Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 2525/2018
Procedurii pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică
39 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Rezumat de învățat
Ordinul nr. 2525/2018 aprobă Procedura pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică: cine intervine (echipa mobilă a SPAS sau a DGASPC), ce atribuții are, în cât timp ajunge la fața locului și cum se evaluează gradul de risc al victimei. Se cere la concursurile pentru posturile din asistența socială (SPAS, DGASPC, centre rezidențiale), dar și pentru poliția locală și asistența medicală comunitară.
Esențialul, în două minute
- Intervenția de urgență o face echipa mobilă a SPAS sau, după caz, a DGASPC, din perspectiva acordării serviciilor sociale (art. 1–2).
- Consiliul local/județean organizează echipa, îi alocă resursele, o poate extinde și desemnează prin hotărâre un coordonator din SPAS (art. 1).
- Echipa verifică semnalările de pe liniile telefonice ale instituțiilor abilitate, altele decât 112, și face evaluarea inițială a riscului pe baza Fișei din anexă (art. 3).
- Echipa mobilă ajunge la fața locului în maximum 90 de minute de la semnalarea poliției (art. 5).
- În 15 zile de la intrarea în vigoare, SPAS dă poliției datele de contact ale coordonatorului și lista centrelor rezidențiale (art. 4).
- Victimele pot fi găzduite în orice serviciu social cu această destinație, unde există loc, indiferent de domiciliu (art. 7).
- Reprezentanții SPAS au drept de acces în sediile persoanelor juridice și la domiciliul persoanelor fizice, cu sprijinul poliției (art. 9).
- Risc crescut: un DA la pct. 7, 11 sau 17 ori minimum 5 DA la întrebările 1–21; mediu: minimum 4 DA; scăzut: minimum un DA (anexa, partea B).
Capcane la grilă
- Nu confunda 90 de minute (deplasarea echipei mobile, art. 5) cu 15 zile (transmiterea datelor către poliție, art. 4).
- Nu confunda ordinul de protecție provizoriu (cerut poliției) cu ordinul de protecție (cerut instanței) (art. 3 lit. h).
- Nu confunda pragul de 5 răspunsuri DA (risc crescut) cu cel de 4 răspunsuri DA (risc mediu, fără pct. 7, 11, 17) (anexa, partea B).
- Echipa mobilă verifică semnalările de pe liniile de urgență ale instituțiilor, dar nu pe cele de la 112 (art. 3 lit. a).
- Nu confunda cine desemnează coordonatorul (consiliul local/județean, prin hotărâre) cu instituția din care provine (SPAS) (art. 1 alin. 3).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Ordinul de aprobare (art. 1–2 din ordin)
- Ce aprobă: Procedura pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică, prevăzută în anexa care face parte integrantă din ordin art. 1 din ordin.
- Publicare: în Monitorul Oficial al României, Partea I art. 2 din ordin.
1. Cine realizează intervenția de urgență în cazurile de violență domestică, potrivit procedurii?
Răspuns corect: a) Echipa mobilă alcătuită din reprezentanți ai SPAS sau, după caz, ai DGASPC
„Intervenția de urgență în cazurile de violență domestică se realizează de către echipa mobilă alcătuită din reprezentanți ai serviciului public de asistență socială” — art. 1 alin. (1) din procedură
2. Cine are responsabilitatea de a organiza, coordona și sprijini activitatea echipei mobile, prin alocarea resurselor necesare?
Răspuns corect: b) Consiliile locale/județene
„consiliile locale/județene au responsabilitatea de a organiza, coordona și sprijini activitatea echipei mobile” — art. 1 alin. (2) din procedură
3. Prin ce act poate fi extinsă componența echipei mobile?
Răspuns corect: c) Prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean
„prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, componența echipei mobile poate fi extinsă” — art. 1 alin. (2) din procedură
4. Din cadrul cărei instituții se desemnează coordonatorul echipei mobile?
Răspuns corect: a) Din cadrul serviciului public de asistență socială
„se va desemna prin aceeași hotărâre un coordonator din cadrul serviciului public de asistență socială” — art. 1 alin. (3) din procedură
Echipa mobilă: cine o formează și cine o coordonează (art. 1–2 din procedură)
- Cine intervine: echipa mobilă alcătuită din reprezentanți ai serviciului public de asistență socială (SPAS) sau, după caz, ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) art. 1 alin. 1.
