Legea nr. 500/2002
Legea finanțelor publice
33 întrebări cu răspuns Textul integral, la zi
Rezumat de învățat
Legea nr. 500/2002 stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul bugetar (art. 1 alin. 1). Se aplică bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului și bugetelor instituțiilor publice (art. 1 alin. 2). La concurs se cere de obicei pentru posturile de economist, contabil, administrator financiar, referent și casier.
Capitolul I – Dispoziții generale
Definiții de reținut (art. 2 alin. 1)
- An bugetar – anul financiar pentru care se aprobă bugetul; este anul calendaristic, de la 1 ianuarie la 31 decembrie (pct. 1).
- Exercițiu bugetar – perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aprobă, se execută și se raportează bugetul (pct. 26).
- Buget – documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție de sistemul de finanțare a instituțiilor publice (pct. 6).
- Angajament legal – actul juridic prin care se creează (acte administrative, contracte) ori se constată (legi, hotărâri de Guvern, acorduri, hotărâri judecătorești) obligația de plată pe seama fondurilor publice (pct. 3).
- Angajament bugetar – actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii obligației de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal (pct. 2).
- Credit de angajament – limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar (pct. 15).
- Credit bugetar – suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar, pentru angajamentele legale contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare (pct. 16).
- Autorizare bugetară – aprobarea dată ordonatorilor de credite de a angaja și/sau de a efectua plăți, într-o perioadă dată, în limita creditelor de angajament și/sau bugetare aprobate (pct. 5).
- Deschidere de credite bugetare – aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către Ministerul Finanțelor Publice prin trezoreria statului, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare și plăți (pct. 21).
- Execuție bugetară – activitatea de încasare a veniturilor bugetare și de efectuare a plății cheltuielilor aprobate prin buget (pct. 24).
- Execuția de casă a bugetului – complex de operațiuni care se referă la încasarea veniturilor și plata cheltuielilor bugetare (pct. 25).
- Angajarea cheltuielilor – faza în care instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani, rezultată în urma îndeplinirii condițiilor dintr-un angajament legal, în limita creditelor de angajament aprobate prin legea bugetară anuală (pct. 3^2).
- Lichidarea cheltuielilor – faza în care ordonatorul de credite verifică existența dreptului creditorului, determină sau verifică realitatea și cuantumul obligației de plată și verifică condițiile de exigibilitate, pe baza documentelor justificative (pct. 33).
- Ordonanțarea cheltuielilor – faza prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să efectueze plata cheltuielilor care au parcurs faza de lichidare (pct. 34).
- Plata cheltuielilor – actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți (pct. 35).
- Plăți restante – sume datorate și neachitate care au depășit termenul de plată prevăzut de actele normative sau de contract/factură (pct. 35^1). Arierate – plăți restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, calculată de la data scadenței (pct. 3^1).
- Virare de credite – operațiunea prin care se diminuează creditul de angajament și/sau creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificației bugetare care prezintă disponibilități și se majorează corespunzător o altă subdiviziune, la care fondurile sunt insuficiente, în cadrul bugetului aceluiași ordonator principal de credite (pct. 43).
- Clasificație bugetară – gruparea veniturilor și cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie și după criterii unitare; nu reprezintă bază legală pentru angajamente legale și/sau plăți (pct. 9). Clasificația economică grupează cheltuielile după natura și efectul lor economic (pct. 10), iar clasificația funcțională după destinația lor (pct. 11).
- Deficit bugetar – partea cheltuielilor bugetare ce depășește veniturile bugetare într-un an bugetar (pct. 20). Excedent bugetar – partea veniturilor bugetare ce depășește cheltuielile bugetare într-un an bugetar (pct. 23).
- Fonduri publice – sumele alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) (pct. 27). Venituri bugetare – resursele bănești care se cuvin acestor bugete, formate din impozite, taxe, contribuții și alte vărsăminte (pct. 42).
