (8), utilizarea Ghișeului unic național devine obligatorie pentru toate autoritățile administrației publice și entitățile emitente de avize și acorduri, inclusiv în situația în care integrarea documentațiilor de urbanism în format GIS nu este finalizată, urmând ca informațiile indisponibile în platformă să fie completate pe măsura digitalizării acestora.
(10) Până la data la care obligația prevăzută la alin. (3), respectiv alin. (4) devine aplicabilă, procedurile administrative pot fi desfășurate și potrivit modalităților prevăzute de legislația în vigoare.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul III Responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului › Capitolul IV Registrul Urbaniștilor din România. Certificarea specialiștilor în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului
Articolul 140
Dreptul de semnătură în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului
(1) Documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism se elaborează de către colective interdisciplinare formate din specialiști cu drept de semnătură, acordat de către Registrul Urbaniștilor din România.
(2) Specialiștii cu drept de semnătură se înscriu în Tabloul Național al Urbaniștilor, evidență ce se gestionează fizic și digital de către Registrul Urbaniștilor din România.
Articolul 141
Registrul Urbaniștilor din România
(1) Registrul Urbaniștilor din România este o instituție publică autonomă, cu personalitate juridică, cu atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, finanțată integral din venituri proprii, constituite din tarifele de atestare sau de examinare în vederea dobândirii dreptului de semnătură, de înscriere în Registrul Urbaniștilor din România și de exercitare a dreptului de semnătură, din tarife aferente celorlalte activități desfășurate în exercitarea competențelor legale, precum și din alte surse legal constituite.
(2) Registrul Urbaniștilor din România gestionează, ca autoritate profesională, dreptul de semnătură în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului și recunoaște calificările profesionale în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 142
Atribuțiile Registrului Urbaniștilor din România
Registrul Urbaniștilor din România îndeplinește următoarele atribuții:
a) elaborează și adoptă regulamentul privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentații de amenajare a teritoriului și documentații de urbanism și regulamentul referitor la organizarea și funcționarea Registrului Urbaniștilor din România, cu avizul ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor;
b) organizează cursuri de formare profesională continuă în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului;
c) elaborează studii, cercetări, analize în vederea fundamentării de proiecte de acte normative, norme, proceduri, coduri, alte reglementări în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, inclusiv în cooperare cu organele administrației publice centrale și/sau locale, cu structurile lor de specialitate în domeniu, precum și cu structurile lor asociative;
d) elaborează regulamentul orientativ de organizare și desfășurare a concursurilor de soluții în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și peisagisticii;
e) elaborează statutul profesiei de urbanist, cooperând în acest scop cu structuri asociative ale profesiei;
f) organizează examenul pentru dobândirea calității de expert tehnic extrajudiciar în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului;
g) desemnează specialiști cu drept de semnătură pentru a face parte din comisia de examinare/testare/intervievare a candidaților la dobândirea calității de expert tehnic judiciar în specializarea urbanism și amenajarea teritoriului;
h) desemnează, la solicitarea organizatorilor concursurilor, specialiști în comisiile de atribuire a licitațiilor publice pentru concursuri, studii și documentații de urbanism și amenajarea teritoriului;
i) sprijină activitatea agențiilor ATU și a autorităților publice locale cu atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA I Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism › Titlul IV Controlul statului în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului. Sancțiuni
Articolul 143
Controlul statului în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului
(1) Controlul statului privind elaborarea, avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism este realizat de către:
a) ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, prin intermediul I.S.C.;
b) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin inspectoratele pentru situații de urgență județene, cu privire la stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso, în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare, în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism;
c) autoritățile administrației publice locale de la nivel județean cu privire la urmărirea respectării documentațiilor de amenajare a teritoriului de la nivel județean/național/intercomunitar în procesul de elaborare și aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism de la nivelul unităților administrativ-teritoriale de bază.
