O.U.G. nr. 21/2004
Privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență
63 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Rezumat de învățat
Ordonanța de urgență stabilește cum este organizat și cum funcționează Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență: cine decide, cine intervine, ce atribuții are fiecare structură, cum se declară starea de alertă și ce amenzi se dau pentru nerespectare. Se cere la concursurile din primării, prefecturi, servicii de urgență și instituții publice, mai ales la posturile de execuție cu atribuții în apărarea civilă și situații de urgență.
Esențialul, în două minute
- Ordonanța organizează Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență (art. 1).
- Situația de urgență este un eveniment excepțional cu caracter nonmilitar; grevele nu sunt tip de risc (art. 2).
- Starea de alertă durează cel mult 30 de zile și se prelungește, tot cu cel mult 30 de zile, ori de câte ori e nevoie (art. 4^2).
- Alerta locală: comitetul local, cu acordul prefectului; județeană: comitetul județean, cu acordul ministrului afacerilor interne (art. 4^3).
- Alerta națională: Comitetul național, cu acordul prim-ministrului, care îl conduce și are trei vicepreședinți (art. 4^3, art. 8^1).
- Comitetele județene și al municipiului București sunt conduse de prefect, cele locale de primar; hotărârile lor sunt obligatorii (art. 7, 10–12).
- Imaginile și înregistrările video ale IGSU și ale serviciilor profesioniste se păstrează 6 luni, apoi se distrug (art. 13^1, art. 14^1).
- Amenzile merg de la 1.000 la 5.000 lei; constată personalul IGSU și al serviciilor profesioniste desemnat de inspectorul general (art. 38–39).
Capcane la grilă
- Nu confunda acordul pentru alerta locală (prefectul) cu cel pentru alerta județeană (ministrul afacerilor interne) sau națională (prim-ministrul) (art. 4^3).
- Nu confunda cine conduce comitetul județean și pe cel al capitalei (prefectul) cu cine conduce comitetul local (primarul) (art. 10–12).
- Nu confunda actul de organizare: comitetul județean se stabilește prin ordine ale prefecților, cel local prin dispoziție a primarului, cel ministerial prin ordin al ministrului (art. 9, 11, 12).
- Nu confunda cele trei amenzi: 3.000–5.000 lei (comitete, centre operative), 2.000–3.000 lei (regulamente și planuri), 1.000–2.000 lei (mesaje de avertizare) (art. 38).
- Nu confunda două ore (difuzarea hotărârii de alertă la radio și televiziune) cu 24 de ore (retransmiterea repetată) și cu 60 de zile (regulamentele pe tipuri de risc) (art. 41–42).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Scopul și definițiile (art. 1–2)
- Sistemul Național se înființează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență și pentru asigurarea și coordonarea resurselor necesare revenirii la normalitate art. 1 alin. 1.
- Organizare: este organizat de autoritățile administrației publice și se compune dintr-o rețea de organisme, organe și structuri, constituite pe niveluri sau domenii de competență art. 1 alin. 2.
- Situația de urgență: evenimente excepționale, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul, valorile materiale și culturale; sunt necesare măsuri urgente, resurse specializate și management unitar art. 2 lit. a.
- Amploarea = mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive; intensitatea = viteza de evoluție a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a normalității art. 2 lit. b și c.
- Iminența amenințării: parametrii de stare și timp care determină declanșarea inevitabilă a unei situații de urgență art. 2 lit. e.
- Tipuri de risc: cazuri de forță majoră precum incendii, cutremure, inundații, accidente, explozii, alunecări de teren, îmbolnăviri în masă, tornade, avalanșe; grevele nu sunt tip de risc art. 2 lit. j.
- Evacuarea: măsură de protecție luată în caz de amenințare iminentă, stare de alertă sau situație de urgență; constă în scoaterea organizată din zonele afectate sau potențial afectate a instituțiilor, agenților economici, grupurilor de populație ori bunurilor art. 2 lit. m.
- Managementul situației de urgență: activitățile și procedurile folosite pentru identificarea și monitorizarea surselor de risc, analiza situației, prognoze și implementarea variantelor de acțiune art. 2 lit. g.
