Legea nr. 169/2026
CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR din 5 august 2026 (Legea nr. 169/2026)
Forma preluată de pe Portalul Legislativ la 20 octombrie 2026, fără notele de modificare. Rezumat
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VII Executanții
Articolul 451
Răspunderea executanților
(1) Executanții răspund potrivit obligațiilor ce le revin în conformitate cu dispozițiile prezentului cod și reglementărilor specifice, precum și conform contractelor încheiate cu beneficiarul sau dezvoltatorul.
(2) Condițiile contractuale agreate între părți nu pot stabili răspunderi inferioare celor legale.
(3) Executanții răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția la terminarea lucrării, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea proiectului și/sau normelor de execuție în vigoare la data realizării ei.
(4) În cazul în care între diferite stadii ale ciclului de viață al proiectului de investiții sau chiar în timpul desfășurării unui stadiu, unul dintre executanți este înlocuit de alt executant, indiferent de motivele pentru care a fost înlocuit, noul executant preia responsabilitatea integrală, își asumă lucrarea și ducerea la bun sfârșit a misiunii sale, numai după ce raporturile contractuale dintre beneficiar și executantul înlocuit s-au încheiat.
(5) Preluarea responsabilității de către noul executant se face în formă scrisă.
(6) În situația prevăzută la alin. (4) executantul înlocuit răspunde pentru ce a prestat și a semnat până la înlocuirea sa pentru vicii ascunse ale construcției rezultate în urma unei erori de-ale sale. Dacă produsul rezultat din prestația sa își pierde proprietățile de performanță vizate ca urmare a modificării soluției de către cel care îl înlocuiește, atunci executantul înlocuit este exonerat de răspundere.
(7) Drepturile de autor și de proprietate intelectuală se supun legislației aplicabile în materie.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VII Executanții › Capitolul I Antreprenori în construcții › Secţiunea 1 Antreprenorul general
Articolul 452
Antreprenorul general
(1) Antreprenorul general este persoana juridică sau o asociere de persoane juridice care desfășoară activități de execuție lucrări conform obiectului de activitate și care a încheiat relații contractuale cu dezvoltatorul/beneficiarul, pentru execuția de lucrări pe care urmează să le execute, în regim propriu sau prin intermediul subantreprenorilor.
(2) În realizarea lucrării contractate antreprenorul general poate încheia contracte cu antreprenori de specialitate și furnizori.
(3) Antreprenorul general este, din punct de vedere contractual, executantul lucrărilor de construire, având următoarele obligații principale:
a) sesizarea beneficiarului/dezvoltatorului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte, în vederea soluționării;
b) sesizarea, prin responsabilul tehnic cu execuția, în termen de 24 de ore, a I.S.C. în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuției lucrărilor;
c) începerea execuției lucrărilor numai la construcții autorizate în condițiile legii și numai în baza și în conformitate cu proiecte tehnice de execuție verificate, în condițiile art. 440;
d) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate conceput și realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuția autorizați;
e) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuției și asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora, în scopul obținerii acordului de continuare a lucrărilor;
f) soluționarea neconformităților, a defectelor și a neconcordanțelor apărute în fazele de execuție, numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant cu acordul beneficiarului/ dezvoltatorului;
g) utilizarea în execuția lucrărilor numai a produselor și a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerințelor, precum și gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor și a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condițiile precizate și numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectanți cu acordul beneficiarului/dezvoltatorului;
h) respectarea proiectelor și a detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor;
i) supunerea la recepție numai a construcțiilor care corespund cerințelor de calitate și pentru care a predat beneficiarului/dezvoltatorului documentele necesare întocmirii cărții tehnice a construcției;
j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepție a lucrărilor de construcții;
k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuție, cât și în perioada de garanție stabilită potrivit art. 531;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor inițială, la terminarea execuției lucrărilor;
m) stabilirea răspunderilor tuturor participanților la procesul de producție - factori de răspundere, colaboratori, subcontractanți - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calității adoptat și cu prevederile legale în vigoare;
n) notificarea dezvoltatorului/beneficiarului și a proprietarului cu privire la finalizarea lucrării și solicitarea convocării comisiei de recepție;
o) respectarea obligațiilor privind protecția mediului și altor obligații conform autorizației de construire pentru etapa de execuție.
(4) Antreprenorul general este răspunzător față de beneficiar/dezvoltator pentru executarea întregii lucrări în baza contractului de antrepriză încheiat cu acesta.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VII Executanții › Capitolul I Antreprenori în construcții › Secţiunea a 2-a Antreprenorul de specialitate
Articolul 453
Antreprenorul de specialitate
(1) Antreprenorul de specialitate este specialistul, persoana juridică sau persoană fizică, contractat de către antreprenorul general, în vederea executării unor activități specifice, a unor părți ori elemente ale lucrării sau serviciilor, pentru care deține specializarea necesară.
(2) Antreprenorul de specialitate răspunde față de antreprenorul general pentru partea de lucrare la care s-a angajat prin intermediul contractului de subantrepriză.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VII Executanții › Capitolul II Responsabili cu verificarea execuției › Secţiunea 1 Dirigintele de șantier
Articolul 454
Dirigintele de șantier
(1) Dirigintele de șantier este specialistul cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind verificarea execuției corecte a lucrărilor de construcții, în conformitate cu documentațiile tehnice/documentațiile tehnico-economice aferente.
(2) Dirigintele de șantier își desfășoară activitatea ca angajat/contractant al dezvoltatorului sau beneficiarului, după caz, în vederea verificării execuției corecte a lucrărilor de construcții, pe tot parcursul lucrărilor, fiind independent față de ceilalți factori implicați.
(3) Activitatea dirigintelui de șantier este incompatibilă cu orice activitate de proiectare, execuție, verificare sau expertiză pentru lucrarea în care este implicat ca diriginte de șantier.
(4) Autorizarea și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al diriginților de șantier se realizează de către I.S.C.
(5) Lucrările de intervenție asupra construcțiilor existente încadrate în Lista monumentelor istorice se vor realiza numai cu diriginți de șantier autorizați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, conform prevederilor art. 382 alin. (5).
Articolul 455
Condiții privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică al diriginților de șantier
(1) Dreptul de practică al diriginților de șantier se acordă pe durată nedeterminată și se confirmă periodic, potrivit legislației.
(2) Prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se stabilesc condiții obligatorii de autorizare și confirmare periodică a dreptului de practică al diriginților de șantier, cu scopul determinării capacității de muncă și a sănătății persoanelor care urmează să fie autorizate sau al căror drept de practică urmează să fie confirmat.
Articolul 456
Atribuțiile și obligațiile dirigintelui de șantier
(1) Dirigintele de șantier are următoarele atribuții și obligații:
a) cunoaște prevederile proiectului pentru autorizarea construirii și ale proiectului tehnic de execuție, verificat în condițiile art. 440;
b) participă nemijlocit la verificarea continuă a lucrărilor de execuție, inclusiv la fazele determinante prevăzute în planul de control al calității lucrărilor de construcții;
c) întocmește rapoarte de neconformitate în cazul în care constată neconcordanțe între cerințele și prevederile proiectului de execuție și lucrarea pusă în operă sau neconformități ale calității execuției, rapoarte pe care le înaintează proiectantului spre soluționare;
d) oprește execuția lucrărilor de construcții în cazul în care se produc accidente tehnice și/sau constată abateri de la prevederile reglementărilor tehnice și/sau de la prevederile proiectului de execuție, înștiințează I.S.C. în termen de 24 de ore sau, după caz, structurile proprii de control din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază și Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și permite reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora;
e) pune la dispoziția autorităților de control, la solicitarea acestora, documentele întocmite în exercitarea obligațiilor ce îi revin;
f) întocmește și ține la zi registrul electronic de evidență a activității cu lucrările de construcții la care își desfășoară activitatea;
g) participă la cursurile de perfecționare profesională continuă a specialiștilor în construcții, pentru domeniile/ subdomeniile pentru care este autorizat;
h) încheie o asigurare de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care a fost autorizat, la un nivel care să acopere riscurile minime asociate activității desfășurate;
i) asigură menținerea, pe toată durata de valabilitate a autorizației, a condițiilor care au stat la baza autorizării în ceea ce privește deținerea unei legitimații valabile de electrician autorizat sau de instalator de gaze autorizat emisă de autoritatea de reglementare în domeniu, pentru domeniile/ subdomeniile specifice;
j) asigură secretariatul comisiei de recepție la terminarea lucrărilor, întocmește, în numele dezvoltatorului/beneficiarului/ administratorului, documentele de recepție la terminarea lucrărilor și întocmește cartea tehnică a construcției.
(2) Atribuțiile și obligațiile prevăzute la alin. (1) nu sunt limitative, dirigintele de șantier putând participa, în calitate de reprezentant al dezvoltatorului/beneficiarului, la toate fazele privind realizarea construcțiilor, în limitele atribuțiilor stabilite de lege.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VII Executanții › Capitolul II Responsabili cu verificarea execuției › Secţiunea a 2-a Responsabilul tehnic cu execuția
Articolul 457
Responsabilul tehnic cu execuția
(1) Responsabilul tehnic cu execuția este specialistul cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind asigurarea calității execuției lucrărilor de construcții pe care le coordonează, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul procesului de execuție.
(2) Responsabilul tehnic cu execuția își desfășoară activitatea ca angajat/contractant al antreprenorului în vederea asigurării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile.
(3) Autorizarea și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al responsabililor tehnici cu execuția se realizează de către I.S.C.
(4) Lucrările de intervenție asupra construcțiilor existente încadrate în Lista monumentelor istorice se vor realiza numai cu responsabilii tehnici cu execuția autorizați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, conform prevederilor art. 382 alin. (5).
Articolul 458
Condiții privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică al responsabililor tehnici cu execuția
(1) Dreptul de practică al responsabililor tehnici cu execuția se acordă pe durată nedeterminată și se confirmă periodic, potrivit legislației.
(2) Prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se stabilesc condiții obligatorii de autorizare și confirmare periodică a dreptului de practică al responsabililor tehnici cu execuția, cu scopul determinării capacității de muncă și a sănătății persoanelor care urmează să fie autorizate sau al căror drept de practică urmează să fie confirmat.
Articolul 459
Atribuțiile și obligațiile responsabilului tehnic cu execuția - RTE
(1) Responsabilul tehnic cu execuția are, în principal, următoarele atribuții și obligații:
a) cunoaște prevederile proiectului pentru autorizarea construirii și ale proiectului tehnic de execuție, verificat în condițiile art. 440;
b) verifică existența fișelor și proiectelor tehnice de execuție, a procedurilor de realizare a lucrărilor corespunzătoare caietelor de sarcini din proiectul tehnic de execuție;
c) verifică respectarea graficelor de realizare a construcțiilor, altele decât cele prevăzute în proiectul tehnic de execuție;
d) participă nemijlocit la verificarea continuă a lucrărilor de execuție, inclusiv la fazele determinante prevăzute în planul de control al calității lucrărilor de construcții;
e) pune la dispoziția dezvoltatorului documentația de execuție întocmită, în vederea constituirii/completării, după caz, a cărții tehnice a construcției;
f) oprește execuția lucrărilor de construcții când constată neconformități care pot afecta calitatea acestora;
g) oprește execuția lucrărilor de construcții în cazul în care se produc accidente tehnice și/sau constată abateri de la prevederile proiectului tehnic de execuție, înștiințează în termen de 24 de ore I.S.C sau, după caz, structurile proprii de control din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază și Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și permite reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora;
h) pune la dispoziția autorităților cu atribuții de control în construcții, la solicitarea acestora, documentele întocmite în exercitarea obligațiilor ce îi revin;
i) întocmește și ține la zi registrul electronic de evidență a activității pentru lucrările de construcții pe care le coordonează tehnic și de care răspund;
j) participă la cursuri de perfecționare profesională continuă a specialiștilor în construcții, în domeniile/subdomeniile pentru care este autorizat;
k) asigură menținerea, pe toată durata de valabilitate a autorizației, a condițiilor care au stat la baza autorizării în ceea ce privește deținerea unei legitimații valabile de electrician autorizat sau de instalator de gaze autorizat emisă de autoritatea de reglementare în domeniu, pentru domeniile/ subdomeniile specifice;
l) încheie o asigurare de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care a fost autorizat, la un nivel care să acopere riscurile minime asociate activității desfășurate.
(2) Atribuțiile și obligațiile prevăzute la alin. (1) nu sunt limitative, responsabilul tehnic cu execuția putând participa, în calitate de reprezentant al antreprenorului, la toate fazele privind realizarea construcțiilor, în limitele atribuțiilor stabilite prin reglementările tehnice în construcții aplicabile în vigoare.
(3) I.S.C. poate decide autorizarea concomitentă a persoanelor atât ca diriginți de șantier, cât și ca responsabili tehnici cu execuția, ca specialiști în execuție, o persoană putând fi autorizată ca specialist în execuție și putând exercita oricare dintre cele două profesii reglementate, în funcție de contractele în care este implicat, cu respectarea regimului incompatibilităților.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VII Executanții › Capitolul III Consultanți și alți specialiști
Articolul 460
Consultanții
(1) Consultanții sunt persoane fizice și juridice cu competențe și experiență relevantă în domeniul construcțiilor, contractați de către dezvoltatorul obiectivului de investiții, în toate stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
(2) Consultanții persoane fizice sau juridice sunt de două categorii:
a) consultanții angajați ai beneficiarului sau dezvoltatorului care îl sfătuiesc pe client și prestează servicii care sunt legate de stadiile (0) și (1) ori activitate de urmărire a șantierului, de protecția muncii, de achiziții de materiale, de urmărire a costurilor, consultant juridic, consultant financiar;
b) consultanți specializați în diferite domenii care concură la realizarea proiectului, cum ar fi consultantul privind securitatea la incendiu, consultantul tehnic privind fațadele clădirilor, consultantul de mediu, consultantul tehnic pe probleme de lifturi și elevatoare, consultantul pe probleme de securitate, consultant IT, dar care nu semnează în mod direct proiectul și sunt angajați sau colaboratori ai proiectantului, cu excepția situației în care acestora li s-au atribuit responsabilități prin contract.
(3) Consultanții sunt răspunzători față de clienții lor în conformitate cu prevederile contractuale, însă nu au responsabilități legate de asigurarea calității.
(4) În sensul prezentului cod, în cazurile construcțiilor finanțate din fonduri publice, inclusiv al celor finanțate în baza unor acorduri sau împrumuturi externe ori similare în care consultanța sau asistența tehnică este obligatorie în sarcina investitorului ori a beneficiarului, operatorul economic de consultanță specializat, respectiv consultantul sau supervizorul, devine factor implicat în sistemul calității în construcții, pentru etapele prevăzute în contractul de consultanță ori asistență tehnică, iar responsabilitățile aferente etapelor respective îi revin conform legii, în solidar cu proiectanții și antreprenorii.
(5) Operatorul economic de consultanță specializat, respectiv consultantul sau supervizorul din domeniul construcțiilor pentru cazurile prevăzute la alin. (4) răspunde de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor, obligații care se completează cu prevederile generale și specifice ale contractelor:
a) angajarea de specialiști atestați și/sau autorizați, respectiv diriginți de șantier, verificatori de proiecte, experți tehnici, auditori energetici în toate domeniile de consultanță pentru care au încheiate contracte de servicii cu investitorii/beneficiarii;
b) sesizarea investitorului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte prin verificatorul tehnic atestat al proiectului și în execuție prin dirigintele de șantier desemnat;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate, certificat;
d) participarea prin specialiști atestați la fazele principale de execuție;
e) întocmirea de rapoarte zilnice către investitor sau beneficiar în perioada de execuție;
f) întocmirea de rapoarte trimestriale către investitor sau beneficiar în perioada de garanție;
g) respectarea termenelor contractuale de proiectare și execuție în solidar cu proiectanții și/sau antreprenorii;
h) recepția proiectelor conform temeiului de proiectare și cerințelor de calitate.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VII Executanții › Capitolul III Consultanți și alți specialiști › Secţiunea 1 Managerul de proiect
Articolul 461
Managerul de proiect
(1) Managerul de proiect este persoana fizică sau juridică care planifică, organizează și coordonează activitățile necesare realizării proiectului investițional în construcții.
(2) Managerul de proiect asigură planificarea resurselor pentru fiecare etapă din proiect, verifică și controlează lucrările de proiectare și de construcție din punct de vedere contractual și procedural, se asigură de instruirea personalului din subordine și de respectarea tehnologiilor de execuție, de exploatare și întreținere a echipamentelor.
(3) Managerul de proiect este o persoană din cadrul structurii dezvoltatorului sau o terță persoană contractată de către dezvoltator în vederea îndeplinirii activităților prevăzute la alin. (1).
(4) Atribuțiile și responsabilitățile managerului de proiect sunt:
a) economico-financiare;
b) organizatorice;
c) administrative și de comunicare;
d) executive.
(5) Managerul de proiect răspunde pentru modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor și responsabilităților ce i-au fost alocate, conform contractului încheiat cu dezvoltatorul.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VII Executanții › Capitolul III Consultanți și alți specialiști › Secţiunea a 2-a Alți specialiști
Articolul 462
Alți specialiști
(1) În procesul de fundamentare, proiectare, execuție și mentenanță a unei construcții pot interveni mai multe tipuri de specialiști care oferă servicii de specialitate la cererea beneficiarului sau dezvoltatorului sau participă punctual cu studii de specialitate în toate stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții.
(2) Specialiștii pot interveni pe domenii, astfel:
a) în funcție de destinația obiectivului - tehnolog, muzeograf, scenograf;
b) în funcție de context - urbanist, arhitect, arhitect de interior, arheolog, istoric, istoric de artă, peisagist, geograf, topograf, geodez, biolog, inginer constructor specializat în geotehnică, ingineri de îmbunătățiri funciare, ingineri energeticieni, de petrol și gaze, ingineri minieri, climatolog, ecolog, specialist pe probleme de mediu, gestiunea deșeurilor, economie circulară etc.;
c) în materie de echipare, securitate, inclusiv securitate la incendiu, accesibilitate, costuri;
d) în materie de consum de energie - auditor energetic;
e) în funcții-suport - juriști și avocați, experți achiziții, sănătate și securitate în muncă, comunicare, marketing, economiști, desenatori, atașamentiști, deviziști.
(3) Specialiștii își desfășoară activitatea în baza unui contract încheiat cu beneficiarul, dezvoltatorul, proiectantul sau cu antreprenorul și răspund pentru modalitatea de îndeplinire a clauzelor contractuale.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VII Executanții › Capitolul IV Laboratoare de încercări
Articolul 463
Laboratoarele de analize și încercări în construcții
Laboratoarele de analize și încercări în construcții sunt laboratoarele care execută analize și încercări privind controlul calității pe parcursul execuției lucrărilor de construcții sau în vederea constatării stării tehnice a construcțiilor sau elementelor de construcții existente, necesare în cadrul activităților de expertizare tehnică a construcțiilor și de urmărire a comportării în timp a acestora. Laboratoarele realizează, de asemenea, încercări și teste pe produsele pentru construcții.
Articolul 464
Organismele de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții
Autorizarea, acreditarea și supravegherea organismelor de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții, precum și a organismelor de evaluare tehnică europeană, reglementate potrivit actelor normative adoptate la nivelul Uniunii Europene cu privire la stabilirea cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței produselor pentru construcții în ceea ce privește comercializarea produselor, se realizează conform reglementărilor europene și dispozițiilor naționale de punere în aplicare.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VIII Factori cu atribuții de urmărire și control › Capitolul I Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C.
Articolul 465
Controlul de stat al calității în construcții
(1) Controlul de stat al calității în construcții constituie o componentă a sistemului calității în acest domeniu, prin care statul exercită activitatea de control, în scopul prevenirii sau limitării unor situații ce pot apărea la construcții și care pot pune în primejdie sau afecta negativ viața, sănătatea, mediul înconjurător sau pot cauza pierderi materiale unor persoane, entități sau societății, în parte sau în ansamblul ei.
(2) Controlul de stat al calității în construcții se aplică tuturor construcțiilor, inclusiv instalațiilor aferente acestora, indiferent de forma de proprietate, destinație, clasă de consecință sau sursă de finanțare, cu excepția celor prevăzute la art. 466 alin. (5) din prezentul cod.
Articolul 466
Obiectivele controlului de stat al calității în construcții
(1) I.S.C. exercită controlul statului în domeniul construcțiilor, potrivit art. 351 alin. (1) lit. a).
(2) Obiectivele controlului de stat sunt următoarele:
a) îndeplinirea, de către organele de specialitate ale administrației publice centrale, comisiile tehnice sau operatorii economici a obligațiilor legale ce le revin;
b) respectarea prevederilor legale și reglementărilor tehnice aplicabile în producerea și furnizarea de produse pentru construcții, în conceperea, realizarea, exploatarea și postutilizarea construcțiilor;
c) respectarea prevederilor autorizațiilor de construire/ desființare, ale avizelor, acordurilor și ale altor documente referitoare la construcții, emise de autorități sau organe ale administrației publice centrale și locale, precum și de alte organe abilitate de lege;
d) îmbunătățirea sistemului calității în construcții și a regulamentelor aferente componentelor acestuia.
(3) În aplicarea prevederilor alin. (2) lit. a), controlul de stat vizează verificarea obligațiilor legale referitoare la:
a) declararea, certificarea, în condițiile legii, a constanței performanței și a conformității produselor pentru construcții;
b) agrementarea tehnică pentru produse/procedee sau echipamente, care nu fac obiectul unei specificații tehnice;
c) certificarea sistemelor de management al calității în construcții de către un organism de evaluare a conformității acreditat, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 765/2008 de stabilire a cerințelor de acreditare; acest obiectiv poate fi dus la îndeplinire și de către un organism de evaluare a conformității, OEC, acreditat în conformitate cu Regulamentul nr. 765/2008 de stabilire a cerințelor de acreditare;
d) certificarea performanței energetice și auditarea energetică a clădirilor;
e) alte obligații prevăzute de alte acte normative.
(4) În aplicarea prevederilor alin. (2) lit. b) controlul de stat vizează verificarea respectării prevederilor legale referitoare la:
a) reglementările tehnice în construcții;
b) declararea, certificarea, în condițiile legii, a constanței performanței și conformității produselor pentru construcții;
c) agrementarea tehnică pentru produse, procedee sau echipamente;
d) verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor;
e) verificarea calității lucrărilor executate, expertizarea tehnică a execuției construcțiilor, precum și auditul energetic al clădirilor;
f) implementarea sistemului de management al calității în construcții;
g) controlul calității execuției lucrărilor pentru care, în condițiile prezentului cod, se emit autorizații de construire/ desființare;
h) stabilirea de către proiectant a modului de tratare a neconformităților identificate în etapa de proiectare și a defectelor apărute în etapa de execuție, în condițiile art. 521;
i) utilizarea de produse pentru construcții pentru care sunt declarate și certificate, în condițiile legii, constanța performanței și conformitatea;
j) recepția la terminarea lucrărilor, precum și recepția finală la expirarea perioadei de garanție;
k) urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor și intervențiile în timp asupra acestora;
l) postutilizarea construcțiilor.
(5) Nu se supun controlului de stat al calității în construcții, exercitat de către Inspectoratul de Stat în Construcții, construcțiile încadrate în clasa de consecințe 1, situate în mediul rural și în satele aparținătoare municipiilor și orașelor, precum și construcțiile provizorii și lucrările care se pot executa fără autorizație de construire, potrivit prezentului cod, acestea intrând sub incidența controlului autorităților administrației publice locale.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VIII Factori cu atribuții de urmărire și control › Capitolul II Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
Articolul 467
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov, în calitate de autoritate de specialitate în domeniul apărării vieții, bunurilor și a mediului împotriva incendiilor și dezastrelor, precum și al realizării măsurilor de protecție civilă și gestionării situațiilor de urgență, deține următoarele atribuții în domeniul construcțiilor:
a) avizare și autorizare privind securitatea la incendiu a construcțiilor și în domeniul protecției civile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, cu modificările și completările ulterioare;
b) controlul respectării prevederilor avizelor privind securitatea la incendiu a construcțiilor și în domeniul protecției civile, precum și a măsurilor de apărare împotriva incendiilor și de protecție civilă la obiective de investiții;
c) participarea în cadrul comisiilor de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente acestora stabilite prin Legea nr. 307/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) controlul respectării prevederilor autorizațiilor privind securitatea la incendiu a construcțiilor și în domeniul protecției civile, precum și a măsurilor de apărare împotriva incendiilor și de protecție civilă la exploatarea construcțiilor și amenajărilor;
e) supravegherea pieței pentru produsele pentru construcții menționate la art. 567 alin. (1) lit. b);
f) avizare Seveso;
g) control cu privire la stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso, în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare, în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VIII Factori cu atribuții de urmărire și control › Capitolul III Poliția locală - disciplina în construcții
Articolul 468
Poliția locală
Poliția locală, în calitate de compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, deține următoarele atribuții în domeniul construcțiilor:
a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor provizorii;
b) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate sau desființate cu nerespectarea prevederilor autorizației de construire/desființare și a celorlalte proceduri reglementate de prezenta lege;
c) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizația de executare a lucrărilor de reparații ale părții carosabile și pietonale;
d) participă la acțiunile de demolare/dezmembrare/demolare prin dinamitare a construcțiilor efectuate fără autorizație pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor instituții/servicii publice de interes local;
e) constată contravenții privind disciplina în domeniul respectării autorizației de executare a lucrărilor în construcții și înaintează procesele-verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, președintelui consiliului județean, primarului unității administrative-teritoriale ori al sectorului municipiului București în a cărui rază de competență s-a săvârșit contravenția sau persoanei împuternicite de aceștia.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VIII Factori cu atribuții de urmărire și control › Capitolul IV Alte instituții sau autorități cu atribuții de control
Articolul 469
Alte instituții cu atribuții de control în domeniul construcțiilor
Instituțiile din cadrul SNAOPSN exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, constată contravențiile, aplică sancțiunile prevăzute de lege și, după caz, dispun oprirea lucrărilor realizate necorespunzător, pentru construcțiile, amenajările și instalațiile aferente obiectivelor militare și speciale din cadrul acestora, prin structurile proprii de control, al căror mod de organizare și funcționare se stabilește prin ordine ale conducătorilor instituțiilor respective.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA III Roluri și responsabilități › Titlul VIII Factori cu atribuții de urmărire și control › Capitolul V Alți factori implicați
Articolul 470
Factori cu atribuții de avizare și autorizare
(1) Factorii cu atribuții de autorizare, în înțelesul prezentului cod, sunt autoritățile cu atribuții în domeniul autorizării construirii. Acești factori sunt autoritățile administrației publice locale, autoritățile administrației publice centrale competente din domeniul transporturilor, gazelor, energiei, instituțiile din SNAOPSN.
(2) Factorii cu atribuții de avizare, în înțelesul prezentului cod, sunt autoritățile sau entitățile competente de la care beneficiarul/investitorul are obligația de a obține avizul/acordul sau autorizația. Acești factori sunt:
a) operatorii infrastructurii tehnico-edilitare;
b) administratorul infrastructurii de transport;
c) autoritățile publice centrale în domeniile: transport, protecția mediului, protecția sănătății populației, protejarea patrimoniului cultural, securitatea la incendiu, protecția civilă;
d) instituțiile din SNAOPSN.
(3) Atribuțiile și responsabilitățile specifice factorilor cu atribuții de avizare și autorizare în domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor sunt definite în cartea I.
Articolul 471
Asociațiile și organizațiile profesionale și organizațiile patronale din domeniul urbanismului, arhitecturii, construcțiilor și instalațiilor
(1) Asociațiile și organizațiile profesionale și organizațiile patronale sunt persoane juridice constituite potrivit prevederilor instituite prin legi speciale, ca urmare a asocierii factorilor implicați cu scopul de a promova și proteja interesele economice, sociale și profesionale ale membrilor săi.
(2) Asociațiile și organizațiile profesionale asigură în interesul public supravegherea calității serviciilor oferite de către specialiști, care sunt supuse unui cadru reglementat de activitate, prin condiții de acces, certificarea voluntară a specialiștilor, formare inițială și continuă, asigurare profesională, respectarea unui cod deontologic și control disciplinar al membrilor lor.
(3) Asociațiile și organizațiile profesionale și organizațiile patronale sunt independente față de autoritățile publice, de partidele politice și de sindicate. Organizațiile patronale pot fi declarate reprezentative conform Legii nr. 367/2022, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Reprezentanții asociațiilor profesionale din domeniul urbanismului, construcțiilor și arhitecturii și federațiile patronale reprezentative din domeniul construcțiilor participă obligatoriu în cadrul comisiilor de dialog social care funcționează la nivelul ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și la consultări cu privire la actualizarea cadrului de reglementare tehnică în domeniu.
(5) Asociațiile și organizațiile patronale reprezentative din domeniul construcțiilor și arhitecturii sunt reprezentate în organismul de certificare tehnico-profesională a operatorilor economici de execuție din construcții.
(6) Asociațiile și organizațiile profesionale, prevăzute la art. 383 alin. (7), declarate conform legii ca organizații de interes public sau de utilitate publică, sprijină ministerul de resort în privința reglementării tehnice în domeniu, a atestării tehnico-profesionale și a confirmării dreptului de practică în domeniul construcțiilor.
Articolul 472
Societățile de asigurări
Societățile de asigurări, persoane juridice autorizate conform Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități de asigurare în domeniul construcțiilor, nu au obligații cu privire la asigurarea cerințelor funcționale sau de calitate ale construcțiilor, obligațiile acestora fiind limitate la prevederile incluse în contractele de asigurare specifice încheiate cu factorii implicați.
Articolul 473
Finanțatorul
(1) Finanțatorul este entitatea, persoană fizică sau juridică, care asigură resursele financiare pentru realizarea obiectivului de investiții.
(2) Finanțatorul construcției nu are obligații cu privire la asigurarea cerințelor funcționale sau de calitate ale construcției, cu excepția situației în care calitatea de finanțator este deținută concomitent cu calitatea de beneficiar, investitor, dezvoltator sau oricare alt factor implicat.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul I Dispoziții generale › Capitolul I Concepte generale referitoare la construcție
Articolul 474
Proiectul investițional în construcții
(1) Proiectul investițional în construcții este procesul care debutează cu identificarea nevoii sau oportunității de construire și se finalizează cu darea în folosință a construcției.
(2) Proiectul investițional în construcții urmărește obținerea unui rezultat planificat concretizat prin obiectivul de investiții.
Articolul 475
Valoarea totală a proiectului investițional în construcții
(1) Valoarea totală finală a proiectului investițional în construcții este reprezentată de suma cheltuielilor efectuate în etapele de inițiere, planificare, realizare și, respectiv, încheiere.
(2) Valoarea totală finală a proiectului investițional în construcții se utilizează ca element de comparație cu valorile rezultate în cazul altor construcții similare, în vederea determinării unor indicatori tehnico-economici în domeniul construcțiilor.
(3) Valoarea totală estimată a proiectului investițional în construcții este formată din valoarea de execuție previzionată și din valoarea previzionată a tuturor costurilor asociate identificate potrivit legii până la predarea construcției.
(4) La valoarea totală estimată prevăzută la alin. (3) se adaugă marja de buget acceptabilă și valoarea prevăzută pentru cheltuieli diverse și neprevăzute. Cheltuielile diverse și neprevăzute se vor raporta în etapele de inițiere și planificare la valoarea maximă estimată a proiectului investițional, respectiv valoarea totală estimată a proiectului investițional în construcții cumulată cu marja de buget aplicabilă.
(5) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, în cadrul indicatorilor tehnico-economici aprobați se includ și valoarea marjei de buget maximă acceptabilă și cheltuielile diverse și neprevăzute.
(6) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, depășirea valorii totale estimate a proiectului investițional în construcții, inclusiv marja de buget maximă acceptabilă, este permisă numai în situații deosebite, necunoscute inițial, sau în cazul unor evenimente excepționale care au fost imposibil de prevăzut la inițierea sau pe parcursul derulării proiectului sau lucrărilor de execuție.
(7) În cazul prevăzut la alin. (6) depășirea se fundamentează în mod temeinic.
Articolul 476
Marja de buget
(1) Marja de buget în cazul lucrărilor din mediul privat reprezintă procentul de corecție în plus sau în minus a valorilor rezultate în urma estimărilor.
(2) Marja de buget în cazul lucrărilor din mediul privat este propusă de către beneficiar în etapa de inițiere a proiectului și reprezintă procentul din valoarea totală estimată a proiectului investițional în construcții acceptat pentru acoperirea diferențelor dintre valorile estimate în diversele stadii ale proiectului investițional în construcții.
(3) La propunerea marjei de buget în cazul lucrărilor din mediul privat nu se iau în considerare actualizări cu indicele de inflație, indicii de fluctuație a pieței sau schimbări legale din domeniul fiscal, care vor conduce la actualizări ale costurilor de execuție conform condițiilor contractuale.
(4) Marjele de buget în cazul lucrărilor din mediul privat se actualizează la fiecare stadiu de viață al proiectului investițional în construcții, pe măsură ce gradul de detaliere al proiectului avansează, conform anexei nr. 7, inclusiv până la predarea construcției.
(5) În cazul lucrărilor din mediul privat, marja de buget orientativă pentru fiecare stadiu al proiectului investițional în construcții este prezentată în anexa nr. 7.