(2) Urmărirea aplicării documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism aprobate se realizează prin structura de specialitate responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din aparatul propriu al consiliilor județene sau al autorităților locale, precum și de I.S.C.
(3) În vederea aducerii la îndeplinire a dispozițiilor prevăzute la alin. (1) și (2), direcțiile de specialitate din cadrul ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, I.S.C., structurile asociative ale unităților administrativ-teritoriale cu domeniu de activitate vizat de prezenta lege și președinții consiliilor județene, primari și arhitecții-șefi colaborează permanent.
(4) Cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții și reglementarea în domeniul urbanismului se suportă de către investitori, în valoare echivalentă cu o cotă de 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate, cu excepția lucrărilor care se execută la monumente istorice, lăcașuri de cult și a lucrărilor de intervenție în primă urgență pentru punerea în siguranță a construcțiilor existente, inclusiv a instalațiilor aferente, care prezintă pericol public, indiferent de destinație, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(5) Pentru lucrările supuse procedurii simplificate de notificare, valoarea datorată de investitori este jumătate din valoarea stabilită la alin. (4).
(6) Virarea sumelor stabilite conform dispozițiilor alin. (4) se face în contul inspectoratelor județene în construcții, respectiv al municipiului București, după caz, odată cu transmiterea înștiințării privind data începerii lucrărilor, conform art. 278. Întârzierea la plată a cotei prevăzute la alin. (4) se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere, fără a se depăși suma datorată. Disponibilitățile la finele anului se reportează în anul următor și au aceeași destinație.
(7) Cota stabilită la alin. (4) se aplică și diferențelor rezultate din regularizarea valorii lucrărilor autorizate, care se face până la data convocării recepției la terminarea lucrărilor.
(8) I.S.C. utilizează 70% din fondul astfel constituit pentru îndeplinirea atribuțiilor, inclusiv cheltuieli de personal, potrivit prevederilor legale, și virează lunar 30% din acest fond în contul autorității administrației publice centrale cu atribuții în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării executării lucrărilor de construire/desființare a construcțiilor pentru asigurarea fondului necesar actualizării/elaborării reglementărilor tehnice și fondului de documentații de amenajare a teritoriului și urbanism de interes național și pentru cheltuieli de personal.
(9) Cheltuielile de personal includ cheltuieli cu personalul propriu și cu plata indemnizației de participare a specialiștilor în calitate de membri în comitetele/comisiile/consiliile pentru avizări din punct de vedere tehnic. Personalul cu atribuții de reglementare în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor din ministerul de resort beneficiază de majorarea salariului de bază cu 35%.
(10) Disponibilitățile la finele anului din veniturile proprii se reportează în anul următor și au aceeași destinație.
Articolul 144
Contravenții
(1) Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:
a) avizarea sau supunerea spre aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului sau de urbanism, de către președintele consiliului județean/primar/primar general/arhitect șef/persoanele prevăzute la art. 126 alin. (2) și (7), fără respectarea prevederilor legale privind informarea și consultarea publicului, potrivit capitolului III din titlul II al părții I a cărții I din prezentul cod;
b) refuzul autorităților administrației publice, instituțiilor publice și persoanelor de drept public sau privat care dețin imobile, instalații și/sau echipamente de interes public ori care prestează un serviciu public, inclusiv operatorii serviciilor publice, care dețin sau administrează în condițiile legii date și informații referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului și la activitatea de urbanism, inclusiv referitoare la rețele tehnico-edilitare, supra și/sau subterane de a furniza, de a pune la dispoziție documentațiile cadastrale sau tehnice referitoare la planificarea teritorială și urbană, inclusiv cele referitoare la rețele tehnico-edilitare către autoritățile administrației publice centrale și locale;
