Legea nr. 481/2004
Legea protecției civile
40 întrebări cu răspuns Textul integral, la zi
Rezumat de învățat
Legea nr. 481/2004 (republicată) stabilește ce este protecția civilă, cum este organizată, ce drepturi și obligații au cetățenii, salariații, conducătorii de instituții și autoritățile, cum se face alarmarea, adăpostirea și evacuarea populației și ce amenzi se dau pentru încălcarea ei. Se cere de obicei la concursurile pentru posturi de administrator, îngrijitor, paznic, șofer și muncitor din școli, spitale și primării.
Esențialul, în două minute
- Protecția civilă este o componentă a sistemului securității naționale; activitatea este de interes național și are caracter permanent (art. 1).
- Coordonarea revine Ministerului Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență; controlul îl fac IGSU la nivel central și inspectoratele județene la nivel local (art. 7).
- Înștiințarea și prealarmarea se adresează autorităților; avertizarea și alarmarea se adresează populației (art. 9).
- Cetățenii anunță la 112 situațiile de urgență și muniția găsită, permit accesul forțelor de intervenție și acceptă evacuarea (art. 20).
- Salariații respectă normele de protecție civilă și participă la instruiri și exerciții; participarea la instruire constituie sarcină de serviciu (art. 31, art. 37 alin. 2).
- Primarul răspunde de alarmarea, protecția și pregătirea populației și coordonează nemijlocit evacuarea (art. 27).
- În timp de pace adăposturile publice pot avea alte destinații, dar se eliberează în situații de urgență în maximum 24 de ore (art. 45 alin. 6).
- Amenzile merg de la 50–100 lei la 2.000–5.000 lei; în cel mult 48 de ore se poate achita jumătate din minim (art. 76).
Capcane la grilă
- Nu confunda înștiințarea și prealarmarea (către autorități) cu avertizarea și alarmarea (către populație) (art. 9).
- Nu confunda evacuarea la dezastre (o hotărăște primarul sau prefectul, la propunerea comitetului pentru situații de urgență) cu evacuarea la conflict armat (o aprobă Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea ministrului apărării naționale) (art. 56).
- Nu confunda starea de urgență (Guvernul o propune Președintelui României, art. 22) cu starea de alertă (o dispune prefectul, art. 26).
- Nu confunda cererea de despăgubiri, adresată primarului, cu actul pe baza căruia se acordă: hotărârea consiliului local (art. 18 alin. 2).
- Nu confunda termenele: legea intră în vigoare la 60 de zile de la publicare (art. 81); hotărârile Guvernului de aplicare au 90 de zile, iar ordinele miniștrilor 180 de zile (art. 79).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Ce este protecția civilă și pe ce principii se bazează (art. 1–2)
- Protecția civilă este o componentă a sistemului securității naționale art. 1 alin. 1.
- Ce cuprinde: un ansamblu integrat de activități specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar și de informare publică art. 1 alin. 1.
- Scopul: art. 1 alin. 1
- prevenirea și reducerea riscurilor de producere a dezastrelor;
- protejarea populației, bunurilor și mediului împotriva efectelor negative ale situațiilor de urgență și ale conflictelor armate;
- înlăturarea operativă a urmărilor acestora;
- asigurarea condițiilor necesare supraviețuirii persoanelor afectate.
- Caracterul activității: este de interes național și are caracter permanent art. 1 alin. 2.
- Pe ce se bazează: pe îndeplinirea obligațiilor care revin autorităților administrației publice centrale și locale, celorlalte persoane juridice de drept public și privat române și persoanelor fizice art. 1 alin. 2.
- Principiile (la nivel local și național): autonomia, subsidiaritatea, legalitatea, responsabilitatea, corelarea obiectivelor și resurselor, cooperarea și solidaritatea art. 2.
1. Potrivit Legii nr. 481/2004, protecția civilă este o componentă a:
Răspuns corect: a) sistemului securității naționale
„Protecția civilă este o componentă a sistemului securității naționale” — art. 1 alin. (1)
2. Activitatea de protecție civilă este de interes național și are caracter:
Răspuns corect: b) permanent
„Activitatea de protecție civilă este de interes național, are caracter permanent” — art. 1 alin. (2)
3. Care dintre următoarele sunt principii ale activităților de protecție civilă?
Răspuns corect: c) autonomia, subsidiaritatea, legalitatea, responsabilitatea
„pe principiile autonomiei, subsidiarității, legalității, responsabilității, corelării obiectivelor și resurselor, cooperării și solidarității” — art. 2
4. Definiți protecția civilă și precizați scopul ei, potrivit Legii nr. 481/2004.
Protecția civilă este o componentă a sistemului securității naționale și reprezintă un ansamblu integrat de activități specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar și de informare publică. Scopul ei este prevenirea și reducerea riscurilor de producere a dezastrelor, protejarea populației, bunurilor și mediului împotriva efectelor negative ale situațiilor de urgență și ale conflictelor armate, înlăturarea operativă a urmărilor acestora și asigurarea condițiilor necesare supraviețuirii persoanelor afectate. Activitatea de protecție civilă este de interes național și are caracter permanent.
„în scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populației, bunurilor și mediului împotriva efectelor negative ale situațiilor de urgență” — art. 1
Atribuțiile protecției civile (art. 3)
- Riscuri: identificarea și gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale și tehnologice de pe teritoriul României art. 3 alin. 1 lit. a.
- Date: culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea și analizarea datelor și informațiilor referitoare la protecția civilă (lit. b).
- Informarea și pregătirea preventivă a populației despre pericole, măsurile de autoprotecție, mijloacele de protecție, obligațiile ei și modul de acțiune în situația de urgență (lit. c).
- Operativitate: organizarea și asigurarea stării de operativitate și a capacității de intervenție optime a serviciilor pentru situații de urgență (lit. d).