- Impozit – prelevare obligatorie, fără contraprestație și nerambursabilă (pct. 29). Taxă – suma plătită, de regulă, pentru serviciile prestate de un agent economic, o instituție publică sau un serviciu public (pct. 40). Donație – fonduri bănești sau bunuri materiale primite de o instituție publică cu titlu nerambursabil și fără contraprestație (pct. 22).
- Instituții publice – Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora (pct. 30).
- Compartiment financiar-contabil – structura (departament, direcție, serviciu, birou, compartiment) cu atribuții în fundamentarea, elaborarea și execuția bugetului și/sau în care este organizată evidența contabilă, se efectuează plata cheltuielilor și se întocmesc situațiile financiare (pct. 13). Conducătorul acestuia are studii economice superioare și răspunde, împreună cu personalul din subordine, de înregistrarea în contabilitate, de plata cheltuielilor, de întocmirea situațiilor financiare și de proiectul bugetului (pct. 39).
- Proces bugetar – etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control și raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de execuție (pct. 36).
- Lege bugetară anuală – legea care prevede și autorizează pentru fiecare an bugetar veniturile și cheltuielile bugetare (pct. 31). Lege de rectificare – legea care modifică în cursul exercițiului bugetar legea bugetară anuală (pct. 32).
Reguli generale (art. 3–7)
- Creditele de angajament și creditele bugetare aprobate la cheltuieli sunt limite maxime care nu pot fi depășite (art. 4 alin. 2).
- Angajarea cheltuielilor se face numai în limita creditelor de angajament și în scopurile pentru care au fost aprobate (art. 4 alin. 3).
- Angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați (art. 4 alin. 4).
- Legile bugetare anuale sunt legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat, cu legile lor de rectificare (art. 5).
- Legile de rectificare se elaborează cel mai târziu până la 30 noiembrie (art. 6 alin. 1).
- Rezultatele fiecărui exercițiu bugetar se aprobă prin legile privind contul general anual de execuție (art. 7).
Capitolul II – Principii, reguli și responsabilități
Principii și reguli bugetare (art. 8–15)
- Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute (art. 8 alin. 1).
- Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte (art. 8 alin. 2).
- Sistemul bugetar este deschis și transparent: dezbaterea publică a proiectelor de buget și a conturilor de execuție, publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, difuzarea informațiilor prin mijloacele de informare în masă (art. 9).
- Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document (art. 10 alin. 1). Este interzisă crearea de venituri utilizabile în sistem extrabugetar, cu excepția art. 67 (art. 10 alin. 2).
- Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar (art. 11 alin. 1).
- Veniturile se înscriu și se aprobă pe surse de proveniență, iar cheltuielile pe categorii, grupate după natura lor economică și destinație, potrivit clasificației bugetare (art. 12).
- Toate operațiunile bugetare se exprimă în moneda națională (art. 13).
- Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată (art. 14 alin. 1). Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget, angajată și efectuată dacă nu există bază legală (art. 14 alin. 2). Nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare (art. 14 alin. 3).
- Pentru actele normative care micșorează veniturile sau majorează cheltuielile se întocmește o fișă financiară, cu efectele pentru anul curent și următorii 4 ani (art. 15 alin. 1). Guvernul o transmite Parlamentului în 45 de zile de la solicitare (art. 15 alin. 2).
Cine aprobă bugetele (art. 16)
- Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale – prin lege (alin. 1 lit. a).
- Bugetele instituțiilor publice autonome – de organele abilitate prin legi speciale (lit. b).
- Bugetele instituțiilor finanțate integral din bugetele de la lit. a) – de ordonatorul de credite ierarhic superior (lit. d).
- Bugetele instituțiilor finanțate integral din venituri proprii – de organul de conducere al instituției, cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior (lit. e).
- Bugetul trezoreriei statului – prin hotărâre a Guvernului (lit. f).
- Bugetele de la lit. d) și e) se aprobă în 15 zile de la publicarea legii bugetare anuale sau a legii de rectificare în Monitorul Oficial (alin. 2).