c) refuzul explicit sau tacit al instituțiilor sau al operatorilor de servicii comunitare de utilități publice care dețin imobile, instalații și/sau echipamente de interes public ori care prestează un serviciu public de a furniza în termen de 30 de zile de la data solicitării informații care, prin natura lor, sunt publice, precum și refuzul operatorilor de servicii comunitare de utilități publice de a pune cu titlu gratuit, la dispoziția autorităților publice, documentele cartografice, inclusiv în format GIS, privind traseele rețelelor de utilități publice, pentru desfășurarea corespunzătoare a activității de amenajare a teritoriului și de urbanism, conform art. 138, și realizate cu respectarea normelor de aplicare a Directivei INSPIRE elaborate de Comisia Europeană;
d) neconstituirea de către primar/primar general a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism, ca entitate consultativă cu atribuții de analiză, expertizare tehnică și consultanță, conform prevederilor legale incidente;
e) neconstituirea de către primar/primar general a comisiei pentru stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso, în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare, în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism;
f) neconstituirea de către primar/primar general sau de către președintele consiliului județean a Comisiei locale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, conform prevederilor legale incidente;
g) neconvocarea Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism de către persoanele prevăzute la art. 128 alin. (3);
h) neconvocarea, de către arhitectul-șef sau de persoanele prevăzute la art. 126 alin. (2) și (7), a întrunirilor comisiei pentru stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso;
i) avizarea sau supunerea spre aprobare de către președintele consiliului județean/primar/primar general/arhitect-șef/persoanele prevăzute la art. 126 alin. (2) și (7), a unei documentații de urbanism incomplete ori care conține date eronate sau care nu respectă prevederile avizului comisiilor de la nivel central și local și ale avizelor instituțiilor din SNAOPSN;
j) avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism semnate de către alte persoane decât cele cu drept de semnătură acordat de Registrul Urbaniștilor din România;
k) semnarea de către specialiști cu drept de semnătură acordat de Registrul Urbaniștilor din România a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism care conțin date eronate care pot afecta securitatea juridică a investițiilor;
l) supunerea spre aprobare a modificărilor documentațiilor de amenajare a teritoriului și documentațiilor de urbanism în vigoare de către arhitectul-șef, de persoanele prevăzute la art. 126 alin. (2) și (6), de primar/primar general sau de președintele consiliului județean sau de personalul din aparatul de specialitate al consiliului local/județean fără reluarea procedurii privitoare la avizarea acestora, cu excepția situației prevăzute la art. 361 alin. (6);
m) neîndeplinirea, de către arhitectul-șef, de către persoanele prevăzute la art. 126 alin. (2) și (7), de către primar/primar general, de președintele consiliului județean sau de personalul din aparatul de specialitate al primarului a atribuțiilor cu privire la transmiterea „Planului cu zonele de compatibilitate teritorială“ către toate instituțiile care au reprezentanți în cadrul comisiei pentru stabilirea compatibilității teritoriale;
n) nerespectarea de către funcționarii publici de execuție, arhitectul-șef, secretarul general, de către primar/primar general sau președintele consiliului județean, după caz sau de către personalul din aparatul de specialitate al primarului/primarului general, după caz, a termenelor privitoare la promovarea spre aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, respectiv:
(i) neemiterea în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentației complete și corecte a avizului de inițiere;
(ii) neemiterea în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la depunerea documentației complete a avizului arhitectului-șef sau restituirea fără temei legal a unei documentații de urbanism ca neconformă;
(iii) nepromovarea de către primar/primar general a documentațiilor complete de planificare urbană spre aprobare de către Consiliul Local/Consiliul General al Municipiului București - în termen de 15 zile de la emiterea avizului tehnic al arhitectului-șef;
(iv) neincluderea pe proiectul ordinii de zi a ședințelor consiliului local/Consiliul General al Municipiului București a proiectelor de hotărâri care au drept obiect aprobarea documentațiilor de urbanism care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în termen de maximum 45 de zile calendaristice de la obținerea avizului tehnic al arhitectului-șef;
