Legea nr. 134/2010
(Legea nr. 134/2010 republicată
249 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Doar pentru exercițiu. De obicei proba scrisă nu se dă grilă, iar noi nu știm cum va fi la concursul tău. Învață materia din lege; întrebările te ajută doar să verifici ce ai reținut.
Rezumat de învățat
Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată) stabilește regulile de competență și de judecare a cauzelor civile, precum și pe cele de executare a hotărârilor și a altor titluri executorii. Este procedura de drept comun în materie civilă și se aplică și în alte materii, dacă legile lor nu prevăd altfel. La concurs se cere de obicei pentru posturile de consilier juridic, referent, executor sau personal din primării și instituții care au litigii ori recuperează creanțe.
Esențialul, în două minute
- Codul de procedură civilă este procedura de drept comun în materie civilă și se aplică și în alte materii, dacă legile lor nu cuprind dispoziții contrare (art. 2).
- O cerere poate fi formulată numai dacă autorul are capacitate procesuală, calitate procesuală, formulează o pretenție și justifică un interes (art. 32).
- Judecătoria judecă în primă instanță cererile evaluabile în bani de până la 200.000 lei inclusiv; tribunalul judecă tot ce nu e dat altor instanțe (art. 94–95).
- Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în instanță numai prin consilier juridic sau avocat (art. 84 alin. 1).
- Pârâtul depune întâmpinarea în 25 de zile de la comunicarea cererii; nedepunerea atrage decăderea din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții (art. 201, 208).
- Termenul de apel și de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel (art. 468, 485).
- Executarea silită se face numai în temeiul unui titlu executoriu, pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă, de către executorul judecătoresc (art. 623, 632, 663).
- Contestația la executare se face în 15 zile la instanța de executare, iar dreptul de a obține executarea silită se prescrie în 3 ani (art. 706, 715).
Capcane la grilă
- Nu confunda calculul pe zile (nu se socotesc nici ziua de început, nici cea de sfârșit) cu prelungirea până în prima zi lucrătoare când ultima zi e nelucrătoare (art. 181).
- Nu confunda nulitatea absolută (invocată de oricine, în orice stare a judecății) cu nulitatea relativă (doar partea interesată, la termenul neregularității) (art. 178).
- Nu confunda limitele urmăririi salariului: jumătate pentru întreținere și alocații, o treime pentru orice alte datorii (art. 729).
- Nu confunda prescripția executării de 3 ani cu cea de 10 ani pentru titlurile din materia drepturilor reale (art. 706).
- Nu confunda contestația în anulare (15 zile, cel mult un an de la rămânerea definitivă) cu revizuirea (o lună, ca regulă) (art. 506, 511).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Domeniul de aplicare și principiile procesului civil (art. 1–23)
- Scopul codului: regulile de competență, de judecare a cauzelor civile și de executare a hotărârilor și a altor titluri executorii art. 1 alin. 1.
- Drept comun: codul este procedura de drept comun în materie civilă și se aplică și în alte materii, dacă legile lor nu cuprind dispoziții contrare art. 2.
- Obligația de a judeca: niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă; în lipsă de lege, uzanțe sau analogie, se judecă după principiile generale ale dreptului și echitate art. 5 alin. 2–3. Judecătorul nu poate stabili dispoziții general obligatorii prin hotărâri art. 5 alin. 4.
- Proces echitabil, în termen optim și previzibil, de către o instanță independentă, imparțială și stabilită de lege; se aplică și în faza executării silite art. 6.
- Legalitatea și egalitatea părților în exercitarea drepturilor procesuale, fără discriminări art. 7–8.
- Dreptul de dispoziție: obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților; partea poate renunța la judecată, la drept, poate recunoaște pretențiile sau se poate învoi art. 9.
- Obligațiile părților și ale terților: părțile îndeplinesc actele de procedură în termenele stabilite și își probează pretențiile; terții care se sustrag de la sprijinirea justiției pot fi obligați la amendă judiciară și daune-interese art. 10–11.
- Buna-credință: partea care își exercită drepturile procesuale abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale și morale și poate fi amendată art. 12.
- Dreptul la apărare și contradictorialitatea: instanța hotărăște numai după citarea sau înfățișarea părților și își întemeiază hotărârea doar pe ce a fost supus dezbaterii contradictorii art. 13–14.
- Oralitatea, nemijlocirea, publicitatea: procesele se dezbat oral; probele le administrează instanța care judecă; ședințele sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege art. 15–17.
- Limba română: procesul se desfășoară în limba română; minoritățile se pot exprima în limba maternă; străinii au traducător autorizat; cererile și actele se întocmesc numai în limba română art. 18.
- Continuitatea, împăcarea, rolul judecătorului: judecătorul nu poate fi înlocuit decât pentru motive temeinice; recomandă medierea și încearcă împăcarea; dă calificarea juridică exactă și se pronunță asupra a tot ce s-a cerut art. 19–22.
1. Ce prevede Codul de procedură civilă despre judecătorul care constată că legea nu prevede, este neclară sau incompletă?
Răspuns corect: a) Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă
„Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.” — art. 5 alin. (2)
2. Dacă o pricină nu poate fi soluționată nici în baza legii, nici a uzanțelor, nici prin analogie, ea se judecă:
Răspuns corect: b) în baza principiilor generale ale dreptului, ținând seama de cerințele echității
„ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanțele acesteia și ținând seama de cerințele echității” — art. 5 alin. (3)
3. Ce poate face judecătorul cu privire la soluționarea amiabilă a litigiului?
Răspuns corect: c) recomandă părților soluționarea amiabilă a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale
„Judecătorul va recomanda părților soluționarea amiabilă a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.” — art. 21 alin. (1)
4. Ordonanța de plată se aplică și contractelor încheiate între un profesionist și:
Răspuns corect: b) o autoritate contractantă
„inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă” — art. 1.014 alin. (1)
Aplicarea legii de procedură în timp și spațiu (art. 24–28)
- Legea nouă se aplică numai proceselor și executărilor începute după intrarea ei în vigoare art. 24.