Parlamentul, Guvernul, Ministerul Finanțelor Publice (art. 17–19)
- Parlamentul adoptă legile bugetare anuale, legile de rectificare și legile contului general anual de execuție (art. 17 alin. 1 și 4). Nu pot fi aprobate amendamente care majorează deficitul bugetar (art. 17 alin. 3).
- Guvernul elaborează proiectele legilor bugetare, examinează periodic execuția bugetară și folosește, pe bază de hotărâri, fondul de rezervă bugetară și fondul de intervenție (art. 18 alin. 2).
- Ministerul Finanțelor Publice emite normele metodologice pentru elaborarea bugetelor și pentru angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, aprobă clasificațiile bugetare, monitorizează execuția bugetară și poate bloca sau reduce credite bugetare fără temei legal sau fără justificare (art. 19 lit. c, d, f, i, l).
- Candidații la postul de conducător al compartimentului financiar-contabil trebuie să dovedească, la înscriere, că dețin certificatul de atestare a cunoștințelor în domeniul Sistemului European de Conturi; atestarea se face gratuit, prin Școala de Finanțe Publice și Vamă (art. 19 lit. b^2). Certificatul este condiție specifică obligatorie pentru ocuparea postului (art. 19 lit. b^3).
Ordonatorii de credite (art. 20–22)
- Sunt de 3 categorii: principali, secundari și terțiari (art. 20 alin. 1).
- Ordonatori principali: miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome (art. 20 alin. 2).
- Ordonatori secundari sau terțiari: conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea/coordonarea ordonatorilor principali (art. 20 alin. 3).
- Calitatea de ordonator poate fi delegată înlocuitorilor de drept, secretarului general sau altor persoane împuternicite, cu excepția conducătorului compartimentului financiar-contabil; actul de delegare precizează competențele și condițiile (art. 20 alin. 4).
- Ordonatorii principali repartizează creditele de angajament și bugetare pentru bugetul propriu și pentru instituțiile din subordine (art. 21 alin. 1) și transmit bugetele acestora în 15 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetare anuale (art. 21 alin. 2).
- Ordonatorii secundari repartizează creditele pentru bugetul propriu și pentru ordonatorii terțiari din subordine (art. 21 alin. 3).
- Ordonatorii terțiari angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate și folosesc creditele bugetare numai pentru sarcinile instituțiilor pe care le conduc (art. 21 alin. 4).
- Ordonatorii principali repartizează creditele după reținerea a 10% din prevederile aprobate (art. 21 alin. 5). Nu se reține la: cheltuielile de personal, asistență socială și asigurări sociale în bani, burse, datoria publică, obligații internaționale, sumele din fondurile de rezervă și de intervenție (art. 21 alin. 6). Cei 10% se repartizează în semestrul al doilea (art. 21 alin. 7).
- Ordonatorii angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament și folosesc creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituției (art. 22 alin. 1).
Ordonatorii de credite răspund (art. 22 alin. 2) de: a) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor repartizate și aprobate; b) realizarea veniturilor; c) angajarea și utilizarea cheltuielilor pe baza bunei gestiuni financiare; d) integritatea bunurilor încredințate instituției; e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare; f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice; g) organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor; h) organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului.
Controlul financiar preventiv (art. 23–25)
- Controlul financiar preventiv și auditul intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public (art. 23).
- Angajarea, lichidarea și ordonanțarea se aprobă de ordonatorul de credite; plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar-contabil/persoana responsabilă cu efectuarea plății (art. 24 alin. 1).
- Angajarea și ordonanțarea se fac numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu și, după caz, a controlului financiar preventiv delegat (art. 24 alin. 2).
- Controlul financiar preventiv delegat se exercită de Ministerul Finanțelor Publice (art. 25).
Capitolul III – Procesul bugetar
Elaborarea bugetelor (art. 26–30)
- Legile bugetare cuprind: la venituri, estimările anului bugetar; la cheltuieli, creditele de angajament și creditele bugetare; deficitul sau excedentul; reglementări specifice exercițiului bugetar (art. 26).