(v) neemiterea dispoziției de aprobare a proiectului urbanistic de detaliu în termen de maximum 15 zile calendaristice de la obținerea avizului tehnic al arhitectului-șef;
o) nerespectarea de către responsabilii din cadrul autorităților administrației publice ce dețin competențe privind inițierea, elaborarea/modificarea/actualizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism a prevederilor art. 96 alin. (1) și (2) referitoare la informarea și consultarea populației;
p) supunerea spre avizare sau avizarea documentațiilor de urbanism de către președintele consiliului județean/primar/ primar general/arhitect-șef/persoanele prevăzute la art. 126 alin. (2) și (7), cu nerespectarea prevederilor prezentului cod și reglementărilor de urbanism în vigoare, referitoare la indicatorii urbanistici;
q) supunerea spre avizare sau avizarea proiectului urbanistic de detaliu cu nerespectarea prevederilor documentațiilor de urbanism în vigoare și a secțiunii a 8-a - Proiectul urbanistic de detaliu din prezentul cod;
r) neîndeplinirea, de către președintele consiliului județean sau de către primar/primar general, a obligațiilor prevăzute la art. 118 alin. (2) lit. e), art. 120 alin. (1) lit. d) și art. 130 lit. f) privind supunerea spre aprobare;
s) neluarea măsurilor prevăzute de lege în cazul nerespectării prevederilor din documentațiile de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism în vigoare, de către arhitectul-șef, de persoanele prevăzute la art. 126 alin. (2) și (7), de primar/primar general sau de președintele consiliului județean sau de personalul din aparatul de specialitate al consiliului local/județean;
t) nerealizarea în termenul legal de către arhitectul-șef, de către persoanele prevăzute la art. 126 alin. (2) și (7), de către primar/primar general sau de președintele consiliului județean a demersurilor de elaborare, modificare sau actualizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului sau de urbanism cu caracter obligatoriu;
u) nerespectarea de către autoritățile administrației publice locale a termenului prevăzut la art. 69 alin. (9) teza întâi cu privire la introducerea pe agenda comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism;
v) neemiterea unei solicitări de completare, modificare sau clarificare cu privire la documentația depusă, dacă este cazul, în termenul prevăzut la art. 69 alin. (9) teza a doua;
w) neemiterea avizului de inițiere sau a unei adrese de comunicare a respingerii justificate a solicitării de inițiere a unui plan urbanistic zonal în termenul prevăzut la art. 69 alin. (10).
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu avertisment la prima abatere sau cu amendă, după cum urmează:
a) de la 20.000 lei la 50.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. a), i), l), m), o), q), r), s); și lit. n);
b) de la 10.000 lei la 25.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. b), c), j), k) și lit. t);
c) de la 10.000 lei la 15.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. d), e), f), g), h) și lit. p);
d) de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. u)-w).
(3) Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (2) se fac de către persoanele împuternicite din cadrul autorităților prevăzute la art. 143 alin. (1).
(4) Prin excepție de la prevederile art. 581 privind completarea cu dreptul comun, contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, contravenientul având posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute în procesul verbal.
Articolul 145
Infracțiuni
Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:
a) întocmirea și semnarea de documentații de amenajare a teritoriului și urbanism de către alte persoane decât cele cu drept de semnătură acordat de Registrul Urbaniștilor din România;
b) inițierea de către persoanele fizice sau juridice, de către arhitectul-șef, de către persoanele prevăzute la art. 126 alin. (2) și (7), de către primar, de președintele consiliului județean sau de personalul din aparatul de specialitate al primarului/al consiliului județean și aprobarea, de către consilierii locali/ județeni, cu intenție, a documentațiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții care nu au autorizație de construire sau nu respectă prevederile autorizației de construire, cu excepția situației prevăzute la art. 150 alin. (14).