- Procesele în curs și executările începute sub legea veche rămân supuse acelei legi art. 25 alin. 1.
- Probele: admisibilitatea și puterea doveditoare – legea de la data faptelor; administrarea – legea de la data administrării art. 26.
- Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul art. 27.
- Teritorialitatea: legea de procedură se aplică tuturor proceselor judecate de instanțele române art. 28.
Acțiunea civilă (art. 29–40)
- Acțiunea civilă = ansamblul mijloacelor procesuale pentru protecția dreptului subiectiv pretins sau a unei situații juridice și pentru apărarea părților art. 29.
- Felurile cererilor art. 30:
- principală – cererea introductivă de instanță;
- accesorie – soluția ei depinde de capătul principal;
- adițională – partea își modifică pretențiile;
- incidentală – formulată într-un proces în curs.
- Apărările pot fi de fond sau procedurale art. 31.
- Condițiile acțiunii: capacitate procesuală, calitate procesuală, pretenție, interes art. 32.
- Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual; excepție – cererea pentru a preveni încălcarea unui drept amenințat sau o pagubă iminentă art. 33.
- Acțiunea în constatare nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe altă cale art. 35.
- Calitatea procesuală = identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios art. 36.
- Transmiterea dreptului litigios între vii, cu titlu particular, nu schimbă părțile: judecata continuă între părțile inițiale art. 39 alin. 1.
- Sancțiuni: cererile făcute de cine nu are capacitate procesuală sunt nule sau anulabile; lipsa calității sau a interesului duce la respingerea cererii art. 40.
5. Cererile în justiție sunt, potrivit Codului de procedură civilă:
Răspuns corect: b) principale, accesorii, adiționale și incidentale
„Cererile în justiție sunt principale, accesorii, adiționale și incidentale.” — art. 30 alin. (2)
6. Cum se numește cererea prin care o parte își modifică pretențiile anterioare?
Răspuns corect: c) cerere adițională
„Constituie cerere adițională acea cerere prin care o parte modifică pretențiile sale anterioare.” — art. 30 alin. (5)
7. Ce caractere trebuie să aibă interesul de a acționa?
Răspuns corect: a) determinat, legitim, personal, născut și actual
„Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.” — art. 33
8. Ce face instanța în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului?
Răspuns corect: b) respinge cererea ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes
„instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes” — art. 40 alin. (1)
Judecătorul: incompatibilitate, abținere, recuzare (art. 41–54)
- Incompatibilitate absolută: judecătorul care a pronunțat hotărârea nu poate judeca aceeași pricină în căile de atac sau la rejudecare; nici cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, mediator în aceeași cauză art. 41.
- Alte cazuri de incompatibilitate art. 42, între care:
- și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție;
- este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți;
- proces penal cu una dintre părți cu cel mult 5 ani înainte;
- este tutore sau curator al unei părți; a primit daruri; relații de dușmănie.
- Concubinii: regulile privitoare la soț se aplică și lor art. 42 alin. 2.
- Verificarea: înainte de primul termen, grefierul de ședință verifică incompatibilitatea absolută și întocmește referat art. 43 alin. 1.
- Abținerea este obligatorie pentru judecătorul care știe de un motiv de incompatibilitate; declarația se face în scris sau verbal în ședință art. 43.
- Recuzarea se cere de oricare parte înainte de începerea dezbaterilor, verbal sau în scris, pentru fiecare judecător în parte art. 44, 47.
- Efecte: până la soluționarea abținerii nu se face niciun act de procedură; recuzarea nu suspendă judecata, dar pronunțarea are loc doar după soluționarea ei art. 49.
- Cine soluționează: alt complet al aceleiași instanțe, în camera de consiliu; dacă nu se poate forma completul, instanța ierarhic superioară art. 50–51. Interogatoriul nu se admite ca probă art. 51 alin. 3.
- Căi de atac: încheierea de respingere a recuzării se atacă odată cu fondul; când hotărârea e definitivă, cu recurs în 5 zile de la comunicare. Admiterea abținerii sau a recuzării nu se atacă art. 53.
- Se aplică și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierilor art. 54.
9. Judecătorul este incompatibil dacă între el și una dintre părți a existat un proces penal cu cel mult câți ani înainte de a fi desemnat să judece pricina?
Răspuns corect: c) 5 ani
„și una dintre părți a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina” — art. 42 alin. (1) pct. 6
10. Până la ce grad de rudenie sau afinitate cu avocatul ori reprezentantul unei părți judecătorul este incompatibil?
Răspuns corect: a) până la gradul al patrulea inclusiv
„când este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți” — art. 42 alin. (1) pct. 3
11. Cine verifică, înainte de primul termen de judecată, dacă judecătorul se află într-un caz de incompatibilitate absolută?
Răspuns corect: a) grefierul de ședință, pe baza dosarului cauzei
„Înainte de primul termen de judecată grefierul de ședință va verifica, pe baza dosarului cauzei, dacă judecătorul acesteia se află” — art. 43 alin. (1)
12. Formularea unei cereri de recuzare are ca efect:
Răspuns corect: c) nu determină suspendarea judecății, dar pronunțarea are loc doar după soluționarea recuzării
„Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecății.” — art. 49 alin. (2)
Părțile, coparticiparea și intervenția (art. 55–79)
- Părțile sunt reclamantul și pârâtul, precum și terții care intervin voluntar sau forțat art. 55.
- Capacitatea de folosință: poate fi parte orice persoană cu folosința drepturilor civile; pot sta în judecată și entitățile fără personalitate juridică constituite legal. Actele făcute fără capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută art. 56.
- Capacitatea de exercițiu: lipsa ei se poate invoca în orice stare a procesului; actele sunt anulabile și pot fi confirmate de reprezentant; instanța acordă termen pentru confirmare art. 57.
- Curatorul special se numește în caz de urgență, de conflict de interese sau când o persoană juridică nu are reprezentant, dintre avocații desemnați de barou art. 58.