- Înștiințarea autorităților publice și alarmarea populației (lit. e).
- Protecția populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și arhivistice și a mediului împotriva efectelor dezastrelor și ale conflictelor armate (lit. f).
- Supraviețuire: asigurarea condițiilor de supraviețuire a populației (lit. g).
- Intervenția operativă pentru reducerea pierderilor de vieți omenești, limitarea și înlăturarea efectelor calamităților naturale (lit. h).
- Asanarea și neutralizarea teritoriului de muniția rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare (lit. i).
- Misiuni internaționale specifice – participare (lit. j).
- Rezerve: constituirea rezervelor de resurse financiare și tehnico-materiale specifice (lit. k).
5. Enumerați cel puțin șase atribuții ale protecției civile.
Atribuțiile protecției civile sunt: identificarea și gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale și tehnologice; culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea și analizarea datelor și informațiilor referitoare la protecția civilă; informarea și pregătirea preventivă a populației; organizarea și asigurarea stării de operativitate și a capacității de intervenție a serviciilor pentru situații de urgență; înștiințarea autorităților publice și alarmarea populației; protecția populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și arhivistice și a mediului; asigurarea condițiilor de supraviețuire a populației; organizarea și executarea intervenției operative; asanarea și neutralizarea teritoriului de muniția rămasă neexplodată; participarea la misiuni internaționale specifice; constituirea rezervelor de resurse financiare și tehnico-materiale specifice.
„înștiințarea autorităților publice și alarmarea populației în situații de protecție civilă” — art. 3 alin. (1)
Clasificare, răspundere, coordonare și control (art. 4–8)
- Clasificarea: unitățile administrativ-teritoriale, localitățile componente, instituțiile publice, operatorii economici și obiectivele se clasifică în funcție de tipurile de riscuri specifice art. 4 alin. 1.
- Criteriile de clasificare se elaborează de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și se aprobă prin hotărâre a Guvernului art. 4 alin. 2.
- Cine răspunde de aplicarea măsurilor: autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și operatorii economici, indiferent de forma de proprietate art. 5 alin. 1.
- Cui i se aplică legea: persoanelor fizice și juridice române și celor străine care au filiale sau sucursale în țară ori desfășoară activități pe teritoriul României art. 5 alin. 2.
- Măsurile de pregătire au caracter permanent și se intensifică la instituirea stărilor excepționale, la declararea mobilizării sau pe timp de război art. 6 alin. 2.
- Aplicare graduală: măsurile se aplică gradual, în funcție de amploarea și intensitatea situației de urgență art. 6 alin. 3.
- Coordonarea: Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență art. 7 alin. 1.
- Controlul și asistența tehnică de specialitate: la nivel central IGSU, la nivel local inspectoratele județene și Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov art. 7 alin. 2.
6. Coordonarea în domeniul protecției civile se asigură de către:
Răspuns corect: a) Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență
„Coordonarea în domeniul protecției civile se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență.” — art. 7 alin. (1)
Definiții (art. 9)
- Dezastru – evenimentul datorat declanșării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului, care atinge ori depășește nivelurile specifice de gravitate art. 9 alin. 1 lit. a.
- Situație de protecție civilă – situația generată de iminența producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare și/sau a altor situații neconvenționale care pun în pericol sau afectează viața, mediul, bunurile și valorile culturale și de patrimoniu (lit. b).
- Înștiințare – transmiterea informațiilor autorizate despre iminența producerii sau producerea dezastrelor și/sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice, pentru evitarea surprinderii și realizarea măsurilor de protecție (lit. c).
- Avertizare – aducerea la cunoștința populației a informațiilor necesare despre iminența producerii sau producerea unor dezastre (lit. d).
- Prealarmare – transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorități despre probabilitatea producerii unui atac aerian (lit. e).
- Alarmare – transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populației despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian (lit. f).
- Adăpostire – măsură specifică de protecție a populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și de patrimoniu, pe timpul ostilităților militare și al situațiilor de urgență (lit. g).
- Adăposturile de protecție civilă – spații special amenajate, proiectate, executate, dotate, echipate și autorizate potrivit normelor elaborate de IGSU și aprobate de ministrul afacerilor interne (lit. g).
- Asanare – lucrările și operațiunile executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniției neexplodate și dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri (lit. h).
7. Aducerea la cunoștința populației a informațiilor necesare despre iminența producerii sau producerea unor dezastre se numește:
Răspuns corect: b) avertizare
„avertizare - aducerea la cunoștința populației a informațiilor necesare despre iminența producerii sau producerea unor dezastre” — art. 9 alin. (1) lit. d)
8. Prealarmarea înseamnă transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare:
Răspuns corect: c) către autorități, despre probabilitatea producerii unui atac aerian
„prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorități despre probabilitatea producerii unui atac aerian” — art. 9 alin. (1) lit. e)
9. Transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populației despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian reprezintă:
Răspuns corect: a) alarmarea
„alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populației despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian” — art. 9 alin. (1) lit. f)
10. Ansamblul de lucrări și operațiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniției neexplodate se numește:
Răspuns corect: b) asanare
„asanare - ansamblul de lucrări și operațiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniției neexplodate” — art. 9 alin. (1) lit. h)
Organizarea protecției civile (art. 10–12)
- În ce constă organizarea la unități administrativ-teritoriale, instituții publice, operatori economici și organizații neguvernamentale art. 10:
- constituirea organismelor și structurilor pentru managementul situațiilor de urgență;
- constituirea serviciilor pentru situații de urgență;
- încadrarea inspectorilor și/sau a personalului de specialitate;
- întocmirea planurilor de analiză și de acoperire a tipurilor de riscuri;
- planificarea și organizarea pregătirii populației și a salariaților;
- organizarea evacuării în caz de urgență civilă;
- organizarea cooperării și a colaborării;
- planificarea resurselor.