Articolul 146
Nulitatea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism
(1) Încălcarea dispozițiilor prezentei legi cu privire la procedura de elaborare, modificare/actualizare și aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentaților de urbanism, inclusiv lipsa avizelor și acordurilor impuse prin lege sau nerespectarea prevederilor acestora se sancționează cu nulitatea documentației de amenajare a teritoriului și a documentației de urbanism. În cazul în care viciul de nelegalitate afectează numai o parte din reglementările documentației de urbanism, nulitatea va fi parțială.
(2) Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire, cu excepția situației prevăzute la art. 150 alin. (14).
(3) Documentațiile de urbanism inițiate și aprobate în condițiile alin. (2) sunt nule de drept.
(4) Nulitatea se constată de instanțele de contencios administrativ, în condițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Specialiștii cu drept de semnătură răspund împreună cu beneficiarul documentației pentru exactitatea datelor și veridicitatea înscrisurilor și pentru respectarea în integralitate a legislației în vigoare la coordonarea documentațiilor sau elaborarea părților de documentații, potrivit dreptului de semnătură acordat de Registrul Urbaniștilor din România.
Articolul 147
Răspunderea persoanelor cu atribuții în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor
(1) Emiterea de certificate de urbanism sau autorizații de construire incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de urbanism aprobate, precum și supunerea spre aprobare de documentații de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor legale, atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravențională, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.
(2) Emiterea de certificate de urbanism fără solicitarea avizului instituțiilor din SNAOPSN pentru acele situații când documentațiile de urbanism în vigoare nu prevăd această obligativitate, însă aceasta a fost comunicată pe cale oficială către autoritățile publice abilitate, atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravențională, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.
(3) Persoanele cu atribuții în verificarea documentațiilor și elaborarea/emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare, precum și persoanele cu atribuții în procesele de emitere a avizului de inițiere și avizului arhitectului-șef pot răspunde disciplinar sau contravențional pentru nerespectarea termenelor prevăzute de lege la verificarea documentațiilor și emiterea autorizațiilor de construire/desființare sau a certificatelor de urbanism, în cazul și în măsura în care angajatorul consideră, în urma cercetării interne, că faptele le sunt imputabile.
(4) Persoana juridică de drept public sancționată contravențional potrivit prevederilor art. 144 alin. (1) sau art. 357 alin. (1) sau obligată la plata unor despăgubiri, prin sentință judecătorească rămasă definitivă, are obligația de a realiza cercetarea disciplinară în vederea identificării persoanei care, prin încălcarea atribuțiilor legale, a produs un prejudiciu în dauna bugetului local și a se îndrepta împotriva acesteia, pentru suportarea, în condițiile legii, a respectivului prejudiciu.
CARTEA I Despre amenajarea teritoriului și urbanism › PARTEA II Prevederi și reguli aplicabile pe întregul teritoriu al României › Titlul I Dispoziții privind zonificarea › Capitolul I Zonificarea teritoriului și unități teritoriale specifice
Articolul 148
Zonificarea macroteritorială
(1) Zonificarea macroteritorială reprezintă împărțirea teritoriului ce face obiectul unei documentații de amenajare a teritoriului în zone distincte, în vederea stabilirii unor măsuri, politici și programe specifice.
(2) La nivel național, secțiunile Planului de amenajare a teritoriului național pot stabili următoarele tipuri de macrozone:
a) zone cu resurse de apă în deficit;
b) zone cu deficit de suprafață împădurită;
c) zone de concentrare a resurselor energetice;
d) zone de concentrare a valorilor de patrimoniu natural sau cultural;
e) zone cu peisaje protejate de interes național;
f) zone de risc natural;
g) zone rurale profunde, nedeservite de infrastructură de transport și aflate în afara razei de deservire a orașelor;
h) alte categorii de zone, în funcție de specificul secțiunilor Planului de amenajare a teritoriului național.
(3) La nivel județean și intercomunitar, prin planul de amenajare a teritoriului județean sau intercomunitar, după caz, se pot include zone cu interdicție de introducere în intravilan, luând în considerare propunerile din documentațiile de amenajare a teritoriului de rang superior și în baza concluziilor studiilor de fundamentare elaborate.