(6) Marjele de buget în cazul lucrărilor din mediul privat nu se cumulează pentru fiecare stadiu/fază, ci se adaptează în raport cu gradul de detaliere al proiectului specific fiecărui stadiu.
(7) Marja de buget în cazul lucrărilor publice reprezintă procentul de corecție în plus a valorilor rezultate în urma estimărilor.
(8) Marja de buget în cazul lucrărilor publice este propusă de către beneficiar în etapa de inițiere a proiectului și reprezintă procentul din valoarea totală estimată a proiectului investițional în construcții acceptat pentru acoperirea diferențelor dintre valorile estimate în stadiul de studiu de fezabilitate și cele estimate în stadiul ultim de finalizare a proiectului tehnic și documentației de detalii de execuție. Valoarea ei orientativă, ce va fi propusă în faza de studiu de fezabilitate, este prezentată în anexa nr. 8.
(9) La propunerea marjei de buget în cazul lucrărilor publice nu se iau în considerare actualizări cu indicele de inflație, indicii de fluctuație a pieței sau schimbări legale din domeniul fiscal, care vor conduce la actualizări ale costurilor de execuție conform condițiilor contractuale.
(10) În cazul lucrărilor publice, marja de buget se va propune o singură dată, în faza de studiu de fezabilitate, rezultând valoarea totală estimată a proiectului investițional care se va aproba în cadrul consiliilor tehnico-economice.
(11) Proiectantul are obligația de a transmite către beneficiarul lucrării estimările de costuri aferente stadiilor ulterioare de proiectare. Estimările aferente stadiilor de proiectare nu fac obiectul reavizării indicatorilor tehnico-economici, ele având scopul exclusiv de informare a beneficiarului asupra evoluției costurilor proiectului investițional, pe măsura detalierii acestuia.
(12) Indicatorii tehnico-economici se reavizează în stadiul ultim de finalizare a proiectului tehnic și detaliilor de execuție.
(13) Valoarea totală estimată a proiectului investițional astfel determinat nu se poate majora decât în cazurile stabilite prin art. 475 alin. (6).
Articolul 477
Cheltuielile diverse și neprevăzute
Cheltuielile diverse și neprevăzute reprezintă valoarea cheltuielilor rezultate în urma modificărilor de soluții tehnice care implică cantități suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării execuției construcției, precum și cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuției din cauze independente de beneficiar. Acestea sunt distincte față de marja de buget prevăzută de art. 476.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul I Dispoziții generale › Capitolul II Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții
Articolul 478
Dispoziții generale referitoare la ciclul de viață al proiectului investițional în construcții
(1) Proiectul investițional în construcții este caracterizat de un scop determinat, prin care se urmărește obținerea unor rezultate planificate, în cadrul unei perioade determinate, cu încadrarea într-un buget și nivel de calitate prestabilit, și de un sistem de management aplicabil pe durata întregului proces de realizare a proiectului.
(2) Proiectul investițional în construcții este format din două componente:
a) ciclul de viață al proiectului investițional în construcții - format din etape ale proiectului;
b) sistemul de management al proiectului investițional în construcții.
(3) Etapele ciclului de viață al proiectului investițional în construcții sunt:
a) inițierea proiectului investițional în construcții - identificarea necesității, a oportunității, definirea temei de proiectare și stabilirea fezabilității;
b) planificarea proiectului - activitatea de proiectare;
c) realizarea proiectului - execuția construcției;
d) încheierea proiectului investițional în construcții și predarea construcției;
e) exploatarea și utilizarea construcției.
(4) Sistemul de management al proiectului investițional în construcții presupune:
a) monitorizarea, respectiv urmărirea pe parcursul derulării proiectului a modului în care sunt asigurate toate condițiile, astfel încât la finalul fiecărui stadiu să fie îndepliniți parametrii de conținut, calitate, cost și timp stabiliți;
b) controlul, la finalul fiecărui stadiu și la termenele precizate în graficul de eșalonare al proiectului, al documentațiilor pentru a verifica dacă au fost îndepliniți parametrii de conținut, calitate, cost și timp stabiliți.
(5) În funcție de specificul proiectului investițional în construcții, etapele prevăzute la alin. (3) se pot suprapune parțial.
(6) În cazul proiectelor investiționale de amploare și complexitate redusă, încadrate în clase de consecințe inferioare, cele 5 etape prevăzute la alin. (3) se pot comasa.
(7) În cazul proiectelor investiționale cu un grad de complexitate ridicat, încadrate în clase de consecințe superioare, astfel cum sunt definite în cadrul art. 370, pot fi dezvoltate subetape relevante din punct de vedere tehnic.
(8) În cazul în care se constată, în urma evaluării efectuate la finalul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții sau oricând pe parcursul duratei de existență efectivă a construcției, că aceasta nu mai corespunde din punct de vedere calitativ sau funcțional sau nu mai satisface cerințele de exploatare, aceasta poate fi desființată integral, etapă ce coincide cu sfârșitul proiectului investițional în construcții, sau integrată în cadrul unui proiect investițional în construcții nou, caz în care se reiau stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții prevăzute de prezentul cod.
Articolul 479
Stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții
(1) În etapa de inițiere sunt prevăzute două stadii ale proiectului investițional în construcții:
a) stadiul 0 - definirea strategică;
b) stadiul 1 - definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității.
(2) În etapa de planificare sunt prevăzute trei stadii ale proiectului investițional în construcții:
a) stadiul 2 - definirea conceptului proiectului;
b) stadiul 3 - definirea soluțiilor de bază ale proiectului și autorizarea;
c) stadiul 4 - dezvoltarea tehnică a proiectului.
(3) Etapa de realizare a construcției cuprinde stadiul 5 - execuția construcției.
(4) Etapa de încheiere a proiectului investițional în construcții cuprinde stadiul 6 - predarea și punerea în funcțiune a construcției.
(5) Etapa de exploatare a proiectului investițional în construcții cuprinde stadiul 7 - exploatarea/utilizarea construcției.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul II Stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții › Capitolul I Stadiul 0 - definirea strategică
Articolul 480
Dispoziții generale referitoare la stadiul 0 - definirea strategică
În cadrul stadiului 0 se identifică de către beneficiar necesitatea investiției, se evaluează oportunitatea realizării acesteia, cerințele și condițiile de fezabilitate și, la nivel preliminar, se identifică elementele de temă strategică, prezentându-se principalele cerințe funcționale, sociale și constrângeri aplicabile.
Articolul 481
Identificarea necesității și oportunității proiectului investițional în construcții
Inițierea unui proiect investițional în construcții poate fi determinată de:
a) necesitatea de rezolvare a unei probleme de natură socială, economică, de mediu sau culturală, tehnică sau de creștere a performanței unei construcții; și/sau
b) oportunitatea financiară sau cea determinată de creșterea nevoii sociale, educaționale, culturale, de sănătate, de agrement, economice, de comunicație și de comunicare.
Articolul 482
Documentarea inițială
(1) Documentarea inițială este procesul de colectare a informațiilor cu privire la proiecte similare derulate anterior.
(2) În cadrul procesului de documentare inițială se procedează la realizarea unui studiu documentar, care va cuprinde analiza unui număr cât mai mare de proiecte cu un grad ridicat de similaritate.
(3) În vederea obținerii unei relevanțe contextuale ridicate, exemplele investiționale analizate se vor alege concentric dinspre cele mai apropiate înspre cele mai îndepărtate, din punct de vedere spațial și temporal.
(4) Pentru fiecare exemplu se evidențiază caracteristicile și se analizează alinierea acestora cu obiectivele pentru dezvoltare durabilă. În cazul în care este posibil, se indică valorile metrice și indicatorii relevanți.
Articolul 483
Nota de fundamentare a investiției - documentație aferentă stadiului 0
(1) Nota de fundamentare a investiției stabilește nevoia de construire și prezintă intenția investițională.
(2) Prin intermediul notei de fundamentare se asigură alinierea cerințelor obiectivului de investiții cu obiectivele de dezvoltare.
(3) În cazul obiectivelor de investiții finanțate parțial sau integral din fonduri publice, intenția investițională și cerințele obiectivului de investiții se aliniază cu obiectivele strategice, de sustenabilitate, sociale, economice, de mediu și culturale.
(4) Alinierea cerințelor investiției la obiectivele de dezvoltare durabilă este obligatorie.
(5) Nota de fundamentare se elaborează în baza certificatului de urbanism pentru informare.
Articolul 484
Conținutul-cadru al notei de fundamentare
Conținutul-cadru al notei de fundamentare este format din:
a) descrierea obiectivului de investiții;
b) descrierea necesității și/sau oportunității realizării proiectului;
c) prezentarea situației existente, a beneficiilor așteptate și a impactului preconizat în urma realizării proiectului, precum și în cazul în care proiectul nu este realizat;
d) prezentarea, după caz, a proiectelor investiționale similare identificate;
e) mențiuni privind integrarea, dacă este cazul, a obiectivului de investiții în cadrul unor planuri strategice sau master-planuri, documentații de amenajare a teritoriului sau urbanism;
f) mențiuni privind acordurile internaționale în care se încadrează obiectivul de investiții, dacă este cazul;
g) obiective generale și specifice preconizate a fi atinse prin realizarea proiectului investițional;
h) sursele identificate pentru finanțarea proiectului investițional;
i) termenul preconizat de încheiere a proiectului investițional în construcții;
j) prezentarea posibilelor amplasamente propuse pentru realizarea proiectului investițional, inclusiv informații privind regimul juridic, economic și tehnic al terenului și/sau al construcției existente;
k) obligația elaborării documentației cadastrale, dacă este cazul.
Articolul 485
Tema strategică - documentație aferentă stadiului 0
(1) Tema strategică este documentul prin intermediul căruia:
a) sunt prezentate principalele strategii vizate pentru realizarea proiectului obiectivului de investiții, respectiv sustenabilitate, siguranță, prevederea riscurilor, tratarea modificărilor de conținut, forme de atribuire a contractelor de achiziție, autorizarea, predare-preluare, darea în exploatare, procese de management și modalități de comunicare, roluri și responsabilități;
b) se definește necesitatea realizării proiectului preluată din cadrul notei de fundamentare, astfel cum a fost corelată cu concluziile documentării inițiale, și alternativa de a construi o nouă construcție sau de a interveni asupra unei construcții existente;
c) se identifică cerințele proiectului investițional în construcții care au potențialul de a răspunde necesității identificate;
d) se detaliază informațiile prevăzute în cadrul notei de fundamentare;
e) se formulează setul de cerințe funcționale păstrând proporționalitatea răspunsului la necesitate, se indică soluțiile anterioare, precum și posibilele soluții de reutilizare a unor construcții existente sau reciclare/reutilizare a părților componente ale acestora, dacă este cazul.
(2) Prevederile prezentului articol nu se aplică proiectelor privind infrastructura de transport de interes național.
Articolul 486
Conținutul-cadru al temei strategice
(1) Conținutul-cadru al temei strategice este format din:
a) destinație și funcțiuni;
b) cerințe funcționale și exigențe tehnice specifice;
c) caracteristici, parametri și date tehnice specifice, preconizate;
d) obiectivele de calitate urmărite, respectiv nivel de echipare, finisare și dotare;
e) obiectivele de sustenabilitate;
f) identificarea preliminară a posibilelor scenarii în vederea atingerii obiectivelor;
g) număr estimat de utilizatori;
h) estimarea duratei de existență proiectată a construcției, apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor propuse;
i) încadrarea obiectivului de investiție în reglementările urbanistice, de protecție a mediului și a patrimoniului;
j) forme de atribuire a contractelor de achiziție;
k) identificarea specialităților necesare realizării obiectivului de investiții;
l) identificarea rolurilor-cheie și a responsabilităților aferente acestora;
m) identificarea principalelor procese de management și a modalităților de comunicare;
n) identificarea studiilor de specialitate preliminare necesare în etapa de inițiere a proiectului;
o) strategia de sustenabilitate în conformitate cu art. 404.
(2) În funcție de specificul proiectului investițional în construcții, studiile preliminare a căror necesitate de elaborare se identifică prin tema strategică pot să includă:
a) studii de amplasament, studii geotehnice, hidrologice și topografice, studii de hazard privind acțiunile naturale, studii de trafic și de circulație; evaluare de impact asupra siguranței rutiere; studii de impact asupra mediului; documentații de tip PUD/PUZ și alte studii necesare în funcție de obiectivul de investiții;
b) studii de obiect: expertize tehnice, analize diagnostic, audit energetic, studii istorice și studiu de fundamentare a valorii resursei culturale, în cazul intervențiilor la construcții existente și alte studii necesare în funcție de obiectivul de investiții;
c) studii economico-financiare: analiza de bunuri și servicii, analiză de venituri-cheltuieli, rentabilitate sau alte studii relevante necesare realizării obiectivului de investiție.
Articolul 487
Planul de afaceri
(1) În cazul obiectivelor de investiții finanțate integral din fonduri private, conținutul notei de fundamentare și al temei strategice se includ în planul de afaceri.
(2) Elaborarea planului de afaceri în condițiile alin. (1) este opțională.
Articolul 488
Estimarea duratei de realizare a proiectului
Estimarea duratei de realizare a proiectului se realizează în funcție de amploarea și complexitatea proiectului, precum și de existența unui termen-limită de finalizare a lucrărilor.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul II Stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții › Capitolul II Stadiul 1 - definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității
Articolul 489
Dispoziții generale referitoare la stadiul 1 - definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității
În cadrul stadiului 1 se elaborează tema de proiectare prin dezvoltarea și detalierea temei strategice și se determină fezabilitatea proiectului investițional în construcții.
Articolul 490
Tema de proiectare - documentație l aferentă stadiului 1
(1) Tema de proiectare este documentul de sinteză care prezintă principalele procese funcționale ce stau la baza realizării obiectivului de investiții, inclusiv identificarea propunerilor de amplasament efectiv al obiectului de investiții.
(2) Tema de proiectare se fundamentează pe analiza documentară preliminară a referințelor arhitecturale și inginerești.
(3) Tema de proiectare identifică toate condițiile obligatorii de construire, scop în care, cu privire la fiecare amplasament identificat în cadrul temei de proiectare, se asigură obținerea unui certificat de urbanism pentru construire sau pentru lucrări inginerești, după caz.
(4) În scopul elaborării temei de proiectare, se realizează primele studii preliminare de amplasament, cum sunt: studiul geotehnic, hidrologic și hidrogeologic și studiul topografic.
(5) În funcție de complexitatea și amploarea obiectivului de investiții și de nevoile de dezvoltare, studiile prevăzute la alin. (4) pot fi suplimentate și aprofundate în mod corespunzător cu studii detaliate sau cu grad de detaliere ridicat.
(6) Tema de proiectare identifică studiile de specialitate necesare în vederea proiectării.
(7) În cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente, se realizează releveul arhitectural al construcției și, dacă este cazul, releveul structurii de rezistență, al instalațiilor și echipamentelor. Releveul se realizează la o scară adecvată și cuprinde planuri, secțiuni și fațade.
Articolul 491
Conținutul-cadru al temei de proiectare
(1) Conținutul-cadru al temei de proiectare este format din:
a) date de identificare a obiectivului;
b) date privind dezvoltatorul și beneficiarul;
c) obiectivele generale și specifice ale proiectului investițional în construcții;
d) descrierea amplasamentului sau amplasamentelor propuse sau a construcției/construcțiilor existente, inclusiv: elemente de topografie și geologie, informații despre construcțiile existente pe amplasament, echipare și rețele edilitare, plantații existente pe amplasament, servituți și reglementări urbanistice aplicabile;
e) prezentarea situației existente: informații privind amplasamentul propus, regimul juridic, tehnic și economic, particularități ale terenului, accesibilitate, nivelul de echipare tehnico-edilitară, rețele edilitare existente, constrângeri urbanistice și/sau de mediu, descrierea construcțiilor existente pe amplasament;
f) prezentarea situației propuse, respectiv stabilirea criteriilor a căror îndeplinire este necesară în vederea atingerii scopului proiectului;
g) studii de specialitate preliminare identificare în cadrul temei strategice, care generează date utilizate pentru elaborarea temei de proiectare.
(2) Prezentarea situației propuse conține și criteriile de atingere a scopului proiectului, care includ:
a) destinație și funcțiuni;
b) dimensiuni, gabarit general, arii generale și arii specifice pe tip de funcțiuni principale, fluxuri tehnologice;
c) modalitatea de corelare a soluțiilor tehnice cu condițiile de construire, de protecție a mediului și a patrimoniului;
d) obiective de calitate transpuse privind finisarea, echiparea și dotarea;
e) actualizarea bugetului-țintă, dacă este cazul, și identificarea elementelor de cost principale;
f) stabilirea marjelor de buget acceptabile prin raportare la valoarea totală estimată a obiectivului de investiții.
(3) Studiile de specialitate preliminare prevăzute la alin. (1) lit. g) includ:
a) studii preliminare de amplasament: studiul geotehnic, hidrologic și hidrogeologic și studiul topografic. În funcție de complexitatea și amploarea obiectivului de investiții și de nevoile de dezvoltare, studiile preliminare pot fi suplimentate și aprofundate în mod corespunzător, cu studii detaliate sau cu grad de detaliere ridicat;
b) releveul arhitectural al construcției și, dacă este cazul, releveul structurii de rezistență, al instalațiilor și echipamentelor, în cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente.
Articolul 492
Studiul de fezabilitate - documentația aferentă stadiului 1
(1) Studiul de fezabilitate reprezintă dezvoltarea temei de proiectare constând în identificarea amplasamentului optim investiției, a scenariului optim care îndeplinește necesitatea de rezolvare a problemei identificate în etapa de inițiere și justificarea oportunității economico-financiare a realizării investiției, luându-se în considerare costurile unor proiecte de investiții similare.
(2) În cazul obiectivelor de investiții, finanțate integral sau parțial din fonduri publice, este obligatorie întocmirea studiului de fezabilitate.
(3) Întocmirea studiului de fezabilitate nu este obligatorie pentru intervențiile realizate în regim de urgență, lucrările de reparație curentă și întreținere și alte lucrări supuse procedurii simplificate a notificării sau lucrărilor realizate în lipsa oricărei formalități.
(4) În situația în care în urma studiului de fezabilitate rezultă că obiectivul de investiții nu este viabil, după caz, se procedează la redefinirea elementelor temei de proiectare sau se renunță la realizarea obiectivului de investiții.
Articolul 493
Studiul de fezabilitate aferent proiectelor de infrastructură de transport rutier
(1) Studiul de fezabilitate aferent proiectelor de infrastructură de transport rutier include în mod obligatoriu și modalitatea de asigurare a accesului la municipiile reședință de județ ori la localitățile urbane limitrofe sau la căile de comunicație existente care asigură legătura cu municipiile reședință de județ și cu localitățile urbane limitrofe acestora, cu respectarea reglementărilor urbanistice și a normelor tehnice aplicabile.
(2) Studiul de fezabilitate aferent proiectelor de infrastructură de transport rutier include în mod obligatoriu propuneri pentru:
a) măsuri privind protecția monumentelor istorice și patrimoniului arheologic, de diagnostic și, după caz, de cercetare arheologică preventivă;
b) măsuri privind reducerea efectelor negative ale fragmentării habitatelor, de cercetare preventivă a impactului asupra speciilor și habitatelor naturale și de menținere a coridoarelor ecologice prin intermediul ecoductelor sau al altor sisteme.
Articolul 494
Analize aferente studiului de fezabilitate
(1) În vederea determinării fezabilității unui proiect investițional în construcții, pentru fiecare scenariu propus se realizează cel puțin următoarele categorii de analize de bază:
a) analiza elementelor din tema de proiectare, respectiv propunerii/propunerilor de amplasamente, asigurarea de utilități și alte elemente din cadrul temei de proiectare;
b) studii de specialitate;
c) estimarea de cost previzionat pentru lucrările de construire.
(2) Studiile de specialitate includ:
a) analiza financiară și economică;
b) analiza sustenabilității;
c) analiza cererii de bunuri și servicii;
d) analiza de risc;
e) alte analize, după caz.
(3) Estimarea costului previzionat pentru lucrările de construire/desființare/amenajare exterioară/utilități publice se realizează prin raportarea la indicele de referință generat conform art. 418, la care se adaugă marja de buget.
(4) Estimarea costului previzionat pentru serviciile de proiectare se face ca procent prin raportare la costurile de construire rezultate potrivit alin. (3).
Articolul 495
Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate
(1) Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate este format din următoarele secțiuni:
a) descrierea situației existente, necesitatea realizării obiectivului de investiții și prezentarea obiectivelor propuse;
b) prezentarea scenariilor propuse conform numărului stabilit prin tema de proiectare;
c) alegerea și prezentarea detaliată a scenariului optim;
d) strategii și recomandări privind realizarea obiectivului;
e) reprezentări grafice;
f) concluzii.
(2) Pentru fiecare scenariu analizat sunt incluse următoarele:
a) particularitățile amplasamentului;
b) caracteristicile tehnice, constructive, funcționale, tehnologice și nivelul calitativ conform temei de proiectare;
c) costurile estimate;
d) rezultatul studiilor de specialitate realizate.
(3) Pentru scenariul optim recomandat sunt prezentate următoarele elemente:
a) justificarea selectării scenariului;
b) propunerile funcționale la nivel de principiu de realizare a obiectivului de investiții;
c) principalii indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții;
d) documente-suport, astfel cum este certificatul de urbanism pentru construire sau cel pentru lucrări inginerești.
(4) Propunerile funcționale incluse în cadrul scenariului optim reprezintă dezvoltarea temei de proiectare a obiectivului investițional în construcții, aceasta urmând să fie detaliată în stadiile următoare conform indicatorilor tehnico-economici aprobați.
(5) Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate se adaptează în funcție de specificul și complexitatea obiectivului de investiții.
Articolul 496
Indicatorii tehnico-economici aferenți scenariului optim prezentat în studiul de fezabilitate
(1) În cadrul scenariului optim recomandat în cadrul studiului de fezabilitate se includ următorii indicatori tehnico-economici aferenți scenariului:
a) valoarea totală estimată a obiectivului de investiții;
b) indicatorii minimali de performanță și calitate pe care obiectivul de investiții trebuie să îi atingă;
c) indicatorii financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat sau de operare;
d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții.
(2) Pentru valoarea totală estimată a obiectivului de investiții se indică marja de buget acceptabilă prin raportare la valoarea totală finală a obiectivului de investiții.
(3) În vederea determinării valorii totale a obiectivului de investiții, costurile de investiție se estimează în mod distinct potrivit regulilor prevăzute la art. 546.
(4) În cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente care se limitează la punerea în siguranță sau la măsuri de consolidare sau de înlocuire, costurile de investiție estimate includ și costurile aferente, pe bază de indici de cost:
a) lucrările de desfacere și refacere;
b) lucrările de reparare a finisajelor și instalațiilor afectate ca urmare a intervenției.
(5) Pentru indicatorii prevăzuți la alin. (1) lit. c) se indică valorile admisibile și intervalele în care se pot încadra acestea, în funcție de specificul obiectivului de investiții și în conformitate cu normele și reglementările tehnice în vigoare.
(6) Studiul de fezabilitate se aprobă potrivit competențelor stabilite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
(7) În situația în care după aprobarea indicatorilor tehnico-economici apar schimbări care determină modificarea în plus a valorilor maximale și/sau modificarea în minus a valorilor minimale ale indicatorilor tehnico-economici aprobați ori depășirea marjelor de buget prevăzute la alin. (3), sunt necesare refacerea corespunzătoare a documentației aprobate și reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori, cu excepția situațiilor de actualizare a acestora prevăzute în Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 497
Estimarea bugetară aferentă proiectului investițional în construcții
(1) Estimarea bugetară se realizează prin schema de estimare a bugetului-țintă prin procedura definită la art. 502, care identifică principalele activități necesare realizării obiectivului de investiții și costurile aferente, inclusiv marja de buget acceptabilă și procentul cheltuielilor diverse și neprevăzute, prin raportare la valoarea întregului proiect investițional în construcții, precum și formele de atribuire a contractelor ce vor fi utilizate.
(2) Cheltuielile diverse și neprevăzute se vor raporta la valoarea maximă estimată a proiectului investițional în construcții, respectiv valoarea totală estimată a proiectului investițional în construcții cumulată cu marja de buget aplicabilă.
(3) În procesul de estimare a bugetului aferent întregului proiect investițional în construcții sunt luate în considerare costurile asociate pentru principalele activități:
a) obținerea terenului - achiziție, concesiune, expropriere sau alte metode;
b) amenajarea terenului - pregătirea amplasamentului, cuprinzând demolări/defrișări/sistematizare verticală/accesuri/ ziduri de sprijin, drenaje, epuismente/strămutări și alte operațiuni, după caz;
c) amenajări pentru protecția mediului, inclusiv plantări arbori și amenajare spații verzi;
d) asigurarea de utilități;
e) proiectare în toate stadiile, inclusiv studii de amplasament și studii de specialitate pe obiect/asistența tehnică a proiectantului și dirigenția de șantier;
f) construcția - elemente constructive pentru toate obiectivele de investiții propuse a se realiza, inclusiv montaj;
g) echipare tehnică, inclusiv montaj;
h) dotare și obiecte de artă;
i) costuri conexe investiției, inclusiv taxe de autorizare și avizare sau costuri financiare.
(4) Beneficiarul sau echipa de specialiști contractată de către beneficiar în acest scop, dacă este cazul, asigură compararea costurilor per activitate și încadrarea în bugetul estimat total, precum și a duratei estimate de execuție pentru fiecare scenariu propus, în funcție de condițiile specifice fiecărui amplasament luat în considerare, prin raportare la bugetul-țintă și durata previzionată în stadiul 0.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul II Stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții › Capitolul III Stadiul 2 - dezvoltarea conceptului proiectului
Articolul 498
Dispoziții generale referitoare la stadiul 2 - dezvoltarea conceptului proiectului
(1) În cadrul stadiului 2, proiectantul dezvoltă tema de proiectare aprobată de către beneficiar sau dezvoltator și propune rezolvarea volumetrică și configurarea în plan a proiectului, prin promovarea unei anumite viziuni arhitecturale, după caz, având în vedere:
a) constrângerile amplasamentului;
b) analizele referitoare la contextul urbanistic, tehnic și legislativ elaborate în stadiile anterioare;
c) studiile de teren geotehnice și topografice;
d) nivelul de echipare existent, accesuri și potențiale servituți.
(2) În cazul intervențiilor la construcțiile existente, în aplicarea prevederilor alin. (1), proiectantul ia în considerare: analiza diagnostic, studiile istorice, studii componente artistice, expertiza tehnică preliminară și alte studii necesare, după caz.
(3) În cadrul stadiului 2 se stabilesc: soluția de principiu pentru toate componentele construcției integrând în conceptul proiectului constrângerile urbanistice, de mediu, accesuri și, pe de altă parte, cerințele tehnice derivate din proiectele de specialitate, la nivel structural și de echipare sau de securitate, sănătate și siguranță a construcției, așa cum sunt acestea dezvoltate în concordanță cu faza de proiectare.
(4) Proiectantul asigură fezabilitatea propunerilor din punct de vedere tehnic, inclusiv prin apelarea la consultanță de specialitate.
(5) În cadrul stadiului 2 se stabilesc:
a) din punct de vedere structural: tipologiile abordabile și recomandabile, mai ales problemele legate de sistemul de fundare posibil sau impus de condițiile terenului de fundare;
b) din punctul de vedere al echipării: tipurile de instalații și condițiile pentru fiecare tip de instalații, inclusiv opțiunile pentru surse de energie sustenabile, relația cu rețelele de utilități, sau soluțiile înaintate în cazul lipsei acestora, cu respectarea dispozițiilor legale privind protecția mediului;
c) conceptul energetic, scopul acestuia fiind de a identifica relațiile dintre elementele constructive ce compun anvelopa construcției și propunerea de alternative pentru sistemele de instalații responsabile pentru menținerea microclimatului interior.
(6) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, conceptul proiectului poate fi rezultatul unui concurs de soluții organizat în conformitate cu prevederile legale privind achizițiile publice.
Articolul 499
Conceptul proiectului - documentație aferentă stadiului 2
(1) Conceptul proiectului cuprinde configurația de ansamblu a construcției sau intervenției la construcția existentă. În situația clădirilor sau amenajărilor, conceptul definește aspectele de conformare spațială și integrare volumetrică în context și cele privind fezabilitatea constructivă, obiectivele de sustenabilitate, impactul asupra mediului și eficienta energetică.
(2) Conceptul proiectului definește cerințele specifice și concepția de ansamblu, ca elemente de bază care pot conduce la luarea unei decizii de către beneficiar/dezvoltator în vederea continuării realizării obiectivului de investiții.
(3) În vederea elaborării conceptului proiectului sunt evaluate condițiile de teren, împreună cu concluziile expertizei tehnice, în cazul construcțiilor existente, auditul energetic, dar și studii relevante pentru obiectivul de investiții și amplasament, acolo unde este cazul, precum studiul de impact urbanistic, studiul istoric, studiul de trafic.
(4) Conceptul proiectului se materializează într-un document elaborat de către echipa de proiectare ce integrează soluțiile de specialitate și definește indicatorii de performanță, gabarit, volumetrie.
(5) Conceptul proiectului se verifică în sistem BIM din punctul de vedere al parametrilor de funcționare, în cazul în care prin strategia de tehnologie a informațiilor aprobată în stadiul anterior s-a optat pentru metodologia colaborativă BIM.
(6) Soluțiile constructive și de instalații propuse prin intermediul conceptului proiectului se validează de către specialiștii implicați în proiect.
(7) Conceptul proiectului se recepționează în mod obligatoriu de către beneficiar/dezvoltator.
Articolul 500
Conținutul-cadru al conceptului proiectului
(1) Conținutul-cadru al conceptului proiectului este format din piese scrise și piese desenate.
(2) Piesele scrise includ:
a) memoriul de arhitectură prezentând inserția pe amplasament și relația cu vecinătățile, prezentarea descriptivă a propunerii - funcțiuni, circulații și accesuri;
b) identificarea elementelor dimensionale preliminare - arii construite, arii desfășurate/nivel; suprafețe preliminare pe funcțiuni și altor elemente dimensionare;
c) memoriile de specialitate indicând la nivel preliminar soluțiile tehnice - structurale și de echipare - propuse spre implementare, inclusiv schemele de instalații, conceptul structural. Conceptul structural va avea în vedere și protecția vecinătăților, dacă este cazul;
d) propunerea aferentă graficului de execuție;
e) estimarea costului de investiție preliminar și compararea cu bugetul previzionat în stadiile anterioare.
(3) Piesele desenate includ:
a) plan de încadrare în zonă, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/2000;
b) plan de situație, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/500; 1/1000; 1/250 arătând amplasarea în localitate, relația cu limitele de proprietate și căile publice de acces, retrageri și distanțe față de limitele de proprietate și vecinătăți, accesuri pietonale și auto, spații verzi, parcări;
c) planuri pentru toate nivelurile, mobilate și echipate la nivel de principiu, cotate, cote generale și suprafețe pe încăperi, indicare uși și ferestre, poziționare și cotare generală elemente structurale cu acuratețea corespunzătoare scării 1/200 sau 1/100 sau orice scară adecvată proiectului;
d) secțiune longitudinală și secțiune transversală pentru identificarea înălțimilor totale ale construcției, înălțimea nivelurilor, înălțimi libere și corelarea cu funcțiunile specifice, relaționarea cu terenul și cu construcțiile învecinate, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/200;
e) fațade, propunând o rezolvare arhitecturală, relația plin-gol, propunere de finisaje și culori, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/200 sau 1/100;
f) volumetrii de ansamblu la nivel de mase, dar și imagini 3D, exterior și interior;
g) soluții constructive și de instalații de principiu, prezentate schematic.
Articolul 501
Studii de specialitate aferente stadiului 2
(1) În cadrul stadiului 2 se elaborează următoarele studii de specialitate adecvate stadiului, dacă acestea nu au fost elaborate în stadiul anterior și dacă sunt necesare în funcție de tipul de proiect investițional în construcții, după caz:
a) studiul de impact asupra mediului;
b) studiul de circulație sau trafic;
c) auditul de siguranță rutieră;
d) studiul geotehnic și topografic;
e) alte studii în funcție de obiectivul de investiții.
(2) În cazul intervențiilor la construcții existente se elaborează studiile diagnostic și studiile de specialitate - expertiza tehnică și audit energetic și, dacă este cazul, studiile istorice și alte studii în funcție de obiectivul de investiții.
(3) Studiul diagnostic are rolul de a informa beneficiarul/dezvoltatorul cu privire la starea clădirii și fezabilitatea intervenției prin realizarea unui inventar al încăperilor și al suprafețelor existente și a unei analize funcționale, urbanistice, arhitecturale și tehnice a clădirii existente, inclusiv din punctul de vedere al respectării exigențelor de calitate și al compatibilității cu funcțiunea preconizată.
(4) În cadrul stadiului 2 se identifică studiile de specialitate suplimentare, care se vor elabora în stadiile următoare, dacă este necesar.
Articolul 502
Estimarea bugetară în stadiul 2
(1) Estimarea costului previzionat al lucrărilor de construire se realizează în acest stadiu prin raportare la costurile prevăzute în bazele de date ale proiectantului, coroborat cu timpii de execuție. Costurile estimate se compară cu bugetul previzionat în stadiul anterior.