1. Situația de urgență este definită ca eveniment excepțional cu caracter:
Răspuns corect: c) nonmilitar
„evenimente excepționale, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător” — art. 2 lit. a)
2. Potrivit ordonanței, grevele:
Răspuns corect: a) nu pot fi considerate tipuri de risc
„grevele nu pot fi considerate tipuri de risc în condițiile prezentei ordonanțe de urgență” — art. 2 lit. j)
3. Intensitatea situației de urgență reprezintă:
Răspuns corect: b) viteza de evoluție a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate
„intensitatea situației de urgență - viteza de evoluție a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate” — art. 2 lit. c)
4. Evacuarea este:
Răspuns corect: c) o măsură de protecție luată în caz de amenințare iminentă, stare de alertă sau situație de urgență
„evacuarea - măsura de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alerta ori producerii unei situații de urgență” — art. 2 lit. m)
Principiile și măsurile pe durata situațiilor de urgență (art. 3–4)
- Principiile art. 3: previziunea și prevenirea; prioritatea protecției și salvării vieții oamenilor; respectarea drepturilor și libertăților fundamentale; asumarea responsabilității de către autoritățile administrației publice; cooperarea la nivel național, regional și internațional; transparența; continuitatea și gradualitatea; operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică.
- Măsuri pe durata situațiilor de urgență art. 4 alin. 1:
- avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol;
- declararea stării de alertă;
- măsuri de prevenire și protecție și, după caz, evacuarea;
- intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite;
- acordarea de ajutoare de urgență;
- instituirea stării de urgență, potrivit art. 93 din Constituție;
- solicitarea sau acordarea de asistență internațională;
- acordarea de despăgubiri persoanelor juridice și fizice.
5. Pentru cel mult câte zile se declară starea de alertă, potrivit O.U.G. nr. 21/2004?
Răspuns corect: a) 30 de zile
„pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile” — art. 4^2 alin. (1)
6. Cum poate fi prelungită starea de alertă?
Răspuns corect: b) Ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea, de fiecare dată pentru cel mult 30 de zile
„Stare de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat” — art. 4^2 alin. (2)
7. Cine declară starea de alertă la nivel local?
Răspuns corect: c) Comitetul local pentru situații de urgență, cu acordul prefectului
„Comitetul local pentru situații de urgență declară, cu acordul prefectului, starea de alertă la nivel local” — art. 4^3 alin. (1)
8. Cu acordul cui declară comitetul județean starea de alertă?
Răspuns corect: a) Al ministrului afacerilor interne
„Comitetul județean pentru situații de urgență declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă” — art. 4^3 alin. (2)
Starea de alertă (art. 4^1–4^6)
- Definiție: răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu gravitatea art. 4^1.
- Niveluri: se declară la nivel local, al municipiului București, județean sau național art. 4^2 alin. 1.
- Durata: cel mult 30 de zile; poate fi prelungită ori de câte ori e nevoie, tot cu cel mult 30 de zile de fiecare dată art. 4^2 alin. 1–2.
- Încetarea: înainte de termen, când analiza factorilor de risc arată că nu mai e necesar răspunsul amplificat art. 4^2 alin. 3.
- Factorii de risc analizați cumulativ art. 4^2 alin. 4:
- amploarea situației de urgență;
- intensitatea situației de urgență;
- insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns;
- densitatea demografică în zona afectată;
- existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate.
- Cine o declară art. 4^3:
- nivel local: comitetul local, cu acordul prefectului;
- nivel județean sau al localităților din județ: comitetul județean, cu acordul ministrului afacerilor interne;
- municipiul București: Comitetul Municipiului București, cu acordul ministrului afacerilor interne;
- mai multe județe sau nivel național: Comitetul național, cu acordul prim-ministrului.
- Fundamentarea: hotărârile se bazează pe analiza factorilor de risc făcută de grupurile de suport tehnico-științific constituite pe tipuri de risc art. 4^3 alin. 4.
- Măsurile: la declarare și pe durata ei, comitetele hotărăsc aplicarea uneia sau mai multor măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, a rezilienței comunităților și diminuarea impactului art. 4^4.
- Conținutul hotărârii: baza legală; perioada; măsurile, condițiile concrete de aplicare și destinatarii; instituțiile care le aplică sau urmăresc respectarea lor art. 4^5.