Articolul 149
Unități teritoriale specifice
(1) La nivel județean și intercomunitar, prin Planul de amenajare a teritoriului național, planul de amenajare a teritoriului județean, zonal sau intercomunitar, după caz, se prevăd zone cu caracter strategic, denumite unități teritoriale specifice, destinate să asigure implementarea măsurilor, politicilor și programelor de intervenție, necesare și specifice teritoriilor respective.
(2) Unitățile teritoriale specifice includ teritorii ale unităților administrativ-teritoriale de bază în integralitatea lor, continue și definite pe baza zonelor de influență ale localităților urbane din județ, a zonelor metropolitane, precum și a specializării economice identificate la nivelul teritoriilor respective.
(3) Unitățile teritoriale specifice constituie delimitări teritoriale utilizate exclusiv în scopul planificării, coordonării și implementării politicilor de dezvoltare teritorială și nu reprezintă unități administrativ-teritoriale în sensul art. 3 din Constituția României, republicată, și al legislației în vigoare.
Articolul 150
Așezările informale
(1) Pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale trebuie identificate așezările informale pe baza îndeplinirii simultane a următoarelor criterii:
a) grupează minimum 3 unități destinate locuirii dezvoltate spontan, realizate fără respectarea normelor de construcție, igienă și sănătate publică și protecție a mediului;
b) populația care locuiește în aceste unități nu are niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă;
c) populația se află în situația de excluziune, segregare și marginalizare socială, respectiv persoanele care locuiesc în acele așezări sunt persoane sau familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de alcool ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și socială.
(2) Așezările informale sunt situate de obicei la periferia localităților urbane sau rurale, cuprind de regulă locuințe improvizate, realizate din materiale recuperate, și/sau locuințe realizate din materiale de construcții convenționale, iar prin localizarea și caracteristicile socio-demografice generează excluziune, segregare și marginalizare socială. Prin situarea în zone de risc natural de alunecări de teren, inundații, biologic depozite de deșeuri, situri contaminate și altele asemenea sau de risc antropic, precum zone de siguranță sau zone de protecție ale amplasamentelor de tip Seveso, ale infrastructurilor tehnico-edilitare și altele asemenea, unele așezări informale pun în pericol siguranța și sănătatea locuitorilor lor.
(3) Autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și alte organe ale administrației publice cooperează cu ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, oferind informațiile necesare și implementând măsurile ce țin de domeniul lor de competență, astfel încât așezările informale identificate să fie prioritare în cadrul acțiunilor și politicilor publice privind locuirea, accesul la infrastructură, sănătatea publică și siguranța persoanelor.
(4) Consiliul județean, respectiv Consiliul General al Municipiului București, prin instituția arhitectului-șef, asigură organizarea și funcționarea unei comisii pentru coordonarea la nivelul județului a implementării măsurilor necesare pentru identificarea și reglementarea urbanistică a așezărilor informale și stabilirea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor din așezările informale, sprijinul metodologic și operațional pentru autoritățile administrației publice locale, precum și monitorizarea îndeplinirii responsabilităților și implementării acțiunilor stabilite la nivel local, denumită în continuare comisia județeană.
(5) Comisia județeană desfășoară următoarele activități:
a) coordonează implementarea măsurilor aprobate la nivel local și monitorizează impactul acestora asupra situației așezărilor informale, prin urmărirea anuală a informațiilor din fișa de date aprobată prin ordin al ministrului responsabil cu amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile;
b) centralizează fișele de date, completate de către autoritățile administrației publice locale pentru fiecare așezare informală identificată;
c) colaborează cu comisia județeană de fond funciar, comisiile locale de fond funciar și oficiul de cadastru și publicitate imobiliară pentru identificarea situațiilor în care poate fi atribuit un drept real asupra imobilelor din cadrul așezărilor informale;
d) sprijină cu expertiză de specialitate autoritățile locale în identificarea așezărilor informale și stabilirea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor din așezările informale.