- Coparticiparea: actele unui coparticipant nu profită și nu prejudiciază pe ceilalți, cu excepția raporturilor în care hotărârea se întinde asupra tuturor art. 59–60.
- Intervenția voluntară art. 61–67:
- principală – intervenientul pretinde pentru sine dreptul; se face numai la prima instanță, înainte de închiderea dezbaterilor în fond (în apel doar cu acordul expres al părților);
- accesorie – sprijină apărarea unei părți; se poate face până la închiderea dezbaterilor, chiar în căile extraordinare de atac.
- Admisibilitatea în principiu: instanța se pronunță prin încheiere motivată, atacabilă doar odată cu fondul; intervenientul devine parte numai după admitere art. 64–65.
- Chemarea în judecată a altor persoane care ar putea pretinde aceleași drepturi; cel chemat dobândește poziția de reclamant art. 68–71.
- Chemarea în garanție a unei terțe persoane împotriva căreia s-ar putea face cerere separată în garanție sau despăgubiri; se judecă odată cu cererea principală art. 72–74.
- Termene pentru intervenția forțată: reclamantul – până la terminarea cercetării procesului la prima instanță; pârâtul – în termenul pentru întâmpinare sau, dacă aceasta nu e obligatorie, cel mai târziu la primul termen art. 68, 73.
- Arătarea titularului dreptului de către pârâtul care deține bunul pentru altul art. 75–77.
- Introducerea forțată, din oficiu, a altor persoane, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului la prima instanță art. 78.
13. Ce sancțiune afectează actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate procesuală de folosință?
Răspuns corect: b) nulitatea absolută
„Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.” — art. 56 alin. (3)
14. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt:
Răspuns corect: a) anulabile, putând fi confirmate de reprezentantul sau ocrotitorul legal
„Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile.” — art. 57 alin. (4)
15. Intervenția este accesorie atunci când intervenientul:
Răspuns corect: a) sprijină numai apărarea uneia dintre părți
„Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți.” — art. 61 alin. (3)
16. Până când poate fi făcută, ca regulă, cererea de intervenție principală?
Răspuns corect: b) numai în fața primei instanțe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond
„Cererea poate fi făcută numai în fața primei instanțe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond.” — art. 62 alin. (2)
Reprezentarea, asistența judiciară, procurorul (art. 80–93)
- Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară; persoanele lipsite de capacitate de exercițiu stau în judecată prin reprezentant legal art. 80.
- Acte de dispoziție (renunțare, achiesare, tranzacție) – reprezentantul le face numai cu mandat special sau cu încuviințarea instanței art. 81.
- Lipsa dovezii calității de reprezentant: termen scurt pentru acoperire, altfel cererea se anulează; nu se poate invoca prima oară în calea de atac art. 82.
- Persoanele fizice pot fi reprezentate de avocat sau alt mandatar; mandatarul neavocat pune concluzii doar prin avocat, cu excepția soțului sau rudei până la gradul al doilea, licențiat în drept art. 83.
- Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional numai prin consilier juridic sau avocat art. 84 alin. 1.
- Forma mandatului: mandatarul neavocat – înscris autentic sau declarație verbală în instanță; avocatul și consilierul juridic – înscris potrivit legii profesiei art. 85.
- Mandatul e presupus dat pentru toate actele în fața aceleiași instanțe; nu încetează prin moartea mandantului art. 87–88.
- Renunțarea la mandat: mandatarul anunță mandantul și instanța cu cel puțin 15 zile înainte de termen; nu poate renunța în cursul termenului de exercitare a căilor de atac art. 89.
- Asistența judiciară: scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de taxe, avocat gratuit desemnat de barou; se poate acorda oricând în cursul procesului art. 90.
- Creanțele fiscale: scutirile din legi speciale pentru administrarea creanțelor fiscale rămân aplicabile art. 91.
- Procurorul poate porni orice acțiune civilă pentru minori, persoane ocrotite și dispăruți, poate pune concluzii în orice proces și poate exercita căi de atac; Ministerul Public nu datorează taxe de timbru și nici cauțiune art. 92.
17. Prin ce pot fi reprezentate convențional persoanele juridice în fața instanțelor de judecată?
Răspuns corect: b) numai prin consilier juridic sau avocat
„Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii.” — art. 84 alin. (1)
18. Cum se dovedește împuternicirea dată unei persoane fizice care nu are calitatea de avocat pentru a reprezenta o altă persoană fizică?
Răspuns corect: c) prin înscris autentic
„Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește prin înscris autentic.” — art. 85 alin. (1)
19. Cu cât timp înainte de termenul imediat următor trebuie să înștiințeze mandatarul care renunță la împuternicire pe mandant și instanța?
Răspuns corect: a) cu cel puțin 15 zile
„cu cel puțin 15 zile înainte de termenul imediat următor renunțării” — art. 89 alin. (2)
20. Ce sancțiune intervine dacă instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant și lipsurile nu sunt acoperite în termenul acordat?
Răspuns corect: b) cererea va fi anulată
„Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.” — art. 82 alin. (1)
Competența materială: ce judecă fiecare instanță (art. 94–106)
- Judecătoria judecă în primă instanță, între altele art. 94 pct. 1:
- cererile de tutelă și familie, de stare civilă, privind asociațiile de proprietari;
- cererile de evacuare, servituți, grănițuire, cererile posesorii;
- obligațiile de a face sau a nu face neevaluabile în bani; declararea morții;
- împărțeala judiciară, moștenirea, uzucapiunea – indiferent de valoare; fondul funciar;
- orice alte cereri evaluabile în bani de până la 200.000 lei inclusiv.
- Judecătoria judecă și căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională, în cazurile prevăzute de lege art. 94 pct. 2.
- Tribunalul: în primă instanță toate cererile care nu sunt date altor instanțe; apelurile contra hotărârilor judecătoriilor; recursurile în cazurile prevăzute de lege art. 95.
- Curtea de apel: în primă instanță contenciosul administrativ și fiscal, potrivit legii speciale; apelurile contra hotărârilor tribunalelor; recursuri art. 96.