- Starea de urgență: dacă se instituie potrivit art. 93 din Constituție, măsurile din starea de alertă se reevaluează art. 4^6.
9. Cine declară starea de alertă la nivelul mai multor județe sau la nivel național?
Răspuns corect: b) Comitetul național, cu acordul prim-ministrului
„Comitetul național pentru situații de urgență declară, cu acordul prim-ministrului, starea de alertă la nivelul mai multor județe ori la nivel național” — art. 4^3 alin. (3)
10. Care dintre următorii este factor de risc analizat la declararea stării de alertă?
Răspuns corect: c) Densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc
„d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc” — art. 4^2 alin. (4)
11. Pe baza analizei cui se fundamentează hotărârile privind declararea, prelungirea sau încetarea stării de alertă?
Răspuns corect: a) A grupurilor de suport tehnico-științific constituite pe tipuri de risc
„de către grupurile de suport tehnico-științific constituite pe tipuri de risc” — art. 4^3 alin. (4)
12. Starea de alertă reprezintă:
Răspuns corect: b) răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite
„Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite” — art. 4^1
Cooperarea și înregistrările video (art. 5)
- Cooperare: autoritățile și organismele din Sistemul Național cooperează între ele și cu alte instituții din țară sau din străinătate, guvernamentale sau neguvernamentale art. 5 alin. 1.
- Mijloace foto-audio-video: structurile de asistență medicală de urgență, prim ajutor calificat și intervenție aflate în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență le pot folosi fără consimțământul persoanelor vizate art. 5 alin. 2.
- Folosirea înregistrărilor: pentru coordonarea intervenției și stabilirea diagnosticului; în cercetarea disciplinară doar la suspiciune rezonabilă de abatere disciplinară gravă art. 5 alin. 3.
Componența Sistemului Național și Comitetul național (art. 6–8^2)
- Sistemul Național are în compunere art. 6: comitete pentru situații de urgență; Departamentul pentru Situații de Urgență; Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; servicii de urgență profesioniste și voluntare; centre operative și centre de coordonare și conducere a intervenției; comandantul acțiunii.
- Comitetele pentru situații de urgență art. 7 alin. 1: Comitetul național; comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale; Comitetul Municipiului București; comitetele județene; comitetele locale.
- Natura comitetelor: organisme interinstituționale cu rol decizional; hotărârile lor sunt obligatorii pentru destinatari art. 7 alin. 2.
- Comitetul național adoptă deciziile strategice și funcționează sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, ca președinte art. 8^1 alin. 1.
- Cei trei vicepreședinți: ministrul afacerilor interne, ministrul administrației publice și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență art. 8^1 alin. 2.
- Membri: miniștri sau secretari de stat desemnați, conducători ai instituțiilor publice centrale; membri sunt și directorul general al Direcției generale management operațional din MAI și inspectorul general al IGSU art. 8^1 alin. 3 și 6.
- Secretariatul tehnic permanent al Comitetului național îl asigură Departamentul pentru Situații de Urgență, prin IGSU art. 8^1 alin. 5.
- Suportul decizional în situații de amploare deosebită sau dezastre: Centrul național de coordonare și conducere a intervenției art. 8^1 alin. 4.
- Reglementare: organizarea, funcționarea și componența Comitetului național se stabilesc prin hotărâre a Guvernului art. 8^1 alin. 7.
- Grupurile de suport tehnico-științific (experți, specialiști, cadre didactice, cercetători), alături de Comitetul național și reprezentanți ai societății civile, formează Platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre art. 8^2.
13. Sub conducerea cui funcționează Comitetul național pentru situații de urgență?
Răspuns corect: c) Sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, ca președinte
„sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de președinte” — art. 8^1 alin. (1)
14. Câți vicepreședinți are Comitetul național?
Răspuns corect: a) Trei
„Comitetul național are trei vicepreședinți, după cum urmează:” — art. 8^1 alin. (2)
15. Cine asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului național?
Răspuns corect: b) Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
„Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, asigură secretariatul tehnic permanent” — art. 8^1 alin. (5)
16. Ce formează Comitetul național și grupurile de suport tehnico-științific, alături de reprezentanți ai societății civile?
