Legea nr. 182/2002
Legea privind protecția informațiilor clasificate
28 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Rezumat de învățat
Legea nr. 182/2002 stabilește ce sunt informațiile clasificate, cum se împart în secrete de stat și secrete de serviciu, cine le poate clasifica, cine are acces la ele și cine răspunde de protecția lor. Se cere de obicei la concursurile pentru posturi din instituții care lucrează cu documente clasificate: referenți, secretari, arhivari, personal de registratură, funcționari din compartimentele speciale, personal din structuri de apărare, ordine publică și administrație.
Esențialul, în două minute
- Scopul legii este protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale care asigură acest tip de informații (art. 1).
- Clasele de secretizare sunt două: secrete de stat (privesc securitatea națională) și secrete de serviciu (divulgarea prejudiciază o persoană juridică) (art. 15 lit. c–e).
- Nivelurile de secretizare se atribuie numai secretelor de stat: strict secret de importanță deosebită, strict secret, secret (art. 15 lit. f, art. 18).
- Standardele naționale de protecție sunt obligatorii și le stabilește SRI, numai cu acordul Autorității Naționale de Securitate; la conflict, au prioritate normele NATO (art. 6).
- Accesul la secrete de stat se face numai cu autorizație scrisă a conducătorului persoanei juridice, după notificarea la ORNISS, valabilă până la 4 ani (art. 28 alin. 1 și 4).
- Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului (art. 31 alin. 1).
- Obligația de protecție se menține și după încetarea raporturilor de muncă, pe întreaga perioadă a menținerii clasificării; la angajare se dă angajament scris (art. 36).
- Răspunderea pentru protecție revine conducătorului instituției; încălcarea normelor atrage răspundere disciplinară, contravențională, civilă sau penală (art. 37 alin. 2, art. 39 alin. 1).
Capcane la grilă
- Nu confunda clasele de secretizare (2: secrete de stat și secrete de serviciu) cu nivelurile de secretizare (3, numai pentru secretele de stat) (art. 15 lit. c și f).
- Nu confunda daunele: „de o gravitate excepțională” (strict secret de importanță deosebită), „grave” (strict secret) și simple „daune” securității naționale (secret) (art. 15 lit. f).
- Nu confunda ORNISS (în subordinea Guvernului, ține evidențele – art. 21) cu SRI (coordonare generală și control – art. 25) și cu Autoritatea Națională de Securitate (informațiile clasificate NATO – art. 27).
- Nu confunda cine atribuie nivelul: „strict secret” – și funcționarii cu rang de secretar de stat; „secret” – și cei cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general (art. 19).
- Nu confunda protecția reprezentanțelor României în străinătate (Serviciul de Informații Externe) cu cea a atașaților militari (structura specializată a Ministerului Apărării Naționale) (art. 26).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Capitolul I – Dispoziții generale — Principii (art. 1–14)
- Scopul legii: protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale care asigură acest tip de informații. Protejarea se face prin instituirea sistemului național de protecție a informațiilor art. 1.
- Dreptul de acces la informațiile de interes public este garantat prin lege. Accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și cu respectarea procedurilor prevăzute de lege art. 2.
- Nicio prevedere a legii nu poate fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției și a tratatelor privind dreptul de a primi și răspândi informații art. 3.
- Obiectivele protecției art. 4: protejarea informațiilor clasificate împotriva spionajului, compromiterii sau accesului neautorizat, a alterării sau modificării conținutului, a sabotajelor ori distrugerilor neautorizate; realizarea securității sistemelor informatice și de transmitere a informațiilor clasificate.
- Măsurile de aplicare a legii sunt destinate art. 5: să prevină accesul neautorizat; să identifice împrejurările și persoanele care pot pune în pericol securitatea informațiilor clasificate; să garanteze că informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite, potrivit legii, să le cunoască; să asigure protecția fizică a informațiilor și a personalului necesar protecției lor.