- Managementul protecției civile se asigură de componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență art. 11.
- La nivel național: activitatea este coordonată de prim-ministru, care o conduce prin ministrul afacerilor interne, în calitate de președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență art. 12 alin. 1.
- La instituțiile publice centrale și locale: activitatea este condusă de președinții comitetelor pentru situații de urgență art. 12 alin. 2.
- La operatorii economici: activitatea este condusă de conducătorii acestora art. 12 alin. 2.
11. Activitatea de protecție civilă din România este coordonată de:
Răspuns corect: c) prim-ministru
„Activitatea de protecție civilă din România este coordonată de prim-ministru” — art. 12 alin. (1)
12. La nivelul operatorilor economici, activitatea de protecție civilă este condusă de:
Răspuns corect: a) conducătorii acestora
„iar la nivelul operatorilor economici, de către conducătorii acestora” — art. 12 alin. (2)
Personalul de specialitate (art. 13)
- Unde se încadrează personal de specialitate: la municipii, orașe, comune, instituții publice și operatori economici cuprinși în clasificarea de protecție civilă art. 13 alin. 2.
- Ce face: asigură permanent coordonarea planificării și a realizării măsurilor de protecție civilă, participă la pregătirea serviciilor de urgență, a salariaților și/sau a populației și coordonează secretariatele tehnice ale comitetelor pentru situații de urgență, respectiv celulele de urgență art. 13 alin. 4.
- Inspector de protecție civilă: persoanele încadrate potrivit art. 13 alin. 3, cu excepția celor de la societăți comerciale și regii autonome, sunt funcționari publici și sunt învestite cu exercițiul autorității publice art. 13 alin. 5.
- Cum se atribuie calitatea de inspector: prin ordin sau prin dispoziție scrisă a angajatorului art. 13 alin. 5.
- Condiție de încadrare: numai după obținerea unui certificat de competențe profesionale, în condițiile metodologiei emise de IGSU art. 13 alin. 6.
13. Calitatea de inspector de protecție civilă se atribuie prin:
Răspuns corect: b) ordin sau dispoziție scrisă a angajatorului
„Calitatea de inspector de protecție civilă se atribuie prin ordin sau prin dispoziție scrisă a angajatorului.” — art. 13 alin. (5)
Drepturile cetățenilor (art. 17–19)
- Voluntariat: cetățenii au dreptul să încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgență voluntare, cu reprezentanții autorităților administrației publice locale art. 17.
- Statutul personalului voluntar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne art. 17.
- Ajutoare de urgență și despăgubiri: au dreptul la ele cetățenii care au suferit pagube din cauza unui dezastru, a unui conflict armat ori a intervenției serviciilor de urgență art. 18 alin. 1.
- Cum se acordă despăgubirile: la solicitarea scrisă a celui prejudiciat, adresată primarului, pe baza actului de constatare întocmit de organele competente și a hotărârii consiliului local art. 18 alin. 2.
- Din ce bani: din fondurile prevăzute în bugetul local cu această destinație sau din cele aprobate prin hotărâre a Guvernului art. 18 alin. 2.
- Voluntarii și cetățenii care participă la intervenții beneficiază de compensații bănești, drepturi sociale și alte facilități stabilite în Statutul personalului voluntar art. 19.
14. Cetățenii pot încheia contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgență voluntare cu:
Răspuns corect: c) reprezentanții autorităților administrației publice locale
„Cetățenii au dreptul să încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgență voluntare cu reprezentanții autorităților administrației publice locale.” — art. 17
15. Despăgubirile pentru pagubele suferite în urma unui dezastru se acordă în urma solicitării scrise a celui prejudiciat, adresată:
Răspuns corect: a) primarului
„Despăgubirile se acordă în urma solicitării scrise a celui prejudiciat, adresată primarului” — art. 18 alin. (2)
Obligațiile cetățenilor (art. 20)
- Să respecte și să aplice normele și regulile de protecție civilă stabilite de autorități și de conducătorii instituțiilor publice, ai operatorilor economici ori ai organizațiilor neguvernamentale art. 20 alin. 1 lit. a.
- Să ducă la îndeplinire măsurile de protecție civilă dispuse de autoritățile competente sau de personalul învestit cu exercițiul autorității publice (lit. b).
- Să informeze autoritățile sau serviciile de urgență, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, la numărul 112, despre iminența producerii sau producerea oricărei situații de urgență (lit. c).
- Muniție neexplodată: să informeze serviciile de urgență profesioniste sau poliția, inclusiv la 112, despre descoperirea de muniție sau elemente de muniție (lit. d).
- Să participe la pregătirea de protecție civilă la locul unde își desfășoară activitatea (lit. e).
- Adăposturi: să participe la întreținerea adăposturilor din clădirile proprietate personală și, la nevoie, la amenajarea spațiilor de adăpostire din teren (lit. f).
- Să își asigure mijloacele individuale de protecție, trusa sanitară, rezerva de alimente și apă și alte materiale de primă necesitate pentru familie (lit. g).
- Să permită accesul forțelor și mijloacelor de intervenție în incinte sau pe terenuri proprietate privată (lit. h).
- Mijloace de alarmare: să permită instalarea lor pe clădirile proprietate privată sau ale asociațiilor de locatari ori proprietari, fără plată, și accesul persoanelor autorizate pentru întreținere (lit. i).
- Evacuarea: să accepte și să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre (lit. j).
- Avize și autorizații: să le solicite în cazurile prevăzute de lege (lit. k).
- Cetățenii străini care desfășoară activități, au reședința sau se află în tranzit în România au aceleași obligații, corespunzător situației lor art. 20 alin. 2.
- Scutire: cetățenii declarați inapți de muncă din motive medicale sunt scutiți, pe timpul intervenției, de servicii și lucrări care presupun efort fizic art. 20 alin. 3.