- Consiliile locale/județene organizează, coordonează și sprijină activitatea echipei mobile, alocând resursele umane, materiale și financiare necesare art. 1 alin. 2.
- Extinderea echipei se face prin hotărâre a consiliului local/județean, cu reprezentanți ai art. 1 alin. 2:
- poliției locale;
- serviciului public de asistență medicală comunitară;
- altor specialiști din aparatul propriu;
- furnizorilor privați de servicii sociale, voluntari etc.
- Coordonatorul echipei se desemnează prin aceeași hotărâre, din cadrul serviciului public de asistență socială art. 1 alin. 3.
- Pot face parte și reprezentanți ai cultelor religioase reprezentative pe plan local și ai asociațiilor/fundațiilor din domeniu (violență domestică, egalitate de șanse, sprijin umanitar, caritabil) cu care s-au încheiat acorduri de parteneriat/convenții, precum și voluntari art. 1 alin. 4.
- Mijlocul de transport: hotărârea prevede și modul de alocare a mijlocului de transport pentru intervențiile de urgență; dacă resursele lipsesc, pot fi contractate servicii de la furnizori privați de servicii sociale art. 1 alin. 5.
- Scopul intervenției: acordarea serviciilor sociale în situațiile de violență domestică; activitatea e coordonată de reprezentantul SPAS desemnat prin hotărâre a consiliului art. 2.
5. Ce se întâmplă dacă nu se identifică la nivel instituțional resursele necesare (inclusiv mijlocul de transport) pentru echipa mobilă?
Răspuns corect: b) Resursele pot fi asigurate prin contractarea de servicii de la furnizorii privați de servicii sociale
„acestea pot fi asigurate prin contractarea de servicii de la furnizorii privați de servicii sociale care furnizează servicii sociale în domeniu” — art. 1 alin. (5) din procedură
6. Din perspectiva a ce se realizează intervenția de urgență a echipei mobile?
Răspuns corect: c) A acordării serviciilor sociale
„Intervenția de urgență a echipei mobile se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale în situațiile de violență domestică” — art. 2 din procedură
7. Cine poate face parte din echipa mobilă, prin extinderea componenței ei?
Echipa mobilă e alcătuită din reprezentanți ai SPAS sau ai DGASPC. Prin hotărâre a consiliului local/județean componența poate fi extinsă cu reprezentanți ai poliției locale, ai serviciului public de asistență medicală comunitară, alți specialiști din aparatul propriu, reprezentanți ai furnizorilor privați de servicii sociale, voluntari. Pot face parte și reprezentanți ai cultelor religioase reprezentative pe plan local și ai asociațiilor sau fundațiilor cu activitate relevantă, cu care au fost încheiate acorduri de parteneriat/convenții.
„Din componența echipei mobile pot face parte reprezentanți ai diferitelor culte religioase reprezentative pe plan local” — art. 1 alin. (2) și (4) din procedură
Atribuțiile echipei mobile (art. 3)
- Verifică semnalările făcute prin liniile telefonice ale instituțiilor abilitate, inclusiv liniile de urgență, altele decât numărul unic 112 art. 3 lit. a.
- Evaluarea inițială a gradului de risc, pe baza Fișei pentru evaluarea gradului de risc (anexa la procedură) art. 3 lit. b.
- Informare și consiliere pentru victime art. 3 lit. c.
- Orientarea victimelor către serviciile sociale existente pe raza localității/județului art. 3 lit. d.
- Informează despre măsurile de protecție: ordin de protecție provizoriu, ordin de protecție, plângere penală, certificat medico-legal etc. art. 3 lit. e.
- Protecție socială și confidențialitate pentru victime, minori, persoane cu dizabilități sau cu nevoi speciale vizate de ordinul de protecție art. 3 lit. f.