- Înalta Curte de Casație și Justiție: recursurile contra hotărârilor curților de apel, recursurile în interesul legii, hotărârile prealabile art. 97.
- Valoarea cererii se stabilește după capătul principal; accesoriile (dobânzi, penalități, fructe, cheltuieli) nu se iau în calcul art. 98.
- Mai multe capete de cerere în strânsă legătură: competența o dă pretenția care atrage instanța de grad mai înalt art. 99 alin. 2.
- Contracte: se ține seama de valoarea obiectului actului; la locațiune și leasing – chiria sau arenda anuală art. 101.
- Prestații succesive pe durată nedeterminată: valoarea prestației anuale art. 103.
- Imobile: valoarea impozabilă stabilită potrivit legislației fiscale art. 104.
- Stabilitatea competenței: instanța legal învestită rămâne competentă chiar dacă valoarea se modifică ulterior art. 106.
21. Până la ce valoare judecă judecătoria în primă instanță cererile evaluabile în bani, în afara celor date expres în competența ei?
Răspuns corect: b) până la 200.000 lei inclusiv
„orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților” — art. 94 pct. 1 lit. k)
22. Ce instanță judecă în primă instanță cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit Codului de procedură civilă?
Răspuns corect: c) curtea de apel, potrivit legii speciale
„în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale;” — art. 96 pct. 1
23. Tribunalul judecă în primă instanță:
Răspuns corect: a) toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe
„în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;” — art. 95 pct. 1
24. În cererile privind drepturi reale asupra unui imobil, valoarea se determină în funcție de:
Răspuns corect: c) valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale
„valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale” — art. 104 alin. (1)
Competența teritorială (art. 107–128)
- Regula generală: instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului; rămâne competentă chiar dacă pârâtul se mută ulterior art. 107.
- Pârât cu domiciliu necunoscut: instanța reședinței sau reprezentanței lui, apoi instanța reclamantului art. 108.
- Persoanele juridice de drept public (stat, autorități și instituții centrale sau locale): instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori de la sediul pârâtului art. 111.
- Mai mulți pârâți: instanța oricăruia dintre ei art. 112.
- Competența alternativă art. 113, de exemplu: domiciliul reclamantului la filiație; domiciliul creditorului la întreținere; locul executării contractului; locul imobilului la locațiune; domiciliul consumatorului; locul faptei ilicite.
- Alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente aparține reclamantului art. 116.
- Competența exclusivă art. 117–121:
- drepturi reale imobiliare – numai instanța locului imobilului (și la acțiunile posesorii, grănițuire);
- moștenire – instanța ultimului domiciliu al defunctului;
- societăți – instanța sediului principal; insolvență – tribunalul sediului debitorului;
- profesionist contra consumator – numai instanța domiciliului consumatorului.
- Cererile accesorii, adiționale și incidentale se judecă de instanța cererii principale art. 123.
- Alegerea de competență: părțile pot conveni în scris altă instanță teritorială, dacă nu e o competență exclusivă art. 126.
- Competența facultativă: judecătorul reclamant sau pârât – instanță din circumscripția unei curți de apel învecinate art. 127.
25. Regula generală de competență teritorială: cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție:
Răspuns corect: a) domiciliază sau își are sediul pârâtul
„Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul” — art. 107 alin. (1)
26. La ce instanță pot fi introduse cererile îndreptate împotriva autorităților și instituțiilor locale?
Răspuns corect: b) la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului
„pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului” — art. 111
27. Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc:
Răspuns corect: c) numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul
„Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.” — art. 117 alin. (1)
28. Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse:
Răspuns corect: b) numai la instanța domiciliului consumatorului
„Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului.” — art. 121
Necompetența, conflictele de competență, litispendența, strămutarea (art. 129–147)
- Necompetența de ordine publică: încălcarea competenței generale, materiale sau teritoriale exclusive; în rest e de ordine privată art. 129.
- Invocarea: necompetența generală – în orice stare a pricinii; materială și teritorială de ordine publică – la primul termen cu părțile legal citate; de ordine privată – doar de pârât, prin întâmpinare art. 130.
- Verificarea din oficiu a competenței la primul termen, prin încheiere cu caracter interlocutoriu art. 131.
- Declinarea: hotărârea de necompetență nu se atacă, dosarul se trimite de îndată instanței competente art. 132 alin. 3.
- Conflictul de competență (pozitiv sau negativ) se soluționează de instanța imediat superioară și comună, în camera de consiliu, fără citarea părților, prin hotărâre definitivă art. 133–135.
- Probele administrate la instanța necompetentă rămân câștigate judecății art. 137.
- Litispendența: aceeași cauză, același obiect, aceleași părți în mai multe procese; dosarul merge la prima instanță învestită art. 138.
- Conexitatea: procese cu obiect și cauză în strânsă legătură; se invocă cel mai târziu la primul termen la instanța sesizată ulterior art. 139.
- Strămutarea: pentru bănuială legitimă (cerută de partea interesată) sau siguranță publică (cerută numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ); suspendarea cu cauțiune de 1.000 lei art. 140–143.
- Judecarea strămutării: de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților; încheierea nu se motivează și este definitivă art. 144.
- Delegarea instanței de către ÎCCJ când instanța competentă nu poate funcționa un timp îndelungat art. 147.
29. Când trebuie invocată necompetența materială și teritorială de ordine publică?
Răspuns corect: c) la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii
„trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii” — art. 130 alin. (2)
30. Cine poate invoca necompetența de ordine privată?
Răspuns corect: a) doar pârâtul, prin întâmpinare sau, dacă aceasta nu e obligatorie, la primul termen
„Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare” — art. 130 alin. (3)
31. Hotărârea prin care instanța se declară necompetentă și trimite dosarul altei instanțe:
Răspuns corect: b) nu este supusă niciunei căi de atac
„Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac” — art. 132 alin. (3)
32. Cine soluționează conflictul de competență ivit între două instanțe judecătorești?
Răspuns corect: c) instanța imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict
„Conflictul de competență ivit între două instanțe judecătorești se soluționează de instanța imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict.” — art. 135 alin. (1)
Forma cererilor (art. 148–152)
- Forma scrisă: orice cerere cuprinde instanța, numele și domiciliul (sau denumirea și sediul) părților și ale reprezentanților, obiectul, valoarea pretenției, motivele și semnătura; dacă e cazul, adresa electronică și telefonul art. 148 alin. 1.