16. Cetățeanul care descoperă muniție sau elemente de muniție rămase neexplodate este obligat să informeze:
Răspuns corect: b) serviciile de urgență profesioniste sau poliția, inclusiv prin apelarea numărului 112
„să informeze serviciile de urgență profesioniste sau poliția, după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniție” — art. 20 alin. (1) lit. d)
17. Instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau ale asociațiilor de proprietari trebuie permisă de cetățeni:
Răspuns corect: c) fără plată
„să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparținând asociațiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată” — art. 20 alin. (1) lit. i)
18. Cine este scutit, pe timpul intervenției în sprijinul forțelor de protecție civilă, de lucrările care presupun efort fizic?
Răspuns corect: a) cetățenii declarați inapți de muncă din motive medicale
„Cetățenii declarați inapți de muncă din motive medicale sunt scutiți, pe timpul intervenției în sprijinul forțelor de protecție civilă” — art. 20 alin. (3)
19. Enumerați obligațiile cetățenilor în domeniul protecției civile.
Cetățenii sunt obligați: să respecte și să aplice normele și regulile de protecție civilă; să ducă la îndeplinire măsurile de protecție civilă dispuse de autoritățile competente; să informeze autoritățile sau serviciile de urgență, inclusiv la numărul 112, despre iminența producerii sau producerea oricărei situații de urgență; să informeze serviciile de urgență profesioniste sau poliția despre descoperirea de muniție neexplodată; să participe la pregătirea de protecție civilă la locul unde își desfășoară activitatea; să participe la întreținerea adăposturilor din clădirile proprietate personală; să își asigure mijloacele individuale de protecție, trusa sanitară, rezerva de alimente și apă; să permită accesul forțelor și mijloacelor de intervenție în incinte sau pe terenuri proprietate privată; să permită instalarea mijloacelor de alarmare, fără plată; să accepte și să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate; să solicite avizele și autorizațiile privind protecția civilă.
„să participe la pregătirea de protecție civilă la locul unde își desfășoară activitatea” — art. 20 alin. (1)
Atribuțiile autorităților centrale (art. 21–24)
- Prioritate: măsurile de prevenire din planurile de protecție civilă se planifică și se execută prioritar art. 21 alin. 2.
- Răspundere: autoritățile poartă întreaga răspundere pentru asigurarea condițiilor de supraviețuire a populației afectate art. 21 alin. 3.
- Adăposturi din blocuri: la solicitarea asociațiilor de proprietari, consiliile locale pot aproba, prin hotărâre, finanțarea din bugetul local a reparațiilor și întreținerii fondului privat de adăpostire din condominii de tip bloc art. 21 alin. 3^1.
- Guvernul art. 22:
- aprobă strategia națională a protecției civile;
- aprobă planul național de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare;
- propune Președintelui României instituirea și încetarea stării de urgență în zonele afectate;
- adoptă hotărâri prin care se acordă ajutoare de urgență și despăgubiri;
- solicită, la nevoie, sprijin internațional.
- Ministerul Afacerilor Interne, prin IGSU art. 24 alin. 1: elaborează proiectul de strategie națională, coordonează activitățile de evacuare, organizează și conduce asanarea teritoriului de muniție neexplodată, organizează exerciții și aplicații de specialitate.
- IGSU este autoritate de reglementare în domeniul protecției civile art. 24 alin. 2 și punct național de contact în relațiile cu organismele internaționale art. 24 alin. 4.
Consiliile, prefectul și primarul (art. 25–27)
Consiliile județene și locale art. 25
- Aprobă organizarea protecției civile la nivelul unității administrativ-teritoriale și analizează activitatea anual și ori de câte ori este nevoie (lit. a).
- Aprobă planurile anuale și de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare (lit. b).
- Stabilesc taxe speciale pe linia protecției civile, în condițiile legii (lit. d).
Prefectul art. 26
- Aprobă planurile operative și de pregătire și planificarea exercițiilor (lit. a).
- Dispune instituirea stării de alertă, activarea sau folosirea formațiunilor de intervenție (lit. c).
- Aprobă schema cu riscurile teritoriale întocmită de inspectoratul pentru situații de urgență (lit. d).
- Exercită controlul aplicării măsurilor în situațiile de protecție civilă (lit. g).
Primarul art. 27
- Propune consiliului local structura organizatorică de protecție civilă și fondurile necesare (lit. a, d).
- Aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniu (lit. b).
- Aprobă planurile operative, de pregătire și planificare a exercițiilor și planurile de cooperare cu localitățile învecinate (lit. c, g).
- Conduce exercițiile, aplicațiile și activitățile de pregătire (lit. e).
- Coordonează activitatea serviciilor de urgență voluntare (lit. f).
- Adăposturi: dispune măsuri și controlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora (lit. h).
- Răspunde de alarmarea, protecția și pregătirea populației (lit. j).
- Ajutoare: asigură evaluarea și centralizarea solicitărilor de ajutoare și despăgubiri și distribuirea celor primite (lit. m).
- Evacuare: coordonează nemijlocit evacuarea populației și stabilește măsurile pentru hrănirea, cazarea și alimentarea cu energie și apă a populației evacuate (lit. n, o).
- Ordine publică: dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată (lit. p).
20. Cine dispune, potrivit legii, instituirea stării de alertă și activarea formațiunilor de intervenție la nivelul unității administrativ-teritoriale?