(2) Dacă intervențiile asupra construcțiilor existente se limitează la punerea în siguranță sau numai la măsuri de consolidare, de înlocuire, estimarea costurilor se va realiza prin includerea costurilor aferente lucrărilor de desfacere și de refacere, de reparare ale finisajelor și instalațiilor deteriorate sau dislocuite, precum și de gestionare a deșeurilor rezultate prin operația de intervenție.
(3) Estimarea costurilor în acest stadiu se face în sistem deviz general, fără detaliere pe categorii de lucrări, pe bază de indici globali.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul II Stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții › Capitolul IV Stadiul 3 - definirea soluțiilor de bază ale proiectului și autorizarea
Articolul 503
Dispoziții generale privind stadiul 3
(1) Stadiul 3 începe odată cu aprobarea temei de proiectare finale de către beneficiar/dezvoltator, ulterior recepționării conceptului proiectului, pe baza căreia se elaborează de către proiectant tema de proiectare pe specialități.
(2) Proiectul pentru autorizarea construirii - PAC se elaborează pe baza elementelor tehnice dezvoltate în cadrul conceptului proiectului.
(3) PAC se realizează cu integrarea soluțiilor de specialitate, putând fi folosită metodologia colaborativă BIM de către proiectanți, executanți și beneficiari.
(4) Proiectul pentru autorizarea construirii - PAC reprezintă documentația care se elaborează în stadiul 3.
(5) Prin procesul de interdisciplinar integrat și prin interacțiunea cu entitățile avizatoare se elaborează PAC prin dezvoltarea conceptului proiectului.
(6) PAC este documentația care integrează soluțiile stabilite în stadiul anterior al proiectului într-o configurație finală din perspectiva autorizării construirii.
(7) PAC va fi dezvoltat tehnic în stadiul următor, fără modificarea elementelor tehnice de bază definite în stadiul 3.
(8) Proiectul pentru autorizarea construirii - PAC se elaborează în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în anexa nr. 2.
(9) Validarea conformării proiectului pentru autorizarea construirii cu dispozițiile legale aplicabile și cu exigentele de calitate se realizează de proiectanți și, după caz, prin verificarea proiectului pentru autorizarea construirii, de către verificatori tehnici atestați, în condițiile legii.
Articolul 504
Estimarea bugetară în stadiul 3
(1) Estimarea definitivă a costului previzionat al lucrărilor de construire se realizează în acest stadiu, prin raportare la costurile prevăzute în bazele de date ale proiectantului, pe centre de cost și coroborat cu timpii de execuție. Costurile estimate se compară cu bugetul previzionat în stadiile anterioare.
(2) Marja de buget este propusă de către proiectant și în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice trebuie să se încadreze în marjele propuse de prezentul cod, conform anexei nr. 8, față de costurile finale, consemnate la darea în exploatare.
(3) Dacă intervențiile asupra construcțiilor existente se limitează la punerea în siguranță sau numai la măsuri de consolidare, de înlocuire, estimarea costurilor se va realiza prin includerea costurilor aferente lucrărilor de desfacere și de refacere, de reparare ale finisajelor și instalațiilor deteriorate sau dislocuite, precum și de gestionare a deșeurilor rezultate prin operația de intervenție.
(4) Estimarea costurilor în vederea stabilirii taxei de autorizare, dar și a altor comisioane, cote și taxe legal constituite se face în sistem deviz general, fără detaliere pe categorii de lucrări, pe bază de indici globali.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul II Stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții › Capitolul V Stadiul 4 - dezvoltarea tehnică a proiectului
Articolul 505
Estimarea bugetară aferentă proiectului investițional în construcții
(1) În stadiul 4, proiectul pentru autorizarea construirii se definitivează în vederea execuției construcției, prin coordonarea completă a tuturor specialităților implicate, urmărindu-se respectarea în proiectele de detaliu a tuturor elementelor proiectate și avizate/autorizate în stadiul anterior.
(2) Scopul stadiului este reprezentat de definitivarea și prezentarea tuturor informațiilor necesare realizării construcțiilor, respectiv a pieselor desenate și scrise, specificațiilor tehnice necesare realizării construcțiilor și instalațiilor aferente, listelor de cantități necesare pe specialități.
(3) În cadrul stadiului 4 se elaborează proiectul tehnic de execuție și detaliile de execuție.
Articolul 506
Proiectarea integrată a proiectului tehnic de execuție
(1) Proiectul tehnic de execuție este dezvoltat la nivelul necesar execuției lucrărilor de construire în bune condiții, nivel care asigură baza de ofertare și evaluare a valorii obiectivului de investiții.
(2) Proiectul tehnic de execuție asigură continuarea coordonării și corelării proiectelor pe specialități.
(3) Proiectarea tehnică integrată are ca rezultat proiectul tehnic de execuție, inclusiv detaliile necesare ofertării soluțiilor, tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte asemenea operațiuni privind părțile/elementele de construcție ori de instalații aferente acestora, în vederea începerii executării lucrărilor de construcții.
(4) În funcție de amploarea și specificul proiectului, stadiul se poate realiza într-o singură fază sau în două faze. Prima fază constă în elaborarea de propuneri de rezolvare la un nivel suficient de detaliat pentru a permite contractarea antreprenorului și se dezvoltă în cea de-a doua fază până la nivelul de detaliere a unui proiect tehnic de execuție.
(5) Proiectul tehnic de execuție se coordonează cu proiectul de amenajare interioară, dacă acesta din urmă a fost realizat.
Articolul 507
Proiectul tehnic de execuție - documentație aferentă stadiului 4 - faza 1
(1) Proiectul tehnic execuție este documentația care cuprinde soluțiile tehnice și economice de realizare a obiectivului de investiții, pe baza căruia se execută lucrările autorizate.
(2) Proiectul tehnic de execuție se elaborează cu respectarea cerințelor legale, autorizației de construire/desființare și reglementărilor urbanistice aplicabile.
Articolul 508
Conținutul-cadru al proiectului tehnic de execuție
(1) Proiectul tehnic de execuție este format din piese scrise și piese desenate.
(2) Piesele scrise includ:
a) memoriul de arhitectură prezentând inserția pe amplasament și relația cu vecinătățile;
b) prezentarea descriptivă a propunerii - funcțiuni, circulații și accesuri, fluxuri;
c) raportul suprafețe pe încăperi și funcțiuni - arii construite/desfășurate/nivel/utile; suprafețe detaliate pe încăpere;
d) memorii de specialitate indicând soluțiile tehnice - structurale și de echipare - propuse spre implementare;
e) note de calcul;
f) propunerea privind graficul de execuție;
g) caiete de sarcini;
h) breviare de calcul;
i) programul de urmărire în timp și monitorizare pentru perioada construirii și pentru primii 10 ani ai perioadei de exploatare;
j) devizul general estimativ al investiției, pe baza listei de cantități pe obiective de investiție și pe categorii de lucrări, și compararea/încadrarea cu anvelopa financiară previzionată în stagiile anterioare ale investiției;
k) devizul general estimativ;
l) actualizarea estimării costurilor de mentenanță, întreținere și funcționare pentru perioada de operare a construcției, dacă este cazul;
m) proiectul de urmărire a comportării în timp, care cuprinde tipul de măsurători, echipamentele necesare și frecvența de efectuare a determinărilor, elaborat de executantul lucrărilor de monitorizare, în baza programelor de urmărire în timp și monitorizare emise de către proiectant.
(3) Piesele desenate includ:
a) planul de situație, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/250, 1/500, 1/1000, arătând amplasarea în localitate, relația cu limitele de proprietate și căile publice de acces, retrageri și distanțe față de limitele de proprietate și vecinătăți, accesuri pietonale și auto, parcări, spații verzi și altele;
b) planurile cotate pentru toate nivelurile, cote generale, cote plin/gol și suprafețe pe încăperi, poziționare uși și ferestre, cote parapet, poziționare și cotare elemente structurale, goluri - cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau orice scară adecvată proiectului;
c) planurile mobilate și echipate;
d) planurile cu indicarea măsurilor și dotărilor pentru asigurarea securității la incendiu;
e) secțiunile pentru identificarea înălțimilor totale ale construcției, înălțimi elemente de fațadă, înălțimea nivelurilor, înălțimi libere, înălțimi goluri, cote elemente structurale, relaționarea cu terenul și cu construcțiile învecinate, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100;
f) fațadele prezentând rezolvarea arhitecturală, relația plin-gol, indicarea de finisaje și culori, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100;
g) planul de trasare;
h) detalii semnificative, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/50 sau mai detaliat;
i) imagini 3D, exterior și interior.
(4) Pentru structura de rezistență se elaborează următoarele piese desenate:
a) plan de excavație;
b) planuri și scheme de susținere a excavației;
c) plan de fundații și detalii caracteristice de fundații;
d) planuri și secțiuni care să pună în evidență modul în care sunt protejate construcțiile învecinate aflate în zona de influență a construcției care se realizează;
e) planuri de cofraj sau de ansamblu pentru toate nivelurile distincte ale construcției care vor pune în evidență geometria elementelor structurale, precum și materialele din care sunt alcătuite acestea;
f) secțiuni generale sau locale caracteristice;
g) descrierea soluțiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de construire și montaj, recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea și montajul, atunci când proiectantul consideră că este cazul;
h) detalii tipice de principiu de armare, de îmbinări sau de montaj în situația în care proiectantul le consideră relevante pentru desfășurarea licitației de construire și dacă sunt cerute în documentele contractuale.
(5) Pentru instalații se elaborează următoarele piese desenate:
a) planuri echipare cu acuratețea adecvată scării 1/100;
b) planuri rețele exterioare de incintă cu acuratețea adecvată scării 1/100;
c) scheme de coloane;
d) scheme funcționale.
Articolul 509
Conținutul-cadru al detaliilor de execuție - documentație aferentă stadiului 4 - faza 2
(1) Conținutul-cadru al detaliilor de execuție este format din piese scrise și piese desenate.
(2) Piesele scrise includ:
a) specificații tehnice;
b) extrase de materiale;
c) fișe tehnice;
d) grafic de execuție actualizat în urma implicării executantului lucrărilor de construire;
e) estimare definitivă cost lucrări pe bază de liste de cantități pe obiective de investiție și pe categorii de lucrări, cu obligativitatea încadrării în valoarea agreată în faza anterioară, dacă este cazul;
f) deviz general revizuit, dacă este cazul.
(3) Piesele desenate includ pentru proiectul de arhitectură:
a) planuri detaliate pentru nivelurile unde este necesară detalierea, cotate, la nivel de detaliu pentru proiect de execuție, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau 1/50 sau orice scară adecvată proiectului, acolo unde este cazul;
b) detalii de secțiuni în zonele necesar a fi detaliate, cu identificarea tuturor elementelor dimensionale necesare și cu încadrarea în înălțimile totale ale construcției, înălțimea nivelurilor, relaționarea cu terenul și cu construcțiile învecinate, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau scării 1/50;
c) fațade, cu toate propunerile de rezolvare arhitecturală și tehnică, indicare de finisaje și culori, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau 1/50;
d) detalii de travee, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/20;
e) detalii scări acces, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/20;
f) orice tip de detalii necesare execuției cu acuratețea corespunzătoare scării 1/20, 1/10, 1/5, 1/2;
g) planuri de goluri;
h) planuri tavane;
i) tablou de finisaje;
j) tablou de tâmplărie;
k) secțiuni de coordonare.
(4) Pentru structura de rezistență se elaborează următoarele piese desenate:
a) planuri, secțiuni și detalii de armare, de îmbinare sau de montaj pentru toate elementele structurii de rezistență principale sau ale elementelor structurale secundare;
b) planuri și detalii privind ancorajul elementelor nestructurale sau care să trateze interacțiunea dintre elementele structurale și cele nestructurale;
c) planuri și detalii privind îmbunătățirea terenului de fundare, dacă este cazul;
d) planuri de consolidare și stabilizare a masivelor de pământ, a malurilor și elementelor costiere, dacă este cazul;
e) planuri care să descrie sistemul de epuisment, dacă este cazul;
f) planuri cu rețelele de urmărire a comportării în timp și amplasare a mărcilor și reperelor, dacă este cazul;
g) detalii de fabricație și de montaj, planuri și detalii privind succesiunea tehnologică de execuție, dacă e cazul;
h) planuri, detalii montaj echipamente tehnologice;
i) planuri montaj echipamente de măsură și control în corpul construcției, dacă este cazul.
(5) Pentru instalații se elaborează următoarele piese desenate:
a) planuri de coordonare cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau 1/50;
b) detalii ghene cu acuratețea corespunzătoare scării 1/10 sau 1/20;
c) scheme de detaliere sisteme, acolo unde este cazul;
d) planuri/detalii amplasare sisteme și echipamente care interacționează cu sistemul structural al construcției și/sau cu elementele de finisaj.
(6) În cazul în care echipamentele au fost achiziționate se elaborează și următoarele piese desenate, în caz contrar, acestea vor fi realizate în cadrul activității de proiectare din cadrul stadiului 5:
a) planuri echipare spații tehnice cu acuratețea corespunzătoare scării 1/50 sau 1/20;
b) detalii amplasare echipamente.
Articolul 510
Obiecțiunile executantului lucrărilor de construire
(1) Executantul lucrărilor de construire are dreptul de a propune modificări de detaliu ale proiectului tehnic de execuție, fără a modifica costul total al obiectivului de investiții sau nivelul calitativ stabilit sau soluțiile arhitecturale aprobate în cadrul conceptului.
(2) Modificările propuse de către executantul lucrărilor de construire se realizează doar cu acordul prealabil al proiectantului și al beneficiarului/dezvoltatorului.
(3) În cazul în care modificările aprobate conform alin. (2) determină modificarea condițiilor impuse prin autorizația de construire, beneficiarul solicită emiterea, în condițiile art. 293, a unei autorizații de modificare.
Articolul 511
Verificarea proiectului tehnic de execuție
Validarea conformării proiectului tehnic de execuție cu dispozițiile legale aplicabile și cu cerințele fundamentale de calitate se realizează prin verificarea proiectului tehnic de execuție în conformitate cu prevederile art. 440.
Articolul 512
Bugetul estimat final și devizul pe categorii de lucrări
(1) Bugetul estimat final este bugetul rezultat în urma stabilirii costului previzionat al lucrărilor de construire pe baza calculului cantităților de lucrări și materiale și costurilor aferente.
(2) Bugetul estimat final include devizul pe categorii de lucrări.
(3) Devizul pe categorii de lucrări reprezintă evaluarea tuturor cheltuielilor pentru materiale, manoperă, folosirea utilajelor de construcții și alte cheltuieli.
(4) Devizul pe categorii de lucrări cuprinde: lista cu consumul de resurse, lista cu echipamentele și utilajele care au nevoie de montaj, indicatoare de norme de deviz pe categorii de lucrări.
(5) Bugetul estimat final va fi folosit drept referință în cadrul procesului de departajare a ofertelor pentru executarea lucrărilor.
(6) În cazul obiectivelor de investiții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, conținutul-cadru al devizului pe categorii de lucrări se stabilește prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu excepția lucrărilor de infrastructură de transport de interes național, pentru care conținutul-cadru al devizului pe categorii de lucrări se stabilește prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul II Stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții › Capitolul VI Stadiul 5 - execuția construcției
Articolul 513
Dispoziții generale referitoare la stadiul 5 - execuția construcției
(1) Stadiul 5 constă în materializarea componentei constructive a proiectului, exclusiv în baza proiectului tehnic de execuție și cu respectarea autorizației de construire și cu avizele tehnice acolo unde acestea sunt solicitate.
(2) Stadiul începe cu predarea amplasamentului către executantul lucrărilor de construire și se finalizează prin recepția la terminarea lucrărilor.
(3) Scopul stadiului 5 este reprezentat de atingerea obiectivelor stabilite în faza de fundamentare prin realizarea construcției la nivelul de calitate stabilit, în durata de timp și la costul estimat și recepția acesteia astfel încât să poată fi dată în utilizare.
(4) Activitatea de proiectare continuă în stadiul 5 în vederea adaptării proiectului tehnic de execuție la condițiile concrete din teren și la tehnologia utilizată de către executantul lucrărilor de construire.
(5) În cadrul stadiul 5 se elaborează detaliile de fabricație de către executantul lucrărilor de construire și se supun aprobării proiectantului.
Articolul 514
Obligații anterioare începerii lucrărilor de construcții
(1) Înainte de începerea lucrărilor de construcții, dezvoltatorul asigură:
a) înștiințarea autorităților publice competente cu privire la data și ora începerii lucrărilor de construire, potrivit art. 278;
b) înștiințarea direcțiilor județene pentru cultură, respectiv a municipiului București cu privire la data începerii lucrărilor în cazul intervențiilor pe monumente istorice clasate;
c) achitarea cotelor către I.S.C. pentru autorizarea construirii;
d) amplasarea la loc vizibil a panoului de identificare a investiției;
e) elaborarea proiectului de organizare a execuției și autorizare a organizării execuției, dacă nu a fost realizat/autorizat odată cu autorizația de construire sau dacă nu poate fi implementat în execuție așa cum a fost autorizat.
(2) Ducerea la îndeplinire a obligațiilor menționate în cadrul alin. (1) se realizează în conformitate cu legislația specifică în vigoare.
Articolul 515
Predarea amplasamentului
(1) Predarea amplasamentului și a reperelor de nivelment se realizează de beneficiar sau dezvoltator, după caz, prin dirigintele de șantier, către executantul lucrărilor de construire, pe bază de proces-verbal de predare-primire.
(2) Conservarea, precum și eventuala reconstituire a picheților și reperelor predate rămân în sarcina executantului lucrărilor de construire pe toată durata de funcționare a șantierului.
Articolul 516
Înființarea șantierului
(1) Înființarea șantierului presupune pregătirea și aprobarea tuturor planurilor de prevenire și gestionare a riscurilor pe perioada construirii, asigurarea integrității amplasamentului, protecția vecinătăților, organizarea șantierului și orice alte măsuri sau acțiuni necesare demarării construirii.
(2) În cadrul acestei etape se elaborează de către beneficiar procesul-verbal de predare amplasament și de către executantul lucrărilor de construire următoarele planuri: planul de sănătate, planul de securitate în muncă și planul de eliminare a deșeurilor.
(3) Organizarea șantierului presupune asigurarea spațiului de muncă și odihnă și a spațiilor de depozitare a materialelor și utilajelor/mașinilor necesare demarării și realizării construirii, asigurarea utilităților, accesului, siguranței, pazei amplasamentului, pe baza proiectului de organizare de șantier elaborat de către proiectant sau de către executantul lucrărilor de construire.
Articolul 517
Organizarea de șantier
(1) Organizarea de șantier se realizează în baza unui proiect întocmit de către antreprenorul general.
(2) Proiectul de organizare de șantier cuprinde toate lucrările de amenajare necesare desfășurării lucrărilor de execuție, astfel cum sunt: împrejmuire, accesuri, rampă de spălare - platformă betonată cu sistem de colectare a apei racordat la canalizare sau fosă septică și pompă de apă cu presiune - în zona de acces în șantier, amplasare și detalii constructive, dacă este cazul, pentru construcții temporare, birouri, sală de mese, grupuri sanitare, furnizare de utilități pentru funcționarea șantierului, amplasare de utilaje fixe și mobile, platforme de turnare a elementelor prefabricate, zone de depozitare a materialelor, zona de depozitare a deșeurilor și gunoaielor, precum și scenariile de alimentare cu materiale a șantierului și de evacuare a deșeurilor și gunoaielor.
(3) Proiectul de organizare de șantier poate conține un plan de ocupare temporară a domeniului public și/sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, după caz, cuprinzând durata ocupării și delimitarea spațiilor ocupate, astfel cum sunt drumurile, trotuarele, alte suprafețe, dacă acest lucru este absolut necesar pentru implementarea proiectului autorizat și planul de management și protecție a vegetației prezente pe situl de intervenție. Ocuparea temporară se face cu perceperea unei taxe, conform art. 486 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Proiectul de organizare de șantier este supus autorizării.
(5) Proiectul de organizare de șantier este însoțit de avizele specifice pentru utilitățile necesare desfășurării lucrărilor de construcții și funcționării șantierului, inclusiv contractul cu un depozit specializat în vederea evacuării deșeurilor și a gunoaielor.
(6) Executantului lucrărilor de construire îi revine sarcina:
a) de a obține toate avizele și acordurile pentru organizarea de șantier, respectiv pentru eventualele lucrări provizorii;
b) de a construi organizarea de șantier doar pe terenurile proprii, limitat la minimul necesar, cu prevederea tuturor utilităților pentru asigurarea unor condiții de lucru în siguranță;
c) de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma inițială cu amenajările stabilite de organele competente.
Articolul 518
Administrarea șantierului
Administrarea șantierului presupune instituirea de către antreprenorul general a sistemului de control intern al obiectivului de investiții, de calitate a execuției, de gestiune a participanților, materialelor, utilajelor și tehnologiilor, a deșeurilor.
Articolul 519
Asigurarea șantierului
Asigurarea șantierului presupune încheierea de către executantul lucrărilor de construire a unui contract de asigurare împotriva pieirii bunului înaintea finalizării execuției.
Articolul 520
Urmărirea nivelului de calitate
(1) Urmărirea nivelului de calitate are ca scop asigurarea respectării cerințelor contractuale și legale cu privire la construcții, în vederea recepționării construcției și dării în folosință a acesteia.
(2) Urmărirea nivelului de calitate se realizează prin urmărirea execuției lucrărilor de construire.
(3) Urmărirea execuției lucrărilor de construire se realizează în mod obligatoriu:
a) de către antreprenor/constructor în mod permanent prin responsabilul tehnic cu execuția;
b) de către dezvoltator în mod permanent prin dirigintele de șantier, consultant;
c) de către proiectant în cadrul fazelor determinante, pentru toate specialitățile;
d) de către autoritatea de control competentă potrivit art. 571;
e) de către beneficiar sau de către reprezentanții beneficiarului;
f) de către specialiștii implicați în proiectarea de specialitate.
(4) Urmărirea nivelului de calitate se realizează pe faze determinante pentru rezistența mecanică și stabilitatea construcțiilor:
a) în conformitate cu fazele de execuție determinante stabilite prin proiect, executantul lucrărilor de construire convoacă factorii stabiliți prin programul de asigurare a calității în faze determinante, prevăzut de art. 430 alin. (8) lit. e), care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în această etapă, și asigură condițiile necesare efectuării acestora, în scopul obținerii acordului acestor factori pentru continuarea lucrărilor;
b) autorizarea continuării lucrărilor emisă de către reprezentantul inspectoratului județean în construcții/ Inspectoratului în Construcții al Municipiului București sau de către personalul împuternicit din SNAOPSN, în cazul lucrărilor la construcțiile cu caracter special, se realizează în condițiile în care proiectantul, executantul lucrărilor de construire și dezvoltatorul/beneficiarul au efectuat verificările cuprinse în programul de control și în planul calității, încheind documente de atestare a calității materialelor puse în operă, a calității lucrărilor care devin ascunse, precum și a remedierii lucrărilor la care au fost constatate deficiențe calitative;
c) activitatea de control în faze determinate se realizează prin metoda etalonului.
Articolul 521
Asistența tehnică
(1) Activitatea de asistență tehnică se realizează de către proiectant pe toată perioada de execuție până la recepția lucrărilor și este de două tipuri:
a) asistență tehnică obligatorie;
b) asistență tehnică opțională.
(2) Activitatea de asistență tehnică se include în contractul încheiat cu proiectantul general.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), activitatea de asistență tehnică poate fi contractantă în mod separat, dacă din motive obiective neimputabile proiectantului activitatea de asistență tehnică nu poate fi realizată de către acesta.
(4) Activitatea de asistență tehnică obligatorie prevăzută la alin. (1) lit. a) se prevede în contractul încheiat cu proiectantul general și cuprinde activitățile menționate la art. 426 alin. (1) lit. e), h), i), j) și k), proiectantul având obligația de a soluționa exclusiv neconformitățile din proiectul tehnic de execuție identificate în acest stadiu.
(5) Activitatea de asistență tehnică include următoarele tipuri de servicii:
a) arbitrarea situației în care apar neconformități în execuție, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare a lucrării, acceptare a lucrării cu remedieri, respingere a lucrării;
b) analizarea datelor tehnice ale materialelor propuse de executantul lucrărilor de construire, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare a materialelor, acceptare a materialelor cu condiții, respingere a materialelor;
c) analizarea mostrelor de materiale propuse de executantul lucrărilor de construire, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare a materialelor, acceptare a materialelor cu condiții, respingere a materialelor;
d) analizarea proiectelor de fabricație propuse de executantul lucrărilor de construire, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare, acceptare cu condiții, respingere;
e) asigurarea de soluții pentru situații neprevăzute, neconformități, neconcordanțe, lucrări neprevăzute și defecte apărute pe parcursul execuției lucrărilor și modificarea, în consecință, a documentației de execuție și urmărirea aplicării pe șantier a soluțiilor adoptate;
f) emiterea dispozițiilor de șantier în vederea formalizării activităților prevăzute la lit. a)-e);
g) emiterea de note de constatare;
h) participarea la ședințele periodice de coordonare a execuției.
Articolul 522
Activitatea de proiectare
(1) Activitatea de proiectare în stadiul 5 constă în adaptarea proiectului tehnic de execuție la condițiile concrete din teren și la tehnologia utilizată de către executantul lucrărilor de construire.
(2) Activitatea de proiectare prevăzută la alin. (1) este reprezentată de proiectarea detaliilor de execuție, altele decât cele prevăzute la stadiul 4.
(3) Detaliile de execuție aferente stadiului 5 pot fi:
a) detalii de execuție privind soluționările elaborate de proiectant; de regulă, acestea se realizează în cadrul stadiului 4, dar pot fi completate, modificate/adaptate în cadrul stadiului 5;
b) detalii de execuție pentru echiparea obiectivului de investiții, în timpul execuției, cu aparatură și echipamente, realizate cu respectarea datelor și informațiilor oferite de către furnizorii acestora;
c) detalii de execuție curente standardizate, conform detaliilor-tip ale furnizorilor de subansamble, sau detalii de execuție care depind de specificul tehnologic al producătorilor.
(4) În toate cazurile prevăzute mai sus, proiectantul, în cadrul asistenței tehnice, supervizează întocmirea și adaptarea funcțională a detaliilor de execuție, indiferent de elaboratorul acestora.
(5) În urma modificărilor condițiilor de construire pe teren față de cele proiectate sau în urma identificării unor neconcordanțe între diversele părți ale proiectului tehnic de execuție pot apărea activități de proiectare suplimentară.
Articolul 523
Costul de execuție al construcției
(1) Costul de execuție al construcției este costul prevăzut în contractul încheiat de beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire, pe baza ofertei acceptate și a devizului cantitativ detaliat.
(2) Marja de buget este propusă de către executantul lucrărilor de construire și este prevăzută în contractul cu acesta.
(3) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, marja de buget trebuie să se încadreze în marjele propuse de prezentul cod, conform anexei nr. 7, față de costurile finale, consemnate la darea în exploatare.
Articolul 524
Urmărirea costurilor de execuție
(1) Costurile de execuție a obiectivului de investiții sunt stabilite pe baza ofertei antreprenorului realizate pe bază de deviz pe categorii de lucrări.
(2) Costurile de execuție astfel realizate se pot utiliza în cadrul procesului de departajare a ofertelor pentru executarea lucrărilor.
(3) Devizul pe categorii de lucrări se propune de către executantul lucrărilor de construire în urma verificării și actualizării, dacă este cazul, a cantităților de lucrări și materiale și costurilor aferente estimate în cadrul stadiului anterior.
(4) Devizul pe categorii de lucrări propus de către executantul lucrărilor de construire constituie baza de raportare pentru urmărirea costurilor de execuție.
(5) Urmărirea costurilor efective de construire reprezintă o activitate continuă de monitorizare și raportare, compusă din analiza comparativă a cererilor de plată ale executantului lucrărilor de construire prin raportare la bugetul calculat final și cel contractual, precum și prin raportare la etapa de efectuare a lucrărilor și la calendarul contractual.
(6) Urmărirea costurilor efective se consemnează în cadrul unui raport de constatare cu privire la respectarea cadrului financiar bugetat, cu menționarea riscurilor de depășire, respectiv depășiri de cost în afara marjei preconizate și agreate/contractate și justificarea acestor depășiri, dacă este cazul.
(7) Urmărirea costurilor în numele și pe seama beneficiarului/dezvoltatorului se realizează prin dirigintele de șantier sau/și managerul de proiect.
Articolul 525
Urmărirea duratei de execuție
(1) Urmărirea duratei de execuție a proiectului investițional în construcții reprezintă o activitate de management a proiectului, iterativă, raportată la progresul fizic al executării lucrărilor de construire, cu scopul de a valorifica posibilități de accelerare a calendarului, respectiv de atenuare a riscurilor din întârzieri.
(2) Urmărirea duratei de execuție se consemnează în cadrul unui raport de constatare cu privire la respectarea graficului de execuție a construcției prevăzut în contractul încheiat de beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire, cu menționarea riscurilor de depășire sau a unor depășiri ale acestuia.
Articolul 526
Graficul de realizare a construcției
(1) Graficul de execuție a construcției, elaborat de către executantul lucrărilor de construire, detaliază graficul general de realizare a obiectivului de investiții, precizând termenele diferitelor faze de realizare a investiției, participanții, categoriile de lucrări și etapele intervenției participanților.
(2) Managerul de proiect/dirigintele de șantier verifică și avizează graficul de execuție a construcției înaintat de constructor și raportează lunar beneficiarului/dezvoltatorului respectarea acestuia și a obligațiilor contractuale de către executantul lucrărilor de construire.
(3) Eventualele întârzieri față de graficul de execuție se aduc la cunoștință de către managerul de proiect/dirigintele de șantier executantului lucrărilor de construire și beneficiarului/ dezvoltatorului, iar executantul lucrărilor de construire propune măsuri de remediere.
(4) În condițiile alin. (3), executantul lucrărilor de construire elaborează graficul de execuție actualizat, care evidențiază diferențele și cauzele/evenimentele care au dus la modificarea acestuia.
(5) Dacă executantul lucrărilor de construire înregistrează întârzieri imputabile beneficiarului, durata și graficul de execuție se actualizează corespunzător, executantul lucrărilor de construire fiind îndreptățit la plata costurilor suplimentare aferente, conform contractului dintre părți.
(6) Dacă întârzierile înregistrate sunt imputabile executantului lucrărilor de construire rezolvarea acestora se realizează conform contractului existent între părți.
Articolul 527
Prevederi generale privind recepția construcțiilor
(1) Recepția este un proces complex prin care se certifică finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcții noi sau a unor intervenții la construcții existente, cu respectarea cerințelor urbanistice și ale cerințelor fundamentale de calitate în construcții aplicabile, în conformitate cu prevederile autorizației de construire/desființare, precum și ale documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcției.
(2) Recepția construcțiilor de orice categorie se realizează de către beneficiar/dezvoltator și include două etape:
a) recepția la terminarea lucrărilor;
b) recepția finală, la expirarea perioadei de garanție.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru lucrări inginerești și pentru cel puțin un tronson, în cazul clădirilor, se pot efectua recepția parțială la terminarea lucrărilor și recepția parțială finală pentru părți/obiecte/sectoare/tronsoane din/de construcție, incluse în autorizația de construire/desființare, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional, pot fi exploatate în condiții de siguranță și respectă cerințele fundamentale aplicabile. Decizia de a efectua una sau mai multe recepții parțiale o ia beneficiarul/investitorul la solicitarea executantului/constructorului, cu avizul proiectantului. Recepția parțială la terminarea lucrării sau recepția parțială finală urmează aceiași pași ca în cazul recepțiilor prevăzute la alin. (2), dar numai pentru partea recepționată. Recepția parțială la terminarea lucrării pentru partea/obiectul/sectorul/tronsonul din/de construcție se poate face și dacă partea respectivă urmează să intre în funcțiune/utilizare după recepție, și dacă doar îndeplinește condițiile de a intra în funcțiune.
(4) Construcția poate fi dată în folosință doar în cazul admiterii de către dezvoltator a recepției la terminarea lucrărilor, preluării construcției de către beneficiar și obținerii de către acesta a autorizațiilor necesare utilizării construcției.
(5) Admiterea recepției certifică faptul că executantul lucrărilor de construire și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului de lucrări/de execuție, ale documentației privind proiectarea, ale autorizației de construire/desființare, precum și ale documentației privind execuția.
(6) Beneficiarul/Investitorul poate decide, motivat, preluarea de la executantul lucrărilor de construire a unei părți din construcție, într-un anumit stadiu fizic de execuție, realizând o recepție pe stadiu fizic de execuție.
(7) În procesul-verbal de recepție pe stadiu fizic de execuție se consemnează, în mod obligatoriu, după caz: starea părții de construcții în cauză, viciile constatate rezultate în urma execuției necorespunzătoare pentru care au fost dispuse măsuri și termenele în vederea remedierii acestora, măsurile de conservare a lucrărilor executate.
(8) Recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii de transport de interes național se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii de transport de interes național, elaborat în condițiile art. 376 alin. (4).
(9) În procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcției se consemnează aceleași informații cuprinse în procesul-verbal pe stadiu fizic de execuție conform alin. (7).