- Colaborează cu asistența medicală comunitară când identifică probleme medicale ale victimelor și/sau copiilor art. 3 lit. g.
- Depășirea riscului imediat art. 3 lit. h:
- transport la cea mai apropiată unitate sanitară sau sesizarea numărului 112;
- sesizarea organelor de urmărire penală, a poliției (ordin provizoriu) sau a instanței (ordin de protecție);
- orientarea către SPAS sau furnizori privați acreditați, pentru găzduire în centre rezidențiale și management de caz.
- Intervine la cererea poliției când ordinul provizoriu dispune evacuarea temporară a agresorului, iar acesta cere cazare într-un centru rezidențial art. 3 lit. i.
8. Echipa mobilă verifică semnalările de violență domestică făcute prin liniile telefonice ale instituțiilor abilitate, cu excepția:
Răspuns corect: a) Numărului unic de urgență la nivel național 112
„altele decât numărul unic de urgență la nivel național (SNUAU) - 112” — art. 3 lit. a) din procedură
9. Pe baza cărui document realizează echipa mobilă evaluarea inițială a gradului de risc?
Răspuns corect: b) Pe baza Fișei pentru evaluarea gradului de risc și stabilirea măsurilor de siguranță, din anexa la procedură
„realizează evaluarea inițială a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza Fișei pentru evaluarea gradului de risc” — art. 3 lit. b) din procedură
10. Cu cine colaborează echipa mobilă atunci când identifică probleme medicale ale victimelor și/sau copiilor lor?
Răspuns corect: c) Cu serviciile de asistență medicală comunitară
„colaborează cu serviciile de asistență medicală comunitară în situația în care identifică probleme medicale privind victimele și/sau copiii lor” — art. 3 lit. g) din procedură
11. Unde este transportată victima care necesită îngrijiri medicale de urgență, în cadrul demersurilor pentru depășirea riscului imediat?
Răspuns corect: a) La unitatea sanitară cea mai apropiată
„transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situațiile în care victima necesită îngrijiri medicale de urgență” — art. 3 lit. h) pct. (i) din procedură
Colaborarea cu poliția și termenul de intervenție (art. 4–5)
- Termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a procedurii: SPAS pune la dispoziția poliției de pe aceeași rază art. 4 alin. 1:
- datele de contact ale coordonatorului echipei mobile/persoanelor desemnate;
- lista centrelor rezidențiale pentru persoanele fără adăpost, adăposturilor de noapte etc., publice sau private.
- Evacuarea agresorului: dacă agresorul evacuat cere cazare, echipajul de poliție contactează coordonatorul echipei mobile și îi dă adresa intervenției art. 4 alin. 2.
- Lista persoanelor desemnate din SPAS, cu datele de contact, se pune la dispoziția poliției art. 4 alin. 3.
- Maximum 90 de minute: echipa mobilă se deplasează la fața locului de la semnalarea poliției și ajută la conducerea de îndată a agresorului către centrele rezidențiale sau alte servicii sociale de pe raza UAT art. 5.
12. În ce termen pun serviciile publice de asistență socială la dispoziția poliției datele de contact ale coordonatorului echipei mobile și lista centrelor rezidențiale?
Răspuns corect: a) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a procedurii
„în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri, serviciile publice de asistență socială pun la dispoziția organelor de poliție” — art. 4 alin. (1) din procedură
13. Cine contactează coordonatorul echipei mobile atunci când agresorul evacuat temporar solicită cazare într-un centru rezidențial?
Răspuns corect: b) Echipajul de poliție aflat în misiune
„echipajul de poliție aflat în misiune contactează coordonatorul echipei mobile și îi furnizează detalii cu privire la adresa locului” — art. 4 alin. (2) din procedură
14. În cât timp de la semnalarea efectuată de organele de poliție se deplasează echipa mobilă la fața locului?