Răspuns corect: b) prefectul
„dispune, potrivit legii, instituirea stării de alertă, activarea sau folosirea, după caz, a formațiunilor de intervenție” — art. 26 lit. c)
21. Cine dispune măsuri și controlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora?
Răspuns corect: c) primarul
„dispune măsuri și controlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora” — art. 27 lit. h)
22. Enumerați cel puțin opt atribuții ale primarului în domeniul protecției civile.
Primarul: propune consiliului local structura organizatorică de protecție civilă; aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecției civile; aprobă planurile operative, de pregătire și planificare a exercițiilor de specialitate; propune fondurile necesare; conduce exercițiile, aplicațiile și activitățile de pregătire; coordonează activitatea serviciilor de urgență voluntare; dispune măsuri și controlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective; răspunde de alarmarea, protecția și pregătirea populației; exercită controlul aplicării măsurilor de protecție civilă în plan local; coordonează nemijlocit evacuarea populației din zonele afectate; stabilește măsurile pentru hrănirea, cazarea și alimentarea cu energie și apă a populației evacuate; dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată.
„răspunde de alarmarea, protecția și pregătirea populației pentru situațiile de protecție civilă” — art. 27
Obligațiile conducătorilor de instituții și ale operatorilor economici (art. 28–29)
- Factori de risc: asigură identificarea, monitorizarea și evaluarea factorilor de risc specifici art. 28 alin. 1 lit. a.
- Măsuri de prevenire: stabilesc și urmăresc îndeplinirea măsurilor de prevenire și de pregătire a intervenției (lit. b).
- Servicii de urgență private: le organizează și dotează ori încheie contracte cu alte servicii de urgență private (lit. c).
- Conduc nemijlocit acțiunile de alarmare, evacuare, intervenție, limitare și înlăturare a urmărilor, desfășurate de unitățile proprii (lit. d).
- Asigură gratuit forțelor de intervenție chemate în sprijin echipamentele, substanțele, mijloacele și antidoturile adecvate riscurilor specifice (lit. e).
- Instruirea: organizează instruirea și pregătirea personalului încadrat în muncă (lit. f).
- Alarmarea populației din zona de risc creată de activitățile proprii (lit. g).
- Fonduri: prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru activitățile de protecție civilă (lit. h).
- Înștiințează de îndată persoanele și organismele competente despre iminența producerii sau producerea unei situații de protecție civilă (lit. i).
- Convenții sau protocoale de cooperare cu serviciile de urgență profesioniste sau voluntare (lit. k).
- Întreținere: mențin în stare de funcționare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spațiile de adăpostire și mijloacele tehnice proprii, țin evidența lor și le verifică periodic (lit. l).
- Mijloace de alarmare pe clădirile proprii: sunt obligați să permită instalarea lor, fără plată art. 28 alin. 2.
- Imobile în indiviziune sau folosite în comun: deținătorii și utilizatorii sunt obligați să coopereze pentru îndeplinirea măsurilor de protecție civilă pentru întregul imobil art. 29.
23. Conducătorii instituțiilor publice prevăd în bugetul propriu fonduri pentru activitățile de protecție civilă:
Răspuns corect: a) anual
„prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfășurării activităților de protecție civilă” — art. 28 alin. (1) lit. h)
24. Enumerați cel puțin șase obligații ale conducătorilor instituțiilor publice în domeniul protecției civile.
Conducătorii instituțiilor publice, patronii și managerii operatorilor economici: asigură identificarea, monitorizarea și evaluarea factorilor de risc specifici; stabilesc și urmăresc îndeplinirea măsurilor de prevenire și de pregătire a intervenției; participă la exerciții și aplicații și conduc nemijlocit acțiunile de alarmare, evacuare și intervenție desfășurate de unitățile proprii; asigură gratuit forțelor de intervenție chemate în sprijin echipamentele, substanțele, mijloacele și antidoturile adecvate; organizează instruirea și pregătirea personalului încadrat în muncă; prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru protecția civilă; încheie convenții sau protocoale de cooperare cu serviciile de urgență; mențin în stare de funcționare mijloacele de transmisiuni-alarmare și spațiile de adăpostire, țin evidența lor și le verifică periodic. De asemenea, sunt obligați să permită instalarea, fără plată, a mijloacelor de alarmare pe clădirile proprii.
„organizează instruirea și pregătirea personalului încadrat în muncă privind protecția civilă” — art. 28 alin. (1) și (2)
Proiectanți, constructori, beneficiari și salariați (art. 30–31)
- Proiectanții, constructorii și beneficiarii de investiții art. 30 alin. 1:
- prevăd în documentațiile tehnice măsurile, echipamentele și dotările necesare și le realizează înainte de darea în exploatare;
- obțin toate avizele, autorizațiile și acordurile privind protecția civilă;
- evaluează riscul seismic al zonei și proiectează, respectiv execută, conform gradului de risc seismic evaluat.
- Salariații – drepturi art. 31 lit. a, b:
- echipament de protecție individuală, tratament medical și antidoturi, în mod gratuit, dacă lucrează la operatori economici sau instituții cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic;
- măsurile de protecție socială prevăzute de lege pentru perioadele de întrerupere a activității impuse de situațiile de protecție civilă.
- Salariații – obligații art. 31 lit. c, d:
- să respecte normele, regulile și măsurile de protecție civilă stabilite;
- să participe la instruiri, exerciții, aplicații și la alte forme de pregătire specifică.
25. Salariații beneficiază în mod gratuit de echipament de protecție individuală, de tratament medical și antidoturi dacă sunt încadrați la:
Răspuns corect: b) operatori economici sau instituții cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic
„dacă sunt încadrați la operatori economici sau instituții cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic” — art. 31 lit. a)
26. Ce drepturi și ce obligații au salariații în domeniul protecției civile?
Drepturi: să beneficieze, în mod gratuit, de echipament de protecție individuală, de tratament medical și antidoturi, dacă sunt încadrați la operatori economici sau instituții cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic; să beneficieze de măsurile de protecție socială prevăzute prin lege pentru perioadele de întrerupere a activității, impuse de situațiile de protecție civilă. Obligații: să respecte normele, regulile și măsurile de protecție civilă stabilite; să participe la instruiri, exerciții, aplicații și la alte forme de pregătire specifică. Participarea salariaților la instruire constituie sarcină de serviciu.