Articolul 528
Recepția la terminarea lucrărilor
(1) Recepția la terminarea lucrărilor reprezintă ansamblul de activități de testare a funcționalităților și de evaluare a conformității prin care se certifică finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcții noi sau a unor intervenții la construcții existente, cu respectarea cerințelor fundamentale de calitate aplicabile și în conformitate cu prevederile autorizației de construire/desființare, precum și ale documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcției și care se finalizează cu darea în folosință a acesteia.
(2) Recepția la terminarea lucrărilor presupune predarea către proprietar de către dirigintele de șantier a cărții tehnice a construcției, a manualului de mentenanță și de durată de viață a componentelor, întocmite prin grija investitorului și realizarea recepției formale.
(3) În vederea realizării recepției la terminarea lucrărilor, se întocmesc următoarele documente:
a) punctul de vedere al proiectanților, pe fiecare specialitate în parte;
b) punctul de vedere al dirigintelui de șantier;
c) procese-verbale de recepție;
d) cartea tehnică a construcției;
e) manualul de utilizare și de mentenanță pe categorii de activități, de materiale, de elemente constructive și de echipament, în funcție de durata de garanție și viață, precum și instrucțiunile de urmărire a comportării în timp;
f) fișe de instruire operatori privind utilizarea și manipularea echipamentelor și instalațiilor;
g) proiectul real executat - as built - nivelul de detaliere și responsabilul cu întocmirea acestuia se stabilesc prin contractul încheiat de către beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire sau cu proiectantul, în cazul în care acesta din urmă este implicat în urmărirea execuției lucrărilor.
(4) Recepția la terminarea lucrărilor se realizează numai împreună cu recepția la terminarea lucrărilor branșamentelor la infrastructura tehnico-edilitară aferente ansamblurilor de locuințe individuale și colective, construcțiilor de utilitate publică și a căilor de acces, în afara situaților expres prevăzute de lege.
(5) Procedura de realizare a recepției la terminarea lucrărilor, în funcție de tipologia proiectelor investiționale în construcții, este prevăzută în regulamentele de recepție a lucrărilor de execuție în construcții prevăzute în acte normative specifice.
Articolul 529
Cartea tehnică a construcției - documentație aferentă stadiului 5
(1) Cartea tehnică a construcției reprezintă documentația finalizată la sfârșitul stadiului 5 odată cu recepția la terminarea lucrărilor.
(2) Este obligatorie elaborarea și întocmirea cărții tehnice a construcției în format electronic care se încarcă în Registrul Național al Construcțiilor, care va fi în permanență conectat cu bazele de date care fundamentează și gestionează cadastrul, cartea funciară, informații pe care părțile interesate și împuternicite le pot accesa oricând pe durata de existență a construcției.
Articolul 530
Conținutul cărții tehnice a construcției
(1) Cartea tehnică a construcției cuprinde documentația privind proiectarea, documentația privind execuția, documentația privind recepția și documentația privind exploatarea, întreținerea, repararea, urmărirea comportării în exploatare, intervenții în timp asupra construcției și postutilizarea.
(2) Cartea tehnică se întocmește prin grija dezvoltatorului, se predă beneficiarului construcției și cuprinde:
a) documentația tehnică privind proiectarea actualizată la data recepției la terminarea lucrărilor și documentația privind execuția, la recepția la terminarea lucrărilor;
b) documentația tehnică privind recepția, precum și documentația privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții asupra construcției, manualul de utilizare și caietul de sarcini pentru exploatare, la recepția finală a lucrărilor de construcții.
(3) Actualizarea cărții tehnice pe perioada execuției se realizează sub coordonarea dirigintelui de șantier.
(4) Proprietarul construcției are obligația să păstreze și să completeze la zi documentațiile prevăzute la alin. (2).
(5) Obligația prevăzută la alin. (4) în sarcina proprietarului construcției poate fi dusă la îndeplinire și de către alți beneficiari ai construcției, în condițiile stabilite prin contractul încheiat între aceștia.
(6) În cazul asociației de proprietari, cartea tehnică a construcției se păstrează și se completează la zi de către administrator.
(7) Prevederile din cartea tehnică a construcției referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru beneficiar/beneficiari, administrator și utilizator.
(8) La înstrăinarea construcției, cartea tehnică în format fizic și digital se predă noului proprietar, respectiv noului beneficiar, iar acesta are obligația să țină la zi toate informațiile privind urmărirea în timp a construcției și informațiile cu privire la lucrările de intervenție asupra acesteia.
(9) Cartea tehnică în format digital se înregistrează în Registrul Național al Construcțiilor, prin grija beneficiarului, prin încărcarea informațiilor specifice în sistemul informatic coordonat de ministerul de resort în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu excepția celor aferente construcțiilor administrate de instituțiile SNAOPSN.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul II Stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții › Capitolul VII Stadiul 6 - Predarea construcției
Articolul 531
Dispoziții generale referitoare la stadiul 6 - predarea construcției
(1) Stadiul 6 începe imediat după efectuarea recepției la terminarea lucrărilor și se finalizează prin efectuarea recepției finale.
(2) Scopul stadiului 6 este reprezentat de finalizarea contractului de execuție a construcției și expirarea perioadei de garanție, prin remedierea viciilor ascunse ivite, astfel încât construcția să corespundă cerințelor de utilizare specifice, și cu predarea în exploatare, formală și completă, a construcției către beneficiar.
(3) Antreprenorul în construcții are obligația remedierii viciilor ascunse ivite în perioada de garanție.
(4) În stadiul 6 începe utilizarea construcției.
(5) Exploatarea și întreținerea construcției potrivit prevederilor legale se asigură de către beneficiar și/sau utilizator.
(6) Perioada de garanție este prevăzută în contractele încheiate de beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire, în funcție de clasele de consecințe ale construcțiilor, și are o durată minimă, după cum urmează:
a) 5 ani pentru construcțiile încadrate în CC3 și CC4;
b) 3 ani pentru construcțiile încadrate în CC2;
c) 1 an pentru construcțiile încadrate în CC1;
d) 2 ani pentru lucrările de plantare în conformitate cu prevederile contractuale legate de pierderi naturale cauzate de situațiile meteo și climaterice.
(7) În situația în care perioada de garanție nu este prevăzută în cadrul contractelor încheiate cu executanții, perioada de garanție este egală cu durata minimă stabilită conform alin. (6) în funcție de clasa de consecințe a construcției.
(8) Perioada de garanție se prelungește prin act adițional la contract cu perioada necesară remedierii defectelor calitative apărute în această perioadă.
(9) Perioada de garanție începe să curgă de la data semnării procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
(10) Garanția pentru viciile de structură ale obiectivului de investiții se acordă pe întreaga durata de existență a construcției.
Articolul 532
Evaluarea construcției la finalul perioadei de garanție
(1) Evaluarea la finalul perioadei de garanție este un proces etapizat, care se realizează în una sau în mai multe sesiuni, finalizându-se cu recepția finală.
(2) Procesul de evaluare se finalizează prin convocarea întrunirii comisiei de recepție finală.
(3) Comisia poate decide încheierea perioadei de garanție și semnarea procesului-verbal de recepție la finalizarea lucrărilor sau, în cazul apariției unor defecte ce trebuie remediate și care nu sunt cauzate de o exploatare necorespunzătoare, prelungirea perioadei de garanție până la remedierea defecțiunilor.
(4) Beneficiarul construcției are obligația de a organiza recepția finală în maximum 10 zile, calculate de la data expirării perioadei de garanție.
Articolul 533
Mentenanța construcției
(1) Mentenanța este activitatea prin intermediul căreia beneficiarul/utilizatorul asigură menținerea funcționării obiectivului de investiții în parametri cât mai optimi de curățenie, întreținere curentă, revizii la termen, înlocuiri de elemente și componente la finalul duratei de existență a acestora, reparații curente, remedieri și renovări locale.
(2) Urmărirea pe parcursul exploatării este parte a procesului de mentenanță, semnalând defectele și avariile apărute și necesitatea efectuării operațiilor de reparare/reabilitare.
(3) Activitatea de mentenanță presupune completarea documentației postexecuție cu intervențiile curente asupra obiectivului de investiții.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul II Stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții › Capitolul VIII Stadiul 7 - utilizarea construcției
Articolul 534
Dispoziții generale referitoare la stadiul 7 - utilizarea construcției
(1) Stadiul 7 începe de la momentul predării construcției către beneficiar/utilizator, după caz și se finalizează la încetarea duratei de existență a construcției.
(2) Scopul stadiului 7 constă în asigurarea unei bune funcționări a obiectivului de investiții conform scopului pentru care a fost realizat și menținerea obiectivului de investiții la cel mai înalt nivel de performanță prin desfășurarea la timp a acțiunilor de reparații curente și întreținere.
Articolul 535
Administrarea și gestionarea construcției
(1) Stadiul 7 presupune derularea următoarelor activități de administrare și gestionare a construcției:
a) activități de administrare a funcționării și utilizării construcției;
b) activități de mentenanță prin efectuarea lucrărilor de reparații curente, întreținere sau înlocuire echipamente;
c) activități de gestionare a activelor.
(2) Activitățile de administrare și de mentenanță sunt obligația beneficiarului sau a utilizatorului și pot fi realizate personal sau prin intermediul unor prestatori de servicii.
Articolul 536
Evaluarea la finalul ciclului de viață al proiectului investițional/ duratei de existență a construcției și evaluările periodice
(1) Evaluarea la finalul ciclului de viață a proiectului investițional în construcții/duratei de existență a construcției este un proces complex, realizat pe baze multicriteriale, presupunând analiza obiectivului de investiții prin prisma următoarelor criterii:
a) starea fizică generală;
b) rezistența și stabilitatea structurală;
c) starea instalațiilor și a echipamentelor;
d) persistența cerinței deservite;
e) capacitatea de a satisface cerințele existente;
f) contextul urbanistic, socioeconomic, ecologic, cultural actual la care se raportează;
g) nevoile proprietarului/utilizatorului.
(2) Criteriilor prevăzute la alin. (1) li se adaugă compararea parametrilor operaționali fixați în stadiile de proiectare cu cei reali determinați în stadiul 7 și evaluarea elementelor de cost.
(3) În funcție de scopul evaluării și de beneficiarul acestei evaluări, respectiv dezvoltatorul care a inițiat, a implementat și exploatat obiectivul de investiții pe toată durata sa de existență sau beneficiarul care a preluat-o în stadiul 6, evaluarea costurilor se face pentru:
a) costurile de exploatare și compararea lor cu cele previzionate în stadiul 2;
b) costurile de investiție rezultate la finalul stadiului 5;
c) costurile totale, respectiv suma costurilor de investiție și a celor de exploatare;
d) raportul dintre costurile de investiție și cele de exploatare și identificarea acelor metode de creștere a sustenabilității construcției prin reducerea costurilor de exploatare și influența acestei acțiuni asupra costurilor de investiție.
(4) Evaluarea la finalul ciclului de viață a proiectului investițional în construcții/duratei de existență a construcției se consemnează în cadrul unui raport de evaluare cu revizuirea dinamicii indicatorilor de performanță și cost, astfel cum au fost constatate în rapoartele de monitorizare și constatare din stadiile anterioare.
(5) Dezvoltatorul/Beneficiarul obiectivului de investiții are obligația realizării evaluării la finalul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții/duratei de viață proiectate existente a construcției.
(6) Intervalul de timp în cadrul căruia trebuie realizată evaluarea la finalul duratei de existență este reprezentat de ultimii trei ani din cadrul duratei de existență normată a construcției.
(7) Intervalul de timp la care se efectuează evaluările periodice este de regulă de 10 ani, dacă un raport de expertiză tehnică efectuat anterior nu indică altfel.
(8) Evaluările periodice se vor efectua în conformitate cu cele menționate la art. 550 alin. (19)-(21) și vor avea în vedere și cele menționate în alin. (1) al prezentului articol.
Articolul 537
Postutilizarea construcției
(1) Ulterior evaluării la finalul ciclului de viață a proiectului investițional în construcții, obiectivul de investiții poate fi:
a) desființat integral, etapă ce coincide cu sfârșitul proiectului investițional în construcții;
b) integrat în cadrul unui proiect investițional în construcții nou, reluând stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții descrise în cadrul prezentului cod.
(2) Desființarea integrală a construcției cuprinde următoarele activități:
a) dezafectare, demontare și demolare a construcțiilor;
b) recondiționare și de refolosire a elementelor și a produselor recuperabile;
c) reciclarea deșeurilor cu asigurarea protecției mediului potrivit legii.
(3) Integrarea obiectivului de investiții în cadrul unui proiect investițional în construcții nou se poate realiza prin:
a) refuncționalizare;
b) modernizare;
c) reabilitare;
d) consolidare;
e) restaurare/conservare;
f) extindere a construcției pe orizontală sau verticală;
g) desființare parțială;
h) alte categorii de intervenții.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul III Managementul proiectului investițional în construcții
Articolul 538
Managementul proiectului investițional în construcții
(1) Managementul proiectului investițional în construcții este activitatea prin care se organizează, planifică și monitorizează procesele derulate în cadrul proiectelor realizate/elaborate în scopul executării construcțiilor de orice fel și a intervențiilor asupra acestora în limite de timp, de cost și de calitate prestabilite.
(2) Orice proiect investițional în construcții are 3 dimensiuni esențiale, interdependente, respectiv timpul, costul și calitatea, supuse monitorizării și modificării pe tot parcursul proiectului în vederea realizării scopului proiectului.
(3) Managementul proiectului investițional în construcții adresează toate cele 3 dimensiuni esențiale în dezvoltarea proiectului investițional în construcții.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul III Managementul proiectului investițional în construcții › Capitolul I Managementul conținutului/scopului proiectului investițional în construcții
Articolul 539
Definirea conținutului/scopului proiectului investițional în construcții
(1) Definirea scopului proiectului investițional în construcții este etapa în care beneficiarul, respectiv proprietarul/ administratorul care inițiază proiectul investițional în construcții:
a) identifică și definește necesitatea și oportunitatea proiectului;
b) analizează cerințele;
c) fixează obiectivele;
d) definește atributele;
e) propune opțiuni și amplasamente;
f) identifică beneficiile așteptate;
g) previzionează impactul negativ sau riscul economic ce pot decurge din lipsa de acțiune;
h) estimează costurile pe baza experienței în domeniu și a bazei de date de la nivel național.
(2) În cazul proiectelor investiționale finanțate integral sau parțial din fonduri publice, elementele prevăzute la alin. (1) se prevăd la nivelul notei de fundamentare a obiectivului de investiții.
(3) În cazul proiectelor investiționale finanțate din fonduri private, elementele prevăzute la alin. (1) se prevăd la nivelul planului de afaceri.
Articolul 540
Modificarea conținutului/scopului proiectului investițional în construcții
(1) Modificarea conținutului/scopului proiectului investițional în construcții se realizează de către beneficiar, în cazul în care oportunitatea sau nevoia care a declanșat proiectul a suferit modificări.
(2) Planul de management al proiectului investițional în construcții stabilește procedurile de urmărire și control al modificărilor asupra conținutului sau scopului, precum și condițiile și modalitatea de comunicare a acestora către dezvoltator.
Articolul 541
Planul de management aferent proiectului investițional în construcții
(1) Planul de management aferent proiectului investițional în construcții se întocmește de către managerul de proiect și se aprobă de către dezvoltator.
(2) Planul de management este parte componentă a temei strategice - documentație aferentă stadiului 0 și cuprinde următoarele elemente:
a) definirea scopului proiectului investițional în construcții;
b) managementul costurilor;
c) managementul graficului de derulare al proiectului;
d) managementul achizițiilor;
e) managementul resurselor umane;
f) managementul conținutului sau al temei de proiectare;
g) managementul riscurilor;
h) managementul problemelor speciale, altele decât cele referitoare la riscuri;
i) managementul calității, inclusiv al problemelor de sustenabilitate;
j) managementul comunicării în interiorul proiectului și între proiect și terți.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul III Managementul proiectului investițional în construcții › Capitolul II Managementul calității
Articolul 542
Calitatea construcției
(1) Calitatea unei construcții este reprezentată de totalitatea atributelor și caracteristicilor pe care construcția finală trebuie să le îndeplinească astfel încât să răspundă oportunității sau nevoii care a declanșat proiectul investițional în construcții, îndeplinind în același timp cerințele de calitate.
(2) Calitatea unei construcții se abordează din mai multe perspective:
a) perspectiva utilizatorului prin intermediul căreia sunt identificate cerințele beneficiarului, utilizatorului construcției. Aceste cerințe sunt înscrise în cadrul notei de fundamentare și se dezvoltă în cadrul temei de proiectare;
b) perspectiva produsului prin intermediul căreia sunt identificate atributele și caracteristicile pe care construcția trebuie să le îndeplinească și nivelul de calitate al componentelor. Aceste cerințe sunt înscrise în cadrul specificațiilor din tema de proiectare;
c) perspectiva valorii rezultate prin intermediul căreia se analizează în ce măsură construcția se realizează la un preț adecvat în condițiile respectării specificațiilor și a cerințelor de calitate. Analiza este realizată în cadrul studiului de fezabilitate - analiza financiară și economică și analiza sustenabilității;
d) perspectiva unicității, prin intermediul căreia se determină caracterul inovativ și nivelul de creativitate pe care opera arhitecturală sau inginerească îl poate atinge. Cerința este specificată în tema de proiectare și se asigură și prin concursuri de soluții;
e) perspectiva producătorului prin intermediul căreia sunt identificate specificațiile tehnice și cerințele fundamentale de calitate minime obligatorii pe care construcția trebuie să le îndeplinească.
(3) Specificațiile tehnice sunt identificate în urma realizării proiectului tehnic de execuție.
Articolul 543
Specificațiile tehnice
(1) Specificațiile tehnice sunt părți integrante ale proiectului tehnic de execuție, care reglementează nivelul de performanță al lucrărilor, precum și cerințele, condițiile tehnice și tehnologice, condițiile de calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile de toleranțe și altele de aceeași natură, care să garanteze îndeplinirea exigențelor de calitate și performanță solicitate.
(2) Specificațiile tehnice se elaborează de către proiectanți, care prestează servicii de proiectare în domeniul construcțiilor și instalațiilor pentru construcții, pe specialități, prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planșe.
(3) Specificațiile tehnice, împreună cu planșele, trebuie să fie concepute astfel încât, pe baza lor, să se poată determina cantitățile de lucrări, costurile lucrărilor și utilajelor, forța de muncă. Specificațiile tehnice trebuie să fie concise, sistematizate și nerestrictive.
(4) Specificațiile tehnice, împreună cu devizul și piesele desenate, constituie parte din elementele de selecție ale antreprenorului, constituind baza întocmirii ofertei ofertanților și devin, odată cu semnarea contractului de execuție, parte din contractul de execuție.
Articolul 544
Caietul de sarcini pentru servicii de proiectare/execuție
(1) Caietul de sarcini face parte din documentele asumate de către beneficiarul sau dezvoltatorul lucrării în vederea organizării unei proceduri de selecție a prestatorului de servicii pentru servicii de proiectare și/sau de execuție a lucrărilor de construcții.
(2) Caietul de sarcini pentru servicii de proiectare și/sau studii specifice necesare realizării proiectării trebuie să conțină matricea de servicii și de studii detaliată cu privire la serviciile care trebuie realizate de către proiectant.
(3) Caietul de sarcini pentru execuția lucrărilor de construcții se elaborează doar după finalizarea etapei Proiect Tehnic de Execuție - documentația aferentă stadiului 4 - faza 1 și include toate specificațiile tehnice privind calitatea lucrărilor de construcții.
(4) Caietul de sarcini pentru lucrări de proiectare și execuție trebuie să includă toate cerințele funcționale și nivelul de calitate previzionat pentru obiectivul de investiție.
Articolul 545
Categorii de caiete de sarcini
(1) În funcție de clasa de consecințe a construcției, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini generale, care se referă la lucrări curente în domeniul construcțiilor;
b) caiete de sarcini speciale, care se referă la lucrări specifice și care se elaborează independent pentru fiecare lucrare.
(2) În funcție de destinație, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini pentru proiectare;
b) caiete de sarcini pentru execuția lucrărilor;
c) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice și confecții diverse;
d) caiete de sarcini pentru recepții, teste, probe, verificări și puneri în funcțiune;
e) caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor și conținutului cărții tehnice.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul III Managementul proiectului investițional în construcții › Capitolul III Managementul costurilor
Articolul 546
Estimarea costurilor
(1) Estimarea costurilor se realizează în diverse momente ale derulării proiectului investițional în construcții.
(2) Estimarea este o activitate iterativă, care, în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, determină marje de buget cu niveluri maximale stabilite, și care se realizează de către:
a) dezvoltator sau de către beneficiar la momentul inițierii proiectului prin raportare la experiența proprie și prețurile de referință din piață;
b) proiectanții și specialiștii în domeniul construcțiilor inginerești la momentul realizării studiului de fezabilitate;
c) antreprenorul general în momentul ofertării.
(3) Costul final real executat se raportează și se actualizează la terminarea lucrării.
(4) Costul final de execuție și indicatorii relevanți derivați din acesta, de tipul cost/mp, de arie desfășurată, arie utilă sau cost/km rulaj sau orice alt tip de indicator relevant, pe tipuri de investiții, se comunică I.S.C.
Articolul 547
Devizul general
(1) Devizul general se structurează pe capitole și subcapitole de cheltuieli.
(2) În cadrul fiecărui capitol/subcapitol de cheltuieli se înscriu cheltuielile estimate aferente realizării obiectului/obiectelor de investiție din cadrul proiectului investițional în construcții.
(3) Devizul pe obiect stabilește valoarea estimativă a obiectului din cadrul obiectivului de investiții și se obține prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul.
(4) Devizul general se întocmește prin grija beneficiarului sau dezvoltatorului conform normelor specifice, în fazele de dezvoltare a proiectului, până la finalizarea obiectivului de investiții, putând fi actualizat și/sau revizuit pe parcursul derulării investiției. Gradul de exactitate al estimărilor variază pe măsura dezvoltării proiectului și avansării execuției până la finalizarea obiectului de investiție când marja de buget este 0.
(5) Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, conținutul devizului general se stabilește prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul III Managementul proiectului investițional în construcții › Capitolul IV Managementul activităților
Articolul 548
Graficul general al proiectului investițional în construcții
(1) Graficul general al proiectului investițional în construcții, elaborat de către managerul de proiect, este documentul prin care se programează și urmărește evoluția fizică în timp a proiectului, până la finalizarea acestuia. Graficul stabilește etapele de realizare, succesiunea lor în timp și fixează momentele de referință ca elemente de măsură și control al progresului înregistrat.
(2) Graficul general ilustrează relația între etapele de realizare și/sau momentele de referință, documentațiile aferente, termenele de plată și valorile documentațiilor și/sau serviciilor și diferă ca structură în funcție de tipul de achiziție ales de dezvoltator pentru lucrările de execuție.
(3) Graficul general se poate detalia pentru fiecare etapă de realizare.
(4) Graficul general poate include:
a) graficul achizițiilor;
b) graficul activităților de proiectare;
c) graficul de execuție, respectiv activitățile de execuție a lucrărilor de construcții și instalații ce fac obiectul proiectului;
d) graficul aprobărilor;
e) activitățile postexecuție, respectiv graficul procedurilor de recepție;
f) activitățile în stadiul de exploatare.
(5) Graficele cuprind termenele, momentele de referință la care sunt prevăzute schimburi de informații, conținutul documentațiilor pe care proiectantul sau executantul lucrărilor de construire, furnizorul sau antreprenorul de specialitate și le asumă la fiecare termen din grafic. Managementul graficului general constă în actualizarea permanentă a graficului inițial, parte din planul de management aprobat de către dezvoltator la semnarea contractului de management de proiect.
(6) Actualizarea permanentă a graficului general constituie responsabilitatea managerului de proiect.
Articolul 549
Graficul activităților de proiectare și graficul de execuție a lucrărilor de construcții
(1) Graficul activităților de proiectare se întocmește de către proiectant și constituie unul dintre documentele care fac parte din schimbul de informații la fiecare etapă a proiectului investițional în construcții.
(2) Graficul de execuție a lucrărilor de construcții se întocmește de către antreprenorul general, fiind parte din documentele cerute în etapa de achiziție, devenind, după încheierea contractului de execuție, parte din acest contract.
(3) Graficul de execuție include și lucrările de organizare de șantier și cele de dezafectare a șantierului.
(4) În funcție de tipul de achiziție al lucrărilor de construcții și instalații, graficul de execuție cuprinde și următoarele:
a) termenele și documentațiile ce țin de activitățile de proiectare asumate de antreprenorul general;
b) termenele și documentațiile ce țin de activitățile de proiectare asumate de furnizori și subantreprenorii de specialitate;
c) fazele determinante, corelate cu prevederile din proiect;
d) recepția pe etape a lucrărilor de execuție.
Articolul 550
Programul de urmărire în timp
(1) Urmărirea comportării în timp a construcțiilor se efectuează pe toată perioada de existență a construcției începând cu construirea ei și, în anumite cazuri, înainte de construire, în scopul colectării unor date privind comportamentul terenului sau a construcțiilor din vecinătate, și este o activitate sistematică de culegere și valorificare prin interpretare, avertizare sau alarmare, a informațiilor rezultate din observare și măsurători asupra unor fenomene și mărimi ce caracterizează proprietățile construcțiilor în procesul de interacțiune cu mediul înconjurător.
(2) Scopul urmăririi comportării în timp a construcției este de a culege și valorifica informații în vederea asigurării aptitudinii construcției pentru o exploatare normală, evaluării condițiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor și avariilor, respectiv diminuării pagubelor materiale, de pierderi de vieți și de degradare a mediului. Efectuarea acțiunilor de urmărire a comportării în timp a construcției se execută atât în vederea satisfacerii prevederilor privind menținerea cerințelor de rezistență, stabilitate și durabilitate ale construcției, cât și ale celorlalte cerințe esențiale.
(3) Activitatea de urmărire a comportării în timp a construcțiilor se aplică tuturor construcțiilor, cu excepția celor încadrate în CC1.
(4) Beneficiarul este responsabil cu urmărirea în timp a construcției pentru perioada de utilizare.
(5) Urmărirea comportării în timp a construcțiilor se încadrează în două categorii: urmărire curentă și urmărire specială.
(6) Urmărirea curentă este o activitate de urmărire a comportării construcțiilor care constă în observarea și înregistrarea unor aspecte, fenomene și parametri ce pot semnala modificări ale capacității construcției de a îndeplini exigențele de performanță stabilite prin proiect. Urmărirea curentă a construcțiilor se aplică tuturor construcțiilor cu excepția celor din CC1 și are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata de viață a construcției.
(7) Urmărirea curentă a comportării construcțiilor se efectuează prin examinare uzuală directă și, dacă este cazul, cu echipamente de măsurare de uz curent permanente sau temporare, astfel urmărirea/monitorizarea putând fi continuă sau secvențială.
(8) Activitatea de urmărire curentă se efectuează conform programului de urmărire a comportării în timp/de monitorizare care face parte din proiectul tehnic de execuție.
(9) Urmărirea specială a comportării construcțiilor este o activitate de urmărire a comportării construcțiilor care constă în măsurarea, înregistrarea, prelucrarea și interpretarea sistematică a valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcțiile își mențin cerințele de performanță stabilite prin proiecte.
(10) Urmărirea specială a comportării construcțiilor se aplică la construcțiile noi CC3 și CC4 și este stabilită prin proiect sau la construcțiile în exploatare cu o evoluție periculoasă, este recomandată în expertizele tehnice survenite ca urmare a observațiilor efectuate într-o inspecție extinsă.
(11) Pentru construcțiile din CC2, urmărirea specială poate avea un caracter temporar sau permanent, iar în momentul instituirii urmăririi speciale, aceasta include și urmărirea curentă.
(12) Categoria de urmărire, intervalele la care se realizează, precum și metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de către proiectant sau în cazul unei construcții existente de către un expert tehnic atestat de către ministerul din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în special în situațiile în care perioada de responsabilitate a proiectantului a expirat. Intervalul la care se realizează nu va fi mai mare de un an.
(13) În cadrul caietului de sarcini din proiectul tehnic de execuție, proiectantul include programul de urmărire a comportării în timp pe perioada construirii și pe parcursul utilizării, cu precizarea exigențelor de urmărire privind intervalul de timp, eventual raportat la stadii fizice ale construirii, procedeele și măsurile de interes care se urmăresc, nivelul de precizie vizat.
(14) Construcțiile încadrate în CC4, precum și construcțiile din CC3 amplasate în zone cu accelerație maximă a terenului de cel puțin 0,35 g pentru seismele cu interval mediu de recurență de 475 ani vor fi instrumentate în vederea monitorizării seismice. Echiparea minimală a acestor sisteme va fi alcătuită dintr-o stație de achiziție digitală și 4 senzori triaxiali de accelerație, dintre care unul amplasat în pământul/pe terenul din exteriorul construcției, senzor de câmp liber.
(15) Executanții specializați care efectuează activitățile de urmărire în timp/monitorizare, pe baza programului de urmărire emis de către proiectant, întocmesc un proiect tehnologic de monitorizare detaliat pentru fiecare categorie de lucrări, pentru lucrările de construire ale construcțiilor aflate în CC3 și CC4, atunci când categoria de urmărire este specială. Pentru construcțiile din CC2 se poate lucra direct pe baza programului unic de monitorizare indicat de către proiectant.
(16) La terminarea lucrărilor de construire, pe baza rezultatelor măsurătorilor activităților de monitorizare de pe parcursul construirii, proiectantul poate adapta/modifica programul de urmărire în timp pentru perioada exploatării/ utilizării construcției, dacă consideră necesar.
(17) Programul de urmărire din proiectul tehnic de execuție sau, după caz, cel modificat, face parte integrantă din caietul de sarcini pentru exploatare.
(18) În cazul unor evenimente survenite în împrejurări extraordinare sau printr-un concurs de împrejurări nefavorabile provocate de factori naturali sau umani care aduc o solicitare importantă construcției, expertul tehnic realizează o etapă distinctă de urmărire a comportării în timp/de monitorizare, excepțională, în afara programului-cadru de urmărire în timp.
(19) În termen de 10 ani de la recepția la terminarea lucrărilor și apoi la intervale de 10 ani, expertul tehnic efectuează o procedură de investigare și evaluare a construcției care înglobează și activitatea programată pentru procesul de urmărire în timp.
(20) Procedura prevăzută la alin. (19) vizează cerințele fundamentale aplicabile construcției avute în vedere la proiectarea construcției.
(21) În această activitate inspecția va fi una amănunțită și extinsă, iar, la cererea proiectantului inițial sau a experților care efectuează evaluarea/expertizarea, activitatea de monitorizare poate cuprinde și alte tipuri de măsurători decât cele prevăzute în programul din proiect, după cum se poate recurge la testări de materiale, sondaje, măsurători la nivel local sau global, care pot avea ca rezultat:
a) acordarea unui certificat de bună comportare a construcției;
b) recomandarea de măsuri de reparare/reabilitare/ consolidare;
c) reducerea/prelungirea duratei de existență proiectate a construcției în ansamblul său sau a unor subsisteme componente ale acesteia;
d) modificări ale parametrilor procesului de urmărire în timp.
(22) Pentru fiecare etapă de urmărire în timp, specialiștii prevăzuți la alin. (15) elaborează un raport de urmărire în timp, care se consemnează în jurnalul evenimentelor din cartea tehnică a construcției.
(23) Pentru construcțiile din CC3 și CC4, toate rezultatele măsurătorilor, precum și rapoartele de urmărire a comportării în timp se introduc într-o bază de date centralizată, parte a cărții tehnice a construcției și care se integrează și în Registrul Național al Construcțiilor.
(24) Prevederile alin. (23) sunt opționale în cazul construcțiilor din CC2.
Articolul 551
Graficul de monitorizare
(1) Pe întreaga durata de existență a unei construcții, se desfășoară o activitate de urmărire a comportării în timp sau procese de evaluare/expertizare.
(2) Prevederile de la alin. (1) nu se aplică în cazul construcțiilor încadrate în CC1, nefiind necesară urmărirea comportării în timp pentru întreaga durată de existență a construcției.
(3) Graficul de monitorizare reprezintă desfășurarea programată în timp a tuturor activităților, proceselor și etapelor de monitorizare din perioada execuției și exploatării.
(4) Graficul de monitorizare este parte din proiectul tehnic de execuție și este elaborat de către proiectant.
(5) Graficul de monitorizare se modifică la cererea organismelor cu atribuții de control, la solicitarea proiectantului sau a unui expert, sau pe perioada exploatării în funcție de fenomenele excepționale care se produc și/sau de activitățile extinse de evaluare/expertizare.
(6) Actualizarea graficului de monitorizare și punerea sa în aplicare cade în responsabilitatea dezvoltatorului, prin intermediul managerului de proiect pentru perioada de execuție și a beneficiarului construcției după darea în exploatare, care poate fi dusă la îndeplinire fie direct de către beneficiar, fie prin intermediul unei firme specializate în această activitate.