- Standardele naționale de protecție sunt obligatorii și se stabilesc de Serviciul Român de Informații (SRI), numai cu acordul Autorității Naționale de Securitate art. 6 alin. 1. Ele trebuie să fie în concordanță cu interesul național și cu criteriile și recomandările NATO art. 6 alin. 2. În caz de conflict între normele interne și normele NATO, au prioritate normele NATO art. 6 alin. 3.
- Verificarea persoanelor: cei care vor avea acces la informații secrete de stat sunt verificați în prealabil cu privire la onestitatea și profesionalismul lor art. 7 alin. 1. Pentru candidații la funcții publice care implică lucrul cu asemenea informații, verificarea se face înainte de numire și se solicită obligatoriu de autoritatea de învestire art. 7 alin. 2.
- Acces garantat fără aceste verificări, după validarea alegerii sau numirii și depunerea jurământului: Președintele României, prim-ministrul, miniștrii, deputații, senatorii, judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Accesul se face pe baza unor proceduri interne avizate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), după ce au luat cunoștință de responsabilități și au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului art. 7 alin. 4. Pentru judecători, procurori și magistrații-asistenți, procedura se stabilește prin regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și avizat de ORNISS art. 7 alin. 5.
- Personalul desemnat pentru protecția informațiilor clasificate este inclus într-un sistem permanent de pregătire și perfecționare, la intervale regulate art. 8.
- Protecția informațiilor clasificate vizează art. 9: protecția juridică; protecția prin măsuri procedurale; protecția fizică; protecția personalului care are acces la informații clasificate ori este desemnat să le asigure securitatea; protecția surselor generatoare de informații.
- Instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate țin un registru de evidență a autorizațiilor acordate personalului, sub semnătură art. 10 alin. 1. Autorizația se reverifică ori de câte ori este necesar; reverificarea este obligatorie și prioritară când apar indicii că menținerea ei nu mai este compatibilă cu interesele de securitate art. 10 alin. 2–3.
- Accesul în clădirile și infrastructurile informatice unde se lucrează cu informații clasificate ori unde acestea sunt păstrate este permis numai în cazuri autorizate art. 11.
- Standardele de protecție pentru informațiile încredințate persoanelor sau organizațiilor din afara structurilor guvernamentale trebuie să fie necondiționat compatibile cu cele ale acestor structuri art. 12.
- Solicitarea certificatului de securitate este obligatorie pentru persoanele cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției informațiilor clasificate art. 13.
- Consiliul Suprem de Apărare a Țării asigură coordonarea la nivel național a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate art. 14.
1. Coordonarea la nivel național a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate este asigurată de:
Răspuns corect: b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării
„Consiliul Suprem de Apărare a Tarii asigura coordonarea la nivel național a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate.” — art. 14
2. Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate se stabilesc de către:
Răspuns corect: c) Serviciul Român de Informații, numai cu acordul Autorității Naționale de Securitate
„se stabilesc de către Serviciul Român de Informații numai cu acordul Autorității Naționale de Securitate” — art. 6 alin. (1)
3. În cazul unui conflict între normele interne privind protecția informațiilor clasificate și normele NATO, au prioritate:
Răspuns corect: a) normele NATO
„în aceasta materie vor avea prioritate normele NATO” — art. 6 alin. (3)
4. Ce vizează protecția informațiilor clasificate și căror scopuri le sunt destinate măsurile ce decurg din aplicarea legii?
Protecția informațiilor clasificate vizează: protecția juridică; protecția prin măsuri procedurale; protecția fizică; protecția personalului care are acces la informațiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea acestora; protecția surselor generatoare de informații. Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate: să prevină accesul neautorizat la informațiile clasificate; să identifice împrejurările și persoanele care, prin acțiunile lor, pot pune în pericol securitatea informațiilor clasificate; să garanteze că informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite, potrivit legii, să le cunoască; să asigure protecția fizică a informațiilor și a personalului necesar protecției informațiilor clasificate.