„să participe la instruiri, exerciții, aplicații și la alte forme de pregătire specifică” — art. 31 și art. 37 alin. (2)
Pregătirea pentru protecția civilă (art. 32–38)
- Ce cuprinde: pregătirea populației și a salariaților, a serviciilor de urgență, a personalului cu funcții de conducere pe linia protecției civile și a personalului de specialitate art. 32.
- Serviciile de urgență se pregătesc pe baza programelor anuale de pregătire, aprobate de șefii acestora art. 33 alin. 1.
- Exercițiile și aplicațiile de cooperare se aprobă de prefect, primar sau de ministrul afacerilor interne, după caz art. 33 alin. 2.
- Exercițiile interjudețene/regionale și internaționale se aprobă de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne art. 33 alin. 3.
- Informarea și educarea preventivă a populației sunt obligatorii și se asigură prin instituțiile de învățământ și educație de toate gradele, mijloacele de informare în masă și serviciile profesioniste pentru situații de urgență art. 36 alin. 1.
- În școli: Ministerul Educației, în colaborare cu IGSU, stabilește prin protocol temele și activitățile practic-aplicative, incluse în programele de învățământ și în activitățile extrașcolare art. 36 alin. 2.
- Instruirea salariaților se asigură sistematic, de regulă împreună cu instructajele de prevenire și stingere a incendiilor art. 37 alin. 1.
- Sarcină de serviciu: participarea salariaților la instruire constituie sarcină de serviciu art. 37 alin. 2.
- Exercițiile de alarmare publică se efectuează periodic, cu aprobarea primarului localității art. 38.
27. Participarea salariaților la instruirea privind protecția civilă constituie:
Răspuns corect: c) sarcină de serviciu
„Participarea salariaților la instruire constituie sarcină de serviciu.” — art. 37 alin. (2)
28. Exercițiile de alarmare publică se efectuează periodic, cu aprobarea:
Răspuns corect: a) primarului localității
„cu aprobarea primarului localității, se efectuează exerciții de alarmare publică” — art. 38
Înștiințarea, avertizarea și alarmarea (art. 39–44)
- Cum se protejează populația și bunurile: prin înștiințare, avertizare și alarmare, adăpostire, protecție nucleară, biologică și chimică, evacuare și alte măsuri tehnice și organizatorice art. 39.
- Înștiințarea se realizează de IGSU sau de serviciile de urgență profesioniste, pe baza informațiilor primite de la populație sau de la structurile care monitorizează sursele de risc art. 40 alin. 1.
- Avertizarea populației se realizează de autoritățile administrației publice centrale sau locale, prin mijloacele de avertizare specifice art. 40 alin. 2.
- Prealarmarea se realizează de IGSU și de serviciile de urgență profesioniste, pe baza informațiilor primite de la Statul Major al Apărării art. 41 alin. 1.
- Alarmarea populației se realizează de autoritățile administrației publice centrale sau locale, pe baza înștiințării primite art. 41 alin. 2.
- Mesajele de avertizare și alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit, prin orice operator audiovizual public sau privat, la solicitarea președinților comitetelor pentru situații de urgență art. 42 alin. 3.
- Atac iminent, fără stare de război declarată: primele mesaje de prealarmă și de alarmă se transmit cu aprobarea ministrului afacerilor interne art. 43.
- Folosirea mijloacelor de alarmare la dezastre: numai cu aprobarea primarului localității, a conducătorului instituției publice sau a operatorului economic implicat ori a împuterniciților acestora art. 44 alin. 1.
- Verificare: sistemul de înștiințare, avertizare și alarmare se verifică periodic prin antrenamente și exerciții art. 44 alin. 2.
- Interdicție: folosirea mijloacelor tehnice de alarmare și alertare cu încălcarea prevederilor legale și a normelor tehnice este interzisă art. 44 alin. 3.
29. La solicitarea președinților comitetelor pentru situații de urgență, mesajele de avertizare și alarmare se transmit prin operatorii audiovizuali:
Răspuns corect: b) obligatoriu, cu prioritate și gratuit
„mesajele de avertizare și alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit, prin orice operator audiovizual public sau privat” — art. 42 alin. (3)
30. Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea:
Răspuns corect: c) primarului localității, a conducătorului instituției publice sau a operatorului economic implicat ori a împuterniciților acestora
„se execută numai cu aprobarea primarului localității, a conducătorului instituției publice sau a operatorului economic implicat” — art. 44 alin. (1)
Adăpostirea (art. 45)
- Sistemul național de adăpostire cuprinde art. 45 alin. 1:
- adăposturi pentru puncte de comandă;
- adăposturi publice de protecție civilă, aflate în administrarea consiliilor locale;
- fondul privat de adăpostire, realizat de operatorii economici și proprietarii de imobile.
- Obligația de a realiza adăposturi: autoritățile, instituțiile publice, operatorii economici și proprietarii de imobile le prevăd în planurile de investiții și le realizează art. 45 alin. 2.
- În timp de pace adăposturile publice, cu excepția punctelor de comandă, pot avea alte destinații, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a centrelor operaționale art. 45 alin. 6.
- Inspecție: adăposturile publice se inspectează periodic de personalul de specialitate al serviciilor de urgență profesioniste art. 45 alin. 7.
- Deținătorii și utilizatorii sunt obligați să mențină adăposturile și instalațiile utilitare ale acestora în stare de funcționare art. 45 alin. 7.