- Forma electronică este permisă, în condițiile legii; în cazurile prevăzute de lege cererile se pot face și oral în ședință art. 148 alin. 2–4.
- Timbrarea: cererile se timbrează, dacă legea nu prevede altfel art. 148 alin. 6.
- Exemplare: câte sunt necesare pentru comunicare, plus unul pentru instanță art. 149.
- Înscrisurile anexate se depun în copii certificate de parte pentru conformitate; cele în limbă străină – cu traducere legalizată art. 150.
- Cererea prin reprezentant: procura în original sau copie legalizată; avocatul și consilierul juridic depun împuternicirea potrivit legii art. 151.
- Denumirea greșită nu afectează valabilitatea cererii de chemare în judecată sau a căii de atac art. 152.
33. Ce elemente trebuie să cuprindă orice cerere adresată instanțelor judecătorești?
Cererea se formulează în scris și cuprinde: indicarea instanței căreia îi este adresată; numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori denumirea și sediul lor; numele, prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților, dacă e cazul; obiectul; valoarea pretenției, dacă e cazul; motivele cererii; semnătura. Dacă e cazul, și adresa electronică sau alte coordonate (telefon, fax). Cererile se timbrează, dacă legea nu prevede altfel.
„Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată” — art. 148 alin. (1) și (6)
Citarea și comunicarea actelor de procedură (art. 153–173)
- Obligația de citare: instanța hotărăște numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat; altfel amână și dispune citarea, sub sancțiunea nulității art. 153.
- Cine comunică: agenții procedurali sau alți salariați ai instanței, în plic închis cu mențiunea „PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE”; altfel prin poștă cu scrisoare recomandată; la cerere, prin executor sau curierat; și prin fax sau e-mail art. 154. Hotărârile se comunică din oficiu prin e-mail, dacă partea a indicat adresa art. 154^1.
- Locul citării art. 155, între altele:
- statul – prin Ministerul Finanțelor Publice, la sediu;
- unitățile administrativ-teritoriale și persoanele juridice de drept public – prin cei însărcinați să le reprezinte, la sediu (își pot alege un sediu procesual);
- persoanele fizice – la domiciliu, apoi reședință sau locul de muncă;
- bolnavii internați – la administrația unității sanitare; deținuții – la locul de deținere;
- cei cu domiciliul necunoscut – prin publicitate.
- Cuprinsul citației: sub sancțiunea nulității – instanța, numărul dosarului, data și ora înfățișării, numele celui citat și locul, ștampila și semnătura grefierului art. 157.
- Termenul în cunoștință: cine a primit citația sub semnătură pentru un termen cunoaște și termenele ulterioare art. 157 alin. 1 lit. i.
- Termenul de înmânare: cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată, sub sancțiunea nulității art. 159.
- Neregularitățile de citare se invocă de partea prezentă, care cere amânarea, sau la termenul următor; altfel sunt acoperite art. 160.
- Procedura de înmânare art. 163:
- destinatarul semnează dovada; dacă refuză semnătura – proces-verbal;
- dacă refuză primirea – cutia poștală sau afișarea unei înștiințări pe ușă;
- se poate prezenta la instanță sau la primărie după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile (3 zile în urgență); altfel citația se consideră comunicată;
- agentul depune citația la instanță sau primărie în cel mult 24 de ore.
- Procesul-verbal al agentului face dovada până la înscrierea în fals pentru faptele constatate personal art. 164 alin. 4.
- Citarea prin publicitate: afișare la ușa instanței, pe portal și la ultimul domiciliu; se numește curator; procedura e îndeplinită în a 15-a zi de la publicare art. 167.
- Programul agenților: zile lucrătoare, între orele 7,00 și 20,00; în zile nelucrătoare doar în urgență, cu încuviințarea președintelui art. 171.
- Schimbarea locului citării se anunță instanței și părții adverse; altfel citarea la vechiul loc e valabilă art. 172.
34. Ce mențiune poartă plicul în care se comunică citațiile și actele de procedură?
Răspuns corect: a) „PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE”
„Plicul va purta mențiunea "PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE".” — art. 154 alin. (2)
35. Cum se citează unitățile administrativ-teritoriale?
Răspuns corect: c) prin cei însărcinați să le reprezinte în justiție, la sediul acestora
„unitățile administrativ-teritoriale și celelalte persoane juridice de drept public, prin cei însărcinați să le reprezinte în justiție, la sediul acestora;” — art. 155 alin. (1) pct. 2
36. Cu cel puțin câte zile înaintea termenului de judecată trebuie înmânată citația, sub sancțiunea nulității?
Răspuns corect: c) 5 zile
„vor fi înmânate părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată” — art. 159
37. Dacă destinatarul refuză să primească citația, iar locuința nu are cutie poștală, agentul procedural:
Răspuns corect: a) afișează pe ușa locuinței o înștiințare
„În lipsa cutiei poștale, va afișa pe ușa locuinței destinatarului o înștiințare care trebuie să cuprindă:” — art. 163 alin. (3)
Nulitatea actelor de procedură (art. 174–179)
- Nulitatea lipsește actul, total sau parțial, de efecte; este absolută când norma ocrotește un interes public și relativă când ocrotește un interes privat art. 174.
- Nulitatea condiționată cere o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel; la nulitățile expres prevăzute vătămarea se prezumă art. 175.
- Nulitatea necondiționată – capacitatea și reprezentarea procesuală, competența, compunerea instanței, publicitatea ședinței art. 176.
- Îndreptarea neregularităților se dispune ori de câte ori vătămarea se poate înlătura fără anulare art. 177.