(7) Baza de date centralizată a construcției, parte a cărții tehnice a construcției, va include și graficul de monitorizare la zi, inclusiv procesele și activitățile trecute, precum și toate procesele-verbale, rapoartele și datele și graficele care le fundamentează.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul III Managementul proiectului investițional în construcții › Capitolul V Managementul riscurilor
Articolul 552
Managementul riscurilor
(1) Managementul riscurilor este o activitate specifică managementului de proiect care include identificarea și gestionarea riscurilor, definite ca posibilitatea producerii unor pierderi sau a unor consecințe nefaste și evaluarea probabilității producerii lor.
(2) Următoarele categorii de riscuri sunt aplicabile construcțiilor:
a) riscuri generate de factori externi naturali/de mediu/de natură excepțională, respectiv dezastre, atac terorist, război, care ar putea genera situații de urgență/forță majoră;
b) riscuri aferente realizării proiectului investițional în construcții, respectiv de proiectare, execuție, exploatare, riscuri tehnologice, geomorfologice, neconformități, avizare/autorizare, de natură juridică;
c) riscuri în exploatare, astfel cum sunt riscurile tehnologice, vandalizare, furt, utilizare neconformă, incendiu, cibernetice;
d) riscuri generate de inexistența datelor necesare inițierii și desfășurării proiectului la nivelul calitativ și cantitativ stabilit.
(3) Identificarea riscurilor și determinarea impactului previzionat al acestora se realizează în cadrul studiului de fezabilitate, în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice sau în cadrul planului de afaceri în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate din fonduri private.
(4) Monitorizarea materializării riscurilor se realizează pe tot parcursul proiectului investițional în construcții.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul III Managementul proiectului investițional în construcții › Capitolul VI Gestionarea comunicării
Articolul 553
Comunicarea în cadrul proiectului investițional în construcții
Comunicarea în cadrul proiectului investițional în construcții se realizează din două perspective:
a) schimb de informații intern între participanții la proiect, pe parcursul proiectului;
b) schimb de informații extern între beneficiar, prin participanții la proiect și factorii interesați cu atribuții de avizare, autorizare și control în vederea solicitării și emiterii unor acte, avize, autorizații.
Articolul 554
Comunicarea în interiorul proiectului investițional în construcții
Comunicarea în interiorul proiectului investițional în construcții se realizează prin schimbul de informații la fiecare etapă a proiectului și include:
a) comunicarea dintre beneficiar în faza de inițiere și finanțator, prin elaborarea notei de fundamentare/a planului de afaceri;
b) comunicarea dintre beneficiar și echipa de proiectare în faza de studiu de fezabilitate sau de temă de proiectare și pe toată durata realizării proiectului de execuție în toate fazele acestuia;
c) comunicarea dintre dezvoltator/proiectant și autorități și instituții publice;
d) comunicarea dintre dezvoltator/proiectant și executantul lucrărilor de construire, precum și cu I.S.C.;
e) comunicarea către beneficiar a rezultatului final al execuției, materializat prin proiectul real executat, inclusiv a costului final de execuție pentru cartea tehnică a construcției și a indicatorilor de cost pe suprafețe în funcție de tipul de investiție, de către dirigintele de șantier.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA IV Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții › Titlul III Managementul proiectului investițional în construcții › Capitolul VII Gestionarea resurselor umane
Articolul 555
Gestionarea resurselor umane
(1) Gestionarea resurselor umane în managementul de proiect se referă la procesul de asigurare a necesarului de resurse umane conform necesităților proiectului investițional în construcții.
(2) Managerul proiectului investițional în construcții realizează planificarea necesarului de resurse umane cu asigurarea de specialiști și de forță de muncă ce dețin competențele specifice necesare desfășurării proiectului.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA V Preluarea riscurilor
Articolul 556
Asigurarea de răspundere civilă profesională
(1) Proiectanții și consultanții au obligația de a încheia asigurări de răspundere civilă profesională pe durata implementării contractului de proiectare, execuție lucrări sau consultanță.
(2) Specialiștii atestați tehnico-profesional sau autorizați au obligația de a încheia asigurări de răspundere civilă profesională.
(3) Obligația prevăzută la alin. (2) există pe întreaga durată de exercitare a dreptului de practică prin desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care au fost autorizați/atestați. Polițele se vor încheia pe perioade de cel puțin un an, cu obligația de reînnoire anuală, pe durata exercitării profesiei.
(4) Antreprenorii în construcții, definiți la art. 452 și 453, au obligația de a încheia o asigurare pentru lucrările de construcții-montaj care să acopere riscurile.
(5) Persoana fizică sau juridică care realizează lucrări de construire pe seama altor persoane are de asemenea obligația de a încheia o asigurare de răspundere civilă pentru viciile ce privesc asigurarea cerințelor fundamentale de calitate, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția la terminarea lucrării, la un nivel care să acopere riscurile asociate.
(6) Asigurările prevăzute de prezentul articol se încheie la societăți de asigurare autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
(7) Dezvoltatorii, persoane juridice sau fizice și executanții au obligația de a încheia o asigurare de răspundere civilă pentru 10 ani care garantează repararea daunelor ce apar după recepția lucrărilor de construcții.
(8) Asigurările executanților și dezvoltatorilor trebuie obligatoriu prezentate la începerea lucrărilor de construire.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA VI Materiale, produse, echipamente, sisteme, tehnologii › Titlul I Prevederi generale privind materialele, produsele, echipamentele, sistemele și tehnologiile de construcții
Articolul 557
Produs pentru construcții
Produs pentru construcții înseamnă orice produs sau set fabricat și introdus pe piață în scopul de a fi încorporat în mod permanent în construcții sau părți ale acestora și a cărui performanță afectează performanța construcțiilor în ceea ce privește cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor.
Articolul 558
Produs-tip
Produs-tip se referă la setul de niveluri sau clase de performanță reprezentative ale unui produs pentru construcții, în ceea ce privește caracteristicile sale esențiale, fabricat prin utilizarea unei anumite combinații de materii prime sau de alte elemente în cadrul unui proces de producție specific.
Articolul 559
Produsele comercializate în scopul utilizării acestora la realizarea construcțiilor
Produsele comercializate în scopul utilizării acestora la realizarea construcțiilor fac obiectul domeniului reglementat în construcții, după cum urmează:
a) produsele pentru construcții care fac obiectul unei specificații tehnice armonizate sunt supuse domeniului reglementat de Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, cu modificările ulterioare, și de actele normative subsecvente;
b) produsele pentru construcții care fac obiectul unei specificații tehnice nearmonizate sau unui agrement tehnic în construcții.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA VI Materiale, produse, echipamente, sisteme, tehnologii › Titlul II Caracteristici și performanțe aferente materialelor, produselor, echipamentelor, sistemelor și tehnologiilor de construcții
Articolul 560
Certificarea pentru evaluarea și verificarea constanței performanței produselor pentru construcții
(1) Certificarea conformității cu specificațiile tehnice de referință armonizate/evaluările tehnice europene aplicabile, respectiv certificarea cu standarde de referință nearmonizate, pentru care există decizii în vigoare, emise de Comisia Europeană, se efectuează, prin grija producătorului, de către organisme notificate/desemnate/acreditate, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor sau, după caz, Regulamentul (UE) 2024/3.110 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de stabilire a unor norme armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011.
(2) La lucrările de construcții se interzice utilizarea de produse pentru construcții fără certificarea și declararea, în condițiile alin. (1), a performanței, respectiv a conformității acestora.
Articolul 561
Agrementele tehnice în construcții
(1) Agrementul tehnic în construcții este o componentă a sistemului calității în construcții și reprezintă evaluarea tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare în conformitate cu cerințele fundamentale aplicabile a unor procedee diferite de cele prevăzute prin reglementările tehnice în vigoare, sau a unor produse pentru construcții care nu fac obiectul unui standard armonizat, unui standard nearmonizat sau al unei evaluări tehnice europene. Agrementul tehnic în construcții stabilește, după caz, condițiile de fabricație, de transport, de depozitare, de punere în operă, de utilizare, de verificare, de urmărire a comportării în exploatare, de dezasamblare și de reciclare și de întreținere a acestora. Agrementele tehnice în construcții pot fi emise și pentru procedee și echipamente.
(2) Specificațiile tehnice sunt:
a) specificații tehnice armonizate, care cuprind standardele europene armonizate și documentele de evaluare europene;
b) specificații tehnice nearmonizate, care cuprind standardele și documentele de standardizare internaționale, standardele și documentele de standardizare europene nearmonizate adoptate de Asociația de Standardizare din România.
(3) Agrementul tehnic în construcții este elaborat, în condițiile legii, de un organism elaborator de agremente tehnice în construcții abilitat de autoritatea de stat competentă în domeniul produselor pentru construcții, respectiv de ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Agrementul tehnic în construcții este însoțit de avizul tehnic în valabilitate emis de către Consiliul tehnic permanent pentru construcții.
(4) La lucrările de construcții care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerințelor fundamentale aplicabile în funcție de utilizarea preconizată se vor folosi produse, procedee și echipamente tradiționale, precum și altele noi pentru care există agremente tehnice în construcții corespunzătoare.
(5) Obținerea agrementului tehnic este obligatorie numai dacă produsele nu au înscrise pe ele marcajul CE și declarația de performanță.
(6) Conținutul-cadru și principalele elemente de organizare a activității privind agrementul tehnic în construcții, obligațiile care le revin producătorilor, reprezentanților autorizați ai acestora, importatorilor și organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcții se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității de stat competentă în domeniul produselor pentru construcții.
Articolul 562
Valabilitatea agrementului tehnic în construcții
(1) Agrementele tehnice se acordă pe o perioadă de valabilitate limitată de 3 ani, în conformitate cu regulile de procedură stabilite de ministerul de resort.
(2) Agrementul tehnic în construcții este valabil numai însoțit de avizul tehnic în valabilitate, emis de CTPC.
(3) Avizul tehnic în construcții este valabil 3 ani.
Articolul 563
Documente însoțitoare
(1) Producătorul, reprezentantul autorizat sau, după caz, importatorul care introduce/pune la dispoziție pe piața din România un produs pentru construcții, trebuie să dețină, după caz, următoarele documente relevante pentru demonstrarea conformității și a performanței produsului:
a) declarația de performanță sau declarația de performanță și de conformitate, după caz, marcajul CE și, după caz, certificatul emis de organismul de evaluare și verificare aferent sistemului aplicabil de evaluare și verificare a constanței performanței, atunci când întocmirea, aplicarea și emiterea acestora sunt obligatorii potrivit legislației aplicabile, sau
b) declarația de recunoaștere reciprocă, întocmită în mod voluntar, împreună cu documentele justificative necesare pentru a verifica informațiile pe care aceasta le conține, sau alte documente relevante prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 764/2008, în situația în care produsul este comercializat legal într-un alt stat membru și nu intră sub incidența unei cerințe armonizate la nivelul Uniunii, sau
c) declarația de conformitate aplicabilă produselor pentru construcții care fac obiectul unui standard nearmonizat și, după caz, certificatul de conformitate cu standardul, emis de un organism acreditat pentru domeniul respectiv, sau
d) declarația națională de conformitate pentru produsele pentru construcții care fac obiectul unui agrement tehnic în construcții, împreună cu respectivul agrement tehnic în construcții, precum și
e) dosarul tehnic care a stat la baza emiterii declarației, atunci când legislația relevantă prevede întocmirea acestuia, și
f) instrucțiunile și informațiile privind utilizarea produsului pentru construcții sau informațiile generale despre produs, instrucțiuni de utilizare și informații privind siguranța și, după caz,
g) fișa cu date de securitate a produsului, atunci când aceasta este obligatorie potrivit legislației aplicabile privind substanțele și amestecurile chimice, și/sau
h) pentru produsele pentru construcții care intră în contact cu apa destinată consumului uman, avizul sanitar, notificarea sau documentele emise în temeiul Regulamentului Delegat (UE) 2024/370 de completare a Directivei (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European și a Consiliului prin stabilirea procedurilor de evaluare a conformității pentru produsele care intră în contact cu apa destinată consumului uman, precum și a normelor de desemnare a organismelor de evaluare a conformității implicate în aceste proceduri, respectiv declarația de conformitate UE și un certificat pentru procedura de evaluare a conformității.
(2) Declarația prevăzută la alin. (1) trebuie să includă performanțele determinate și verificate, declarate pe răspunderea producătorului, aferente caracteristicilor esențiale ale produsului pentru construcții în cauză.
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) trebuie redactate sau, după caz, traduse în limba română. Distribuitorul care pune la dispoziție pe piața din România un produs pentru construcții trebuie să dețină, pentru produsul în cauză, documentele prevăzute la alin. (1), după caz, cu excepția dosarului tehnic menționat la lit. e) și să le furnizeze pe lanțul de distribuție, și, în cazul în care autoritățile competente le solicită, să le pună și la dispoziția acestora din urmă.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA VI Materiale, produse, echipamente, sisteme, tehnologii › Titlul III Activitatea de reglementare, avizare, certificare, urmărire și control
Articolul 564
Autoritatea de stat competentă în domeniul produselor pentru construcții
Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor îndeplinește rolul de:
a) autoritate de stat competentă în domeniul produselor pentru construcții;
b) autoritate de notificare la Comisia Europeană a organismelor de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții;
c) autoritate de desemnare la Comisia Europeană a organismelor de evaluare tehnică;
d) autoritate de abilitare pe plan național a organismelor care elaborează agremente tehnice în construcții.
Articolul 565
Consiliul tehnic permanent pentru construcții
(1) Sub autoritatea ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se constituie Consiliul tehnic permanent pentru construcții, denumit în continuare CTPC, organism fără personalitate juridică care asigură desfășurarea activității privind agrementul tehnic în construcții prin comisii tehnice de specialitate pentru avizarea agrementelor tehnice în construcții, extinderii sau modificării agrementelor tehnice în construcții și a prelungirii avizelor tehnice pentru agrementele tehnice în valabilitate.
(2) Structura CTPC cuprinde un președinte și 8 membri.
(3) Președintele CTPC este secretarul de stat coordonator al domeniului construcții din cadrul ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(4) Membrii CTPC sunt nominalizați de autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniul construcțiilor.
(5) Regulamentul de organizare și funcționare a CTPC se aprobă prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. CTPC asigură desfășurarea activității privind agrementul tehnic în construcții, scop în care:
a) evaluează organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcții, în vederea acordării abilitării;
b) propune restrângerea domeniilor, menținerea condiționată, suspendarea temporară și anularea abilitării organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcții, după caz;
c) asigură supravegherea periodică a acestor organisme, ulterior abilitării;
d) organizează activitatea comisiilor tehnice de specialitate pentru analizarea și avizarea agrementelor tehnice în construcții, extinderea sau modificarea agrementelor tehnice în construcții și prelungirea avizelor tehnice pentru agrementele tehnice în construcții aflate în perioada de valabilitate;
e) emite avizele tehnice care însoțesc agrementele tehnice pe perioada de valabilitate;
f) propune prelungirea valabilității avizului tehnic, modificarea, extinderea, suspendarea, retragerea agrementului tehnic în construcții, după caz.
(6) Evaluarea și supravegherea periodică a organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcții se realizează pe baza unor proceduri aprobate prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
Articolul 566
Activitatea de supraveghere a pieței produselor pentru construcții
Activitatea de supraveghere a pieței produselor pentru construcții constă în monitorizarea comercializării produselor pentru construcții în vederea înglobării acestora în construcții, în scopul verificării conformității acestor produse cu prevederile aplicabile și stabilirii de măsuri de prevenire sau reducere a riscurilor ce pot fi provocate de produsele pentru construcții neconforme, atunci când sunt constatate abateri.
Articolul 567
Autorități cu rol de supraveghere a pieței
(1) Supravegherea pieței produselor pentru construcții se asigură de către următoarele autorități ale administrației publice centrale:
a) I.S.C., autoritatea tehnică specializată care exercită controlul de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind calitatea în construcții și supravegherea pieței produselor pentru construcții, pentru toate produsele pentru construcții;
b) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, autoritatea de specialitate a administrației publice centrale, pentru produsele pentru construcții din categoria:
(i) echipamentelor fixe de luptă împotriva incendiilor - echipamente fixe pentru alarmă/detectare a incendiului, pentru stingerea incendiului și pentru controlul focului și fumului;
(ii) elementelor de etanșare rezistente la foc, uși rezistente la foc, subansambluri nestructurale realizate în sisteme de plăci subțiri pentru montaj uscat, produse pentru termoprotecția elementelor de construcție, elemente vitrate rezistente la foc.
(2) Unitățile care prestează activități de cercetare în construcții au obligația de a verifica și controla noile produse și procedee la solicitarea producătorilor, în vederea eliberării de agremente tehnice.
Articolul 568
Realizarea activității de supraveghere a pieței produselor pentru construcții
În realizarea activității de supraveghere a pieței produselor pentru construcții, autoritățile procedează la:
a) verificarea periodică a produselor pentru construcții și a documentelor aferente pe întreg lanțul de distribuție, precum și în etapele de execuție;
b) organizarea de controale planificate, tematice, inopinate, punctuale sau ca urmare a unei sesizări/reclamații, cu privire la conformitatea produsului pentru construcții cu cerințele privind adecvarea la utilizarea preconizată a acestuia;
c) prelevarea de mostre care se trimit în scopul testării în laboratoare acreditate/notificate/autorizate, după caz; laboratoarele acreditate/notificate/autorizate trebuie să fie altele decât laboratoarele implicate în evaluarea conformității produsului pentru construcții respectiv;
d) solicitarea documentelor însoțitoare;
e) aplicarea de sancțiuni pentru abaterile constatate;
f) stabilirea măsurilor de reducere a riscurilor ce pot fi provocate de produsele pentru construcții neconforme, potrivit prevederilor legale aplicabile instituite prin acte normative speciale.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA VII Sancțiuni
Articolul 569
Infracțiuni la regimul construcțiilor
(1) Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcții ori executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea și rezistența, dacă în acest fel este pusă în pericol viața sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), dacă a produs una ori mai multe dintre următoarele consecințe: pierderi de vieți omenești, vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății uneia ori mai multor persoane, distrugerea totală sau parțială a construcției, distrugerea ori degradarea unor instalații sau utilaje importante ori alte consecințe deosebit de grave, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
(4) Faptele prevăzute de prezentul articol, dacă, potrivit Legii nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, sau unor legi speciale, constituie infracțiuni mai grave, se sancționează cu pedepsele prevăzute de acestea.
Articolul 570
Contravenții la regimul construcțiilor
(1) Constituie contravenție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:
a) realizarea unei construcții noi, a unei intervenții la o construcție existentă, precum și desființarea acesteia cu încălcarea prevederilor referitoare la autorizarea și executarea construcției sau a intervenției la o construcție existentă;
b) realizarea de modificări, transformări, modernizări, consolidări fără proiect verificat de specialiști verificatori de proiecte atestați conform prevederilor legale și care pot afecta cerințele fundamentale aplicabile, cu excepția proiectelor pentru construcții încadrate în clasa CC1 de consecințe;
c) încălcarea prevederilor referitoare la cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute în reglementările tehnice în vigoare la data contractării proiectării și, respectiv, a execuției lucrărilor;
d) realizarea de construcții fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate de specialiști verificatori de proiecte atestați conform prevederilor legale, unde este cazul;
e) recepționarea construcției de către dezvoltator/beneficiar cu încălcarea prevederilor legale;
f) elaborarea de către proiectanți de proiecte incomplete, care prezintă soluții neconforme sau care conțin neconcordanțe între diferitele secțiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcțiilor corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile. Odată cu constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii, proiectantul are obligația de a completa/reface documentația tehnică, după caz, pe cheltuială proprie;
g) însușirea de către specialiști verificatori de proiecte atestați a proiectelor incomplete, care prezintă soluții neconforme sau care conțin neconcordanțe între diferitele secțiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcțiilor corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile;
h) elaborarea de către experți tehnici atestați de expertize tehnice incomplete, care nu respectă prevederile reglementărilor tehnice în vigoare la data contractării acestora, precum și stabilirea unor soluții care conduc la încălcarea prevederilor referitoare la cerințele fundamentale aplicabile;
i) interzicerea sau obstrucționarea efectuării controlului calității în construcții, neprezentarea documentelor și a actelor solicitate de persoanele cu atribuții de control și/sau de autoritățile competente, conform prevederilor legale;
j) nerespectarea obligației de a realiza recepția la terminarea lucrărilor numai împreună cu recepția la terminarea lucrărilor branșamentelor la infrastructura tehnico-edilitară aferente ansamblurilor de locuințe individuale și colective, construcțiilor de utilitate publică și căilor de acces;
k) nerespectarea obligației dezvoltatorului/beneficiarului de a realiza recepția finală la expirarea perioadei de garanție;
l) nerespectarea obligației beneficiarului/investitorului de dare în folosință a construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor și punerea în funcțiune a branșamentelor autorizate și definitive la rețelele de utilități publice ale infrastructurii edilitare, atât în cazul investițiilor noi, cât și în cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente care nu au fost utilizate pe timpul execuției lucrărilor de construcții, preluarea acesteia și obținerea autorizațiilor;
m) nerespectarea obligației beneficiarului de permitere a utilizării construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor și preluarea construcției, având puse în funcțiune și recepționate, de către dezvoltator/beneficiar, toate branșamentele la utilitățile edilitare corespunzător avizelor furnizorilor de utilități anexă la autorizația de construire;
n) neasigurarea verificării execuției lucrărilor de construcții prin specialiști diriginți de șantier autorizați sau care dețin certificate echivalente/recunoscute în condițiile legii;
o) organizarea necorespunzătoare și neaplicarea sistemului de management al calității de către antreprenor/executant, precum și realizarea de construcții fără specialiști responsabili tehnici cu execuția autorizați sau care dețin certificate echivalente, recunoscute în condițiile legii;
p) depășirea de către verificatorii de proiecte atestați, experții tehnici atestați, auditorii energetici pentru clădiri atestați, responsabilii tehnici cu execuția autorizați și diriginții de șantier autorizați a competențelor pe domenii, subdomenii, specialități sau grade profesionale pentru care sunt atestați/autorizați, exercitarea dreptului de practică în afara perioadei de valabilitate și/sau neîndeplinirea obligațiilor ce le revin potrivit reglementărilor în vigoare;
q) neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin regulamentele și procedurile elaborate în aplicarea prezentului cod, privind realizarea și menținerea cerințelor fundamentale în etapele de realizare a construcțiilor, de exploatare și intervenții asupra construcțiilor existente și în etapa de postutilizare a acestora de către factorii implicați, potrivit responsabilităților fiecăruia;
r) nepredarea cărții construcției de către dezvoltator beneficiarului, respectiv a documentației privind proiectarea și a documentației privind execuția, la recepția la terminarea lucrărilor, a documentației privind recepția și a documentației privind urmărirea comportării în exploatare și intervențiile asupra construcției, la recepția finală a lucrărilor de construcții;
s) neexecutarea obligațiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor încadrate în CC3 și CC4;
t) necompletarea și nepăstrarea de către beneficiar/ proprietar a cărții tehnice a construcției conform prevederilor legale;
u) neexecutarea de către beneficiar a obligațiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor și neexecutarea, în condițiile legii, a lucrărilor de reparații și consolidări;
v) neamenajarea de către antreprenor/executant a terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea inițială, la terminarea lucrărilor de construcții;
w) neaplicarea de către executant a soluțiilor stabilite, în condițiile legii, de proiectant sau expert tehnic atestat, pentru rezolvarea neconformităților, defectelor ori neconcordanțelor apărute în timpul execuției construcțiilor, respectiv a lucrărilor de intervenție asupra construcțiilor existente;
x) nerespectarea obligației de expertizare a construcțiilor, mai puțin a instalațiilor/rețelelor edilitare de către experți tehnici atestați, în situațiile în care la aceste construcții se execută lucrări de intervenție asupra construcțiilor existente sau atunci când este prevăzut la art. 437 alin. (2);
y) nerespectarea obligației utilizatorilor de folosire a construcțiilor conform instrucțiunilor de exploatare prevăzute în cartea tehnică a construcției și de efectuarea de lucrări de intervenție la construcția existentă numai cu acordul beneficiarului;
z) neangajarea de către consultanți de specialiști atestați și/sau autorizați în toate domeniile de consultanță pentru care au încheiate contracte de servicii cu dezvoltatorii/beneficiarii;
aa) nerespectarea de către consultant a obligației de sesizare a dezvoltatorului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte și în execuție;
bb) nerespectarea de către consultanți a obligației de asigurare a nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate, certificat;
cc) nerespectarea de către consultanți a obligației de recepție a proiectelor conform temei de proiectare și a cerințelor de calitate;
dd) nerespectarea de către proiectanți, antreprenori în construcții și consultanți a obligației de a încheia asigurări de răspundere civilă profesională la societăți de asigurare autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară pe durata implementării contractului;
ee) nerespectarea de către specialiștii atestați tehnico-profesional sau autorizați a obligației de a încheia asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică prin desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care au fost autorizați/atestați;
ff) neprecizarea în proiect de către proiectanți a clasei de consecințe a construcției și nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calității;
gg) prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu există agremente tehnice la lucrări la care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile;
hh) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile;
ii) neconvocarea de către antreprenor a factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuției și neasigurarea condițiilor de verificare;
jj) lipsa nemotivată de la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante, ca urmare a convocării făcute de antreprenor;
kk) neîndeplinirea obligației proiectantului de a stabili soluții pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerințele fundamentale aplicabile;
ll) nesesizarea I.S.C. în cazul producerii unor accidente tehnice la construcțiile în execuție, precum și la cele în exploatare;
mm) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor cuprinse în actele de control;
nn) refuzul experților tehnici atestați de participare la evaluarea stării tehnice a unor construcții avariate din cauza unor factori naturali sau antropici, la solicitarea I.S.C.;
oo) nerespectarea de către dezvoltatori a obligației de acționare în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției lucrărilor, precum și a deficiențelor proiectelor.
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite de persoanele fizice și persoanele juridice, se sancționează cu amendă, după cum urmează:
a) de la 50.000 lei până la 100.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. a)-m);
b) de la 20.000 lei până la 50.000 lei pentru nerespectarea prevederilor lit. n)-ee);
c) de la 10.000 lei până la 20.000 lei pentru nerespectarea prevederilor lit. ff)-oo).
(3) În condițiile prezentului articol nu se aplică sancțiunea avertisment.
Articolul 571
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor
(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 570 alin. (1) și (2) se fac de către persoane cu atribuții de control din cadrul I.S.C., iar în cazul construcțiilor cu caracter special, de către personalul împuternicit din instituțiile SNAOPSN.
(2) Prin derogare de la art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevăzute la art. 570 alin. (1) și (2) se prescrie în termen de 5 ani de la data săvârșirii faptei.
Articolul 572
Prevederi privind suspendarea dreptului de practică pentru specialiștii atestați: auditori energetici pentru clădiri, experți tehnici și verificatori de proiecte și pentru specialiștii autorizați: diriginți de șantier și responsabili tehnici cu execuția
(1) Dreptul de practică al auditorilor energetici pentru clădiri, experților tehnici, verificatorilor de proiecte, diriginților de șantier și responsabililor tehnici cu execuția se suspendă:
a) ca sancțiune complementară;
b) de drept;
c) la cererea titularului.
(2) În cazul constatării contravențiilor și aplicării sancțiunilor de către persoanele cu atribuții de control din cadrul I.S.C., cu privire la activitatea verificatorilor de proiecte, experților tehnici și auditorilor energetici, ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor poate dispune sancțiunea complementară a suspendării pentru o perioadă cuprinsă între 6 până la 12 luni, după cum urmează:
a) 6 luni în condițiile în care au fost constatate, pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia, cel puțin două dintre contravențiile prevăzute la art. 570 alin. (1) lit. c), g) sau h), după caz, i), p), q) și nn) și au fost dispuse și sancțiuni cu amendă corespunzătoare, conform art. 570 alin. (2);
b) pentru o perioadă de 9 luni în condițiile în care a fost constatată, pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia, contravenția prevăzută la art. 570 alin. (1) lit. ee) și a fost dispusă și sancțiunea cu amendă corespunzătoare, conform art. 570 alin. (2);
c) 12 luni în condițiile în care au fost constatate pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia mai mult de patru dintre contravențiile prevăzute la art. 570 alin. (1) lit. c), g) sau h), după caz, i), p), q) și nn).
(3) Aplicarea sancțiunilor complementare prevăzute la alin. (2), se dispune prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor, în baza procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii contravenționale întocmit de către organele de control din cadrul I.S.C. în cuprinsul căruia este menționată fapta sancționată.
(4) În cazul constatării contravențiilor și aplicării sancțiunilor de către persoanele cu atribuții de control din cadrul I.S.C., cu privire la activitatea diriginților de șantier sau a responsabililor tehnici cu execuția, I.S.C. poate dispune sancțiunea complementară a suspendării pentru o perioadă cuprinsă între 6 până la 12 luni, după cum urmează:
a) 6 luni în condițiile în care au fost constatate, pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia, cel puțin două dintre contravențiile prevăzute la art. 570 alin. (1) lit. c), p) sau q) și au fost dispuse și sancțiuni cu amendă corespunzătoare, conform art. 570 alin. (2);
b) 9 luni în condițiile în care a fost constatată, pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia, contravenția prevăzută la art. 570 alin. (1) lit. ee) și a fost dispusă și sancțiunea cu amendă corespunzătoare, conform art. 570 alin. (2);
c) 12 luni în condițiile în care au constatate pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia mai mult de patru dintre contravențiile prevăzute la art. 570 alin. (1) lit. c), p) sau q).
(5) Aplicarea sancțiunilor complementare prevăzute la alin. (4) se dispune prin ordin al inspectorului general al I.S.C., în baza procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii contravenționale întocmit de către organele de control din cadrul I.S.C. în cuprinsul căruia este menționată fapta sancționată.
(6) Suspendarea de drept a dreptului de practică al auditorilor energetici pentru clădiri, experți tehnici, verificatori de proiecte, diriginți de șantier și responsabili tehnici cu execuția intervine:
a) în condițiile în care aceștia și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate;
b) în condițiile care a fost emisă o hotărâre judecătorească definitivă prin care titularului dreptului de practică i-a fost interzis dreptul exercitării profesiei pentru care a fost atestat/autorizat.
(7) Suspendarea de drept a dreptului de practică al auditorilor energetici pentru clădiri, verificatorilor de proiecte și experților tehnici care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate se constată de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor în procesul de confirmare și prelungire a dreptului de practică pentru cele trei categorii de specialiști atestați și operează:
a) pentru o perioadă de 3 luni de la data înregistrării la ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor și dezvoltării regionale și teritoriale a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru auditorii energetici pentru clădiri, verificatorii de proiecte și experții tehnici care au și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate între 3 și 12 luni de la data expirării acesteia;
b) pentru o perioadă de 6 luni de la data înregistrării la ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor și dezvoltării regionale și teritoriale a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru auditorii energetici pentru clădiri, verificatorii de proiecte și experții tehnici care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate între 12 și 60 de luni de la data expirării acesteia;
c) pentru o perioadă de 12 luni de la data înregistrării la ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor și dezvoltării regionale și teritoriale a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru auditorii energetici pentru clădiri, verificatorii de proiecte și experții tehnici care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate mai mult de 60 de luni de la data expirării acesteia.
(8) Suspendarea de drept a dreptului de practică al diriginților de șantier și al responsabililor tehnici cu execuția care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate se constată de către I.S.C. în procesul de confirmare și prelungire a dreptului de practică pentru cele două categorii de specialiști autorizați și operează:
a) pentru o perioadă de 3 luni de la data înregistrării la I.S.C. a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru diriginții de șantier și responsabilii tehnici cu execuția care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate între 3 și 12 luni de la data expirării acesteia;
b) pentru o perioadă de 6 luni de la data înregistrării la I.S.C. a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru diriginții de șantier și responsabilii tehnici cu execuția care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate între 12 și 60 de luni de la data expirării acesteia;
c) pentru o perioadă de 12 luni de la data înregistrării la I.S.C. a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru diriginții de șantier și responsabilii tehnici cu execuția care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate mai mult de 60 de luni de la data expirării acesteia.
(9) Suspendarea de drept a dreptului de practică al auditorului energetic pentru clădiri, al expertului tehnic, al verificatorului de proiecte, al dirigintelui de șantier și al responsabilului tehnic cu execuția, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive prin care specialistului i se interzice exercitarea profesiei pentru care a fost atestat/autorizat, intervine de la data emiterii hotărârii judecătorești definitive și se aplică până la data la care interdicția privind exercitarea profesiei este ridicată.
(10) Auditorii energetici pentru clădiri, experții tehnici, verificatorii de proiecte, diriginții de șantier, responsabilii tehnici cu execuția au dreptul de a solicita, pe parcursul perioadei de valabilitate a dreptului de practică, suspendarea acestuia. În acest sens, cu menționarea motivelor și a perioadei pentru care solicită suspendarea, aceștia adresează o solicitare:
a) ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor în cazul auditorilor energetici pentru clădiri, experților tehnici și al verificatorilor de proiecte, iar suspendarea la cerere a dreptului de practică intervine în baza aprobării solicitării;
b) I.S.C., în cazul diriginților de șantier și al responsabililor tehnici cu execuția, iar suspendarea la cerere a dreptului de practică intervine în baza aprobării solicitării.
