Inspector de specialitate grad profesional II

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu. Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. Prin excepție, se poate încheia și pe durată determinată, în condițiile expres prevăzute de lege.

„se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu” — Legea nr. 53/2003, art. 10 și art. 12

Munca forțată este interzisă. Termenul desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub amenințare ori pentru care persoana nu și-a exprimat consimțământul în mod liber. Nu constituie muncă forțată munca sau activitatea impusă de autoritățile publice: a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu; b) pentru îndeplinirea obligațiilor civice stabilite prin lege; c) în baza unei hotărâri judecătorești de condamnare, rămasă definitivă; d) în caz de forță majoră, respectiv război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum incendii, inundații, cutremure, epidemii.

„Termenul muncă forțată desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub amenințare ori pentru care persoana nu și-a exprimat consimțământul în mod liber.” — Legea nr. 53/2003, art. 4

Răspuns corect: b) consiliile locale, primarii și consiliile județene

„Autoritățile administrației publice locale sunt: consiliile locale, primarii și consiliile județene.” — O.U.G. nr. 57/2019, art. 3

Răspuns corect: c) dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona treburile publice, în numele și în interesul colectivităților locale

„autonomia locală - dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona” — O.U.G. nr. 57/2019, art. 5 lit. j)

Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată existența tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează. Scopul principal este stabilirea situației reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ale fiecărei entități, precum și a bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu, aparținând altor persoane juridice sau fizice. Inventarierea se face în vederea întocmirii situațiilor financiare anuale, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare și a performanței entității pentru exercițiul financiar respectiv.

„în vederea întocmirii situațiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare și a performanței entității pentru respectivul exercițiu financiar” — Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2861/2009, pct. 1

Entitățile efectuează inventarierea la începutul activității, cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar pe parcursul funcționării lor și în cazul fuziunii sau încetării activității. De asemenea, inventarierea se efectuează: a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe prevăzute de lege; b) ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere; c) ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune; d) cu prilejul reorganizării gestiunilor; e) ca urmare a calamităților naturale sau a unor cazuri de forță majoră; f) în alte cazuri prevăzute de lege.

„ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere” — Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2861/2009, pct. 2 alin. (1)

Angajarea cheltuielilor este faza în procesul execuției bugetare prin care instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani, rezultată în urma îndeplinirii condițiilor stipulate într-un angajament legal pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii sau onorarea obligațiilor de plată rezultate în baza legilor, hotărârilor Guvernului, acordurilor, hotărârilor judecătorești, în limita creditelor de angajament aprobate conform legii.

„fază în procesul execuției bugetare prin care instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani” — Ordinul ministrului finanțelor nr. 1140/2025, art. 1 alin. (1) lit. b) din norme

În parcurgerea fazelor execuției bugetare sunt implicați: a) ordonatorii de credite și persoanele cărora le este delegată această calitate ori anumite atribuții aferente ei; b) personalul încadrat în compartimentele de specialitate ale instituției publice; c) persoanele nominalizate pentru a avea acces la sistemul de control al angajamentelor (CAB); d) persoanele care exercită controlul financiar preventiv propriu și controlul financiar preventiv delegat, după caz; e) persoanele responsabile cu plata cheltuielilor.

„c) persoanele nominalizate pentru a avea acces la sistemul de control al angajamentelor (CAB) prevăzut în O.U.G. nr. 88/2013;” — Ordinul ministrului finanțelor nr. 1140/2025, art. 2 din norme

Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României se înțelege: acte oficiale și particulare, diplomatice și consulare, memorii, manuscrise, proclamații, chemări, afișe, planuri, schițe, hărți, pelicule cinematografice și alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum și înregistrări foto, video, audio și informatice, cu valoare istorică, realizate în țară sau de către creatori români în străinătate.

„matrice sigilare, precum și înregistrări foto, video, audio și informatice, cu valoare istorică, realizate în țară sau de către creatori români în străinătate.” — Legea nr. 16/1996, art. 2

Creatorii și deținătorii sunt obligați să înregistreze și să țină evidența tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern și a celor ieșite. Anual, documentele se grupează în unități arhivistice, potrivit problematicii și termenelor de păstrare din nomenclatorul documentelor de arhivă, întocmit de fiecare creator pentru documentele proprii și aprobat de Arhivele Naționale (creatorii de la nivel central) sau de serviciile județene (ceilalți creatori). Documentele se depun la depozitul arhivei în al doilea an de la constituire, pe bază de inventar și proces-verbal de predare-primire. Evidența intrărilor și ieșirilor de unități arhivistice din depozit se ține pe baza unui registru. Scoaterea documentelor din evidența arhivei se face numai cu aprobarea conducerii și cu avizul Arhivelor Naționale sau al serviciilor județene.

„Anual, documentele se grupează în unități arhivistice, potrivit problematicii și termenelor de păstrare stabilite în nomenclatorul documentelor de arhivă” — Legea nr. 16/1996, art. 7–9

Comisia de monitorizare este constituită de conducătorul entității publice, prin act de decizie internă. Ea cuprinde conducătorii compartimentelor incluse în primul nivel de conducere din structura organizatorică a entității, cu excepția compartimentului de audit public intern; la entitățile publice locale care nu au o structură organizatorică dezvoltată poate cuprinde reprezentanți ai compartimentelor, desemnați de conducătorul entității. Comisia este coordonată de un președinte, care poate fi conducătorul entității sau o altă persoană de conducere cu autoritate, delegată de acesta, și este asistată de un secretariat tehnic. Modul de organizare și de lucru este în responsabilitatea președintelui și se stabilește pe baza Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei. Președintele conduce ședințele conform ordinii de zi și aprobă minutele și, după caz, hotărârile.

„Comisia de monitorizare cuprinde conducătorii compartimentelor incluse în primul nivel de conducere din structura organizatorică a entității publice” — Ordinul nr. 600/2018, art. 3 alin. (1)–(5)

Programul de dezvoltare este elaborat de Comisia de monitorizare și se actualizează anual. Cuprinde obiectivele entității publice în domeniul controlului intern managerial, în funcție de stadiul implementării și dezvoltării acestuia. Pentru fiecare standard de control intern managerial se stabilesc activități, responsabili și termene, precum și alte elemente relevante. În program se evidențiază și acțiunile de perfecționare profesională în domeniul controlului intern managerial, atât pentru persoanele cu funcții de conducere, cât și pentru cele cu funcții de execuție.

„pentru fiecare standard de control intern managerial se stabilesc activități, responsabili și termene, precum și alte elemente relevante” — Ordinul nr. 600/2018, art. 4 alin. (1)–(3)