- Invocarea: nulitatea absolută – de oricine, în orice stare a judecății; nulitatea relativă – doar de partea interesată, prin întâmpinare sau la termenul la care s-a produs neregularitatea art. 178.
- Efecte: actul e desființat de la data îndeplinirii lui, iar actele următoare care depind de el cad și ele art. 179.
38. Cine poate invoca nulitatea relativă?
Răspuns corect: c) numai partea interesată și numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă
„Nulitatea relativă poate fi invocată numai de partea interesată și numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă.” — art. 178 alin. (2)
39. În ce cazuri nulitatea actului de procedură nu este condiționată de existența unei vătămări?
În cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la: 1. capacitatea procesuală; 2. reprezentarea procesuală; 3. competența instanței; 4. compunerea sau constituirea instanței; 5. publicitatea ședinței de judecată; 6. alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
„Nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la:” — art. 176
Termenele procedurale (art. 180–186)
- Termenele sunt stabilite de lege sau de instanță art. 180.
- Calculul art. 181:
- pe ore – de la ora zero a zilei următoare;
- pe zile – nu se socotesc nici ziua de început, nici ziua în care se împlinește;
- pe săptămâni, luni, ani – în ziua corespunzătoare; dacă luna nu o are, în ultima zi a lunii;
- ultima zi nelucrătoare – se prelungește până în prima zi lucrătoare.
- Împlinirea la ora 24,00 a ultimei zile; pentru actele depuse la instanță – la ora la care activitatea încetează legal art. 182.
- Actele trimise prin poștă (recomandată), curier, fax sau e-mail în termen sunt socotite făcute în termen art. 183.
- Curgerea: de la comunicarea actului; se întrerupe la moartea părții sau a reprezentantului ei art. 184.
- Sancțiunea: decăderea; actul făcut peste termen este lovit de nulitate art. 185.
- Repunerea în termen: pentru motive temeinic justificate; actul se face în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării art. 186.
40. Când termenul se socotește pe zile:
Răspuns corect: a) nu intră în calcul nici ziua de la care începe să curgă, nici ziua când se împlinește
„când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;” — art. 181 alin. (1) pct. 2
41. La ce oră se împlinește termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani?
Răspuns corect: c) la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul
„se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură” — art. 182 alin. (1)
42. Ce sancțiune atrage nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual?
Răspuns corect: c) decăderea din exercitarea dreptului
„nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel” — art. 185 alin. (1)
43. În cel mult câte zile de la încetarea împiedicării trebuie îndeplinit actul de procedură și cerută repunerea în termen?
Răspuns corect: b) 15 zile
„partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării” — art. 186 alin. (2)
Amenzi judiciare și despăgubiri (art. 187–191)
- Amendă de la 100 la 1.000 lei: cereri vădit netemeinice introduse cu rea-credință, recuzare sau strămutare cu rea-credință, citare prin publicitate cu rea-credință, refuzul ședinței de informare despre mediere art. 187 alin. 1 pct. 1.
- Amendă de la 50 la 700 lei: neprezentarea martorului citat, neprezentarea avocatului care cauzează amânarea, expertul care nu depune lucrarea, refuzul unei autorități de a comunica datele cerute de instanță art. 187 alin. 1 pct. 2.
- Ordinea ședinței și buna desfășurare a executării silite: amendă de la 100 la 1.000 lei art. 188.
- Despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin amânare art. 189.
- Autoritățile și instituțiile publice: amenda și despăgubirea se stabilesc în sarcina lor, nu a funcționarului art. 190.
- Reexaminarea: în 15 zile, soluționată de alt complet, în camera de consiliu, prin încheiere definitivă art. 191.
44. Cu ce amendă judiciară se sancționează neprezentarea martorului legal citat?
Răspuns corect: a) de la 50 lei la 700 lei
„neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune mărturie când este prezent în instanță” — art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. a)
45. Cu ce amendă judiciară se sancționează introducerea, cu rea-credință, a unor cereri vădit netemeinice?
Răspuns corect: c) de la 100 lei la 1.000 lei
„cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:” — art. 187 alin. (1) pct. 1
46. Pe cine se stabilește amenda atunci când obligația încălcată incumbă unei autorități sau instituții publice?
Răspuns corect: b) în sarcina autorității sau instituției publice
„Atunci când obligația încălcată incumbă unei autorități sau instituții publice sau oricărei alte persoane juridice, amenda și despăgubirile pentru fapta ilicită vor fi stabilite în sarcina acesteia.” — art. 190
47. În ce termen se face cererea de reexaminare împotriva încheierii de aplicare a amenzii judiciare?
Răspuns corect: a) 15 zile
„Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.” — art. 191 alin. (2)
Sesizarea instanței: cererea de chemare în judecată (art. 192–204)
- Începutul procesului: prin înregistrarea cererii la instanță; cel care cere este reclamant, cel chemat în judecată este pârât art. 192.
- Procedura prealabilă: obligatorie doar când legea o prevede expres; dovada se anexează cererii; neîndeplinirea poate fi invocată numai de pârât, prin întâmpinare art. 193.
- Cuprinsul cererii art. 194:
- datele părților (nume, domiciliu, CNP sau denumire, sediu, CUI, cont bancar);
- reprezentantul și dovada calității lui;
- obiectul și valoarea, cu modul de calcul; la imobile – extrasul de carte funciară;
- motivele de fapt și de drept;
- dovezile pentru fiecare capăt de cerere;
- semnătura.
- Nulitatea cererii: lipsa numelui părților, a obiectului, a motivelor de fapt sau a semnăturii; lipsa semnăturii se poate acoperi în fața primei instanțe art. 196.
- Timbrarea: dovada plății se atașează; netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii art. 197.
- Înregistrarea: cererea primește dată certă prin ștampila de intrare; completul se stabilește aleatoriu art. 199.
- Regularizarea: lipsurile se comunică în scris; reclamantul le completează în cel mult 10 zile, altfel cererea se anulează; contra anulării – reexaminare în 15 zile, judecată de alt complet art. 200.