(6) Consiliul județean, respectiv Consiliul General al Municipiului București asigură participarea reprezentanților comunităților din așezările informale în cadrul comisiei județene prevăzute la alin. (4). Măsurile prioritare vizează: informarea și implicarea locuitorilor comunităților afectate în procesul de planificare și reglementare, identificarea regimului juridic și economic al terenurilor și realizarea cadastrului așezărilor informale, înregistrarea imobilelor din așezările informale în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în condițiile legii speciale.
(7) În vederea identificării așezărilor informale, evaluării situației acestora și stabilirii măsurilor necesare, în coordonarea primarului/primarului general al municipiului București, autoritățile administrației publice locale organizează grupuri de lucru proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, din care fac parte persoane din compartimentele de specialitate ale primarului responsabile cu: urbanismul și autorizarea construcțiilor, control și disciplină în construcții, registrul agricol, asistență socială, sănătate publică, investiții, asistență și reprezentare juridică, poliția locală, impozite și taxe locale, evidența și gestiunea patrimoniului, date spațiale, experți locali pentru comunități marginalizate. În grupurile de lucru sunt incluși și reprezentanți ai societății civile.
(8) În urma identificării așezărilor informale, autoritățile administrației publice locale, prin grupurile de lucru constituite, colectează informațiile în vederea cunoașterii, cuantificării și monitorizării situației așezărilor informale și fundamentării unor politici, programe și proiecte adresate acestora.
(9) Pe baza evaluării din teren cu privire la situația socioeconomică a populației vizate, a regimului juridic, economic și tehnic al imobilelor, a expunerii la riscuri naturale, biologice și antropice și a prevederilor din documentațiile de urbanism în vigoare, grupul de lucru constituit la nivel local propune măsuri specifice de intervenție, pe care le supune procesului de consultare publică. Măsurile propuse sunt adaptate nevoilor populației din așezarea informală, precum și comunităților din vecinătate, în vederea asigurării cerințelor de siguranță și dezvoltare durabilă.
(10) După procesul de consultare a populației, măsurile se constituie într-un plan de acțiune ce este propus avizării comisiei județene, iar apoi aprobării consiliului local/Consiliului General al Municipiului București. În maximum 30 de zile de la data aprobării, măsurile sunt comunicate persoanelor vizate și se demarează implementarea lor.
(11) Măsurile pot fi implementate in situ, pe teritoriul ocupat de așezarea informală, sau, în situația în care regimul juridic, economic și tehnic nu permit această abordare, pot viza relocarea populației.
(12) În situația în care așezarea informală este situată în zone ce impun relocarea, autoritățile administrației publice locale, împreună cu reprezentanți ai populației afectate de măsurile propuse la alin. (3), identifică rezerve de teren pentru soluții alternative de locuire sau destinate construirii de locuințe de necesitate sau sociale, precum și modalitatea de implementare a măsurii de relocare.
(13) Măsurile se corelează cu programele de acțiuni comunitare privind combaterea sărăciei și excluziunea socială prevăzute la art. 35 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, și planurile județene de incluziune socială aprobate de comisiile județene de incluziune socială și cu cea a municipiului București prevăzute la art. 117 alin. (3) din Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, ce conțin soluții pentru prevenirea marginalizării și segregării spațiale.
(14) Pentru așezările informale din extravilan și pentru cele aflate într-o zonă unde nu este reglementată ca zonă a locuințelor și funcțiunilor complementare, conform art. 160 alin. (1) lit. a), dar care nu este incompatibilă cu locuirea, reglementarea urbanistică se realizează prin elaborarea și aprobarea de către autoritatea administrației publice locale a unui plan urbanistic zonal.
(15) Măsurile privind așezările informale sunt interzise în cazul în care acestea se află pe amplasamentele existente sau propuse pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național.