„să garanteze ca informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite, potrivit legii, să le cunoască” — art. 5 și art. 9
Capitolul I – Dispoziții generale — Definiții (art. 15)
- Informații – orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulație (lit. a).
- Informații clasificate – informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate (lit. b).
- Clasele de secretizare sunt două: secrete de stat și secrete de serviciu (lit. c).
- Informații secrete de stat – informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării (lit. d).
- Informații secrete de serviciu – informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat (lit. e).
- Nivelurile de secretizare se atribuie numai informațiilor din clasa secrete de stat (lit. f).
- Protecție juridică – ansamblul normelor constituționale și al celorlalte dispoziții legale care reglementează protejarea informațiilor clasificate (lit. g).
- Protecție prin măsuri procedurale – reglementările prin care emitenții și deținătorii stabilesc măsurile interne de lucru și de ordine interioară pentru protecția informațiilor (lit. h).
- Protecție fizică – activitățile de pază, securitate și apărare, prin măsuri și dispozitive de control fizic și prin mijloace tehnice (lit. i).
- Protecția personalului – verificările și măsurile destinate persoanelor cu atribuții de serviciu legate de informațiile clasificate, pentru a preveni și înlătura riscurile de securitate (lit. j).
- Certificate de securitate – documentele care atestă verificarea și acreditarea persoanei de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate (lit. k).
- Legea mai definește produsele geospațiale, înregistrarea aerofotogrammetrică și senzorii aeropurtați (lit. l–n).
| Nivel de secretizare art. 15 lit. f | Divulgarea neautorizată produce |
|---|---|
| Strict secret de importanță deosebită | daune de o gravitate excepțională securității naționale |
| Strict secret | daune grave securității naționale |
| Secret | daune securității naționale |
5. Potrivit Legii nr. 182/2002, clasele de secretizare sunt:
Răspuns corect: a) secrete de stat și secrete de serviciu
„clasele de secretizare sunt: secrete de stat și secrete de serviciu” — art. 15 lit. c)
6. Informațiile secrete de serviciu sunt informațiile a căror divulgare este de natură:
Răspuns corect: b) să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat
„informații secrete de serviciu - informațiile a căror divulgare este de natura să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat” — art. 15 lit. e)
7. Informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepțională securității naționale au nivelul de secretizare:
Răspuns corect: c) strict secret de importanță deosebită
„strict secret de importanta deosebita - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune de o gravitate excepțională securității naționale” — art. 15 lit. f)
8. Certificatele de securitate sunt:
Răspuns corect: a) documentele care atestă verificarea și acreditarea persoanei de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate
„certificate de securitate - documentele care atesta verificarea și acreditarea persoanei de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate” — art. 15 lit. k)
Capitolul II – Informații secrete de stat (art. 16–30)
- Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație a persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia lor art. 16.
- Ce intră în categoria secrete de stat art. 17, între altele: sistemul de apărare a țării, operațiile militare, caracteristicile armamentului; planurile și dispozitivele militare, efectivele și misiunile forțelor; cifrul de stat și elementele criptologice; sistemele de comunicații și rețelele de calculatoare speciale și militare; activitatea de informații, mijloacele, metodele și sursele ei; anumite produse geospațiale și înregistrări aerofotogrammetrice; rezervele naționale de metale și minereuri rare și rezervele materiale ale Administrației Naționale a Rezervelor de Stat; alimentarea cu energie și apă a obiectivelor clasificate; cercetările în domeniul tehnologiilor nucleare, în afara celor fundamentale; emiterea și imprimarea bancnotelor, baterea monedelor și elementele lor de siguranță; relațiile și activitățile externe ale statului care nu sunt destinate publicității.
- Informațiile secrete de stat se clasifică pe niveluri de secretizare, în funcție de importanța valorilor protejate: strict secret de importanță deosebită, strict secret, secret art. 18.