- Termenele de început art. 201:
- întâmpinarea – în 25 de zile de la comunicarea cererii;
- răspunsul la întâmpinare – în 10 zile;
- primul termen – fixat în 3 zile de la depunerea întâmpinării, la cel mult 60 de zile.
- Coparticipare cu număr mare de părți: judecătorul poate cere reprezentarea prin mandatar sau numește un curator special art. 202.
- Modificarea cererii: numai până la primul termen la care reclamantul e legal citat; ulterior doar cu acordul tuturor părților; mărirea sau micșorarea cuantumului se poate face verbal art. 204.
48. Cine poate invoca neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute expres de lege (în afara procedurii succesorale)?
Răspuns corect: a) numai pârâtul, prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii
„Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii.” — art. 193 alin. (2)
49. Ce sancțiune atrage netimbrarea sau timbrarea insuficientă a cererii de chemare în judecată?
Răspuns corect: a) anularea cererii, în condițiile legii
„Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.” — art. 197
50. În ce termen trebuie reclamantul să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată, la procedura de regularizare?
Răspuns corect: c) cel mult 10 zile de la primirea comunicării
„în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii” — art. 200 alin. (3)
51. Ce cale are reclamantul împotriva încheierii de anulare a cererii, dată în procedura de regularizare?
Răspuns corect: a) numai cererea de reexaminare, în 15 zile de la comunicare
„Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.” — art. 200 alin. (5)–(6)
Întâmpinarea și cererea reconvențională (art. 205–210)
- Întâmpinarea = actul prin care pârâtul se apără în fapt și în drept; cuprinde datele pârâtului, excepțiile, răspunsul la pretenții, dovezile, semnătura art. 205.
- Comunicarea se face reclamantului, cu copii certificate de pe înscrisuri art. 206; mai mulți pârâți pot depune o întâmpinare comună art. 207.
- Obligativitatea: întâmpinarea e obligatorie, dacă legea nu prevede altfel; nedepunerea în termen duce la decăderea din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții, cu excepția celor de ordine publică art. 208.
- Cererea reconvențională: pretențiile pârâtului din același raport juridic; se depune odată cu întâmpinarea, sub sancțiunea decăderii; se judecă odată cu cererea principală art. 209–210.
- Interdicție: reclamantul nu poate face cerere reconvențională la reconvenționala pârâtului art. 209 alin. 7.
52. Ce sancțiune atrage nedepunerea întâmpinării în termen?
Răspuns corect: a) decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică
„Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții” — art. 208 alin. (2)
53. Când se depune cererea reconvențională, sub sancțiunea decăderii?
Răspuns corect: b) odată cu întâmpinarea sau, dacă aceasta nu e obligatorie, cel mai târziu la primul termen
„Cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea” — art. 209 alin. (4)
54. Ce cuprinde întâmpinarea?
Întâmpinarea este actul prin care pârâtul se apără în fapt și în drept. Cuprinde: a) datele de identificare ale pârâtului (nume, CNP, domiciliu sau denumire, sediu, CUI etc.); b) excepțiile procesuale invocate; c) răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii; d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt; e) semnătura.
„Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată.” — art. 205
Ședința de judecată: reguli generale (art. 211–236)
- Locul: la sediul instanței art. 212; fără public când ar fi afectate moralitatea, ordinea publică, minorii sau viața privată art. 213.
- Continuitatea: membrii completului rămân aceiași; dacă judecătorul e înlocuit după ce s-a dat cuvântul în fond, cauza se repune pe rol art. 214.
- Lista proceselor se afișează cu cel puțin o oră înainte; cauzele urgente și cele cu avocat sau consilier juridic au prioritate art. 215.
- Președintele completului conduce ședința și dă cuvântul întâi reclamantului, apoi pârâtului; procurorul vorbește ultimul art. 216; exercită poliția ședinței art. 217.
- Infracțiunea de audiență: președintele o constată, identifică făptuitorul și trimite procesul-verbal procurorului art. 218.
- Amânări: prin învoiala părților – o singură dată; pentru lipsă de apărare – doar excepțional, pentru motive neimputabile art. 221–222.
- Judecata în lipsă: lipsa părții legal citate nu împiedică judecata art. 223.
- Medierea: judecătorul poate recomanda informarea la mediator; medierea nu este obligatorie; procesul-verbal se depune la termenul fixat, de cel puțin 15 zile art. 227.
- Termenul în cunoștință: partea prezentă sau care a primit citația nu mai e citată; excepții – reluarea după suspendare, repunerea pe rol, interogatoriul; militarii încazarmați și deținuții se citează la fiecare termen art. 229.
- Grefierul ia note de ședință; ședințele se înregistrează; încheierea de ședință se redactează în cel mult 3 zile art. 231–233.
- Încheieri: instanța nu e legată de cele preparatorii, ci doar de cele interlocutorii (care rezolvă excepții sau incidente) art. 235.
55. De câte ori se poate încuviința amânarea judecății în temeiul învoielii părților?
Răspuns corect: b) o singură dată în cursul procesului
„Amânarea judecății în temeiul învoielii părților nu se poate încuviința decât o singură dată în cursul procesului.” — art. 221 alin. (1)
56. Lipsa părții legal citate:
Răspuns corect: c) nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel
„Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.” — art. 223 alin. (1)
57. Care dintre următoarele persoane sunt citate la fiecare termen, chiar dacă au termenul în cunoștință?
Răspuns corect: b) deținuții
„Deținuții sunt citați, de asemenea, la fiecare termen.” — art. 229 alin. (4)
Cercetarea procesului și excepțiile procesuale (art. 237–248)
- Cercetarea procesului pregătește dezbaterea fondului: instanța rezolvă excepțiile, examinează intervențiile, constată ce pretenții sunt recunoscute, încuviințează și administrează probele art. 237.
- Durata estimată a cercetării se stabilește la primul termen și se trece în încheiere art. 238.
- Celeritatea: termene scurte, chiar de la o zi la alta; părțile pot fi încunoștințate și telefonic, prin fax sau e-mail art. 241.