- Proiectele se elaborează de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice (art. 28).
- Ordonatorii pot face noi angajamente legale numai după stingerea plăților restante de la finele anului anterior și a arieratelor din anul curent, cu excepția proiectelor din fonduri externe nerambursabile (art. 28^1).
- Dacă instituțiile cu venituri proprii au realizat în ultimii 2 ani sub 97% din veniturile programate în fiecare an, veniturile proprii se fundamentează cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent (art. 28^2).
- Când o instituție are arierate la sfârșitul lunii anterioare, Trezoreria nu operează plăți din conturile ei, cu excepția salariilor și contribuțiilor aferente, a stingerii arieratelor și a datoriei publice (art. 28^4 alin. 1).
- Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole și alineate (art. 29 alin. 2).
- Numărul maxim de posturi și fondul aferent salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal; numărul maxim de posturi nu poate fi depășit (art. 29 alin. 4).
- În bugetul de stat se includ Fondul de rezervă bugetară (pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute) și Fondul de intervenție (pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale și sprijinirea persoanelor fizice sinistrate), ambele la dispoziția Guvernului și repartizate prin hotărâri ale Guvernului (art. 30 alin. 1, 2 și 4).
Calendarul bugetar (art. 31–37)
| Termen | Ce se face | Articolul |
|---|---|---|
| 1 iunie | Comisia Națională de Prognoză elaborează prognozele indicatorilor macroeconomici și sociali | art. 31 |
| 15 iulie | Guvernul aprobă, prin memorandum, cadrul analizei cheltuielilor publice | art. 31^1 alin. (1) |
| 31 iulie | Ministerul Finanțelor Publice înaintează Guvernului limitele de cheltuieli pentru anul următor și estimările pentru următorii 3 ani | art. 32 |
| 1 august | Ministrul finanțelor publice transmite ordonatorilor principali scrisoarea-cadru | art. 33 alin. (1) |
| 1 septembrie | Ordonatorii principali depun la Ministerul Finanțelor Publice propunerile de buget | art. 34 alin. (1) |
| 15 septembrie | Se depun proiectele de buget refăcute | art. 34 alin. (5) |
| 30 septembrie | Ministerul Finanțelor Publice depune proiectele la Guvern, pentru prima lectură | art. 35 alin. (1) |
| 1 noiembrie | Ministerul Finanțelor Publice depune la Guvern proiectele definitivate | art. 35 alin. (3^1) |
| 15 noiembrie | Guvernul supune proiectele spre adoptare Parlamentului | art. 35 alin. (4) |
- Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate și pe ordonatorii principali de credite (art. 36 alin. 1).
- Dacă legile bugetare nu sunt adoptate cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, Guvernul îndeplinește sarcinile din bugetul anului precedent; limitele lunare de cheltuieli nu pot depăși, de regulă, 1/12 din prevederile anului precedent (art. 37 alin. 1).
Investiții publice (art. 38–46^1)
- Programele de investiții publice se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal (art. 38 alin. 1). Cheltuielile de investiții se grupează în: A. obiective în continuare; B. obiective noi; C. alte cheltuieli de investiții (art. 38^1 alin. 1).
- Documentațiile tehnico-economice se aprobă de: Guvern – peste 100 de milioane lei; ordonatorii principali – între 10 și 100 de milioane lei; ceilalți ordonatori – până la 10 milioane lei, cu acordul prealabil al ordonatorului ierarhic superior (art. 42 alin. 1).
- Ordonatorii notifică prestatorilor, executanților și furnizorilor sumele din programele de investiții în 30 de zile calendaristice de la aprobarea legilor bugetare/rectificărilor (art. 43^1 alin. 1).
- Ordonatorii principali transmit Ministerului Finanțelor rapoarte lunare de monitorizare a investițiilor, până în a zecea zi lucrătoare a lunii curente pentru luna anterioară (art. 44 alin. 1).