9. Durata de valabilitate a autorizației de acces la informații secrete de stat este de:
Răspuns corect: b) până la 4 ani
„Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani; în aceasta perioada verificările pot fi reluate oricând.” — art. 28 alin. (4)
10. Autorizația scrisă de acces la informații secrete de stat se eliberează de:
Răspuns corect: c) conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat
„Accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații” — art. 28 alin. (1)
11. Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat se organizează în subordinea:
Răspuns corect: a) Guvernului
„În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.” — art. 21 alin. (1)
12. Listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de autoritățile ori instituțiile publice, se aprobă și se actualizează prin:
Răspuns corect: b) hotărâre a Guvernului
„elaborate sau deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se aproba și se actualizează prin hotărâre a Guvernului” — art. 22 alin. (2)
Capitolul II – Informații secrete de stat — Cine atribuie nivelurile de secretizare (art. 19)
| Nivel | Cine îl poate atribui |
|---|---|
| Strict secret de importanță deosebită (lit. a) | Președintele României; președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților; membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării; primul-ministru; membrii Guvernului și secretarul general al Guvernului; guvernatorul Băncii Naționale a României; directorii serviciilor naționale de informații; directorul Serviciului de Protecție și Pază; directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale; secretarul general al Senatului și cel al Camerei Deputaților; președintele Institutului Național de Statistică; directorul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat; alte autorități împuternicite de Președintele României sau de primul-ministru |
| Strict secret (lit. b) | cei de la lit. a) și funcționarii cu rang de secretar de stat, potrivit competențelor materiale |
| Secret (lit. c) | cei de la lit. a) și b) și funcționarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competențelor materiale |
- Contestația: orice persoană fizică sau juridică română poate contesta, la autoritatea care a clasificat informația, clasificarea, durata ei și nivelul de secretizare atribuit. Contestația se soluționează în condițiile legii contenciosului administrativ art. 20.
- ORNISS (Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat) se organizează în subordinea Guvernului art. 21 alin. 1. Ține evidența listelor și a informațiilor secrete de stat, a termenelor de menținere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat și avizat pentru lucrul cu informații secrete de stat și a registrelor de autorizări de la art. 10 art. 21 alin. 2.
- Autoritățile publice întocmesc liste proprii cu categoriile de informații secrete de stat din domeniul lor art. 22 alin. 1. Listele pe niveluri de secretizare se aprobă și se actualizează prin hotărâre a Guvernului art. 22 alin. 2, care se comunică SRI, Serviciului de Informații Externe și, după caz, celorlalte structuri informative art. 22 alin. 3.
- Instituțiile deținătoare răspund de elaborarea și aplicarea măsurilor procedurale de protecție fizică și de protecție a personalului care are acces la aceste informații; măsurile trebuie să fie conforme standardelor naționale art. 23.
13. Funcționarii cu rang de secretar de stat pot atribui, potrivit competențelor lor materiale, cel mult nivelul de secretizare:
Răspuns corect: c) strict secret
„pentru informațiile strict secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a), precum și funcționarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora” — art. 19 lit. b)
Capitolul II – Informații secrete de stat — Marcare, clasificare, declasificare (art. 24)
- Documentele secrete de stat poartă pe fiecare pagină nivelul de secretizare, iar când sunt destinate unor persoane determinate și mențiunea „personal” (alin. 1).
- Regulile de identificare și marcare, evidența exemplarelor și a destinatarilor, termenele și regimul de păstrare, interdicțiile de reproducere și circulație, precum și măsurile minime de protecție pe fiecare nivel se stabilesc prin hotărâre a Guvernului (alin. 2–3).
- Informațiile clasificate pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului (alin. 4). Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior se face de persoanele sau autoritățile competente să aprobe clasificarea și nivelul de secretizare (alin. 10).
- Interdicții: nu se clasifică secret de stat informații în scopul ascunderii încălcărilor legii, a erorilor administrative, al limitării accesului la informațiile de interes public, al restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi sau al lezării altor interese legitime (alin. 5). Nu se clasifică nici informațiile privind o cercetare științifică fundamentală fără legătură justificată cu securitatea națională (alin. 6).