Răspuns corect: c) În maximum 90 de minute
„Echipa mobilă se deplasează la fața locului în maximum 90 de minute de la momentul semnalării efectuate de către organele de poliție” — art. 5 din procedură
15. Ce date pun serviciile publice de asistență socială la dispoziția poliției și în ce termen?
În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a procedurii, SPAS pune la dispoziția poliției de pe aceeași rază teritorială: a) datele de contact ale coordonatorului echipei mobile/persoanelor din SPAS desemnate cu atribuții în echipa mobilă; b) lista tuturor centrelor rezidențiale care oferă cazare persoanelor fără adăpost, adăposturilor de noapte sau altor centre rezidențiale adecvate, publice sau private, inclusiv serviciile acordate de culte religioase și alte organisme private.
„datele de contact ale coordonatorului echipei mobile/persoanelor din cadrul SPAS desemnate cu atribuții în cadrul echipei mobile” — art. 4 alin. (1) din procedură
Obligațiile SPAS și DGASPC, accesul la găzduire (art. 6–9)
- SPAS cunoaște harta serviciilor: distribuția locală și județeană a serviciilor pentru victime și a centrelor pentru persoanele fără adăpost art. 6.
- DGASPC (SPAS județean) face diligențele pe lângă celelalte servicii și furnizorii privați din județ, pentru acces neîngrădit la găzduire art. 7 alin. 1.
- Găzduire indiferent de domiciliu: victimele pot fi găzduite în orice serviciu social cu această destinație, unde există loc disponibil art. 7 alin. 2.
- Referirea cazurilor: după evaluarea riscului, SPAS de la municipiu, oraș, comună referă cazurile către compartimentul de violență domestică al SPAS județean sau furnizorilor privați, pentru evidență și management de caz art. 8.
- Drept de acces: pentru verificarea semnalărilor, reprezentanții SPAS au acces în sediile/punctele de lucru ale persoanelor juridice și la domiciliul persoanelor fizice art. 9.
- Cu sprijinul poliției: verificarea se face cu sprijinul poliției locale sau al organelor de poliție de pe raza respectivă art. 9.
16. Cine are obligația de a cunoaște distribuția în plan local și județean a serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice?
Răspuns corect: a) SPAS
„SPAS are obligația de a cunoaște distribuția în plan local și județean a serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice” — art. 6 din procedură
17. În ce condiții pot fi găzduite victimele, pentru depășirea situației de urgență?
Răspuns corect: b) În orice serviciu social existent cu această destinație, unde există loc disponibil, indiferent de domiciliul lor
„victimele pot fi găzduite în orice serviciu social existent cu această destinație, acolo unde există un loc disponibil, indiferent de domiciliul acestora” — art. 7 alin. (2) din procedură
18. Către cine referă reprezentanții SPAS de la nivel de municipiu, oraș, comună cazurile, după evaluarea gradului de risc?
Răspuns corect: c) Către compartimentul de violență domestică din cadrul SPAS județean sau furnizorii privați de servicii sociale
„referă cazurile către compartimentul de violență domestică din cadrul SPAS organizat la nivel de județ sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale” — art. 8 din procedură
19. Unde au drept de acces reprezentanții SPAS pentru verificarea semnalărilor de violență domestică?
Răspuns corect: a) În sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice și la domiciliul persoanelor fizice
„reprezentanții SPAS au drept de acces în sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum și la domiciliul persoanelor fizice” — art. 9 din procedură
Fișa de evaluare a riscului: istoricul și formele violenței (anexa, pct. 1–16)
- Structura chestionarului: I. Istoricul violenței; II. Formele și tiparul violenței; III. Factori legați de agresor; IV. Percepția victimei; V. Factori agravanți; VI. Suport social; VII. Planul de siguranță personală (anexa, partea A).
- Variante de răspuns: DA, NU, Nu răspunde (anexa, partea A).
- Violența anterioară este considerată cel mai comun factor de risc, chiar dacă nu poate fi dovedită printr-un document (anexa, pct. 5).
- Comportament violent față de terți (în afara familiei) – crește riscul și pentru specialiștii care intră în contact cu agresorul (anexa, pct. 7).
- Încălcarea unui ordin de protecție în trecut e asociată cu creșterea riscului de violență în viitor (anexa, pct. 9).
- Creșterea severității și frecvenței actelor violente – unul dintre cei mai importanți factori de risc (anexa, pct. 10).