31. Adăposturile publice de protecție civilă folosite în timp de pace pentru alte destinații trebuie eliberate, în situații de urgență, în maximum:
Răspuns corect: a) 24 de ore
„cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore” — art. 45 alin. (6)
32. Ce cuprinde sistemul național de adăpostire și în ce condiții pot fi folosite adăposturile publice în timp de pace?
Sistemul național de adăpostire cuprinde: adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, adăposturi publice de protecție civilă aflate în administrarea consiliilor locale și fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici și proprietarii de imobile. În timp de pace, adăposturile publice, cu excepția spațiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinații, cu respectarea normelor tehnice, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a centrelor operaționale din cadrul serviciilor de urgență profesioniste. Adăposturile se inspectează periodic, iar deținătorii și utilizatorii sunt obligați să le mențină în stare de funcționare.
„adăposturi publice de protecție civilă aflate în administrarea consiliilor locale și fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici și proprietarii de imobile” — art. 45 alin. (1), (6) și (7)
Muniția rămasă neexplodată (art. 46–50)
- Cine execută asanarea: subunități specializate și specialiști pirotehnicieni din serviciile de urgență profesioniste din subordinea IGSU art. 46.
- Sprijin gratuit: autoritățile locale, instituțiile publice și operatorii economici asigură accesul în teren și, gratuit, mâna de lucru auxiliară, mijloace de transport cu șoferi și carburantul aferent, materialele, asistența sanitară, cazarea și hrănirea efectivelor art. 47 alin. 2.
- Paza munițiilor și a terenurilor în curs de asanare și însoțirea transporturilor de muniții se execută de personal autorizat art. 47 alin. 3.
- Cine află de existența munițiilor anunță de îndată centrul operațional din cadrul serviciului de urgență profesionist, dispeceratul integrat de urgență, poliția sau primarul art. 48 alin. 1.
- Interdicție: persoanele fizice neautorizate nu au voie să ridice, să manipuleze ori să utilizeze muniția neexplodată art. 48 alin. 2.
- Zăpoare: formațiunile de intervenție distrug gratuit zăpoarele care pun în pericol localitățile sau siguranța cetățeanului art. 50.
33. Ce este interzis persoanelor fizice neautorizate în legătură cu muniția neexplodată?
Răspuns corect: b) să o ridice, să o manipuleze ori să o utilizeze
„Se interzice persoanelor fizice neautorizate să ridice, să manipuleze ori să utilizeze muniția neexplodată.” — art. 48 alin. (2)
34. Ce trebuie să facă o persoană care ia cunoștință de existența unor muniții neexplodate și cine execută asanarea?
Persoanele fizice și juridice care iau cunoștință de existența munițiilor au obligația să anunțe de îndată centrul operațional din cadrul serviciului de urgență profesionist, dispeceratul integrat de urgență, poliția sau primarul, după caz. Persoanelor fizice neautorizate le este interzis să ridice, să manipuleze ori să utilizeze muniția neexplodată. Asanarea terenului și neutralizarea muniției se execută de subunități specializate și specialiști pirotehnicieni din serviciile de urgență profesioniste din subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Paza munițiilor și a terenurilor în curs de asanare, precum și însoțirea transporturilor de muniții se execută de personal autorizat.
„au obligația să anunțe de îndată centrul operațional din cadrul serviciului de urgență profesionist, dispeceratul integrat de urgență, poliția sau primarul, după caz” — art. 46, art. 47 alin. (3) și art. 48
Protecția nucleară, radiologică, chimică și biologică (art. 51–54)
- Cum se realizează: prin mijloace de protecție individuală, colectivă sau prin alte măsuri tehnice și organizatorice, cu prioritate în zonele de risc art. 51 alin. 1.
- Depoluarea înseamnă identificarea și eliminarea surselor poluante, limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea agenților poluatori ai apei, aerului și terenului art. 54 alin. 1.
- Interdicție: se interzice comercializarea sau utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate art. 54 alin. 3.
- Avertizare imediată: operatorii economici și instituțiile publice avertizează imediat populația asupra riscurilor de poluare și contaminare a zonelor limitrofe și intervin cu forțele și mijloacele proprii art. 54 alin. 4.
Evacuarea (art. 55–58)
- Pe ce bază: pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform normelor și instrucțiunilor IGSU art. 55.
- La dezastre: trecerea la evacuare se hotărăște de primar sau de prefect, la propunerea comitetului pentru situații de urgență competent art. 56 alin. 1.
- La conflict armat: evacuarea se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea ministrului apărării naționale art. 56 alin. 2.
- Acces interzis: persoanele neautorizate nu au acces în zonele afectate și periculoase, delimitate și marcate corespunzător art. 58.
35. În situații de dezastre, trecerea la executarea acțiunii de evacuare se hotărăște de:
Răspuns corect: c) primar sau prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situații de urgență competent
„se hotărăște de primar sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situații de urgență competent” — art. 56 alin. (1)
36. În situații de conflict armat, evacuarea se aprobă de:
Răspuns corect: a) Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea ministrului apărării naționale
„În situații de conflict armat, evacuarea se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea ministrului apărării naționale.” — art. 56 alin. (2)
Limitarea și înlăturarea urmărilor (art. 59–62)
- Scop: restabilirea situației de normalitate în zonele afectate art. 59 alin. 1.
- Serviciile private pentru situații de urgență sunt obligate să participe la limitarea și înlăturarea urmărilor dezastrelor art. 60 alin. 1.
- Conducerea nemijlocită a intervenției: comandantul acțiunii, ajutat de grupa operativă și de punctul operativ avansat art. 62 alin. 2.
- Grupa operativă se constituie prin ordin al prefectului art. 62 alin. 3.
- Până sosește comandantul acțiunii: conducerea o asigură comandantul sau șeful formațiunii de intervenție din serviciul de urgență, cu sprijinul reprezentanților autorității locale sau al patronului art. 62 alin. 5.
Asigurarea materială și financiară (art. 63–73)
- Surse de finanțare: bugetul de stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor publice și bugetele proprii ale operatorilor economici art. 68 alin. 1.