Execuția bugetară (art. 47–61)
- Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar (art. 47 alin. 2).
- Alocațiile pentru cheltuielile de personal nu pot fi majorate și nu pot fi virate și utilizate la alte articole de cheltuieli (art. 47 alin. 3). Alocațiile pentru investiții nu pot fi virate pentru alte naturi de cheltuieli (art. 47 alin. 4).
- Creditele unui ordonator principal nu pot fi virate altui ordonator principal, iar creditele unui capitol nu pot fi folosite pentru alt capitol (art. 47 alin. 6).
- Virările între celelalte subdiviziuni țin de ordonatorul principal, în limita a 20% cumulat pe an din prevederile capitolului, cu cel puțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor (art. 47 alin. 8). Cu acordul Ministerului Finanțelor Publice, virările de la un capitol la altul și între programe se pot face în limita de 20% din capitol și de 10% din program (art. 47 alin. 9), începând cu trimestrul al III-lea (art. 47 alin. 10).
- Situația virărilor se transmite lunar Ministerului Finanțelor Publice, în 5 zile de la închiderea lunii (art. 47 alin. 13).
- Virările de credite de angajament sunt permise numai pentru creditele pentru care nu au fost încheiate angajamente legale (art. 47^1 alin. 1).
- Veniturile și cheltuielile aprobate se repartizează pe trimestre (art. 48 alin. 1).
- Creditele bugetare pot fi folosite numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor (art. 49 alin. 1).
- Creditele deschise și neutilizate pot fi retrase numai în cazuri temeinic justificate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, înainte de data de 25 a fiecărei luni (art. 49 alin. 5).
Fazele cheltuielii (art. 52)
- Cheltuielile bugetare parcurg patru faze: angajare, lichidare, ordonanțare, plată (alin. 1).
- Execuția bugetară se bazează pe separarea atribuțiilor ordonatorului de credite de cele ale conducătorului compartimentului financiar-contabil (alin. 2).
- Angajarea, lichidarea și ordonanțarea sunt în competența ordonatorilor de credite și se fac pe baza avizelor compartimentelor de specialitate (alin. 3).
- Plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar-contabil/persoana responsabilă cu efectuarea plății, în baza ordonanțării, în limita creditelor bugetare aprobate și a fondurilor disponibile (alin. 4).
- Instrumentele de plată sunt însoțite de ordonanțarea la plată, la care se anexează documentele privind recepția cantitativă și calitativă (alin. 5).
- Plățile se fac numai pe bază de acte justificative și numai după ce au fost lichidate și ordonanțate (alin. 6).
- La instituțiile unde compartimentul financiar-contabil are mai puțin de 5 persoane, plata se realizează de ordonatorul de credite și de persoana împuternicită cu atribuții financiar-contabile (alin. 7).
- Plăți în avans: până la 30% din fondurile publice, pentru acțiunile stabilite prin hotărâre a Guvernului (alin. 8); maximum 90% pentru proiectele de cercetare științifică obținute prin competiții naționale (alin. 9).
- Avansurile nejustificate până la sfârșitul anului se recuperează de instituția care le-a acordat și se restituie bugetului; dacă bunurile, lucrările sau serviciile nu au fost livrate, recuperarea se face cu dobânzi și penalități sau majorări de întârziere (alin. 10).
Salarii, încheierea execuției (art. 53–61)
- Salariile în sistemul bugetar se plătesc o dată pe lună, în perioada 5–15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă (art. 53 alin. 1). Eșalonarea pe zile se face prin ordin al ministrului finanțelor publice (art. 53 alin. 2).
- Ordonatorii principali analizează lunar creditele pentru sarcini desființate sau amânate și propun anularea lor; pentru ultima lună a anului, termenul este 10 decembrie (art. 54 alin. 1 și 2).
- Ordonatorii principali anexează la situațiile financiare anuale rapoarte anuale de performanță (art. 56 alin. 2).