Răspuns corect: c) Platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre
„formează Platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre” — art. 8^2 alin. (2)
Comitetele ministeriale, județene, ale municipiului București și locale (art. 9–12)
- Comitetul ministerial: sub conducerea ministrului; se constituie prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale art. 9 alin. 1–2.
- Comitetul Municipiului București: sub conducerea prefectului; fac parte primarul general, primarii de sectoare, șefi de servicii publice și alți manageri; vicepreședinte este inspectorul șef al ISU București; se organizează prin ordin al prefectului art. 10.
- Comitetul județean: sub conducerea prefectului; face parte președintele consiliului județean; vicepreședinte este inspectorul-șef al ISU județean; se organizează prin ordine ale prefecților art. 11.
- București și Ilfov: competențele se exercită de Comitetul Municipiului București sau de comitetul județean, după zona afectată sau potențial afectată art. 11^1.
- Comitetul local: se constituie la nivelul municipiilor, orașelor, sectoarelor și comunelor, sub conducerea primarului art. 12 alin. 1.
- Componența comitetului local: un viceprimar, secretarul unității administrativ-teritoriale, reprezentanți ai serviciilor publice, instituțiilor și agenților economici, plus managerii cu factori de risc art. 12 alin. 2.
- Organizarea comitetului local se stabilește prin dispoziție a primarului art. 12 alin. 3.
17. Cum se constituie comitetul ministerial?
Răspuns corect: a) Prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției publice centrale
„Comitetul ministerial se constituie prin ordin al ministrului ori al conducătorului instituției publice centrale, după caz” — art. 9 alin. (2)
18. Sub conducerea cui se constituie Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență?
Răspuns corect: b) Sub conducerea prefectului
„se constituie, sub conducerea prefectului, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență” — art. 10 alin. (1)
19. Cine este vicepreședintele comitetului județean cu atribuții de coordonare unitară a intervenției?
Răspuns corect: c) Inspectorul-șef al inspectoratului pentru situații de urgență județean
„inspectorul-șef al inspectoratului pentru situații de urgență județean este vicepreședintele cu atribuții de coordonare unitară” — art. 11 alin. (2^1)
20. Organizarea, atribuțiile și funcționarea comitetelor județene se stabilesc prin:
Răspuns corect: a) ordine ale prefecților
„Organizarea, atribuțiile și funcționarea comitetelor județene se stabilesc prin ordine ale prefecților.” — art. 11 alin. (3)
IGSU, serviciile de urgență, înregistrările video (art. 13–14^1)
- IGSU asigură coordonarea unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență art. 13 alin. 1.
- Centrul operațional al IGSU îndeplinește permanent funcțiile de monitorizare, evaluare, înștiințare, avertizare, prealarmare, alertare și coordonare tehnică operațională la nivel național art. 13 alin. 3.
- Serviciile de urgență profesioniste funcționează ca inspectorate județene și București/Ilfov și coordonează, îndrumă și controlează activitățile din zona de competență art. 14 alin. 1.
- Secretariatele tehnice permanente ale comitetelor județene și al Comitetului Municipiului București sunt asigurate de serviciile de urgență profesioniste, prin centrele operaționale art. 14 alin. 4.
- Înregistrarea video: IGSU și serviciile profesioniste pot înregistra acțiunile și fixa ocazional momente operative în locuri publice și private fără consimțământul persoanelor art. 13^1 alin. 1–2; art. 14^1 alin. 1–2.
- Interdicție: datele personale din imagini și înregistrări nu se prelucrează în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate, cu excepțiile expres prevăzute de lege art. 13^1 alin. 3; art. 14^1 alin. 3.
- Păstrare: 6 luni de la obținere, apoi se distrug prin proceduri ireversibile; dacă sunt folosite într-o procedură judiciară, urmează regimul probelor art. 13^1 alin. 4; art. 14^1 alin. 4.
21. Pentru cât timp pot păstra structurile IGSU imaginile și înregistrările audio-video obținute în acțiuni, dacă nu sunt folosite într-o procedură judiciară?