- Adăposturile aferente locuințelor, birourilor, centrelor comerciale sau construcțiilor pentru manifestări publice se suportă de proprietar art. 69 alin. 1.
- Subvenții pentru adăposturile locuințelor: se pot acorda cetățenilor o singură dată, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului art. 69 alin. 2.
- Ajutoarele de urgență și despăgubirile se finanțează din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului art. 70.
Contravenții și sancțiuni (art. 74–78)
- Răspundere: încălcarea legii atrage răspunderea juridică civilă, contravențională sau penală, după caz art. 74.
- Cui se aplică amenzile: persoanelor fizice sau juridice, după caz art. 76 alin. 2.
- Plata redusă: contravenientul poate achita, în cel mult 48 de ore de la încheierea sau comunicarea procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii art. 76 alin. 3.
- Cine constată și sancționează: personalul serviciilor de urgență profesioniste desemnat de inspectorul general al IGSU și nominalizat de inspectorii-șefi, precum și persoanele desemnate de conducătorii autorităților administrației publice cu atribuții în domeniu art. 77.
- Regim juridic: se aplică Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor art. 78.
| Fapta art. 75 | Amenda art. 76 alin. 1 |
|---|---|
| Neparticiparea la instruiri, exerciții și aplicații (lit. j); neanunțarea evenimentelor periculoase (lit. l) | 50–100 lei |
| Nesolicitarea avizelor, acordurilor sau autorizațiilor ori neîndeplinirea condițiilor din ele (lit. f) | 100–500 lei |
| Neelaborarea regulamentelor și normelor (lit. g); folosirea în alte scopuri a mijloacelor tehnice de protecție civilă cu destinație publică (lit. m); interzicerea accesului serviciilor de urgență (lit. n); neîndeplinirea funcțiilor de sprijin (lit. p) | 500–1.000 lei |
| Neincluderea măsurilor în programe sau bugete (lit. a); neorganizarea serviciilor voluntare (lit. b); neasigurarea înștiințării, avertizării, alarmării sau evacuării și transmiterea neautorizată de mesaje (lit. c); neprevederea adăposturilor în investiții (lit. h); nemenținerea adăposturilor publice în bună stare (lit. i); neconstituirea rezervelor (lit. o) | 1.000–2.000 lei |
| Neidentificarea și neevaluarea factorilor de risc (lit. d); neasigurarea dotării cu mijloace tehnice (lit. e); neîndeplinirea măsurilor de protecție nucleară, biologică și chimică (lit. k); accesul persoanelor neautorizate în zonele interzise (lit. q) | 2.000–5.000 lei |
37. Neparticiparea la instruirile, exercițiile și aplicațiile de pregătire privind protecția civilă se sancționează cu amendă:
Răspuns corect: b) de la 50 de lei la 100 de lei
„de la 50 de lei la 100 de lei, faptele prevăzute la lit. j) și l)” — art. 75 lit. j) și art. 76 alin. (1) lit. a)
38. În ce termen de la încheierea sau comunicarea procesului-verbal poate contravenientul să achite jumătate din minimul amenzii?
Răspuns corect: c) cel mult 48 de ore
„Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore” — art. 76 alin. (3)
39. Care sunt limitele amenzilor pentru contravențiile la Legea protecției civile, cui se aplică și cine le constată?
Amenzile sunt: de la 50 la 100 de lei (de exemplu neparticiparea la instruiri, exerciții și aplicații și neanunțarea evenimentelor periculoase); de la 100 la 500 de lei (nesolicitarea avizelor, acordurilor sau autorizațiilor); de la 500 la 1.000 de lei; de la 1.000 la 2.000 de lei; de la 2.000 la 5.000 de lei (de exemplu accesul persoanelor neautorizate în zonele afectate, interzise accesului). Sancțiunile se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz. Contravenientul poate achita în cel mult 48 de ore jumătate din minimul amenzii. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de personalul serviciilor de urgență profesioniste desemnat de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, precum și de persoanele anume desemnate de conducătorii autorităților administrației publice cu atribuții în domeniu.
„de la 2.000 de lei la 5.000 de lei, faptele prevăzute la lit. d), e), k) și q)” — art. 76 și art. 77
Dispoziții finale (art. 79–82)
- Semnul distinctiv național, uniforma și cartea de identitate ale personalului de protecție civilă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului art. 80.
- Intrarea în vigoare: la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial art. 81.
- Abrogări: Legea protecției civile nr. 106/1996 și Ordonanța Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor art. 82.
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Numărul de telefon pentru anunțarea situațiilor de urgență și a muniției găsite | 112 | art. 20 alin. 1 lit. c, d |
| Eliberarea adăposturilor publice folosite pentru alte destinații | maximum 24 de ore | art. 45 alin. 6 |
| Fonduri pentru protecția civilă în bugetul instituției | anual | art. 28 alin. 1 lit. h |
| Analiza activității de către consiliul local/județean | anual și ori de câte ori este nevoie | art. 25 lit. a |
| Subvenții pentru adăposturile locuințelor | o singură dată | art. 69 alin. 2 |
| Amenda cea mai mică | 50–100 lei | art. 76 alin. 1 lit. a |
| Amenda cea mai mare | 2.000–5.000 lei | art. 76 alin. 1 lit. e |
| Plata a jumătate din minimul amenzii | cel mult 48 de ore | art. 76 alin. 3 |
| Hotărârile Guvernului de aplicare | 90 de zile de la intrarea în vigoare | art. 79 alin. 1 |
| Ordinele miniștrilor (reglementări tehnice) | 180 de zile de la intrarea în vigoare | art. 79 alin. 2 |
| Intrarea în vigoare a legii | 60 de zile de la publicare | art. 81 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 13 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 40 întrebări, cu verificare pe loc și scor.