- Guvernul prezintă Parlamentului contul general anual de execuție până la 1 iulie a anului următor (art. 56 alin. 4); acesta se aprobă prin lege, după verificarea de către Curtea de Conturi (art. 56 alin. 5).
- Excedentul sau deficitul se stabilește ca diferență între veniturile încasate și plățile efectuate până la încheierea exercițiului bugetar (art. 59 alin. 1).
- Execuția de casă a bugetelor se realizează prin trezoreria statului (art. 60 alin. 1).
- Execuția bugetară se încheie la 31 decembrie (art. 61 alin. 1). Veniturile neîncasate și cheltuielile angajate, lichidate și ordonanțate, dar neplătite până la 31 decembrie, se încasează sau se plătesc în contul bugetului pe anul următor (art. 61 alin. 2).
- Creditele de angajament pentru care nu s-au încheiat angajamente legale și creditele bugetare neutilizate la sfârșitul anului sunt anulate de drept (art. 61 alin. 3).
Capitolul IV – Finanțele instituțiilor publice
- Cheltuielile curente și de capital ale instituțiilor publice se finanțează: a) integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale; b) din venituri proprii și subvenții de la aceste bugete; c) integral din venituri proprii (art. 62 alin. 1).
- Instituțiile finanțate integral de la buget varsă integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanțate (art. 62 alin. 2).
- Instituțiile publice pot folosi bunuri și bani primiți ca donații și sponsorizări (art. 63 alin. 1). La instituțiile finanțate integral de la buget, banii se varsă la bugetul din care se finanțează și majorează creditele bugetare, cu respectarea destinației stabilite de transmițător (art. 63 alin. 2). Bunurile materiale primite se înregistrează în contabilitate (art. 63 alin. 5).
- Veniturile proprii provin din chirii, manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele asemenea (art. 65 alin. 2).
- Excedentele instituțiilor finanțate din venituri proprii și subvenții se regularizează la sfârșitul anului cu bugetul din care sunt finanțate, în limita sumelor primite (art. 66 alin. 1). Excedentele instituțiilor finanțate integral din venituri proprii se reportează în anul următor, cu aceeași destinație (art. 66 alin. 2).
- Dacă veniturile activităților finanțate integral din venituri proprii nu se realizează, cheltuielile se efectuează în limita veniturilor realizate (art. 68 alin. 3).
- Ordonatorii principali pot acorda instituțiilor nou-înființate împrumuturi fără dobândă din bugetul propriu, pe bază de convenție (art. 69 alin. 1), rambursabile integral în 6 luni de la acordare (art. 69 alin. 2).
- Instituțiile publice efectuează încasările și plățile prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului (art. 70 alin. 1); le este interzis să le efectueze prin băncile comerciale (art. 70 alin. 2).
- Bugetul aprobat se transmite unității Trezoreriei Statului în 10 zile de la aprobare (art. 70 alin. 3). Dacă nu se transmite, se pot face plăți în limita a 1/12 din ultimul buget aprobat, timp de 45 de zile, fără investiții noi (art. 70 alin. 4).
Capitolul V – Sancțiuni
- Infracțiune: nerespectarea art. 4 alin. (2) și (3) – depășirea limitelor maxime ale creditelor și angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament sau în alte scopuri – se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă (art. 71).
- Contravenții (art. 72 alin. 1 și 2), pe trei trepte de amendă: lit. a) – de la 5 milioane lei la 10 milioane lei (de exemplu cheltuieli fără bază legală, art. 14 alin. 2 și 3); lit. b) – de la 10 milioane lei la 20 milioane lei (de exemplu lipsa vizei de control financiar preventiv, art. 24 alin. 2, încălcarea regulilor de la art. 52 alin. 2–6, plata salariilor în afara perioadei de la art. 53 alin. 1); lit. c) – de la 20 milioane lei la 30 milioane lei (de exemplu încălcarea art. 21, art. 22 alin. 2, operațiuni prin bănci comerciale, art. 70 alin. 2).
- Contravențiile se constată și amenzile se aplică de Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice și alte persoane împuternicite (art. 72 alin. 3).