Răspuns corect: b) 6 luni de la data obținerii
„pentru o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora” — art. 13^1 alin. (4)
22. Ce se interzice în legătură cu datele personale din imaginile și înregistrările obținute de IGSU?
Răspuns corect: c) Prelucrarea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate
„Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conținute de imaginile fotografice ori înregistrările audio și/sau video în alte scopuri” — art. 13^1 alin. (3)
23. Cine asigură secretariatele tehnice permanente ale comitetelor județene?
Răspuns corect: a) Serviciile de urgență profesioniste, prin centrele operaționale
„Serviciile de urgență profesioniste, prin centrele operaționale, asigura secretariatele tehnice permanente ale comitetelor județene” — art. 14 alin. (4)
24. Ce reglementează ordonanța privind înregistrarea cu mijloace foto-audio-video de către IGSU și serviciile de urgență profesioniste?
Acțiunile structurilor pot fi înregistrate cu mijloacele din dotare fără consimțământul persoanelor vizate și pot fi fixate ocazional momente operative în locuri publice și private. Datele personale nu se prelucrează în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate. Înregistrările se păstrează 6 luni, apoi se distrug prin proceduri ireversibile; dacă sunt folosite într-o procedură judiciară, urmează regimul probelor.
„fără consimțământul persoanelor vizate” — art. 13^1
Centrele operative, centrele de coordonare și comandantul acțiunii (art. 15–19)
- Centre operative: se constituie la Secretariatul General al Guvernului, ministere, instituții publice centrale, municipii (fără București), orașe, sectoare și comune art. 15 alin. 1.
- Activitate permanentă: la SGG și la ministerele cu funcții de sprijin complexe, stabilite prin hotărâre a Guvernului art. 15 alin. 2.
- Constituire: din personalul aparatului propriu, prin ordin al ministrului sau conducătorului instituției centrale ori prin dispoziție a primarului art. 15 alin. 4.
- Secretariatele tehnice ale comitetelor de la nivel central sau local sunt asigurate de centrele operative art. 15 alin. 5.
- Centrul național de coordonare și conducere a intervenției asigură coordonarea operațională la nivel național când comandantul acțiunii este șeful DSU sau persoana desemnată de el art. 15^1.
- Centrele județene și al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției asigură analiza situației, coordonarea intervenției și suportul decizional al comitetelor; centre zonale se pot crea prin ordin al ministrului afacerilor interne art. 15^2.
- Cheltuielile acestor centre se asigură din bugetele instituțiilor care administrează spațiile în care funcționează art. 15^3.
- Comandantul acțiunii coordonează unitar toate forțele implicate în intervenție; este desemnat la nivel național, județean sau al municipiului București art. 16 alin. 1.
- Ajutoare ale comandantului acțiunii: unul sau mai mulți comandanți ai intervenției, grupa operativă și punctul operativ avansat art. 16 alin. 2.
- Regulamentul-cadru aprobat prin hotărâre a Guvernului stabilește structura, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative art. 17.
- Funcțiile de sprijin ale ministerelor și organizațiilor neguvernamentale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului art. 19.
25. Cine asigură secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivel central sau local?
Răspuns corect: b) Centrele operative
„Centrele operative asigura secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităților publice centrale sau locale” — art. 15 alin. (5)
26. Cine realizează coordonarea unitară a acțiunii tuturor forțelor implicate în intervenție?
Răspuns corect: c) Comandantul acțiunii
„coordonarea unitară a acțiunii tuturor forțelor implicate în intervenție se realizează de către comandantul acțiunii” — art. 16 alin. (1)
27. Cheltuielile centrelor de coordonare și conducere a intervenției se asigură din:
Răspuns corect: a) bugetele instituțiilor care administrează spațiile în care funcționează centrele
„se asigură din bugetele instituțiilor care administrează spațiile în care acestea funcționează” — art. 15^3
Atribuțiile comitetelor (art. 20–24)
- Comitetul național art. 20:
- supune Guvernului Regulamentul-cadru;
- hotărăște, cu acordul prim-ministrului, punerea în aplicare a planurilor de evacuare;
- propune Guvernului instituirea stării de urgență de către Președintele României, pe baza solicitărilor comitetelor județene sau al municipiului București;
- hotărăște solicitarea sau acordarea de asistență internațională, la propunerea șefului DSU, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui;
- propune includerea în bugetul de stat a fondurilor necesare;
- coordonează informarea opiniei publice.