- Armele: se iau în considerare toate armele (de foc, albe – cuțite, topoare, furci); deținerea unei arme de foc prin profesie e alt factor de risc major (anexa, pct. 11).
- Controlul și izolarea victimei pot merge până la privarea de libertate (sechestrarea în locuință) (anexa, pct. 12).
- Strangularea/sugrumarea: aproximativ jumătate din victimele femei decedate au fost supuse unei tentative în anul anterior morții (anexa, pct. 16).
Fișa: agresorul, percepția victimei, factori agravanți, suport și siguranță (anexa, pct. 17–35)
- Dependențele (alcool, droguri, medicamente, jocuri de noroc/video) nu sunt cauze sau justificări, dar pot fi factor de risc crescut (anexa, pct. 17).
- Sănătatea mentală: în 32% din cazurile de omor cu victime femei agresorul comite suicid după faptă (anexa, pct. 19).
- Stresul economic (schimbări financiare, șomaj) – puternic factor de risc (anexa, pct. 20).
- Percepția victimei: în studiul Campbell (2003), aproximativ jumătate dintre victime nu percepuseră riscul de a fi ucise (anexa, pct. 21).
- Factori agravanți: separarea/divorțul, contactul părintelui agresor cu copiii, copii din alte relații, violența în timpul sarcinii (anexa, pct. 22–25).
- Suportul social: familia și vecinii/prietenii – găzduire temporară, păstrarea bagajului de urgență/documentelor, sprijin financiar și emoțional, acompaniere, apel de urgență (anexa, pct. 26–27).
- Planul de siguranță: siguranța locuinței, a copiilor, la locul de muncă, la școală/grădiniță, în situații periculoase, solicitarea măsurilor legale de protecție (anexa, pct. 28–35).
- Dacă victima părăsește agresorul: păstrarea secretă a intenției, adăpost sigur, alt loc de muncă, continuitatea educației copiilor, bagaj de siguranță și documente (anexa, pct. 33).
- Factori de risc legați de victimă: gânduri/tentative de suicid sau de a ucide agresorul, sarcină, naștere recentă, izolare socială, dependență financiară de agresor etc. (anexa, partea A).
Categoriile de risc și măsurile obligatorii (anexa, partea B)
- RISC CRESCUT – minimum un răspuns DA la oricare dintre întrebările de la pct. 7, 11 și 17, sau minimum 5 răspunsuri DA la întrebările 1–21 (anexa, partea B).
- Măsura: informarea și orientarea obligatorie a victimei către serviciile sociale de pe raza localității/județului.
- RISC MEDIU – minimum 4 răspunsuri DA la întrebările 1–21, fără pct. 7, 11 și 17 (anexa, partea B).
- Măsura: informare și orientare privind măsurile de protecție – ordin provizoriu, ordin de protecție, plângere prealabilă, certificat medico-legal, consiliere juridică pentru separare.
- RISC SCĂZUT – minimum un răspuns DA la întrebările 1–21, fără pct. 7, 11 și 17 (anexa, partea B).
- Măsura: informarea victimei despre drepturile din Legea nr. 217/2003, în special serviciile de informare și consiliere.
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Deplasarea echipei mobile la fața locului, de la semnalarea poliției | maximum 90 de minute | art. 5 |
| Transmiterea către poliție a datelor de contact și a listei centrelor | 15 zile de la intrarea în vigoare a procedurii | art. 4 alin. 1 |
| Număr de întrebări în chestionarul de risc | 25 (plus pct. 26–35: suport și siguranță) | anexa |
| Întrebările care dau singure risc crescut | pct. 7, 11 și 17 | anexa, partea B |
| Risc crescut | minimum 5 răspunsuri DA pct. 1–21 | anexa, partea B |
| Risc mediu | minimum 4 răspunsuri DA (fără 7, 11, 17) | anexa, partea B |
| Risc scăzut | minimum 1 răspuns DA (fără 7, 11, 17) | anexa, partea B |
| Agresori care comit suicid după omorul unei femei | 32% din cazuri | anexa, pct. 19 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 21 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 39 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).