(11) Toate mențiunile privind suspendarea dreptului de practică al auditorilor energetici pentru clădiri, experților tehnici, verificatorilor de proiecte, diriginților de șantier și al responsabililor tehnici cu execuția se consemnează, după caz, în:
a) Registrul public de evidență a auditorilor energetici pentru clădiri, gestionat de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și publicat pe pagina de internet a acestuia;
b) Registrul public de evidență a experților tehnici, gestionat de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și publicat pe pagina de internet a acestuia;
c) Registrul public de evidență a verificatorilor de proiecte, gestionat de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și publicat pe pagina de internet a acestuia;
d) Registrul public de evidență a diriginților de șantier, gestionat de I.S.C. și publicat pe pagina de internet a acestuia;
e) Registrul public de evidență a responsabililor tehnici cu execuția, gestionat de I.S.C. și publicat pe pagina de internet a acestuia.
CARTEA II Despre construcții › PARTEA VIII Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 573
Dispoziții care vizează actualizarea PUG
(1) Autoritățile administrației publice locale aprobă, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentului cod, actualizarea planurilor urbanistice generale care, la data intrării în vigoare a acestuia, au o vechime mai mare de 7 ani.
(2) Planurile urbanistice generale aflate în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod, inclusiv cele a căror valabilitate a fost prelungită în condițiile legii, își mențin valabilitatea până la aprobarea documentațiilor de actualizare prevăzute de prezentul cod, dar nu mai târziu de termenul prevăzut la alin. (1), fără a fi necesară emiterea unor noi acte de prelungire.
(3) În situația nerespectării obligației de la alin. (1), sancțiunea aplicabilă autorităților competente este interdicția de a solicita sau de a beneficia de fonduri rambursabile sau nerambursabile, sub orice formă, de la data rămânerii definitive a actului de constatare de către I.S.C.
Articolul 574
Recepții parțiale
Se pot efectua recepții parțiale în condițiile prezentului cod și la lucrările aflate în execuție la momentul intrării în vigoare a prezentului cod.
Articolul 575
Intrarea în vigoare
(1) Prezentul cod intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Intrarea în vigoare a prezentului cod este automată și aplicarea sa nu este condiționată de adoptarea legislației secundare sau terțiare.
Articolul 576
Dispoziții finale și tranzitorii
(1) În termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației organizează și operaționalizează Comisia națională de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.
(2) În termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod, autoritățile locale organizează și operaționalizează comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism și comisia de acord unic.
(3) La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:
a) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;
b) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c) dispozițiile art. 1-9, art. 11-40 și ale art. 42-44 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția anexei nr. 4 la normele metodologice - Fișa de date privind așezările informale, anexei nr. 5 la normele metodologice - Norme tehnice privind seturile de date spațiale aferente documentațiilor de urbanism și anexei nr. 6 la normele metodologice - Norme tehnice pentru realizarea seturilor de date spațiale aferente planurilor de amenajare a teritoriului județean;
e) Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
(4) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului cod, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și, după caz, consiliile județene pot institui taxa locală de echipare a teritoriului, destinată exclusiv finanțării lucrărilor de realizare, extindere, modernizare sau reabilitare a infrastructurii publice necesare dezvoltării urbane, inclusiv a infrastructurii de transport, a rețelelor tehnico-edilitare și a infrastructurii educaționale, sociale, de sănătate, culturale, sportive și de mediu aferente zonei pentru care se aprobă documentații de amenajare a teritoriului sau de urbanism ori zonei afectate de reglementările acestora, în condițiile prevăzute de lege.
Articolul 577
Dispoziții privind aplicarea prevederilor privind proiectul investițional în construcții
(1) Prevederile cărții 2 partea IV - Ciclul de viață a proiectului investițional în construcții din prezentul cod nu se aplică obiectivelor/proiectelor de investiții ce fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice:
a) ale căror lucrări sunt în curs de execuție la data intrării în vigoare a prezentului cod;
b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost inițiate procedurile de achiziție publică până la data intrării în vigoare a prezentului cod, prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare/emiterea invitației de participare, respectiv ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost recepționate de investitor/ beneficiar ori au fost depuse spre aprobare/avizare;
c) pentru care a fost aprobată finanțarea;
d) ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentații de avizare a lucrărilor de intervenții necesită actualizare, în conformitate cu actele normative în vigoare, dacă au fost elaborate și recepționate de investitor/beneficiar până la data intrării în vigoare a prezentului cod, ori sunt depuse spre reaprobare/reavizare.
(2) Cazurilor prevăzute la alin. (1) li se aplică legislația referitoare la etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, în vigoare la data la care au intervenit situațiile respective.
(3) Anexele nr. 1-5 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, rămân în vigoare până la data modificării acestora:
a) Regulamentul privind activitatea de metrologie în construcții;
b) Regulamentul privind conducerea și asigurarea calității în construcții;
c) Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor;
d) Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenții în timp și postutilizarea construcțiilor;
e) Regulamentul privind agrementul tehnic în construcții.
(4) Până la operaționalizarea sistemului privind indicii de referință fundamentarea costurilor se va face conform legislației în vigoare la data aprobării codului.
(5) Anexa „Regulament privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate“ la Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, cu modificările ulterioare, rămâne în vigoare până la data modificării regulamentului.
(6) Anexa „Regulament privind recepția construcțiilor“ la Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor, cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârea Guvernului nr. 845/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii rutiere și feroviare de interes național rămân în vigoare până la data modificării acestor regulamente.
(7) Anexa „Regulament privind controlul de stat al calității în construcții“ la Hotărârea Guvernului nr. 492/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții rămâne în vigoare până la data modificării regulamentului.
(8) Anexa „Regulament privind activitatea de reglementare în construcții și categoriile de cheltuieli aferente“ la Hotărârea Guvernului nr. 203/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea de reglementare în construcții și categoriile de cheltuieli aferente, cu modificările și completările ulterioare, rămâne în vigoare până la data modificării regulamentului.
(9) În vederea aplicării art. 63 alin. (3) și a art. 301 alin. (8), Ministerul Finanțelor va iniția demersurile de modificare și completare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
Articolul 578
Elaborarea unor acte normative
(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația de a-și revizui regulamentele de organizare și funcționare și procedurile operaționale și de a adopta măsurile administrative necesare pentru aplicarea prezentului cod, până la data de 31 decembrie 2026.
(2) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor poate emite ordine, norme metodologice, metodologii, proceduri, instrucțiuni, ghiduri și alte acte cu caracter tehnic, interpretativ sau administrativ necesare aplicării unitare a prezentului cod, în condițiile legii.
Articolul 579
Anexele Codului
(1) Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul cod.
(2) Anexa nr. 1 la prezentul cod, intitulată „Definirea termenilor utilizați“, are ca scop completarea și clarificarea dispozițiilor prezentului cod și trebuie interpretată în concordanță cu prevederile acestuia.
Articolul 580
Termenele
Termenele prevăzute de prezentul cod se calculează conform prevederilor art. 599 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, cu excepțiile expres prevăzute de prezentul cod.
Articolul 581
Completarea cu dreptul comun
(1) Dispozițiile prezentului cod se completează cu prevederile Codului administrativ, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și cu cele ale Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu ale altor acte normative aplicabile în materie, în măsura în care prevederile acestora nu contravin prevederilor prezentului cod.
(2) În cazul în care competențele privind constatarea și sancționarea contravențiilor se modifică în condițiile prezentului cod, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului cod, autoritățile ce primesc competențele au obligația de a își revizui regulamentele de organizare și funcționare în vederea preluării atribuțiilor și obligațiilor prevăzute potrivit prezentului cod.
(3) În aplicarea prevederilor prezentului cod nu sunt incidente dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Dispozițiile prezentului cod se completează cu prevederile Legii nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea, ale Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate, ale Legii nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice, ale Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei nr. 1.999/93/CE și ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor electronice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 582
Proceduri demarate anterior intrării în vigoare a prezentului cod
(1) Procedurile privitoare la elaborarea, avizarea și aprobarea documentațiilor de urbanism și a celor de amenajarea teritoriului, demarate anterior intrării în vigoare a prezentului cod, rămân supuse dispozițiilor legale în vigoare la data inițierii acestora.
(2) Prin excepție de la alin. (1), pentru obținerea avizelor care nu au fost încă obținute, procedura de avizare poate fi continuată simplificat prin analiza documentațiilor în comisia de avizare integrate, cu luare în considerare a avizelor deja obținute care își păstrează valabilitatea.
(3) După intrarea în vigoare a prezentului cod, autoritățile administrației publice locale demarează procedurile de realizare a documentațiilor de amenajarea teritoriului și a planurilor de urbanism general în format GIS și cu completarea cu elementele de conținut prevăzute suplimentar de prezentul cod.
(4) Certificatele de urbanism emise anterior intrării în vigoare a prezentului cod își păstrează valabilitatea, iar autorizațiile de construire/desființare vor fi emise de autoritățile administrației publice competente de la data emiterii certificatelor de urbanism respective sau de autoritățile administrației publice competente potrivit actualului cod, în baza avizelor solicitate prin certificatele de urbanism ce vor fi eliberate potrivit dispozițiilor legale în vigoare de la data emiterii certificatelor de urbanism.
(5) În cazul în care competențele de emitere a autorizației de construire/desființare se modifică în condițiile prezentului cod, în intervalul scurs de la emiterea certificatului de urbanism până la solicitarea emiterii autorizației de construire/desființare, autoritatea publică ce primește competențele de emitere va emite autorizația de construire/desființare în baza certificatului de urbanism deja eliberat, aflat în valabilitate, dacă solicitantul nu s-a adresat cu cerere de emitere a autorizației de construire/desființare autorității publice competente a o emite potrivit legii în vigoare de la data emiterii certificatului de urbanism.
(6) În înțelesul alin. (1), data inițierii procedurii este data la care actul administrativ în baza căruia se demarează procedura este adus la cunoștința terților.
Articolul 583
Abrogarea dispozițiilor legale contrare
(1) Hotărârile în vigoare adoptate de Guvern în temeiul actelor normative abrogate ca urmare a intrării în vigoare a prezentului cod sunt aplicabile până la intrarea în vigoare a hotărârilor Guvernului care au același obiect de reglementare și care vor fi adoptate de Guvern în temeiul prevederilor prezentului cod.
(2) Prevederile hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător în situația în care nu contravin prevederilor prezentului cod.
(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului cod, în toate cazurile în care legi speciale sau alte acte normative fac trimitere la dispoziții abrogate sau modificate prin prezentul cod, trimiterea se consideră a fi făcută la prezentul cod.
(4) În termen de 120 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod, toate autoritățile sau entitățile emitente de avize, acorduri și autorizații din domeniul urbanismului și construcțiilor care au norme și proceduri emise în raport cu Legea nr. 350/2001, cu Legea nr. 50/1991 și cu Legea nr. 10/1995 își actualizează procedurile conform prezentului cod.
(5) Orice alte dispoziții contrare prezentului cod se abrogă.
Articolul 584
Dispoziții privind transferul unor competențe și atribuții între autoritățile administrației publice locale din municipiul București, în aplicarea rezultatelor referendumului local din anul 2024
(1) Începând cu data de 1 noiembrie 2028, în cadrul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului București se reorganizează și funcționează direcția generală responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, condusă de arhitectul-șef al municipiului București, asistat de 7 arhitecți-șefi adjuncți ale căror atribuții se stabilesc prin dispoziție a primarului general.
(2) De la data prevăzută la alin. (1), competențele și atribuțiile prevăzute la art. 131 și 133, exercitate de primarii de sector și de structurile de specialitate din cadrul aparatelor de specialitate ale acestora, se transferă primarului general al municipiului București și structurii de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al acestuia, prevăzută la alin. (1).
(3) În vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentului articol, până la data de 1 iulie 2027 se adoptă actele normative și administrative cu caracter normativ necesare, inclusiv hotărârea Guvernului inițiată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin care se stabilesc modalitatea de organizare și realizare a transferului competențelor, atribuțiilor, personalului, patrimoniului, bazelor de date și arhivelor, în format fizic și electronic, precum și măsurile necesare pentru asigurarea continuității activității administrative, inclusiv impactul bugetar și investițiile necesare punerii în aplicare a prezentului articol.
(4) La elaborarea bugetului local pentru anul 2028, Municipiul București are obligația de a prevedea sumele necesare organizării și funcționării direcției generale responsabile cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului începând cu data prevăzută la alin. (1).
(5) Cererile, solicitările și procedurile administrative aflate în curs de soluționare la data prevăzută la alin. (1), precum și documentațiile aferente acestora se predau autorității competente potrivit prezentului articol, care continuă soluționarea acestora fără reluarea procedurilor administrative și cu respectarea termenelor prevăzute de lege.
Anexa nr. 1
DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAȚI
Acoperiș | subansamblu funcțional-constructiv format din elemente de construcție și componente structurale și nestructurale, realizat cu scopul de a închide și proteja clădirea la partea ei superioară, peste ultimul nivel construit, împotriva acțiunilor factorilor de mediu Acoperișul poate fi realizat în pantă, cu versanți - tip șarpantă, sau poate fi realizat orizontal - tip terasă. Acoperișurile în pantă sunt realizate din învelitoare susținută de o structură de tip șarpantă. |
Agrement tehnic în construcții | aprecierea tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare în conformitate cu cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor a unor produse sau seturi, care nu fac obiectul unei specificații tehnice |
Aliniament | limita dintre proprietatea privată și domeniul public |
Alinierea clădirilor | Linia pe care sunt dispuse fațadele clădirilor spre stradă și care poate coincide cu aliniamentul sau poate fi retrasă față de acesta, conform prevederilor regulamentului local de urbanism În cazul retragerii obligatorii a clădirilor față de aliniament, interspațiul dintre aliniament și alinierea clădirilor este non aedificandi, cu excepția împrejmuirilor, accesurilor, platformelor pentru colectarea deșeurilor și a teraselor ridicate cu cel mult 0,45 metri față de cota terenului din situația anterioară lucrărilor de terasament. |
Anexe gospodărești | construcții definitive sau temporare situate în curtea gospodăriilor individuale care servesc activităților specifice și complementare locuirii În categoria anexelor gospodărești, de regulă, în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite, garaje, sere, solarii, piscine și alte construcții complementare locuirii. |
Anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole | construcțiile provizorii cu regim de înălțime parter, în suprafață de maximum 200 mp, utilizate de lucrători agricoli, situate în zone izolate în extravilan, menite să adăpostească mașini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale În mediul rural, pot constitui anexe la exploatațiile agricole și spațiile provizorii pentru cazare temporară pe timpul campaniilor agricole. |
Aprobare | opțiunea forului deliberativ al autorităților competente de încuviințare a propunerilor cuprinse în documentațiile prezentate și susținute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil |
Așezare informală | grupare de minimum 3 unități destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile definite conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, și care nu au niciun drept de proprietate asupra imobilelor pe care le ocupă |
Atic | element constructiv realizat deasupra cornișei unei clădiri, realizat de regulă în același plan cu fațada, având fie rol arhitectural, fie rol de mascare a podului, mansardei În cazul acoperișurilor tip terasă, aticul este parapetul terasei. |
Avizare | procedura de analiză și exprimare a punctului de vedere oficial al unei comisii tehnice din structura ministerelor, autorităților administrației publice locale, instituțiilor aflate în subordinea/sub autoritatea acestora ori a altor organisme centrale sau teritoriale desemnate, în raport cu competențele de avizare Avizarea se concretizează printr-un act, după caz, aviz favorabil, condiționat sau nefavorabil, cu caracter tehnic și obligatoriu. |
Aviz conform | opinia pe care entitatea care adoptă sau emite un act administrativ este obligată, potrivit legii, să o solicite unei anumite autorități publice și pe care, la emiterea actului, este obligată să o respecte |
Aviz integrat la nivel central/județean/local | aviz emis de către autoritatea competentă la nivel central/județean/local, pe baza analizei și semnării de către fiecare membru al comisiei naționale/județene/locale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism În cadrul avizului integrat sunt preluate condițiile specifice formulate de fiecare membru al comisiei, în baza analizei specifice domeniului. |
Acord unic | actul cu valoare de aviz conform, emis de Comisia de acord unic din subordinea arhitectului-șef, însumând avizele și acordurile favorabile exprimate prin fișele tehnice pentru utilitățile urbane, precum și cele privind prevenirea și stingerea incendiilor, apărarea civilă, protecția mediului și sănătatea oamenilor, obținute pe plan local prin grija autorităților locale În baza acordului unic se poate emite autorizația de construire/desființare. |
Aviz de amplasare | aviz emis de către autoritatea administrației publice locale pentru stabilirea condițiilor de amplasare pe baza unor regulamente locale aprobate pentru construcții sau amenajări care nu fac obiectul autorizării |
Autorități de supraveghere a pieței produselor pentru construcții | Autorități ale administrației publice centrale care răspund, potrivit legii, de controlul de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind calitatea în construcții și de supraveghere a pieței produselor pentru construcții |
Balcon | element arhitectural deschis, acoperit sau descoperit, realizat în consolă față de planul fațadei și care asigură comunicarea directă a spațiilor interioare ale unei clădiri cu cele exterioare În funcție de specificul zonei și numai dacă este specificat prin regulamentul local de urbanism se acceptă realizarea de balcoane în consola peste spațiul public al trotuarului. Parte interioară a unei săli de spectacol, de conferințe, așezată deasupra parterului. |
Beneficiarul infrastructurii de transport de interes național | unitate aflată în subordinea/sub autoritatea ministerului responsabil în domeniul transporturilor, cu atribuții privind dezvoltarea și administrarea unei infrastructuri de transport de interes național |
Bilanț teritorial | tabelul, prezentat în formă sintetică, în valori absolute și în procente, care prezintă împărțirea teritoriului unității administrativ-teritoriale în zone și subzone funcționale Bilanțul teritorial se întocmește în cadrul documentațiilor de urbanism și servește la stabilirea raportului dintre situația existentă și cea propusă a teritoriului. |
Bovindou | fereastră de dimensiuni mari, proeminentă în planul fațadei, după un plan curb sau poligonal și facilitând astfel un unghi de vizibilitate mai mare asupra exteriorului În funcție de specificul zonei și numai dacă este specificat prin regulamentul local de urbanism se acceptă realizarea de bovindouri la etajele superioare ale clădirilor, în consola peste spațiul public al trotuarului. |
Caracter director | însușirea unei documentații de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților, prin coordonarea acțiunilor specifice Caracterul director este specific documentațiilor de amenajare a teritoriului. |
Caracter de reglementare | însușirea unei documentații de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobate de a impune anumiți parametri soluțiilor promovate și/sau norme de implementare, cu caracter obligatoriu Caracterul de reglementare este specific documentațiilor de urbanism. |
Clădire | ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente acesteia Clădirea poate fi situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, poate avea una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, activități sportive, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, indiferent de materialele din care sunt construite. |
Consolidare | întărirea capacității portante a oricărei componente structurale a unei clădiri cu scopul îmbunătățirii comportării structurii la diferite tipuri de acțiuni Dacă în cadrul lucrărilor de consolidare este necesară înlocuirea unor elemente constructive, acestea vor fi marcate expres ca desființate în documentația tehnică din autorizația de construire. |
Coamă | delimitarea aflată la cota superioară a acoperișurilor, orizontală, înclinată sau curbă, rezultată din terminația unui versant, intersecția a doi versanți sau a unui versant cu un element constructiv vertical |
Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) | CUT este indicatorul privind densitatea maximă a construirii stabilită în cadrul unei unități teritoriale de referință - UTR și este determinat prin raportul dintre suprafața construită desfășurată propusă și suprafața parcelei, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod. Valoarea maximă a CUT stabilită prin PUG pentru UTR-urile de referință poate fi modificată justificat, în limitele legii, numai prin elaborarea și aprobarea unei documentații de urbanism în condițiile prezentului cod. Valoarea CUT stabilită prin PUG pentru o UTR este o valoare maximală ce se poate atinge numai cu respectarea cumulativă a tuturor cerințelor de urbanism. Suprafața construită desfășurată luată în calcul la stabilirea CUT este suma suprafeței desfășurate a tuturor nivelurilor, măsurată la exteriorul închiderilor de fațadă din care se deduc: 1. suprafețele spațiilor cu înălțime liberă interioară mai mică de 1,80 m; 2. suprafețele aferente parcajelor amplasate la subsol sau la demisol, inclusiv rampele de acces, spațiile de manevră și anexele funcționale; 3. suprafețele aferente spațiilor tehnice necesare funcționării clădirilor amplasate la subsol; 4. suprafața desfășurată a etajului tehnic, cu condiția ca suprafața totală a acestuia să nu depășească 50% din suprafața ultimului nivel; 5. suprafețele destinate adăposturilor pentru protecție civilă; 6. suprafețele podurilor neamenajabile; 7. suprafețele curților interioare și a gangurilor de acces spre acestea; 8. suprafețele teraselor circulabile și necirculabile neacoperite și a copertinelor în consolă; 9. suprafețele amenajărilor exterioare de incintă, precum alei de acces pietonal sau carosabil, trotuare de protecție, scări exterioare de acces la nivelul parterului, demisolului și subsolului, scări deschise de incendiu; 10. suprafețele balcoanelor exterioare și logiilor deschise; 11. suprafețele piscinelor exterioare descoperite, a terenurilor de sport neacoperite; 12. suprafețele mobilierului urban, al pergolelor, rastelurilor de biciclete, împrejmuirilor; 13. suprafețele platformelor pentru colectarea deșeurilor, cu echipamentele aferente; 14. suprafețele stațiilor de încărcare electrice, panourilor fotovoltaice, precum și ale automatelor de plată. |
Construcție | clădire, lucrare de geniu civil sau lucrare specială de construcții, respectiv orice lucrare de inginerie civilă, inclusiv instalațiile și sistemele de instalații aferente, a cărei realizare constă în orice structură fixată în sau pe pământ, concepută și executată pentru îndeplinirea ori menținerea unor funcții tehnice, economice, sociale sau ecologice, indiferent de specificul, importanța, categoria și clasa de consecințe, exclusiv utilajele, echipamentele și instalațiile tehnologice și funcționale aferente |
Construcțiile temporare | construcție autorizată ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcțiunii adăpostite ori datorită cerințelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existență limitată, precizată și prin autorizația de construire De regulă, se realizează din materiale și alcătuiri care permit demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea inițială, respectiv confecții metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea, care sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcțiilor temporare fac parte: chioșcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe căile și în spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, copertine, pergole, cutii securizate destinate serviciilor de livrare, rulote comerciale ori altele asemenea. |
Construcție cu caracter special | construcțiile, amenajările și instalațiile la obiective militare, precum și cele realizate în scopul îndeplinirii atribuțiilor specifice instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, deținute cu orice titlu de către acestea |
Construcție existentă | construcție pentru care a fost admisă recepția la terminarea lucrărilor sau construcție care a fost înscrisă în cartea funciară ca urmare a îndeplinirii termenelor de prescripție |
Construcție nefinalizată | construcție în diferite stadii de execuție pentru care au fost sistate execuția lucrărilor și recepția la terminarea lucrărilor și a cărei finalizare implică un rest de executat, fizic și valoric |
Continuități ecologice | zone forestiere cu o prezență lungă și neîntreruptă, aflată în continuitate, adesea asociate cu o biodiversitate ridicată și un habitat specializat |
Cornișă | element arhitectural în planul exterior superior al zidului unei construcții, fie ornamental, fie având rolul de a sprijini acoperișul și de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fațada clădirilor |
Date spațiale | orice date având o legătură directă sau indirectă cu un amplasament ori cu un areal geografic specific |
Demisol | nivel construit al construcției, având pardoseală situată sub nivelul terenului sau al carosabilului înconjurător cu cel mult jumătate din înălțimea lui liberă, dar nu mai puțin de o treime, astfel încât se pot include ferestre pe înălțimea supraterană a pereților exteriori În măsura în care construcția nu este bordată de o circulație carosabilă, cota pardoselii se va raporta la cota cea mai joasă a conturului exterior al nivelului proiectat pe terenul anterior sistematizării. Demisolul se include în numărul de niveluri supraterane ale clădirii. Demisolul poate adăposti și funcțiunea de locuințe, dacă se respectă condițiile normate specifice, inclusiv nivelul minim de însorire și iluminare. |
Detalii de execuție | documentații cu caracter tehnic cuprinzând reprezentări grafice realizate la scările 1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau, după caz, la alte scări grafice, în funcție de necesitățile de redactare, precum și piese scrise pentru explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate în baza proiectului tehnic de execuție și cu respectarea strictă a prevederilor acestuia, care detaliază soluțiile tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte asemenea operațiuni privind părți/elemente de construcție ori de instalații aferente acesteia și care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuție, precum și legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale obiectivului de investiții |
Deviz general | document ce cuprinde evaluarea totalității cheltuielilor necesare realizării și punerii în funcțiune a întregului obiectiv de investiție, pentru obținere și amenajare teren, inclusiv exproprieri și desființări, proiectare, studii, verificare, asistență tehnică și dirigenție de șantier, execuție construcții și instalații, echipamente și dotări, efectuare de probe de laborator, încercări de laborator și pregătirea personalului, organizare de șantier, taxe |
Dezvoltare durabilă | satisfacerea necesităților prezentului, fără a se compromite dreptul generațiilor viitoare la existență și dezvoltare |
Dezvoltare echilibrată | prevenirea constituirii de disparități teritoriale, diminuarea celor existente și limitarea diferențelor de dezvoltare teritorială, prin intermediul activităților de amenajare a teritoriului și urbanism |
Diagnostic multicriterial integrat | partea componentă a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism care implică evaluarea și analiza unui set de criterii multiple pentru a determina starea actuală și nevoile unui anumit teritoriu sau unei anumite zone urbane. Aceasta se bazează pe colectarea și analiza datelor din surse diferite, cum ar fi date statistice, sondaje de opinie publică, informații geospațiale și alte surse relevante. Diagnosticul multicriterial integrat se concentrează pe identificarea problemelor și oportunităților de dezvoltare a teritoriului și oferă o bază solidă pentru dezvoltarea strategiilor de planificare urbană și a politicilor publice. |
Dispoziție de șantier | rectificare a documentației tehnice pe baza căreia autoritatea emitentă poate admite modificări locale ale soluțiilor tehnice din documentația tehnică autorizată, fără emiterea unei noi autorizații de construire, atunci când: a) nu se modifică funcțiunea consemnată în autorizația inițială; b) se asigură respectarea prevederilor avizelor/acordurilor/punctului de vedere al autorității competente pentru protecția mediului, precum și ale actului administrativ al acesteia, după caz, anexe la autorizația inițială; c) se asigură respectarea documentațiilor de urbanism în vigoare, respectiv a prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare; d) nu se modifică condițiile de amplasament, regimul de înălțime, POT, CUT, aliniament, distanțele minime față de limitele proprietății ori aspectul construcției; e) nu sunt periclitate rezistența și stabilitatea clădirilor învecinate; f) se asigură respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în domeniul securității la incendiu; g) se asigură economia de energie. Dispoziția de șantier se elaborează de către proiectantul lucrărilor, cu verificarea, în condițiile prezentului cod, a conținutului acesteia, precum și cu acordul scris al beneficiarului/investitorului/ administratorului/managerului de proiect, după caz. |
Documentație tehnică | documentația incluzând toate actele, proiectele, avizele, acordurile, titlurile depuse de către titularul solicitării de autorizare către autoritățile emitente competente în vederea emiterii autorizației de construire, intervenție, amenajare sau desființare |
Drept de execuție a lucrărilor de construcții | dreptul asupra construcției și/sau terenului care conferă titularului dreptul de a obține, potrivit legii, din partea autorității competente autorizația de construire/desființare |
Drept de semnătură | dreptul care implică asumarea de către arhitect, conductor - arhitect, arhitect de interior sau urbanist a întregii responsabilități profesionale pentru studiile sau documentațiile tehnice pe care le coordonează, elaborează și semnează în condițiile legii. Dreptul de semnătură pentru proiectare în arhitectură se acordă de către Ordinul Arhitecților din România, în conformitate cu legislația în vigoare, și se atestă prin înregistrarea arhitectului beneficiar al dreptului în Tabloul Național al Arhitecților. Dreptul de semnătură pentru activitatea de planificare urbană și teritorială și de proiectare în urbanism se acordă de către Registrul Urbaniștilor din România, în conformitate cu legislația în vigoare, și se atestă prin înregistrarea specialistului în Tabloul Național al Urbaniștilor. |
Drum public | drum de utilitate publică și/sau de interes public destinat circulației rutiere și pietonale, în scopul satisfacerii cerințelor generale de transport ale economiei, ale populației și de apărare a țării |
Drum privat | drum de utilitate privată dimensionat în conformitate cu prevederile regulamentelor de urbanism și normativelor în vigoare pentru a asigura circulația auto și pietonală în bune condiții și accesul mijloacelor de intervenție în situații de urgență |
Durabilitatea construcției | intervalul de timp în care construcția își păstrează toate caracteristicile funcționării normale a acesteia |
Economie circulară | model de producție și consum, care implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibil |
Edificabil | perimetrul rezultat ca urmare a limitelor și interdicțiilor de urbanism privind retragerile obligatorii, în cadrul căruia este posibilă amplasarea clădirilor. Interspațiul dintre edificabil și limita imobilului este zonă non aedificandi, cu excepția împrejmuirilor, accesurilor și a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 m față de cota terenului din situația anterioară lucrărilor de terasament |
Etaj | spațiul cuprins între două planșee consecutive supraterane ale construcției |
Fază determinantă | stadiul fizic la care o lucrare de construcții, odată ajunsă, nu mai poate continua fără acceptul scris al beneficiarului, proiectantului și executantului lucrărilor de construire, stabilit de proiectant prin programul de control |
Forța de muncă | în execuția lucrărilor de construcții este implicată forță de muncă necalificată și calificată, calificarea personalului făcându-se la locul de muncă și/ sau prin cursuri de formare profesională, în condițiile legii |
Furnizorul | persoana care asigură livrarea de materiale, sisteme constructive prefabricate, utilaje și echipamente necesare realizării lucrării și, după caz, montarea acestora În funcție de complexitatea serviciilor pe care le prestează, furnizorul poate fi: furnizor general sau furnizor de specialitate. |
Geoportal INSPIRE | pagină de internet sau un echivalent care permite accesul la servicii de realizare, operare și întreținere de seturi și servicii de date spațiale pentru care au fost create metadate, definite conform legii speciale |
GIS | sistem informațional geografic, alcătuit din instrumente pentru colectarea, stocarea, editarea, caracterizarea, vizualizarea, analizarea, publicarea și descărcarea seturilor de date georeferențiate |
Gospodărie rurală | ansamblu specific rural format dintr-o locuință unifamilială, anexele gospodărești ale acesteia, curtea și grădina aferente, poziționate cu încadrarea în specificul arhitectural rural al zonei În cadrul prezentului cod, locuința unifamilială aferentă unei gospodării rurale reprezintă o construcție cu un regim de înălțime de maxim P + M și o suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp, respectiv anexele gospodărești care au un gabarit subordonat acesteia, amplasate pe o parcelă cu o suprafață de minimum 1.000 mp situată în mediul rural. |
Indicatori urbanistici | instrumentele urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectării și al dezvoltării durabile a zonelor urbane, respectiv POT, CUT și regimul de înălțime - detalierea numărului de niveluri subterane și supraterane și a înălțimii maxime admise la cornișă - sau limita superioară a parapetului terasei Dacă o construcție nouă este edificată pe un teren care conține o construcție care nu este destinată demolării, indicatorii urbanistici se determină prin adăugarea suprafeței construite/suprafeței construite desfășurate a construcției existente la cele ale construcției propuse. Dacă o construcție nouă este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului inițial, prin adăugarea suprafeței construite/suprafeței construite desfășurate a construcției existente la cele ale construcției propuse. În cazul lucrărilor de renovare energetică a clădirilor existente, dacă în urma acțiunii de reabilitare a anvelopei prin adăugarea materialelor termoizolante sau termosistemelor se depășesc indicatorii urbanistici admiși, nu sunt necesare elaborarea și aprobarea unei documentații de tip PUZ. |
Infrastructura de transport de interes național | totalitatea construcțiilor - lucrări inginerești și clădiri, instalații și echipamente, alte amenajări necesare desfășurării în condiții de siguranță a transportului de mărfuri și/sau persoane și care constituie rețeaua de transport de interes național |
Infrastructura națională pentru informații spațiale în România (INIS) | geoportalul prin care România contribuie la realizarea Infrastructurii pentru informații spațiale în Uniunea Europeană - INSPIRE |
Infrastructura verde-albastră | rețea verde ce conține suprafețe de teren - păduri, pajiști, parcuri, grădini, fâșii continue verzi, grădini, acoperișuri verzi, și albastră ce conține ape - piscine, iazuri, bazine artificiale, cursuri naturale de apă, planificată și alcătuită din suprafețe naturale și seminaturale care îmbunătățesc condițiile de mediu și furnizează o gamă variată de servicii ecosistemice, precum purificarea apei, calitatea aerului, spații pentru recreere, îmbunătățirea climatului |