- Comitetele ministeriale art. 21: informează Comitetul național prin IGSU; elaborează regulamentele specifice tipurilor de risc; evaluează situațiile de urgență și propun declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgență; avizează planurile de resurse; informează colegiile ministerelor.
- Comitetele județene art. 22: informează Comitetul național prin IGSU; evaluează situațiile de urgență din județ; avizează planurile județene de resurse; informează Comitetul național și consiliul județean.
- Comitetul Municipiului București art. 23: aceleași atribuții la nivelul capitalei; informează Comitetul național și Consiliul General al Municipiului București.
- Comitetele locale art. 24: informează prin centrul operațional județean; evaluează situațiile de urgență din unitatea administrativ-teritorială; avizează planul local de resurse; informează comitetul județean și consiliul local.
28. Ce hotărăște Comitetul național cu acordul primului-ministru?
Răspuns corect: b) Punerea în aplicare a planurilor de evacuare
„hotărăște, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale” — art. 20 lit. d)
29. Cine instituie starea de urgență, la propunerea Guvernului făcută pe baza solicitărilor comitetelor județene?
Răspuns corect: c) Președintele României
„propune Guvernului, prin ministrul administrației și internelor, instituirea de către Președintele României” — art. 20 lit. e)
30. Pe cine informează comitetele județene despre activitatea desfășurată, pe lângă Comitetul Național?
Răspuns corect: a) Consiliul județean
„informează Comitetul Național și consiliul județean asupra activității desfășurate” — art. 22 lit. e)
31. Pe cine informează comitetele locale asupra activității desfășurate?
Răspuns corect: b) Comitetul județean și consiliul local
„informează comitetul județean și consiliul local asupra activității desfășurate” — art. 24 lit. e)
Atribuțiile DSU, IGSU, serviciilor de urgență și centrelor operative (art. 24^1–29)
- Departamentul pentru Situații de Urgență art. 24^1: coordonează integrat acțiunile de gestionare; informează operativ ministrul afacerilor interne, prim-ministrul și președintele României; coordonează reziliența comunităților; implementează proiecte cu finanțare externă; elaborează strategia națională de dezvoltare a Sistemului Național; asigură comunicarea publică, sub coordonarea ministrului afacerilor interne.
- IGSU art. 25: analizează, evaluează și monitorizează tipurile de risc și face prognoze; coordonează aplicarea unitară a măsurilor în țară; informează populația prin mass-media; transmite și urmărește îndeplinirea deciziilor Comitetului național; constituie și gestionează baza de date; funcționează ca punct național de contact cu organismele internaționale; elaborează Regulamentul-cadru.
- Serviciile de urgență profesioniste art. 26: desfășoară activități de prevenire; întocmesc schemele cu riscurile teritoriale, pe care le supun aprobării prefecților; monitorizează prin centrele operaționale evoluția situațiilor de urgență și informează prefecții și IGSU; gestionează baza de date din zona de competență.
- Centrele operative cu activitate permanentă art. 27 alin. 1: centralizează și transmit date la centrul operațional al IGSU; monitorizează situațiile de urgență; urmăresc aplicarea regulamentelor și planurilor; asigură transmiterea deciziilor; centralizează solicitările de resurse; gestionează baza de date.
- Centrele operative create doar la declararea stării de alertă au atribuții similare pe durata funcționării lor art. 27 alin. 2.
- Instituțiile cu atribuții în apărare, ordine publică și siguranță națională transmit IGSU, ministrului sau prim-ministrului datele despre situațiile potențial generatoare de urgență art. 28.
- IGSU transmite deciziile Guvernului și ale Comitetului național către autoritățile centrale și locale art. 29.
32. Care sunt atribuțiile comitetelor locale pentru situații de urgență?
Informează prin centrul operațional județean despre stările potențial generatoare de situații de urgență; evaluează situațiile de urgență de pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și stabilesc măsuri pentru gestionarea lor; analizează și avizează planul local de resurse; informează comitetul județean și consiliul local; îndeplinesc orice alte atribuții stabilite de lege.
„evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice” — art. 24
33. Cine funcționează ca punct național de contact în relațiile cu organismele internaționale cu responsabilități în domeniul situațiilor de urgență?