- Autoritățile care elaborează ori lucrează cu informații secrete întocmesc un ghid de clasificare corectă și uniformă, aprobat personal și în scris de funcționarul superior autorizat să clasifice (alin. 7–8).
- Cine copiază, extrage sau reproduce în rezumat un document secret aplică pe noul document mențiunile de pe original (alin. 9).
14. Documentele cuprinzând informații secrete de stat poartă nivelul de secretizare:
Răspuns corect: a) pe fiecare pagină
„Documentele cuprinzând informații secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare” — art. 24 alin. (1)
15. Ce informații este interzis să fie clasificate ca secrete de stat, respectiv ca secrete de serviciu?
Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime. Nu pot fi clasificate ca secrete de stat nici informațiile referitoare la o cercetare științifică fundamentală care nu are o legătură justificată cu securitatea națională. Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției.
„Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public” — art. 24 alin. (5) și (6), art. 33
Capitolul II – Informații secrete de stat — Coordonare și control (art. 25–27)
- Coordonarea generală și controlul măsurilor de protecție a informațiilor secrete de stat: unitatea specializată din SRI art. 25 alin. 1.
- Structuri și măsuri proprii pentru domeniile lor: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, SRI, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale art. 25 alin. 2.
- Pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și Administrația Națională a Rezervelor de Stat: structura specializată a Ministerului Apărării Naționale art. 25 alin. 3.
- Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul și Consiliul Suprem de Apărare a Țării stabilesc măsuri proprii; SRI le asigură asistență de specialitate art. 25 alin. 4.
- Pentru reprezentanțele României în străinătate: Serviciul de Informații Externe art. 26 alin. 1. Pentru atașații militari și reprezentanții militari pe lângă organismele internaționale: structura specializată a Ministerului Apărării Naționale art. 26 alin. 2.
- Autoritatea Națională de Securitate are atribuții de reglementare, autorizare și control pentru informațiile clasificate NATO art. 27.
16. Coordonarea generală a activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de către:
Răspuns corect: c) unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informații
„se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informații” — art. 25 alin. (1)
17. Pentru reprezentanțele României în străinătate, coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de:
Răspuns corect: a) Serviciul de Informații Externe
„protecția informațiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informații Externe în condițiile prezentei legi” — art. 26 alin. (1)
Capitolul II – Informații secrete de stat — Accesul la informațiile secrete de stat (art. 28–30)
- Accesul este permis numai pe baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține informațiile, după notificarea prealabilă la ORNISS art. 28 alin. 1.
- Autorizația se eliberează pe niveluri de secretizare, în urma verificărilor făcute cu acordul scris al persoanei în cauză art. 28 alin. 2.
- Accesul la informațiile clasificate NATO: pe baza autorizațiilor și certificatelor de securitate eliberate de Autoritatea Națională de Securitate, după verificările de securitate art. 28 alin. 3.
- Autorizația este valabilă până la 4 ani; în această perioadă verificările pot fi reluate oricând art. 28 alin. 4.
- Neacordarea autorizației sau retragerea ei motivată atrage de drept interdicția de acces la informații secrete de stat art. 28 alin. 5.
- Conducătorii agenților economici și ai altor persoane juridice de drept privat, precum și persoanele fizice cărora li s-au încredințat informații secrete de stat în cadrul raporturilor de colaborare trebuie să respecte prevederile legale de protecție art. 29.
- Cetățenii străini, cetățenii români cu dublă cetățenie și apatrizii au acces numai în situațiile și condițiile stabilite prin tratatele internaționale la care România este parte sau prin hotărâre a Guvernului art. 30.
18. În ce condiții este permis accesul la informațiile secrete de stat?
Accesul este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. Autorizația se eliberează pe niveluri de secretizare, în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză. Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani, perioadă în care verificările pot fi reluate oricând. Neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicția de acces la informații secrete de stat. Persoanele care vor avea acces sunt verificate în prealabil cu privire la onestitatea și profesionalismul lor.