Interdicție de construire non aedificandi | regulă urbanistică potrivit căreia, într-o zonă strict delimitată, din rațiuni de dezvoltare urbanistică durabilă, este interzisă emiterea de autorizații de construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de funcțiunea propusă |
Intervenții de arhitectură de interior | reprezintă acele intervenții realizate în spațiile interioare ale unei clădiri, respectiv spații închise perimetral cu pereți și acoperite cu planșee, șarpantă sau alte sisteme de acoperire |
Instalații aferente construcțiilor | totalitatea echipamentelor care asigură utilitățile necesare funcționării construcțiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la branșament/racord la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcție Instalațiile aferente construcțiilor se autorizează împreună cu acestea sau, după caz, separat. |
Împrejmuiri | construcțiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafețe, arii sau parcele asupra cărora există forme de proprietate, executate pentru protecție împotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale: beton, cărămidă, piatră, lemn, metal, inclusiv sârmă ghimpată întinsă pe bulumaci ori prin plantații specifice |
Înălțimea clădirii | dimensiune în planul fațadei ce se măsoară în metri, de la nivelul terenului natural existent, anterior lucrărilor de sistematizare, din punctul cel mai de jos al acestuia până la nivelul streșinii/ cornișei sau până la cel mai înalt element constructiv, după caz Înălțimea clădirii poate fi: 1. înălțimea totală, măsurată până la cel mai înalt element al clădirii, respectiv coama acoperișului în pantă sau elementele constructive care depășesc nivelul acoperișului orizontal, respectiv terasei clădirii în cauză. Sunt excluse echipamentele de comunicații de tipul antenelor, coșurile de fum sau elemente singulare cu caracter decorativ; 2. înălțimea fațadei care este măsurată până la nivelul streșinii/cornișei în cazul acoperișului în pantă sau până la nivelul superior al aticului/cornișei în cazul acoperișului orizontal/în terasă. |
Linia de coastă | limita rezultată prin unirea punctelor în care apa este în contact cu uscatul |
Linia de țărm | granița naturală de nisip, pietriș, roci, stânci, păpuriș, mlaștină sau zone umede la țărmul mării, aflate în spatele liniei de coastă, în direcția uscatului sau la baza falezei |
Localitate | formă de așezare stabilă a populației în teritoriu, alcătuind un nucleu de viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție de specificul activităților de producție dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturală și de echipare tehnico-edilitară |
Localitate rurală - sat | localitate în care: a) majoritatea forței de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit, oferind un mod specific și viabil de viață locuitorilor săi, și care prin politicile de modernizare își va păstra și în perspectivă specificul rural; b) majoritatea forței de muncă se află în alte domenii decât cele agricole, silvice, piscicole, dar care oferă în prezent o dotare insuficientă necesară în vederea declarării ei ca oraș și care, prin politicile de echipare și de modernizare, va putea evolua spre localitățile de tip urban. |
Localitate urbană | localitate în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în activități neagricole, cu un nivel diversificat de dotare și echipare, exercitând o influență socioeconomică constantă și semnificativă asupra zonei înconjurătoare |
Logia | spațiu deschis și acoperit, situat la un etaj superior, obținut prin retragerea în raport cu planul fațadei și oferind o bună perspectivă asupra cadrului ambient, cu funcție de agrement în continuarea spațiilor interioare În arhitectura veche românească corespunde cerdacurilor și foișoarelor. |
Lucarnă | fereastră de dimensiuni mici, verticală, amenajată în acoperișurile clădirilor |
Lucrări de construcții | operațiunile specifice prin care se realizează lucrări de construire și/sau lucrări de desființare |
Lucrări de desființare | lucrări care presupun operații de demolare, desfacere, dezmembrare sau distrugere parțială sau totală a unei construcții sau a unui grup de construcții și instalațiilor aferente construcțiilor, a instalațiilor și utilajelor tehnologice, inclusiv elementelor de construcții de susținere a acestora, închiderea de cariere și exploatări de suprafață și subterane, urmând dezafectării acestora, în vederea inițierii unor lucrări de intervenție pentru renovare/refuncționalizare sau în vederea eliberării complete a terenului pentru o altă folosință |
Lucrările de întreținere curentă și periodică la infrastructura de transport | lucrări de întreținere periodică și reparații curente care nu necesită proiect și deviz general, care se execută periodic sau permanent la elementele constructive care au perioada de serviciu mai mică decât toată durata normată de exploatare a construcției, în vederea menținerii construcțiilor, instalațiilor în condiții tehnice corespunzătoare desfășurării continue, confortabile și în deplină siguranță a circulației, la nivelul traficului de perspectivă prevăzut în proiect Durata normată de exploatare a construcției este considerată perioada de la darea în exploatare a unei construcții noi până la prima reparație capitală, reabilitare, modernizare sau dintre două reparații capitale, reabilitări, modernizări. |
Lucrările de mentenanță a infrastructurii de transport feroviar | lucrări cu caracter de intervenție care vizează întreținerea și/sau repararea infrastructurii de transport feroviar în vederea păstrării stării și a capacității infrastructurii existente și care cuprind: a) lucrările de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii, respectiv ansamblul șină-traversă, aparatele de cale, elementele de prindere și piatră spartă, elementele trecerilor la nivel, care se execută pe același amplasament, fără a modifica poziția căii în plan; b) lucrările de înlocuire a elementelor instalațiilor feroviare specifice de semnalizare, siguranță, comunicații electronice sau tehnologice, cum ar fi, fără a se limita la: (i) instalațiile fixe de siguranță și conducere operativă a circulației feroviare, aferente liniilor de cale ferată aparținând infrastructurii feroviare publice; (ii) echipamentele și instalațiile de siguranță a circulației și a activității de manevră din triajele de rețea ale căii ferate; (iii) rețele fixe de comunicații electronice feroviare; (iv) instalații fixe de tracțiune electrică, respectiv energoalimentare, linie de contact, protecția instalațiilor din cale și vecinătate. |
Lucrări publice | acele investiții în lucrări de construcții noi sau de intervenții la construcții existente, precum și construcții inginerești care îndeplinesc cel puțin unul din următoarele criterii: a) cheltuielile necesare realizării obiectivului de investiții se finanțează total sau parțial din fonduri publice; b) beneficiarul lucrărilor sau titularul autorizației de construire sau de desființare este autoritate, instituție publică sau entitate aflată sub control public; c) termenul construcție include atât clădirile civile și industriale, cât și construcțiile inginerești, infrastructurile tehnico-edilitare, de transport, energetice, hidrotehnice, agricole sau de protecție a mediului, precum și instalațiile aferente acestora. Prin lucrări asimilate lucrărilor publice se înțelege acele activități de proiectare, construire, reabilitare, modernizare, extindere, restaurare sau întreținere a construcțiilor realizate de persoane fizice sau juridice de drept privat, finanțate integral sau parțial din fonduri publice, inclusiv fonduri europene nerambursabile, care sunt destinate furnizării unui serviciu public. |
Macrozonele de urbanizare | delimitări teritoriale cu caracter strategic, stabilite la nivelul teritoriului extravilan, prin documentații de urbanism, având rolul de a orienta și coordona dezvoltarea urbană viitoare, prin indicarea ariilor în care extinderea intravilanului se poate realiza, în condiții controlate și etapizate |
Mansardă | spațiu funcțional construit sau amenajat în volumul acoperișului construcției, deasupra ultimului planșeu al clădirii și care asigură respectarea cerințelor de siguranță, protecție și confort corespunzătoare utilizării specifice Înălțimea liberă a suprafețelor considerate utile ale mansardei este de 1,90 m, determinând și calculul suprafeței utile a mansardei. Mansarda astfel amenajată intră în numărul de niveluri al construcției, iar suprafața desfășurată utilă intră în calculul CUT. În cazul în care, în urma acțiunii de mansardare a unui pod existent fără modificarea geometriei, se depășește indicatorul CUT admis, nu este necesară elaborarea și aprobarea unei documentații de tip PUZ. Mansarda poate fi realizată și prin conceperea unui spațiu mansardat la clădiri existente, modificând parțial sau total acoperișul șarpantă sau prin adăugarea unui singur nivel, mansardat, deasupra unei terase existente. Mansarda astfel amenajată intră în numărul de niveluri al construcției, iar suprafața desfășurată utilă intră în calculul CUT. Intervenția de supraetajare prin mansardare se efectuează numai în urma obținerii unei autorizații de construire. Mansarda poate fi realizată prin proiectarea și executarea mansardelor odată cu clădirea. Operațiunea de prevedere de mansarde noi sau de extindere prin mansardare se poate realiza numai acolo unde regulamentul local de urbanism o permite. |
Manual de utilizare - caiet de sarcini de exploatare | documentul care stabilește cerințele minime și obligațiile privind exploatarea construcției în condiții care să asigure cerințele funcționale ale construcției pe toată durata de exploatare a acesteia |
Mezanin | nivel situat între parter și primul etaj care se deosebește de celelalte prin înălțime mai mică și prin lipsa balcoanelor sau a logiilor Mezaninul se ia în calculul CUT și la numărul de niveluri. |
Mobilier urban | elementele funcționale și/sau decorative amplasate în spațiile publice care, prin alcătuire, aspect, amplasare, conferă personalitate aparte zonei sau localității Prin natura lor, piesele de mobilier urban sunt asimilate construcțiilor, dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol, respectiv fundații, platforme de beton, racorduri la utilități urbane, cu excepția energiei electrice, necesitând emiterea autorizației de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bănci, bazine, fântâni arteziene sau decorative, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice și altele asemenea. |
Modificare de temă | orice schimbare inițiată de către beneficiar care are în vedere funcțiunile și/sau capacitățile funcționale caracteristice, volumetria autorizată și/sau de amplasament și alte asemenea cerințe care au fundamentat elaborarea proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desființare, care a stat la baza emiterii autorizației de construire și care modifică parametrii urbanistici ai proiectului autorizat |
Monumente de for public | bunuri imobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, construcții sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ, comemorativ și de semnal, amplasate în spații publice, într-o zonă de protecție, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale |
Nivel | spațiul cuprins între două planșee consecutive ale unei construcții, subteran sau suprateran |
Nivel tehnic | spațiu special construit în care sunt amplasate exclusiv instalații, echipamente, utilaje și/sau aparatură aferentă acestora, pentru funcționarea optimă a imobilului în raport cu destinația acestuia În funcție de amplasarea nivelului tehnic, el poate fi suprateran sau subteran. Înălțimea liberă admisă a nivelului tehnic suprateran este de maximum 2 m. Nivelul tehnic se adaugă sau nu la numărul maxim de niveluri al clădirii, în funcție de specificația din regulamentul local de urbanism. Suprafața desfășurată a nivelului tehnic nu intră în calculul CUT, cu condiția ca suprafața totală a acestuia să nu depășească 50% din suprafața ultimului nivel, în cazul etajului tehnic. Se interzice transformarea parțială sau totală a suprafețelor aferente nivelului tehnic în locuințe, spații de birouri, spații pentru activități profesionale, comerciale, artizanale, industriale ori altă funcțiune, fără obținerea unei noi autorizații de construire. |
Obiect de investiții | parte a obiectivului de investiții, cu funcționalitate distinctă în cadrul ansamblului acestuia |
Obiectiv de investiții | rezultatul scontat la investirea de capital pe timp limitat, ca urmare a realizării unuia sau mai multor obiecte de investiții, situate pe un amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea cerințelor formulate de dezvoltator; în sintagma „obiectiv de investiții“ se cuprind, după caz, obiectivul nou de investiții, obiectivul mixt de investiții sau intervenția la construcție existentă. |
Oraș polarizator | oraș în jurul căruia se formează o zonă periurbană, influențând în mod direct evoluția localităților vecine, fiind unitatea administrativ-teritorială cea mai dezvoltată din cadrul zonei periurbane din perspectiva activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism |
Orașul de 15 minute | Conceptul de „model urban de proximitate“ definește calitatea vieții urbane invers proporțională cu timpul investit în transport/navetism și pledează pentru o configurație urbană care urmărește componente precum proximitatea, diversitatea și densitatea, în care locuitorii să poată accesa, în nu mai mult de 15 minute pe jos sau cu bicicleta, șapte funcții sociale urbane esențiale pentru a susține o viață urbană decentă: locuința, munca, comerțul, asistența medicală, educația, spațiile verzi și divertismentul. |
Organism de evaluare a conformității produselor pentru construcții | organism care evaluează produsele pentru construcții în conformitate cu o specificație tehnică nearmonizată și care emite certificate de conformitate sau rapoarte de încercări, cu respectarea cerințelor acelei specificației tehnice |
Organism de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții | organism de certificare a produsului, organism de certificare a controlului producției în fabrică sau laborator notificat conform cap. VII din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 care evaluează performanța produsului pentru construcții și verifică constanța performanței acestuia potrivit unei specificații tehnice armonizate |
Organizare de șantier | totalitatea amenajărilor, construcțiilor, instalațiilor, spațiilor, obiectelor și a cheltuielilor necesare creării condițiilor pentru folosirea eficientă a fondurilor fixe, asigurarea utilităților necesare personalului și dotarea unităților de construcții-montaj, în scopul derulării în mod planificat, în termen și eficient a activităților ce fac obiectul contractului de execuție |
Parcaj subteran | construcție cu unul sau mai multe niveluri, dispusă sub nivelul terenului și destinată parcării vehiculelor Parcajele subterane pot fi închise cu pereți perimetrali și planșee sau deschise perimetral. |
Parter | nivelul clădirii care asigură accesul principal în clădire dintr-o circulație publică sau de la nivelul terenului amenajat, fiind de regulă cel mai de jos nivel suprateran al clădirii sau primul nivel de deasupra subsolului/demisolului Este nivelul numit convențional cota zero, cotat ±0,00, față de care se desfășoară nivelurile superioare și inferioare ale clădirii, indiferent de funcțiunea și utilizarea acestora. |
Patrimoniu arheologic | ansamblul bunurilor arheologice care este format din: 1. siturile arheologice înscrise în Repertoriul arheologic național, cu excepția celor distruse ori dispărute, și siturile clasate în Lista monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: așezări, necropole, structuri, construcții, grupuri de clădiri, precum și terenurile cu potențial arheologic reperat, definite conform legii; 2. bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestărilor umane, împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite. |
Patrimoniu natural | ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural, ale căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă, peisagistică și recreativă au o semnificație relevantă sub aspectul conservării diversității biologice floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunăstare, cultură și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare |
Pergolă | construcție ușoară într-un parc, grădină sau amenajată pe terasa unei clădiri, formată dintr-o rețea de grinzi și elemente verticale de susținere, din lemn sau metal, pe care se ridică plante agățătoare sau care sunt acoperite cu copertine ușoare retractabile Suprafețele pergolelor nu intră în calculul CUT și POT, cu excepția situației în care prin regulamentul local de urbanism se prevede altfel. |
Plajă | porțiune de teren cu pantă înclinată spre nivelul apei, situată în lungul țărmurilor marine sau lacustre, formată în sectoarele litorale prin depuneri de nisipuri și pietrișuri |
Plan de management al ariei naturale protejate | documentul care descrie și evaluează situația prezentă a ariei naturale protejate, definește obiectivele, precizează acțiunile de conservare necesare și reglementează activitățile care se pot desfășura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management |
Pod (ca element arhitectural) | spațiu circulabil sau necirculabil cuprins între ultimul planșeu al clădirii și acoperiș, care nu include alte funcțiuni în afară de cea de depozitare Acesta are, pe mai mult de 75% din suprafață, fie o înălțime maximă liberă mai mică de 1,90 m, fie nu are amenajat un acces permanent prin intermediul unei scări fixe. Podul nu este inclus în numărul de niveluri și suprafața sa nu se ia în calculul CUT. |
Procent de ocupare a terenului (POT) | raportul dintre suprafața construită a clădirii și suprafața parcelei, exprimată procentual La determinarea procentului de ocupare a terenului, suprafața construită luată în calcul reprezintă proiecția pe sol a volumului construcției, respectiv amprenta edificată la nivelul solului, și, după caz, proiecția pe sol a elementelor construite care depășesc această amprentă, inclusiv etajele în consolă, balcoanele și alte elemente constructive permanente: 1. suprafețele teraselor descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, platformelor, scărilor exterioare de acces la nivelul parterului, demisolului și subsolului, scărilor deschise de incendiu; 2. suprafețele amenajărilor exterioare de incintă, precum alei de acces pietonal sau carosabil, trotuare de protecție, parcaje amenajate la nivelul solului, neacoperite, curți interioare; 3. suprafețele piscinelor exterioare neacoperite și a terenurilor de sport neacoperite; 4. suprafețele locurilor de joacă, cu echipamentele aferente; 5. suprafețele mobilierului urban, ale pergolelor, copertinelor în consolă, rastelurilor de biciclete, împrejmuirilor; 6. suprafețele platformelor pentru colectarea deșeurilor, cu echipamentele aferente; 7. suprafețele stațiilor de încărcare electrice, panourilor fotovoltaice, ale automatelor de plată; 8. suprafețele ocupate de construcții temporare (food truck etc.) pe o perioadă de maximum 6 luni. La calculul procentului de ocupare a terenului pentru amenajări de spații verzi, suprafața construită include amprenta edificată la nivelul solului a construcțiilor, instalațiilor, platformelor, precum și circulațiilor carosabile și pietonale. |
Proiect real executat (as-built) | proiect tehnic de execuție actualizat la data finalizării lucrărilor |
Proces-verbal de recepție pe stadiu fizic de execuție | actul prin care dezvoltatorul sau beneficiarul, după caz, în condiții motivate, preia de la executantul lucrărilor de construire parte din construcții într-un anumit stadiu fizic de execuție, care nu îndeplinește condițiile pentru recepția parțială |
Proces-verbal de recepție la terminarea lucrării | actul prin care dezvoltatorul/beneficiarul preia lucrarea și certifică faptul că executantul lucrărilor de construire și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție |
Proces-verbal de recepție parțială | actul prin care dezvoltatorul/beneficiarul, în cazul lucrărilor inginerești și pentru cel puțin un tronson, în cazul clădirilor, preia părți/obiecte/sectoare/tronsoane din/de construcție, incluse în autorizația de construire/desființare, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional Procesul-verbal de recepție parțială poate fi proces-verbal de recepție parțială la terminarea lucrărilor și proces-verbal de recepție parțială finală |
Programul de control | componentă a proiectului prin care sunt stabilite etapele de verificare pe domenii și categorii de lucrări în acord cu reglementările tehnice specifice, inclusiv fazele determinante, necesare asigurării realizării cerințelor specificate |
Proiect pentru autorizarea construirii (PAC) | proiectul realizat în vederea emiterii autorizației de construire, elaborat de colective tehnice de specialitate în funcție de specificul lucrării, însușit și semnat de cadre tehnice cu pregătire superioară din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor pentru construcții Se interzice însușirea proiectelor de către alte persoane decât cele care le-au elaborat. |
Proiect pentru autorizarea desființării (PAD) | proiectul realizat în vederea emiterii autorizației de desființare, denumit în continuare PAD, elaborat de colective tehnice de specialitate în funcție de specificul lucrării, însușit și semnat de cadre tehnice cu pregătire superioară din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor pentru construcții |
Proiect tehnic de execuție | documentația tehnico-economică, respectiv piese scrise și desenate, elaborată în condițiile legii, care dezvoltă PAC, cu respectarea condițiilor impuse prin autorizația de construire, precum și prin avizele, acordurile și actul administrativ al autorității publice competente pentru protecția mediului, anexe la autorizația de construire Proiectul tehnic de execuție cuprinde soluțiile tehnice și economice de realizare a obiectivului de investiții, pe baza căruia se execută lucrările de construcții autorizate. |
Punctul de vedere al autorității publice competente pentru protecția mediului | documentul emis de autoritatea publică competentă pentru protecția mediului după etapa de evaluare inițială, respectiv după etapa de încadrare a investiției în procedura de evaluare a impactului asupra mediului |
Recepția parțială a lucrărilor autorizate | recepția realizată pentru părți/obiecte/sectoare/tronsoane din/de construcție, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional Aceasta se poate efectua doar în cazul lucrărilor inginerești și doar pentru cel puțin un tronson, în cazul clădirilor. Aceasta se realizează în două etape, după cum urmează: 1) recepția parțială la terminarea lucrărilor; 2) recepția parțială finală. |
Recepția pe stadiu fizic de execuție | preluarea de către beneficiar/investitor de la executantul lucrărilor de construire a unei părți din construcții într-un anumit stadiu fizic de execuție a construcției, pe bază de proces-verbal de recepție pe stadiu fizic de execuție |
Regimul de înălțime | numărul maxim de niveluri supraterane convenționale pe care o clădire le are sau le va avea după edificare, numerotate începând cu nivelul parterului, respectiv cota zero Din regimul de înălțime fac parte și demisolul, mansarda și etajul tehnic amplasat deasupra ultimului nivel funcțional. Regimul de înălțime reprezintă element obligatoriu de reglementare în documentațiile de urbanism și se poate stabili ca valoare maximală sau minimală. |
Reparație capitală | complexul de lucrări ce se execută asupra construcțiilor, după expirarea fiecărui ciclu de funcționare prevăzut în normativele tehnice, și care au drept scop să asigure menținerea caracteristicilor tehnico-economice ale acestora pe întreaga durată normată Refacerea sau înnoirea tuturor componentelor esențiale degradate ale unei clădiri pentru a se asigura un nivel al funcțiunii similar celui anterior degradării |
Reparații curente | lucrările de întreținere la clădiri și construcții existente reprezintă ansamblul de operații, respectiv zugrăvire, vopsire, repararea unor părți neînsemnate ce se realizează la o construcție existentă pentru a asigura continuitatea folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide și prelungirea duratei de funcționare |
Resurse naturale | elemente geomorfologice, de climă, de floră și de faună, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale și alți factori |
Resurse turistice | componente ale mediului natural și antropic care, prin calitățile și specificul lor, sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecție integrală. Resursele turistice pot fi naturale și antropice |
Reziliența construcției | capacitatea construcției de a rezista și de a suferi consecințe reduse în urma unor evenimente adverse |
Risc | estimare matematică a probabilității producerii de pierderi umane și materiale pe o perioadă de referință viitoare și într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru |
SNAOPSN | reprezintă sintagma Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, din care fac parte Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, prin structuri interne specializate, precum și Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale |
Servitute aeronautică | condiții, restricții, obligații impuse de reglementările naționale, europene și/sau internaționale în interesul siguranței zborului |
Situație de lucrări | documentul întocmit de executantul lucrărilor de construire, verificat de dirigintele de șantier și însușit de beneficiar prin care se atestă și se încasează producția de lucrări executate |
Spațiu tehnic | spațiu amenajat construit în care sunt amplasate instalații, echipamente și utilaje și/sau aparatură aferentă acestora pentru funcționarea optimă a imobilului în raport cu destinația acestuia |
Stațiune balneară | localitatea sau/și arealul care dispune de resurse de substanțe minerale, științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalații specifice pentru cură și care are o organizare ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții corespunzătoare |
Stațiune turistică | localitate sau parte a unei localități cu funcții turistice specifice, în care activitățile economice susțin prioritar realizarea produsului turistic |
Streașină | delimitare inferioară a suprafeței unui versant, aflată la cota cea mai mică a versantului La nivelul acesteia se produce deversarea/scurgerea apelor pluviale cu scurgere liberă sau cu preluare și dirijare prin jgheab. |
Subsol | nivel al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului, respectiv al carosabilului înconjurător, cu mai mult de jumătate din înălțimea lui liberă În măsura în care construcția nu este bordată de o circulație carosabilă, cota pardoselii se va raporta la cota terenului amenajat cea mai joasă, a conturului exterior al nivelului. Subsolul poate fi și parțial. Subsolul este inclus în numărul de niveluri subterane ale construcției. Subsolul poate fi utilizat pentru: 1. funcțiuni socioculturale sau comerciale, funcțiuni de depozitare, caz în care ariile desfășurate aferente sunt luate în calculul CUT; 2. garaje, inclusiv spații manevră și rampe acces, caz în care ariile desfășurate aferente nu sunt luate în calculul CUT; 3. spații tehnice, caz în care suprafața desfășurată nu este luată în calculul CUT; 4. în cazul în care spațiile tehnice sau cele utilizate pentru gararea autovehiculelor devin utilizabile pentru funcțiuni admise la nivelul subsolului, aceasta se face numai în urma obținerii unei autorizații de construire pentru refuncționalizare, suprafața desfășurată fiind considerată în calculul CUT, iar pentru noile funcțiuni trebuind să fie îndeplinite toate condițiile normate. |
Subsoluri tehnice (sau canale tehnice) | subsolurile cu înălțime redusă, folosite numai pentru rețelele de instalații, accesibile sau nu de la nivelul parterului, sunt considerate subsoluri tehnice sau canale tehnice |
Supantă | planșeu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi față de încăperea în care este dispus Constituie nivel supanta a cărei arie este mai mare decât 40% din cea a încăperii în care se află. Supanta se ia în calcul la stabilirea CUT și nu se ia în calcul la stabilirea regimului de înălțime. |
Suprafața construită desfășurată | suprafața construită desfășurată reprezintă suma suprafețelor desfășurate ale tuturor nivelurilor măsurată la exteriorul închiderilor de fațadă, cu excepția suprafețelor celor care nu se iau în calculul CUT |
Sustenabilitate | calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, respectiv fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare cu resursele pe care acestea le vor avea la dispoziție la un moment dat |
Terasă circulabilă/necirculabilă | terasele sunt suprafețe orizontale, aflate în contact direct cu exteriorul, care închid o clădire la partea sa superioară, asigurând protecția la apă și posibilitatea de evacuare controlată a acesteia, precum și izolare termică pentru conservarea energiei Terasele pot fi circulabile, atunci când se pot amenaja spații pietonale, cu finisaje de pardoseală adecvate care să protejeze și să ascundă vederii straturile de izolație, asigurându-se și accesul publicului la acestea. Terasele necirculabile nu sunt prevăzute cu finisajele necesare acestei funcții și nu permit accesul publicului, ci numai accesul ocazional pentru intervenții. |
Tema de proiectare | document care exprimă intențiile investiționale și nevoile funcționale ale dezvoltatorului sau beneficiarului investiției, evidențiate în nota de fundamentare, determinând concepția de realizare a obiectivului de investiții, în funcție de condiționările tehnice, urbanistice generale ale amplasamentului, de protecție a mediului natural și a patrimoniului cultural sau alte condiționări specifice obiectivului de investiții |
Teritoriu administrativ | suprafața delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a teritoriului: național, județean și al unităților administrativ-teritoriale, respectiv municipiu, oraș, comună |
Teritoriu intravilan | suprafața construită și amenajată a localităților ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin Planul urbanistic general aprobat și în cadrul cărora se poate autoriza execuția de construcții și amenajări |
Teritoriu extravilan | teritoriile extravilane sunt terenurile cuprinse în afara limitei teritoriilor intravilane, stabilite prin intermediul planurilor urbanistice generale |
Țărmul | zona dintre linia de coastă și linia de țărm |
Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice foarte mari | unitate administrativ-teritorială care a obținut peste 25,00 de puncte din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specială |
Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice mari | unitate administrativ-teritorială care a obținut între 14,00 și 24,99 puncte din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specială |
Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice mari și foarte mari care are probleme ale infrastructurii specific turistice | unitate administrativ-teritorială care a obținut între 0,00 și 0,08 puncte din maximul de 20 de puncte atribuite infrastructurii specific turistice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specială |
Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice mari și foarte mari care are probleme ale infrastructurii tehnice | unitate administrativ-teritorială care a obținut între 0,00 și 11,00 puncte din maximul de 30 de puncte atribuite infrastructurii tehnice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specială |
Unitate teritorială de referință | subdiviziune urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale, caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă UTR se delimitează, după caz, în funcție de relief și peisaj cu caracteristici similare, evoluție istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar și mod de construire omogen, folosințe de aceeași natură a terenurilor și construcțiilor, regim juridic al imobilelor similar. |
Vârf de coamă | punctul superior al intersecției a două sau mai multe suprafețe versant sau punctul care formează cota cea mai mare a versanților generatori |
Zonele cu dinamică urbană accentuată | zonele cu dinamică urbană accentuată se referă la acele teritorii caracterizate prin dezvoltare rapidă, incluzând creșteri semnificative ale populației, concentrări urbane puternice, investiții substanțiale în infrastructură și construcții, precum și o reînnoire accelerată a fondului construit |
Zona de protecție a monumentului istoric | zona delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcție de trama stradală, relief și caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată și punerea în valoare a monumentului istoric și a cadrului său construit sau natural |
Zonă de protecție | suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu cultural imobil, patrimoniu arheologic sau patrimoniu natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor fronturi la apă, elemente de infrastructură și în care se instituie limite legale ale dreptului de proprietate și limite și interdicții de urbanism pentru păstrarea și valorificarea acestor resurse și bunuri de patrimoniu și a cadrului natural aferent Zonele de protecție sunt stabilite prin acte normative specifice, precum și prin documentații de amenajare a teritoriului sau urbanism. |
Zonă de risc natural | areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potențial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populația, activitățile umane, mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umane |
Zonă de risc antropic | areal delimitat geografic în care intensitatea mărimilor ce caracterizează riscurile tehnologice, industriale, riscul de poluare, riscurile sanitare și riscul de atac terorist are probabilități de depășire ridicate, conducând în mod obligatoriu la pagube materiale și/sau pierderi de vieți omenești |
Zonă funcțională | parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare Zona funcțională poate rezulta din mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă. |
Zonă periurbană | arealul situat în jurul unui oraș, asupra căruia acesta exercită o puternică influență și de care este legat, prin deplasarea populației și activitățile economice |
Zone cu destinație specială | zone evidențiate în documentațiile de urbanism aprobate potrivit legii cu simbolul DS, aflate în proprietatea/administrarea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale |
Zonă de protecție a zonelor cu destinație specială | suprafețele de teren delimitate în teritoriul administrativ, generate de imobile cu funcțiuni speciale sau de construcții cu caracter special aparținând instituțiilor din SNAOPSN, în cadrul cărora sunt instituite de către SNAOPSN restricții, servituți de urbanism și/sau limite legale ale dreptului de proprietate privată în vederea desfășurării în condiții optime a activităților specifice apărării, ordinii publice și securității naționale Zonele de protecție sunt stabilite prin acte normative specifice, prin documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism, precum și, până la actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului sau urbanism, prin documente administrative comunicate autorităților administrației publice locale de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. |
Zone protejate | zonele naturale sau construite, delimitate geografic și/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural și/sau cultural și sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu |
Zona construită protejată | zona construită, delimitată geografic și/sau topografic, care cuprinde valori de patrimoniu construit, construcții cu valoare de monumente, clădiri cu valoare arhitecturală și clădiri obișnuite, dar care împreună creează o zonă omogenă, sunt declarate ca atare și reglementate prin documentații de urbanism, pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare și valorificare a valorilor culturale |
Zona supusă servituților aeronautice | zonele aferente aerodromurilor civile certificate, aerodromurilor militare sau echipamentelor serviciilor de navigație aeriană, aflate sub incidența servituților aeronautice |
Zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice | astfel cum este definită la alin. (2) al art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 89/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare |
Zona de protecție a infrastructurii feroviare publice | astfel cum este definită la alin. (4) al art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 89/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare |
Zona de siguranță maritimă și zona de siguranță a căilor navigabile interioare | astfel cum sunt definite la art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 528/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare |
Zona de siguranță și zona de protecție a canalelor navigabile | astfel cum sunt definite la art. 6 și 7 din Ordonanța Guvernului nr. 79/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2002, cu modificările și completările ulterioare |
Zona de protecție și zona de siguranță a drumurilor | astfel cum sunt definite în Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, aprobată prin Legea nr. 82/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare |
Anexa nr. 2
CONȚINUTUL-CADRU
al proiectului pentru autorizarea construirii
1. Proiectul pentru autorizarea construirii cuprinde:
a) plan de încadrare cu acuratețea corespunzătoare scării 1:25.000, 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz;
b) plan de situație prezentând situația actuală cu acuratețea corespunzătoare scării 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100;
c) plan de situație prezentând situația propusă cu acuratețea corespunzătoare scării 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100;
d) proiectul de arhitectură (pentru clădiri);
e) proiect de inginerie specific.
1.1. Planul de încadrare prezintă încadrarea în planurile urbanistice ale unității administrativ-teritoriale pentru a permite identificarea reglementărilor de urbanism aplicabile și posibilele servituți sau limitele și interdicțiile de urbanism aplicabile.
1.2. Planul de situație prezentând situația actuală se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, întocmit în sistemul de coordonate Stereo ’70 vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial. Planul indică limitele cadastrale ale imobilelor, curbele de nivel, construcțiile existente, cu indicarea cotelor la coamă și/sau cornișă, amenajările și plantațiile existente, echipamentele publice, respectiv stâlpi, capace tehnice ș.a. care deservesc terenul, accesurile și împrejmuirile și este însoțit de minimum două fotografii relevante.
Planul de situație trebuie să cuprindă integral spațiul public cu care este în contact parcela supusă intervenției, din care se realizează accesul și proprietățile vecine, cu situația existentă a construcțiilor învecinate.
1.3. Planul de situație prezentând situația propusă se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, în sistemul de coordonate Stereo ’70, având ca bază planul de situație prezentând situația actuală. Pe acesta se indică construcțiile noi propuse, construcțiile menținute și cele ce urmează a fi desființate, dacă este cazul, cotate pe cele trei dimensiuni, inclusiv specificarea regimului de înălțime existent și propus, a înălțimii maxime (la coamă și cornișă), cota ± 0,00 și cotele terenului natural/amenajat exprimate în cote absolute, amenajările exterioare, vegetația păstrată și propusă, accesurile, conturul împrejmuirii.