Răspuns corect: c) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
„funcționează ca punct național de contact în relațiile cu organismele și organizațiile internaționale guvernamentale și neguvernamentale” — art. 25 lit. r)
34. Cui supun serviciile de urgență profesioniste schemele cu riscurile teritoriale?
Răspuns corect: a) Prefecților
„întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competenta, pe care le supun aprobării prefecților” — art. 26 lit. b)
Resurse umane, materiale și financiare (art. 30–35)
- Resursele umane se asigură prin autoritățile și instituțiile administrației publice centrale și locale art. 30 alin. 1.
- Personalul IGSU, centrelor operaționale și centrelor operative este investit cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu atribuțiile de serviciu art. 30 alin. 2.
- Posturile centrelor operative permanente se stabilesc prin ordin al miniștrilor respectivi, în limitele regulamentului-cadru art. 31 alin. 3.
- Finanțare IGSU: de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor art. 32 alin. 1.
- Centrele operaționale ale serviciilor profesioniste: din bugetul MAI și/sau din bugetele consiliilor județene, respectiv al Consiliului General al Municipiului București; centrele operative: din bugetele ministerelor sau locale art. 32 alin. 2–3.
- Fondurile pentru management se asigură din bugetul de stat și/sau bugetele locale, plus alte surse interne și internaționale, potrivit legii art. 33.
- Salarizarea: personalul centrelor operaționale – ca la IGSU, respectiv serviciile profesioniste; personalul centrelor operative permanente – ca funcționarii publici din ministerele respective art. 34.
35. Din ce buget se finanțează cheltuielile curente și de capital ale IGSU?
Răspuns corect: b) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor
„se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor” — art. 32 alin. (1)
36. Cum se salarizează personalul din centrele operative cu activitate permanentă?
Răspuns corect: c) Ca funcționarii publici din ministerele respective
„potrivit prevederilor legale prevăzute pentru funcționarii publici din ministerele respective” — art. 34 alin. (2)
Sancțiuni (art. 36–40)
- Răspunderea: nerespectarea ordonanței atrage răspunderea administrativă, contravențională sau penală, după caz art. 36.
- Contravenții art. 37: neconstituirea comitetelor; neconstituirea centrelor operative; neelaborarea regulamentelor specifice tipurilor de risc; neelaborarea planurilor de resurse; neîntocmirea planurilor de evacuare; neîntocmirea planurilor de intervenție și cooperare; netransmiterea mesajelor de avertizare a populației.
- Amenzile art. 38 alin. 1:
- 3.000–5.000 lei: neconstituirea comitetelor sau a centrelor operative;
- 2.000–3.000 lei: regulamente, planuri de resurse, planuri de evacuare, planuri de intervenție și cooperare;
- 1.000–2.000 lei: netransmiterea mesajelor de avertizare a populației.
- Cui se aplică: persoanelor fizice sau juridice, după caz art. 38 alin. 2.
- Cine constată: personalul IGSU și al serviciilor profesioniste cu atribuții de îndrumare, control și constatare, desemnat de inspectorul general art. 39.
- Regimul contravențiilor: se aplică O.G. nr. 2/2001 art. 40.
37. Ce amendă se aplică pentru neconstituirea comitetelor pentru situații de urgență?
Răspuns corect: a) De la 3.000 lei la 5.000 lei
„cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei faptele prevăzute la lit. a) și b)” — art. 38 alin. (1) lit. a)
38. Ce amendă se aplică pentru neîntocmirea planurilor de evacuare?
Răspuns corect: b) De la 2.000 lei la 3.000 lei
„cu amenda de la 2.000 lei la 3.000 lei faptele prevăzute la lit. c), d), e) și f)” — art. 38 alin. (1) lit. b)
39. Ce amendă se aplică pentru netransmiterea mesajelor de avertizare a populației?
Răspuns corect: c) De la 1.000 lei la 2.000 lei
„cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei faptele prevăzute la lit. g)” — art. 38 alin. (1) lit. c)
40. Cine constată contravențiile și aplică sancțiunile prevăzute de ordonanță?
Răspuns corect: a) Personalul IGSU și al serviciilor publice comunitare profesioniste, desemnat de inspectorul general
„personalul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și al serviciilor publice comunitare profesioniste cu atribuții de îndrumare” — art. 39
Dispoziții finale și tranzitorii (art. 41–47)
- Regulamentele pe tipuri de risc se aprobă prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului coordonator al riscului, în 60 de zile de la intrarea în vigoare, și se publică în Monitorul Oficial, Partea I art. 41.