- Prejudiciile și plățile nelegale din fonduri publice se recuperează cu dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, calculate de la producerea prejudiciului/efectuarea plății până la recuperare (art. 73^1).
Capitolul VI – Dispoziții finale
- Orice sumă care se cuvine statului se face venit la bugetul de stat, dacă legea nu prevede altfel (art. 75).
- Veniturile cuvenite bugetelor publice care nu au termene stabilite se virează în 30 de zile de la încasare (art. 75^1).
- Sumele din vânzarea sau valorificarea materialelor rezultate din demolarea, dezmembrarea sau dezafectarea unor mijloace fixe ori din vânzarea unor bunuri, la instituțiile finanțate integral de la buget, se varsă la buget (art. 77 alin. 1); celelalte instituții le rețin pentru investiții (art. 77 alin. 2).
- Bugetele fondurilor speciale sunt bugetul Fondului pentru asigurările sociale de sănătate și bugetul asigurărilor de șomaj (art. 78 alin. 1).
- Legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2003 (art. 80 alin. 1).
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Anul bugetar | 1 ianuarie – 31 decembrie | art. 2 alin. (1) pct. 1 |
| Arierate | plăți restante mai vechi de 90 de zile de la scadență | art. 2 alin. (1) pct. 3^1 |
| Legi de rectificare | cel mai târziu până la 30 noiembrie | art. 6 alin. (1) |
| Fișa financiară | anul curent și următorii 4 ani; transmisă în 45 de zile | art. 15 alin. (1) și (2) |
| Aprobarea bugetelor instituțiilor | 15 zile de la publicarea legii bugetare | art. 16 alin. (2) |
| Categorii de ordonatori de credite | 3 | art. 20 alin. (1) |
| Transmiterea bugetelor către instituțiile din subordine | 15 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetare | art. 21 alin. (2) |
| Reținere la repartizarea creditelor | 10%, repartizate în semestrul al doilea | art. 21 alin. (5) și (7) |
| Prag venituri proprii realizate | sub 97% în ultimii 2 ani | art. 28^2 |
| Propunerile de buget ale ordonatorilor principali | până la 1 septembrie | art. 34 alin. (1) |
| Proiectul de buget la Parlament | cel mai târziu 15 noiembrie | art. 35 alin. (4) |
| Buget neadoptat la timp | cel mult 1/12 pe lună din bugetul anului precedent | art. 37 alin. (1) |
| Aprobarea documentațiilor de investiții | Guvern peste 100 mil. lei; ordonatori principali 10–100 mil. lei; ceilalți până la 10 mil. lei | art. 42 alin. (1) |
| Virări de credite | 20% din capitol; 10% din program; cu o lună înainte de angajare | art. 47 alin. (8) și (9) |
| Situația virărilor de credite | lunar, în 5 zile de la închiderea lunii | art. 47 alin. (13) |
| Plata de către ordonator și persoana împuternicită | compartiment financiar-contabil sub 5 persoane | art. 52 alin. (7) |
| Plăți în avans | până la 30%; cercetare maximum 90% | art. 52 alin. (8) și (9) |
| Plata salariilor | o dată pe lună, între 5 și 15, pentru luna precedentă | art. 53 alin. (1) |
| Propuneri de anulare a creditelor, ultima lună | 10 decembrie | art. 54 alin. (2) |
| Contul general anual de execuție la Parlament | până la 1 iulie a anului următor | art. 56 alin. (4) |
| Încheierea execuției bugetare | 31 decembrie | art. 61 alin. (1) |
| Situația donațiilor și sponsorizărilor | lunar, în 10 zile de la expirarea lunii | art. 63 alin. (3) |
| Rambursarea împrumutului fără dobândă | 6 luni de la acordare | art. 69 alin. (2) |
| Transmiterea bugetului la Trezorerie | 10 zile de la aprobare; altfel 1/12 timp de 45 de zile | art. 70 alin. (3) și (4) |
| Infracțiune | închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă | art. 71 |
| Amenzi contravenționale | 5–10 milioane lei; 10–20 milioane lei; 20–30 milioane lei | art. 72 alin. (2) |
| Virarea veniturilor fără termen stabilit | 30 de zile de la încasare | art. 75^1 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 13 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Câteva întrebări din act