1.4. Proiectul de arhitectură sau, după caz, proiectul de arhitectură de interior, definește prin intermediul pieselor desenate și memoriilor tehnice descriptive caracteristicile propunerii - compoziția și organizarea spațiilor, volumetria propusă și aspectul clădirilor, tipurile de intervenții luate în considerare pentru spațiile și elementele constructive existente, materialele și culorile propuse. Prin documente grafice și fotografice se explicitează felul în care propunerea se inserează în context, impactul vizual al clădirilor propuse, felul în care sunt tratate accesurile și relația cu vecinătățile.
1.4.1. Proiectul de arhitectură cuprinde:
a) memoriul tehnic;
b) piese desenate.
1.4.2. Memoriul tehnic cuprinde:
a) descrierea stării inițiale a terenului;
b) descrierea lucrărilor ce urmează a fi realizate - compoziție și organizare proiect, cu indicarea elementelor care se păstrează, dacă este cazul;
c) soluțiile tehnice aplicabile, modul de respectare a reglementărilor urbanistice aplicabile, materiale de construcție și finisaje, elemente de peisaj și vegetație, mobilier urban, împrejmuiri, dacă este cazul;
d) modul de protejare și punere în valoare a elementelor semnificative din punct de vedere cultural;
e) felul în care proiectul va răspunde exigențelor de calitate aplicabile, urmând ca acestea să fie detaliate în cadrul proiectului tehnic de execuție;
f) asigurarea și amenajarea accesului dintr-un drum public sau prin intermediul unui drept de servituți de trecere;
g) asigurarea de locuri de parcare, dacă este cazul;
h) echiparea terenului cu utilități, iluminat;
i) asigurarea colectării selective a deșeurilor;
j) asigurarea relațiilor cu vecinătățile, inclusiv împrejmuiri;
k) protecția mediului.
1.4.3. Piesele desenate cuprind:
a) planurile indicative ale tuturor nivelurilor, cu indicarea funcțiunilor pentru fiecare spațiu, plan acoperiș/terase, fațade și secțiuni principale, indicând profilul terenului (în cazul modificării profilului existent se vor indica situația prezentă și cea propusă), elaborate la o scară adecvată;
b) documentații grafice și fotografice arătând încadrarea proiectului în raport cu vecinătățile și cu peisajul, precum și impactul vizual asupra acestora.
1.4.4. În cazul proiectului de intervenție asupra clădirilor existente, documentațiile grafice și fotografice vor fi completate de:
a) analiza diagnostic a clădirii existente care să reliefeze felul în care clădirea răspunde funcțiunii prevăzute și felul în care asigură respectarea exigențelor de calitate aplicabile;
b) evaluarea/expertizarea tehnică privind exigența de rezistență și stabilitate pentru construcția propusă - așa cum rezultă ea în urma propunerii de intervenție, cu stabilirea posibilității de a se realiza intervențiile propuse și cu recomandarea privind realizarea intervențiilor la nivel structural, pentru realizarea intervențiilor funcționale propuse și/sau pentru aducerea structurii la nivelul de performanță vizat (actual);
c) expertiza tehnică și măsurile de intervenție structurală propuse pot fi locale, în situația în care intervențiile sunt localizate și nu influențează structural comportarea și performanța de ansamblu a structurii de rezistență. Dacă intervenția aduce schimbări semnificative în ceea ce privește modificarea sistemului structural sau comportarea de ansamblu a structurii de rezistență, chiar în situația în care elementele structural afectate sunt localizate, dar au influență asupra comportării de ansamblu a structurii de rezistență, expertiza tehnică va fi una generală, iar pentru zonele cu o accelerație a terenului de cel puțin 0,15 g, aceasta trebuie să stabilească clasa de risc seismic în situația propusă. Dacă sunt necesare măsuri de intervenție structurale în sensul sporirii performanței de ansamblu a construcției, precum construcțiile aflate în clasele de risc seismic RsI și RsII, atunci expertiza tehnică va recomanda soluțiile de intervenție și va stabili clasa de risc seismic după consolidare, cu considerarea măsurilor de consolidare propuse, cu mențiunea că pentru clădirile publice sau cele aflate în clasa 4 de consecințe, clasa de risc seismic după consolidare va trebui să fie RsIV;
d) releveul detaliat al situației existente - planuri pentru toate nivelurile cotate, secțiuni și fațade.
În cazul intervențiilor numai la interior nu mai sunt necesare documentele privind inserarea în sit, volumetria, planul acoperișului/terasei, fațadele, documentațiile grafice sau fotografice privind încadrarea/inserția.
1.5. Planul privind construcțiile subterane, prezentând marcarea lucrărilor de branșamente și racorduri la infrastructura tehnico-edilitară existentă în zonă executate pe domeniul public, având ca bază planul de situație privind situația actuală
Pe el se marchează traseele, dimensiunile, cotele de nivel privind poziționarea căminelor - radier și capac, firidelor. Se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, în sistemul de coordonate Stereo ’70. În cazul lipsei unor rețele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalațiile proprii, în special cele pentru alimentare cu apă și canalizare.
1.6. Proiectul de inginerie specific cuprinde:
a) memoriile tehnice de specialitate și, dacă este cazul: breviare de calcul, expertiză geotehnică, expertiză tehnică privind influența asupra vecinătăților;
b) piese desenate.
1.6.1. Memoriile tehnice de specialitate cuprind descrierea și justificarea soluțiilor principiale estimate ale diferitelor componente (structură/rezistență, instalații, după caz), precizarea condițiilor speciale de realizare sau limitările, dacă acestea există, stabilirea constructibilității proiectului în funcție de caracteristicile amplasamentului, propunerea de arhitectură, posibilitățile tehnice și tehnologice disponibile în piață sau posibil de accesat și caracteristicile pământului în care se fundează.
1.6.2. Expertiza tehnică privind influența asupra vecinătăților stabilește posibilitatea de construire fără afectarea construcțiilor aflate în vecinătate. Pentru faza proiectului de autorizare expertiza tehnică poate fi una preliminară, recomandând soluții la nivel de principiu, ea trebuind să stabilească limitele privind deformațiile și tensiunile în terenul din vecinătate, astfel încât construcțiile din vecinătate să nu fie afectate expertiza tehnică poate fi completată, dacă este cazul, imediat înaintea începerii lucrărilor de construire, după ce soluția de proiectare a fost definitivată în cadrul proiectului tehnic sau în cazul în care în timpul lucrărilor de excavare se obțin informații care nu au putut fi surprinse inițial.
1.6.3. Documentație geotehnică verificată conform reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile.
1.6.4. Breviar de calcul care include schemele structurale principiale, cu indicarea gabaritelor principalelor elemente structurale, în cazul construcțiilor încadrate în CC3 și CC4.
1.6.5. Piesele desenate cuprind:
1.6.5.1. soluțiile de structură și de instalații prezentate principial, precum scheme, tabele, schițe, în cazul construcțiilor încadrate în CC2 și CC3;
1.6.5.2. piese desenate la nivel de principiu, planuri de cofraj schematice care indică și asumă gabaritele principalelor elemente structurale, incluzându-le și pe acelea definitive necesare sprijinirii excavației, plan nivel subteran curent, plan nivel suprateran distinct și secțiuni generale principiale, pentru construcțiile încadrate în CC4 și pentru construcțiile cu mai mult de un nivel subteran, respectiv în afara demisolului.
2. Ministrul responsabil cu amenajarea teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu consultarea ministerelor de linie responsabile cu politicile sectoriale, elaborează și aprobă prin ordin norme/reglementări-cadru specifice, adaptate la specificitatea proiectelor de autorizare a construcțiilor pentru categorii de lucrări inginerești.
Anexa nr. 3
CONȚINUTUL-CADRU SIMPLIFICAT
al proiectului pentru autorizarea construirii unei locuințe unifamiliale în mediul rural
(regim de înălțime de maxim P + M și o suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp)
1. Proiectul pentru autorizarea construirii cuprinde:
a) planul de încadrare în zonă;
b) planul de situație prezentând situația actuală;
c) planul de situație prezentând situația propusă;
d) plan de situație prezentând marcarea lucrărilor de branșamente și racorduri;
e) proiectul de arhitectură;
f) proiectul de împrejmuire.
2. Planul de situație prezentând situația actuală se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, întocmit în sistemul de coordonate Stereo ’70 vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial. Planul se realizează pe o suprafață care nu va fi mai mică decât zona definită de o distanță de minimum 25 m de la toate limitele cadastrale ale imobilului supus autorizării. Planul indică, pe suprafața menționată, limitele cadastrale ale imobilelor, curbele de nivel, construcțiile existente, cu indicarea cotelor la coamă și/sau cornișă, amenajările și plantațiile existente, echipamentele publice, precum stâlpi, capace tehnice, ș.a., care deservesc terenul, accesurile și împrejmuirile.
3. Planul de situație prezentând situația propusă se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, în sistemul de coordonate Stereo ’70, având ca bază planul de situație prezentând situația actuală. Pe acesta se indică construcțiile noi propuse, construcțiile menținute și cele ce urmează a fi desființate, dacă este cazul, cotate pe cele trei dimensiuni, inclusiv specificarea regimului de înălțime existent și propus, a înălțimii maxime la coamă și cornișă, cota ± 0,00 și cotele terenului natural/amenajat exprimate în cote absolute, amenajările exterioare, vegetația păstrată și propusă, accesurile, conturul împrejmuirii.
4. Planul de situație prezentând marcarea lucrărilor de branșamente și racorduri la infrastructura tehnico-edilitară existentă în zonă executate pe domeniul public, având ca bază planul de situație prezentând situația actuală
Pe el se marchează traseele, dimensiunile, cotele de nivel privind poziționarea căminelor - radier și capac, firidelor. Se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, în sistemul de coordonate Stereo ’70.
5. Proiectul de arhitectură definește prin intermediul pieselor desenate și memoriului-sinteză caracteristicile principale ale propunerii, respectiv compoziția și organizarea spațiilor, volumetria propusă și aspectul clădirilor, cu indicarea materialelor și culorilor propuse, modul de branșare și racordare la infrastructura tehnico-edilitară. În cazul intervențiilor la construcțiile existente se vor prezenta și tipurile de intervenții luate în considerare pentru spațiile și elementele constructive existente. Prin documente grafice și fotografice se explicitează felul în care propunerea se inserează în contextul rural, impactul vizual al clădirilor propuse, felul în care sunt tratate accesurile și relația cu vecinătățile.
6. Proiectul de arhitectură cuprinde:
a) memoriu-sinteză;
b) piese desenate.
7. Memoriul-sinteză cuprinde:
a) datele caracteristice:
1) funcțiunea dominantă pe fiecare construcție;
2) suprafața terenului conform extrasului de carte funciară;
3) suprafețele construite ale fiecărei construcții și totalul acestora;
4) suprafețele construite desfășurate ale fiecărei construcții și totalul acestora;
5) procentul de ocupare a terenului (existent/propus);
6) coeficientul de utilizare a terenului (existent/propus);
b) caracteristicile constructive:
1) soluțiile tehnice aplicabile, materiale de construcție și finisaje, elemente de peisaj și vegetație, mobilier urban, împrejmuiri;
2) condițiile geotehnice de fundare conform studiului geotehnic;
3) felul în care proiectul va răspunde exigențelor de calitate aplicabile, urmând ca acestea să fie detaliate în cadrul proiectului tehnic de execuție;
4) sistemul constructiv conform proiectului de rezistență;
c) utilități:
1) soluțiile de echipare a terenului cu utilități;
2) soluția de asigurare a echipamentelor destinate colectării selective a deșeurilor.
8. Piesele desenate cuprind:
a) planurile indicative ale tuturor nivelurilor, cu indicarea funcțiunilor pentru fiecare spațiu, planuri acoperiș și fațade, cu indicarea exactă a materialelor și cromaticii, și secțiuni principale indicând profilul terenului - în cazul modificării profilului existent se vor indica situația prezentă și cea propusă, elaborate la o scară adecvată 1:50;
b) documentații grafice și fotografice arătând încadrarea proiectului în raport cu vecinătățile și cu peisajul, precum și impactul vizual asupra acestora;
c) planurile împrejmuirii, cu indicarea materialelor și cromaticii, respectiv prevederea firidelor pentru echipamentele tehnice și altor spații destinate echipamentelor tehnice specifice.
9. În cazul proiectului de intervenție asupra clădirilor existente, piesele desenate vor fi completate de:
a) releveul detaliat al situației existente - planuri pentru toate nivelurile cotate, secțiuni și fațade;
b) evaluarea/expertizarea tehnică privind exigența de rezistență și stabilitate pentru construcția propusă - așa cum rezultă ea în urma propunerii de intervenție, cu stabilirea posibilității de a se realiza intervențiile propuse și cu recomandarea privind realizarea intervențiilor la nivel structural, pentru realizarea intervențiilor funcționale propuse și/sau pentru aducerea structurii la nivelul de performanță vizat (actual).
Anexa nr. 4
CONȚINUTUL-CADRU
al proiectului pentru autorizarea amenajării
1. Proiectul pentru autorizarea amenajării va cuprinde:
a) plan de încadrare;
b) plan de situație;
c) proiectul de amenajare.
2. Planul de încadrare prezintă încadrarea în planurile urbanistice ale unității administrativ-teritoriale pentru a permite identificarea reglementărilor de urbanism aplicabile și posibilele servituți sau limitele și interdicțiile de urbanism aplicabile.
3. Planul de situație indică construcțiile și amenajările existente, plantația existentă, echipamentele publice care deservesc terenul, accesuri și împrejmuiri, delimitarea ariei de intervenție, dacă este cazul, și este însoțit de minimum două fotografii relevante.
4. Proiectul de amenajare definește prin intermediul pieselor desenate și memoriilor tehnice descriptive caracteristicile propunerii, precum compoziția și organizarea spațiilor, volumetriile propuse, dacă este cazul, impactul asupra construcțiilor și peisajelor învecinate, tipurile de intervenții luate în considerare pentru spațiile și elementele constructive existente, materialele și culorile propuse, tratarea spațiilor publice și a căilor de acces, respectiv mineral și/sau vegetal, soluțiile propuse pentru staționarea autovehiculelor, dacă este cazul, felul în care sunt asigurate accesurile și colectarea și evacuarea deșeurilor.
Prin documente grafice și fotografice se explicitează felul în care propunerea se inserează în context, impactul vizual al amenajărilor propuse, felul în care sunt tratate accesurile și relația cu vecinătățile.
5. Proiectul de amenajare cuprinde:
a) memoriul tehnic;
b) piese desenate.
6. Memoriul tehnic cuprinde:
a) descrierea stării inițiale a terenului;
b) descrierea lucrărilor ce urmează a fi realizate, respectiv compoziție și organizare proiect, cu indicarea elementelor care se păstrează, dacă este cazul;
c) soluțiile tehnice aplicabile, materiale de construcție și finisaje, elemente de peisaj și vegetație, mobilier urban, dacă este cazul;
d) asigurarea și amenajarea accesului;
e) asigurarea de locuri de parcare, dacă este cazul;
f) echiparea imobilului cu utilități, iluminat;
g) asigurarea colectării separate a deșeurilor;
h) asigurarea relațiilor cu vecinătățile, inclusiv împrejmuiri.
7. Piesele desenate cuprind:
a) plan topografic, întocmit în Sistemul de proiecție stereografic 1970, cu reprezentarea situației existente a imobilului ce urmează să fie amenajat, inclusiv a vecinătăților, pe care sunt figurate construcțiile și plantațiile existente, echipamentele publice care deservesc imobilul, cotat, realizat la o scară adecvată;
b) plan topografic, întocmit în Sistemul de proiecție stereografic 1970, cu reprezentarea situației propuse, cotat, cu indicarea înălțimilor, prezentând amenajările propuse, vegetația păstrată sau nou-creată, realizat la o scară adecvată;
c) secțiuni indicând profilul terenului - în cazul modificării profilului existent se vor indica situația prezentă și cea propusă, elaborate la o scară adecvată;
d) documentații grafice și fotografice ilustrând soluția propusă și arătând inserția proiectului propus în raport cu vecinătățile și cu peisajul;
e) în cazul amenajărilor de spații verzi sau a interveniților de orice tip asupra arborilor, se vor prezenta planuri de plantare și de tăiere.
Anexa nr. 5
CONȚINUTUL-CADRU
al proiectului pentru autorizarea desființării construcțiilor
1. Piese scrise
1.1. Lista și semnăturile proiectanților
Se completează cu numele în clar și calitatea proiectanților, precum și cu partea din proiect pentru care răspund.
1.2. Memoriu
Date generale
Descrierea construcției care urmează să fie desființată:
a) scurt istoric: anul edificării, meșteri cunoscuți, alte date caracteristice;
b) descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
c) menționarea și descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva;
d) fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fațadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfășurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
e) fotografii color format digital sau tipărit - format 9 x 12 cm - ale camerelor principale, ale scării și ale holului de la intrare;
f) descrierea lucrărilor care fac obiectul documentației tehnice - D.T. pentru autorizarea lucrărilor de desființare.
1.3. Expertiza tehnică privind lucrările de desființare, după caz.
2. Piese desenate
2.1. Plan de încadrare în teritoriu
Planșă pe suport topografic vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial, întocmită cu o acuratețe corespunzătoare scărilor 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000.
2.2. Plan de situație a imobilelor
Plan topografic, întocmit în sistemul național de proiecție, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial, întocmit cu o acuratețe corespunzătoare scărilor 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, pe care se reprezintă:
a) numărul cadastral/de carte funciară al imobilului pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
b) amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține sau se vor desființa;
c) modul de amenajare a terenului după desființarea construcțiilor;
d) sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale;
e) plantațiile existente și care se mențin după desființare.
Pe planșă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desființează și cele propuse - plan de situație, construcții noi sau umpluturi de pământ, plantații, după caz.
2.3. Planul privind construcțiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziționarea căminelor - radier și capac, cu acuratețea corespunzătoare scării 1:500.
În cazul lipsei unor rețele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalațiile proprii, în special cele pentru alimentare cu apă și canalizare.
2.4. Releveul construcțiilor care urmează să fie desființate
Planșele se vor redacta cu acuratețea corespunzătoare scării 1:100 sau 1:50 - care să permită evidențierea spațiilor și a funcțiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafețelor și a materialelor existente:
a) planurile tuturor nivelurilor și planul acoperișului;
b) principalele secțiuni: transversală, longitudinală, alte secțiuni caracteristice;
c) toate fațadele.
În situația în care desființarea necesită operațiuni tehnice complexe, se va prezenta și proiectul de organizare a lucrărilor.
Fiecare planșă prezentată în cadrul secțiunii 2 „Piese desenate“ va avea în partea dreaptă jos un cartuș care va cuprinde: numele societății sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizației, după caz, titlul proiectului și al planșei, numărul proiectului și al planșei, data elaborării, numele, calitatea și semnătura elaboratorilor și ale șefului de proiect.
Anexa nr. 6
ÎNCADRAREA CONSTRUCȚIILOR ÎN CLASE DE CONSECINȚE
Clase de consecințe | ||||||
Clasa de consecințe | Pierderi de vieți omenești sau număr de răniți* | Consecințe economice, sociale și de mediu* | Pierderi culturale și de patrimoniu* | Clădiri | Lucrări inginerești | Clădiri și construcții monument și de patrimoniu |
CC4 Evenimente catastrofice care produc pierderi de utilități și ale serviciilor sociale, perturbări și întreruperi cu impact la nivel național și transfrontalier pentru perioade de ordinul anilor. Degradări semnificative ale calității mediului, depășind semnificativ nivelul național, care pot fi numai parțial îndepărtate într-o perioadă de ordinul anilor. Pierderi irecuperabile din punct de vedere istoric și patrimonial. Pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mare de 500. Construcțiile care se califică în această clasă sunt construcții de importanță excepțională, vitală. | Extreme | Uriașe | Inestimabile | Clădiri cu rol în managementul situațiilor de urgență, cum ar fi spitale de urgență, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, denumit în continuare SMURD, stații de ambulanță, stații de pompieri, clădiri care aparțin Ministerului Afacerilor Interne cu rol în păstrarea ordinii publice, sediul Guvernului, prefecturi, sedii principale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, denumit în continuare IGSU, clădiri cu rol esențial pentru apărarea și securitatea națională, centre de dirijare a zborurilor | Centrale și alte facilități nucleare | Ansambluri și clădiri de cult sau alte monumente de arhitectură aflate sau propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial |
Baraje și diguri importante cu zone semnificativ populate în aval sau în aria expusă | ||||||
Construcții care conțin materiale radioactive | ||||||
Clădiri care aparțin Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, denumită în continuare ANRSPS, destinate depozitării produselor constituite stocuri rezervă de stat și/sau de mobilizare | Rezervoare de apă, stații de tratare, epurare și pompare a apei pentru situații de urgență | |||||
Parcaje subterane și supraterane și garaje pentru vehicule ale serviciilor de urgență de diferite tipuri | Construcții cu funcțiuni esențiale pentru ordinea publică, gestionarea situațiilor de urgență, apărare și securitate națională | |||||
Silozuri, rezervoare, terminale produse petroliere și instalații care aparțin ANRSPS, destinate depozitării și vehiculării produselor constituite stocuri rezervă de stat și/sau de mobilizare | ||||||
Stații de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate aici | Turnuri de control pentru activitatea aeroportuară și navală | |||||
Stâlpi ai liniilor aeriene majore de transport și distribuție a energiei | ||||||
Clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și/sau alte substanțe periculoase | Rezervoare și depozite de importanță majoră pentru materiale toxice | |||||
Centre de comunicații și/sau de coordonare a situațiilor de urgență | Facilități offshore importante | |||||
Adăposturi pentru situații de urgență Clădiri care adăpostesc rezervoare de apă și/sau stații de pompare pentru situații de urgență | Ecluze | |||||
Alte clădiri civile având înălțimea totală supraterană mai mare de 45 m și totodată, peste 500 de persoane în aria totală | Alte construcții de aceeași natură | |||||
CC3 Dezastre care produc pierderi de utilități și ale serviciilor sociale, perturbări și întârzieri la nivel național pentru perioade de luni de zile. Degradări semnificative ale calității mediului la nivel național, depășind cu mult limitele zonei în care s-a produs evenimentul, și care pot fi numai în parte îndepărtate în luni de zile. Pierderile de ordin cultural, cu privire la identitatea națională pot fi foarte mari. Pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mic de 500. Construcțiile care se califică în această clasă sunt construcții de importanță deosebită. | Numeroase | Foarte mari | Foarte mari | Spitale și alte clădiri din sistemul de sănătate, altele decât cele din clasa I, cu o capacitate de peste 100 de persoane în aria totală expusă | Pentru infrastructură rutieră, poduri cu lungime peste 100 m și tunele cu lungime peste 500 m | Monumente de arhitectură |
Rețele magistrale de conducte | Situri istorice | |||||
Terminale de pasageri/ aerogări | Stadioane | Muzee de importanță națională | ||||
Piste de decolare-aterizare, căi de rulare, platforme de staționare aeronave, echipamente de dirijare a zborurilor | ||||||
Școli, licee, universități sau alte clădiri din sistemul de educație, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă | Rafinării | Arhive și biblioteci de importanță națională | ||||
Depozite de carburant | ||||||
Autostrăzi, drumuri expres, drumuri europene, drumuri naționale care deservesc obiective strategice (Transfăgărășan) | Alte construcții cu valoare de patrimoniu și care adăpostesc asemenea valori, de importanță națională | |||||
Infrastructură de metrou | ||||||
Aziluri de bătrâni, creșe, grădinițe sau alte spații similare de îngrijire a persoanelor | Infrastructură feroviară: a) terasamente căi ferate; b) consolidări; c) suprastructură căi ferate; d) lucrări de artă: poduri, podețe, tuneluri, pasaje rutiere; e) lucrări de electrificare; f) instalații specifice căilor ferate: comunicații electronice, semnalizări | |||||
Clădiri multietajate de locuit, de birouri și/sau cu funcțiuni comerciale, cu o capacitate cuprinsă între 300-500 de persoane în aria totală expusă | Centrale de producere a energiei în afara celor nucleare, eoliene sau fotovoltaice | |||||
Centrale chimice | ||||||
Rezervoare subterane și supraterane pentru gaze și lichide | ||||||
Săli de conferințe, spectacole sau expoziții, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă, săli de sport cu o capacitate de peste 200 de persoane | Construcții în care se depozitează explozivi, gaze toxice și alte substanțe periculoase | |||||
Castele de apă, turnuri de răcire pentru centrale termoelectrice | ||||||
Penitenciare | Stâlpi ai liniilor aeriene de importanță secundară destinate transportului și distribuției de energie | |||||
Clădiri parter, parter și etaj, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1.000 de persoane în aria totală expusă | Depozite de deșeuri ecologice | |||||
Parcaje supraterane multietajate, cu o capacitate de peste 500 de autovehicule în aria totală expusă, altele decât cele din CC4, construcții civile cu destinație feroviară | Facilități offshore obișnuite | |||||
Clădiri a căror întrerupere a funcțiunii poate avea un impact major asupra populației, precum: clădiri care deservesc direct centralele electrice, stații de tratare, epurare, pompare a apei, stații de producere și distribuție a energiei, centre de comunicații electronice, altele decât cele din CC4, construcții civile cu destinație feroviară | Canale navigabile, digurile de larg, cheiuri portuare maritime, cheiuri portuare fluviale, construcții și amenajări hidrotehnice portuare/de cale navigabilă interioară, platforme portuare și maritime fixe | |||||
Alte clădiri civile, rezidențiale sau de birouri, private sau publice, având înălțimea totală supraterană mai mare de 45 m, dar cu mai puțin de 500 de persoane în aria totală expusă | ||||||
CC2 Pierderi materiale și funcționale la nivelul societății care produc perturbări și întârzieri ale serviciilor sociale la nivel regional pentru perioade de săptămâni. Degradări semnificative ale calității mediului în împrejurimile producerii dezastrului, care pot fi îndepărtate în săptămâni. Pierderi culturale de importanță locală. Pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mic de 50. Construcțiile care se califică în această clasă sunt de importanță normală. | Moderate | Considerabile | Considerabile | Unități sanitare care nu se regăsesc în CC3 și CC4 | Pentru infrastructura rutieră: poduri cu lungimea sub 100 m și tunele cu lungimea sub 500 m | Clădiri de cult |
Terminale cargo, hangare mentenanță aeronave, uzina electrică și centralele termice aferente aeroporturilor, remize PSI, garaje, ateliere | Construcții industriale mari sau potențial periculoase prin natura activității și producției | Muzee de importanță locală | ||||
Școli, licee sau alte clădiri din sistemul de educație, cu o capacitate de sub 200 de persoane în aria totală expusă | Clădiri industriale care servesc depozitării de materiale poluante | Alte construcții cu valoare de patrimoniu și care adăpostesc asemenea valori, de importanță locală | ||||
Centre comerciale - parter cu o capacitate de sub 1.000 de persoane în aria totală expusă | Stații de alimentare cu carburant | |||||
Drumuri | ||||||
Clădiri socio-culturale și săli de sport cu mai puțin de 200 ocupanți în aria totală expusă | Infrastructură feroviară industrială (LFI) | |||||
Clădiri multietajate de locuințe sau comerciale ori clădiri publice care nu se regăsesc în CC3 și CC4, cu o capacitate sub 300 de persoane în aria totală expusă | Facilități offshore obișnuite | |||||
Turnuri de comunicații electronice | ||||||
CC1 Pot apărea avarii și pierderi materiale semnificative pentru proprietarii sau utilizatorii clădirilor, dar cu impact neglijabil la nivelul societății. Degradări ale calității mediului, care pot fi complet îndepărtate în câteva săptămâni. Pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mic de 5. Construcțiile care se califică în această clasă sunt construcții de importanță redusă. | Mici și foarte mici | Mici sau nesemnificative | Nesemnificative | Locuințe unifamiliale cu regim de înălțime parter, parter și etaj | Construcții industriale mai mici | |
Poduri mici, podețe | ||||||
Alte tipuri de clădiri cu un număr foarte mic de utilizatori, cum ar fi garajele individuale, mici spații comerciale din zona rurală | Construcții agricole unde oamenii nu au acces în mod normal sau unde accesul este limitat, cum ar fi depozite, silozuri, grajduri etc. | |||||
Centrale electrice eoliene și fotovoltaice | ||||||
Totemuri, alte construcții cu caracter publicitar | ||||||
Ramblee și amenajări peisagistice | ||||||
Facilități offshore mici și nepopulate | ||||||
Anexa nr. 7
STABILIREA MARJELOR DE BUGET
în cazul investițiilor din mediul privat (marjele de buget nu se cumulează,
ci se reduc progresiv pentru fiecare fază economică sau tehnică)
Stadiu | Marje de buget | Responsabil | Modalitate | ||
Amenajări peisagistice | Clădiri | Poduri, baraje, drumuri, căi ferate, tuneluri, viaducte | Îmbunătățiri funciare, amenajări hidrotehnice construcții miniere, construcții de stabilizare a malurilor și masivelor de pământ, construcții costiere | Intervenții asupra construcțiilor existente | Intervenții asupra monumentelor istorice conservare, restaurare, consolidare |
0. Inițiere | Beneficiar | Stabilirea bugetului-țintă Raportarea la indicatorii existenți, tema strategică obiective suplimentare și impactul asupra amplasamentului | |||
1. Tema de proiectare și plan de afaceri | +/–15% | +/–25% | +/–30% | +/–35% | +/–35% | +/–45% | Beneficiar/ Consultant Consultant | Estimare bugetară proiect investițional Raportarea la indicatorii existenți, tema strategică obiective suplimentare și impact amplasament Compararea cu bugetul previzionat la stadiul 0 și actualizare Studiul de fezabilitate - aprobarea indicatorilor tehnico-economici Buget estimat aprobat, inclusiv marje de buget |
2. Concept | +/–12% | +/–20% | +/–25% | +/–30% | +/–30% | +/–40% | Proiectant | Estimarea provizorie a costului previzionat Indicatori și experiența proiectantului Examinarea compatibilității cu bugetul estimat în stadiul anterior |
3. Proiect pentru autorizarea construirii | +/–8% | +/–10% | +/–15% | +/–20% | +/–25% | +/–30% | Proiectant | Estimarea definitivă a costului previzionat pe centre de cost - costuri de investiție/costuri de exploatare |
4. Proiect tehnic de execuție + detalii de execuție | +/–5% | +/–6% | +/–9% | +/–10% | +/–15% | +/–20% | Proiectant | Stabilire cost previzionat lucrări construire Antemăsurători și deviz general estimativ |
5. Execuție | +/–2% | +/–3% | +/–5% | +/–7% | +/–10% | +/–15% | Proiectant/ Antreprenor | Deviz cantitativ detaliat ofertare și contractare Urmărire costuri execuție |
Anexa nr. 8
STABILIREA MARJELOR DE BUGET
în cazul lucrărilor publice (marjele de buget nu se cumulează,
ci se reduc progresiv pentru fiecare fază economică sau tehnică)
Stadiu | Marje de buget | Responsabil | Modalitate | ||
Amenajări peisagistice | Clădiri | Poduri, baraje, drumuri, căi ferate, tuneluri, viaducte | Îmbunătățiri funciare, amenajări hidrotehnice construcții miniere, construcții de stabilizare a malurilor și masivelor de pământ, construcții costiere | Intervenții asupra construcțiilor existente | Intervenții asupra monumentelor istorice conservare, restaurare, consolidare |
0. Inițiere | Beneficiar | Stabilirea bugetului-țintă Raportarea la indicatorii existenți, tema strategică obiective suplimentare și impactul asupra amplasamentului | |||
1. Tema de proiectare și studiu de fezabilitate | +15% | +25% | +30% | +35% | +35% | +45% | Beneficiar/ Consultant Proiectant | Estimare bugetară proiect investițional Raportarea la indicatorii existenți, tema strategică obiective suplimentare și impact amplasament Compararea cu bugetul previzionat la stadiul 0 și actualizare Studiul de fezabilitate - aprobarea indicatorilor tehnico-economici Buget estimat aprobat, inclusiv marje de buget |
2. Concept | +12% | +20% | +25% | +30% | +30% | +40% | Proiectant | Estimarea provizorie a costului previzionat Indicatori și experiența proiectantului Examinarea compatibilității cu bugetul estimat în stadiul anterior Informarea beneficiarului. Nu se reaprobă indicatorii tehnico-economici |
3. Proiect pentru autorizarea construirii | +8% | +10% | +15% | +20% | +25% | +30% | Proiectant | Estimarea definitivă a costului previzionat pe centre de cost - costuri de investiție/costuri de exploatare Informarea beneficiarului. Nu se reaprobă indicatorii tehnico-economici |
4. Proiect tehnic de execuție + detalii de execuție | +5% | +6% | +9% | +10% | +15% | +20% | Proiectant | Stabilire cost previzionat lucrări construire Antemăsurători și deviz general estimativ Se reaprobă indicatorii tehnico-economici, doar în cazul în care se excede valoarea totală estimată cu marja de buget inclus. |
5. Execuție | +2% | +3% | +5% | +7% | +10% | +15% | Proiectant/ Antreprenor | Deviz cantitativ detaliat ofertare și contractare Urmărire costuri execuție |