- Publicarea hotărârilor de alertă: la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe – în Monitorul Oficial al României, Partea I; la nivel județean sau al municipiului București – în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale; intră în vigoare la data publicării art. 42 alin. 1.
- Aducerea la cunoștința populației: neîntârziat, prin mass-media; difuzare la radio și televiziune în cel mult două ore de la adoptare; retransmitere repetată în primele 24 de ore art. 42 alin. 2.
- Contestare: hotărârile de alertă pot fi atacate potrivit Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ art. 42 alin. 3.
- Hotărârile normative ale Comitetului național se publică de îndată în Monitorul Oficial, Partea I; în situații care nu suferă întârziere se aplică de îndată și se publică imediat ce e posibil art. 42^1.
- Răspunderea: serviciile și celelalte forțe răspund, potrivit legii, de îndeplinirea acțiunilor, măsurilor și sarcinilor ce le revin art. 43.
- Comisiile vechi (apărare împotriva dezastrelor, protecție civilă, evacuare) își încetează activitatea pe măsura constituirii noilor structuri, iar mijloacele și documentele se predau pe bază de protocol art. 44.
- Celule de urgență: societățile comerciale periclitate sau afectate le constituie pe timpul situațiilor de urgență art. 45 alin. 1.
- Contestarea actelor: actele administrative din timpul situațiilor de urgență pot fi atacate la instanțe, cu excepția celor privind raporturile cu Parlamentul și a actelor de comandament cu caracter militar art. 45 alin. 2.
- Armonizarea legislației: în 180 de zile de la publicare, Guvernul modifică sau propune modificarea actelor normative enumerate art. 47.
- Anexele: anexele nr. 1 și nr. 2 sunt abrogate.
41. În ce termen se aprobă regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri?
Răspuns corect: b) 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței
„se aproba în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență” — art. 41 alin. (2)
42. În cât timp de la adoptare se difuzează hotărârile privind starea de alertă la radio și televiziune?
Răspuns corect: c) În cel mult două ore
„se difuzează pe posturile de radio și de televiziune în cel mult două ore de la adoptare” — art. 42 alin. (2)
43. Hotărârile privind starea de alertă se retransmit în mod repetat:
Răspuns corect: a) în primele 24 de ore de la instituirea stării de alertă
„sunt retransmise în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de alertă” — art. 42 alin. (2)
44. Unde se publică hotărârile de declarare a stării de alertă la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe?
Răspuns corect: b) În Monitorul Oficial al României, Partea I
„la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I” — art. 42 alin. (1)
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Durata maximă a stării de alertă | 30 de zile | art. 4^2 alin. 1 |
| Prelungirea stării de alertă | cel mult 30 de zile de fiecare dată | art. 4^2 alin. 2 |
| Vicepreședinți ai Comitetului național | trei | art. 8^1 alin. 2 |
| Păstrarea imaginilor și înregistrărilor | 6 luni | art. 13^1 alin. 4; art. 14^1 alin. 4 |
| Amendă: neconstituirea comitetelor / centrelor operative | 3.000–5.000 lei | art. 38 alin. 1 lit. a |
| Amendă: regulamente, planuri de resurse, evacuare, intervenție și cooperare | 2.000–3.000 lei | art. 38 alin. 1 lit. b |
| Amendă: netransmiterea mesajelor de avertizare | 1.000–2.000 lei | art. 38 alin. 1 lit. c |
| Aprobarea regulamentelor pe tipuri de risc | 60 de zile de la intrarea în vigoare | art. 41 alin. 2 |
| Difuzarea hotărârii de alertă la radio și televiziune | cel mult 2 ore de la adoptare | art. 42 alin. 2 |
| Retransmiterea hotărârii de alertă | repetat, în primele 24 de ore | art. 42 alin. 2 |
| Modificarea actelor normative enumerate | 180 de zile de la publicare | art. 47 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 17 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 63 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).