„Autorizația se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauza asupra acesteia.” — art. 28 alin. (1), (2), (4), (5); art. 7 alin. (1)
Capitolul III – Informații secrete de serviciu (art. 31–33)
- Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului art. 31 alin. 1.
- Poartă pe fiecare pagină și mențiunea „personal”, când sunt destinate strict unor persoane anume determinate art. 31 alin. 2.
- Regulile de acces de la art. 28 (autorizația) se aplică în mod corespunzător și secretelor de serviciu art. 31 alin. 3.
- Neglijența în păstrarea informațiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea persoanelor vinovate art. 31 alin. 4.
- Obligațiile conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și ai altor persoane juridice: să stabilească informațiile care constituie secrete de serviciu și regulile de protecție a lor, să coordoneze activitatea și să controleze măsurile de păstrare a secretului de serviciu art. 32.
- Interdicție: nu se clasifică secret de serviciu informațiile destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției art. 33.
19. Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de:
Răspuns corect: b) conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului
„Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului.” — art. 31 alin. (1)
20. Ce obligații au conducătorii autorităților și instituțiilor publice în legătură cu informațiile secrete de serviciu și cu protecția informațiilor clasificate?
Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligați să stabilească informațiile care constituie secrete de serviciu și regulile de protecție a acestora, să coordoneze activitatea și să controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competențelor, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului. Răspunderea privind protecția informațiilor clasificate revine conducătorului autorității sau instituției publice ori al altei persoane juridice deținătoare. Compartimentele speciale pentru evidența, păstrarea și multiplicarea informațiilor clasificate se subordonează conducătorului.
„sunt obligați să stabilească informațiile care constituie secrete de serviciu și regulile de protecție a acestora, să coordoneze activitatea și să controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu” — art. 32, art. 37 alin. (2), art. 41 alin. (2)
Capitolul IV – Atribuțiile Serviciului Român de Informații (art. 34–35)
- elaborează, în colaborare cu autoritățile publice, standardele naționale pentru informațiile clasificate art. 34 lit. a;
- supraveghează acțiunile autorităților publice pentru aplicarea legii (lit. b);
- acordă aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informații clasificate (lit. c);
- verifică modul în care autoritățile și instituțiile publice respectă normele de protecție (lit. d) și face la fața locului verificări și revizuiri de programe (lit. e);
- conlucrează cu ORNISS și cu Autoritatea Națională de Securitate (lit. f);
- sprijină, la cerere, stabilirea obiectivelor și locurilor de importanță deosebită și supune Guvernului spre aprobare evidența centralizată a acestora (lit. g);
- organizează și răspunde de colectarea, transportul și distribuirea în țară a corespondenței secrete de stat și a corespondenței oficiale secrete de serviciu (lit. h);
- analizează reclamațiile și sugestiile privind aplicarea programelor de protecție (lit. i);
- constată nerespectarea normelor și aplică sancțiunile contravenționale, iar când faptele sunt infracțiuni sesizează organele de urmărire penală (lit. j).
- SRI informează Parlamentul și Consiliul Suprem de Apărare a Țării anual și ori de câte ori se impune sau la cererea acestora art. 35.
Capitolul V – Obligații, răspunderi și sancțiuni (art. 36–40)
- Persoanele fizice cărora li s-au încredințat informații clasificate sunt obligate să le asigure protecția și să respecte programele de prevenire a scurgerii de informații clasificate art. 36 alin. 1.
- Obligațiile se mențin și după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau profesionale, pe întreaga perioadă a menținerii clasificării informației art. 36 alin. 2.
- Persoana care urmează să lucreze într-un loc de muncă ce presupune acces la informații clasificate prezintă conducătorului unității un angajament scris de păstrare a secretului art. 36 alin. 3.
- Autoritățile publice și celelalte persoane juridice deținătoare asigură fondurile necesare pentru protecția acestor informații art. 37 alin. 1.