1. Definiți angajamentul legal și angajamentul bugetar, potrivit Legii nr. 500/2002.
Vezi răspunsul
Angajamentul legal este actul juridic prin care se creează, în cazul actelor administrative sau contractelor, ori se constată, în cazul legilor, hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor judecătorești, obligația de plată pe seama fondurilor publice. Angajamentul bugetar este actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii obligației de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal.
„ori se constată, în cazul legilor, hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor judecătorești, obligația de plată pe seama fondurilor publice” — art. 2 alin. (1) pct. 2 și 3
2. Enumerați fazele pe care le parcurg cheltuielile bugetare în procesul execuției bugetare și definiți fiecare fază.
Vezi răspunsul
Cheltuielile bugetare parcurg patru faze: angajare, lichidare, ordonanțare, plată. Angajarea cheltuielilor este faza prin care instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani, rezultată în urma îndeplinirii condițiilor stipulate într-un angajament legal, în limita creditelor de angajament aprobate prin legea bugetară anuală. Lichidarea este faza în care ordonatorul de credite verifică existența dreptului creditorului, determină sau verifică realitatea și cuantumul obligației de plată și verifică condițiile de exigibilitate ale obligației de plată, pe baza documentelor justificative. Ordonanțarea este faza prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să efectueze plata cheltuielilor care au parcurs faza de lichidare. Plata este actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți.
„plata cheltuielilor - faza în procesul execuției bugetare reprezentând actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți” — art. 52 alin. (1); art. 2 alin. (1) pct. 3^2, 33, 34 și 35
3. Care sunt categoriile de ordonatori de credite și cine are calitatea de ordonator principal, secundar sau terțiar? Cui poate fi delegată această calitate?
Vezi răspunsul
Ordonatorii de credite sunt de 3 categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari și ordonatori terțiari. Ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome. Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea/coordonarea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz. Ordonatorii de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarului general sau altor persoane împuternicite în acest scop, cu excepția conducătorului compartimentului financiar-contabil; prin actul de delegare se precizează competențele delegate și condițiile delegării.
„Ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome.” — art. 20 alin. (1)-(4)
4. De ce răspund ordonatorii de credite, potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 500/2002?
Vezi răspunsul
Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de: a) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare repartizate și aprobate; b) realizarea veniturilor; c) angajarea și utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; d) integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc; e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare; f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice; g) organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora; h) organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale.
„e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;” — art. 22 alin. (2)
5. Potrivit Legii nr. 500/2002, angajamentul bugetar este:
- actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii obligației de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal
- actul juridic prin care se creează sau se constată obligația de plată pe seama fondurilor publice
- actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți
Vezi răspunsul
a) actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii obligației de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal
„angajament bugetar - actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii obligației de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal” — art. 2 alin. (1) pct. 2
6. Actul juridic prin care se creează ori se constată obligația de plată pe seama fondurilor publice se numește:
- angajament bugetar
- angajament legal
- autorizare bugetară
Vezi răspunsul
b) angajament legal
„angajament legal - actul juridic prin care se creează, în cazul actelor administrative sau contractelor ori se constată, în cazul legilor” — art. 2 alin. (1) pct. 3
7. Creditul bugetar reprezintă:
- limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar
- aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către Ministerul Finanțelor Publice prin trezoreria statului
- suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar
Vezi răspunsul
c) suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar
„credit bugetar - sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar” — art. 2 alin. (1) pct. 16
8. Limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar este:
- creditul de angajament
- creditul bugetar
- deschiderea de credite bugetare
Vezi răspunsul
a) creditul de angajament
„credit de angajament - limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar” — art. 2 alin. (1) pct. 15