- Răspunderea privind protecția informațiilor clasificate revine conducătorului autorității sau instituției publice ori al altei persoane juridice deținătoare art. 37 alin. 2.
- Este interzisă transmiterea informațiilor secrete de stat prin cablu sau eter fără mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autoritățile competente art. 38 alin. 2.
- Încălcarea normelor de protecție atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz art. 39 alin. 1.
- Persoanele din serviciile de informații și siguranță sau ale armatei, aflate în serviciul relațiilor externe, și cele special însărcinate cu protecția informațiilor secrete de stat, vinovate de deconspirări voluntare ori de neglijență care a favorizat divulgarea ori scurgerea informațiilor secrete, își pierd irevocabil calitatea art. 39 alin. 2.
- Contravențiile se stabilesc prin hotărâre a Guvernului art. 40 alin. 1. Sancțiunile contravenționale pot fi aplicate și persoanelor juridice art. 40 alin. 2.
21. Obligația persoanelor fizice de a asigura protecția informațiilor clasificate care le-au fost încredințate, după încetarea raporturilor de muncă:
Răspuns corect: b) se menține pe întreaga perioadă a menținerii clasificării informației
„se mențin și după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau profesionale, pe întreaga perioada a menținerii clasificării informației” — art. 36 alin. (2)
22. Persoana care urmează să fie încadrată într-un loc de muncă ce presupune accesul la informații clasificate prezintă conducătorului unității:
Răspuns corect: c) un angajament scris de păstrare a secretului
„va prezenta conducătorului unității un angajament scris de păstrare a secretului” — art. 36 alin. (3)
23. Răspunderea privind protecția informațiilor clasificate revine:
Răspuns corect: a) conducătorului autorității sau instituției publice ori altei persoane juridice deținătoare de informații
„Răspunderea privind protecția informațiilor clasificate revine conducătorului autorității sau instituției publice ori altei persoane juridice deținătoare de informații, după caz.” — art. 37 alin. (2)
24. Încălcarea normelor privind protecția informațiilor clasificate atrage, după caz, răspunderea:
Răspuns corect: b) disciplinară, contravențională, civilă sau penală
„Încălcarea normelor privind protecția informațiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz.” — art. 39 alin. (1)
Capitolul VI – Dispoziții finale (art. 41–44)
- În autoritățile, instituțiile publice și agenții economici care dețin informații clasificate se organizează compartimente speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora, în condiții de siguranță art. 41 alin. 1. Ele se subordonează conducătorului autorității, instituției sau agentului economic art. 41 alin. 2.
- Guvernul stabilește prin hotărâre, între altele, regulile generale de evidență, păstrare, transport și distrugere a informațiilor secrete de stat, normele de acces și procedura verificărilor de securitate, regulile privind accesul străinilor art. 42.
- Legea a abrogat Legea nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat; expresia „secrete de stat” din actele normative se înlocuiește cu „informații secrete de stat” art. 44.
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Clase de secretizare | 2: secrete de stat și secrete de serviciu | art. 15 lit. c) |
| Niveluri de secretizare (numai pentru secrete de stat) | 3: strict secret de importanță deosebită, strict secret, secret | art. 15 lit. f), art. 18 alin. (2) |
| Valabilitatea autorizației de acces | până la 4 ani; verificările pot fi reluate oricând | art. 28 alin. (4) |
| Informarea Parlamentului și a CSAT de către SRI | anual și ori de câte ori se impune sau la cerere | art. 35 |
| Durata obligației de păstrare a secretului după plecarea din funcție | pe întreaga perioadă a menținerii clasificării | art. 36 alin. (2) |
| Termenul în care Guvernul stabilea normele de aplicare | 60 de zile de la publicarea legii | art. 42 |
| Intrarea în vigoare a legii | la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial | art. 43 |
| Înregistrări aerofotogrammetrice secrete de stat | rezoluție spațială mai mică de 15 cm; mai mult de 9 puncte/m² | art. 17 lit. h^1) |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 13 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 28 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).