- Suspendarea din vina reclamantului care nu își îndeplinește obligațiile stabilite de instanță art. 242.
- Terminarea cercetării: judecătorul se socotește lămurit; poate cere note scrise cu cel puțin 5 zile înainte de dezbaterea fondului art. 244.
- Excepția procesuală = mijlocul prin care se invocă, fără a pune în discuție fondul, neregularități privind instanța, competența, procedura sau dreptul la acțiune art. 245.
- Excepții absolute (norme de ordine publică) – oricând, de parte sau de instanță; relative (interesele părților) – cel mai târziu la primul termen după neregularitate art. 246–247.
- Ordinea soluționării: întâi excepțiile de procedură și cele de fond care fac inutile probele; încheierea de respingere se atacă doar odată cu fondul art. 248.
58. Când pot fi invocate excepțiile absolute?
Răspuns corect: c) de parte sau de instanță în orice stare a procesului, dacă legea nu prevede altfel
„Excepțiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanță în orice stare a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel.” — art. 247 alin. (1)
Probele: reguli generale (art. 249–264)
- Sarcina probei: cel care face o susținere trebuie să o dovedească art. 249.
- Mijloacele de probă: înscrisuri, martori, prezumții, mărturisire, expertiză, mijloace materiale de probă, cercetare la fața locului art. 250.
- Dreptul în vigoare în România se cunoaște din oficiu; textele nepublicate în Monitorul Oficial se dovedesc de partea interesată art. 252.
- Propunerea probelor: reclamantul prin cererea de chemare în judecată, pârâtul prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii; excepții – modificarea cererii, nevoie apărută din cercetare, motive temeinice, nu se amână judecata, acordul tuturor părților art. 254.
- Termene după încuviințare: lista martorilor în 5 zile; copii de pe înscrisuri cu cel puțin 5 zile înainte de termen; dovada plății expertizei în 5 zile art. 254 alin. 4.
- Admisibilitate: faptele notorii sau necontestate nu mai trebuie dovedite; regulamentele locale se dovedesc doar la cererea instanței; autoritățile sunt obligate să comunice instanței informațiile cerute art. 255.
- Încuviințarea se face prin încheiere care arată faptele de dovedit și mijloacele; instanța poate limita numărul martorilor art. 258.
- Cheltuielile probei se avansează de partea care a cerut-o; nedepunerea lor atrage decăderea art. 262.
- Aprecierea: probele se examinează fiecare și în ansamblu, liber, după convingerea judecătorului, dacă legea nu le stabilește puterea art. 264.
59. Cui îi revine sarcina probei în procesul civil?
Răspuns corect: a) celui care face o susținere în cursul procesului
„Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.” — art. 249
60. Prin ce act propune reclamantul probele, sub sancțiunea decăderii?
Răspuns corect: b) prin cererea de chemare în judecată
„Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare” — art. 254 alin. (1)
61. Regulamentele și reglementările locale trebuie dovedite de cel care le invocă:
Răspuns corect: c) numai la cererea instanței
„Regulamentele și reglementările locale trebuie dovedite de către cel care le invocă numai la cererea instanței.” — art. 255 alin. (3)
62. La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate:
Răspuns corect: a) să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate
„La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.” — art. 255 alin. (4)
Înscrisurile (art. 265–308)
- Înscrisul = orice scriere sau consemnare cu date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suport; cel pe suport informatic e admis în aceleași condiții art. 265–266.
- Semnătura face deplină credință despre consimțământ, până la proba contrară; semnătura funcționarului public conferă autenticitate art. 268.
- Înscrisul autentic: întocmit de autoritate publică, notar sau altă persoană învestită de stat; face deplină dovadă până la declararea ca fals pentru constatările personale ale celui care l-a autentificat art. 269–270.
- Înscrisul sub semnătură privată poartă semnătura părților; recunoscut, face dovadă până la proba contrară art. 272–273.
- Formalități: atâtea exemplare câte părți cu interese contrare (contract sinalagmatic); „bun și aprobat pentru...” cu suma în litere la obligația unilaterală de plată; la diferență de sume se prezumă suma mai mică art. 274–275.
- Data certă: de la prezentarea la notar sau executor, la o autoritate publică, înregistrarea în registru public, moartea semnatarului etc. art. 278.
- Copiile fac dovadă doar despre ce cuprinde originalul; copiile de pe copii nu au nicio putere doveditoare; duplicatele autentice înlocuiesc originalul art. 285–286.
- Depunerea: în copie certificată; originalul se prezintă la cerere; înscrisurile în altă limbă – cu traducere legalizată art. 292.
- Înscrisuri deținute de alții: partea adversă poate fi obligată să le prezinte; terțul poate fi citat ca martor; autoritatea publică poate refuza doar pentru apărare națională, siguranță publică, relații diplomatice; registrele autorităților și cărțile funciare nu se trimit în original art. 293–299.
- Verificarea și falsul: scrierea sau semnătura se contestă la primul termen după depunere; verificarea se face prin comparare sau expertiză; denunțarea ca fals duce la proces-verbal și, eventual, sesizarea parchetului art. 301–308.
63. Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, cu privire la constatările făcute personal de cel care l-a autentificat:
Răspuns corect: c) până la declararea sa ca fals
„Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals” — art. 270 alin. (1)
64. Pentru ce motive poate refuza o autoritate publică trimiterea unui înscris cerut de instanță?
Răspuns corect: a) când se referă la apărarea națională, siguranța publică sau relațiile diplomatice
„Autoritatea sau instituția publică deținătoare este în drept să refuze trimiterea înscrisului când acesta se referă la apărarea națională, siguranța publică sau relațiile diplomatice.” — art. 298 alin. (2)
65. Definiți înscrisul autentic.
Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile legii. Autenticitatea privește identitatea părților, consimțământul lor, semnătura și data. Este autentic și orice alt înscris emis de o autoritate publică căruia legea îi conferă acest caracter.
„Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public” — art. 269
66. Cum se dobândește data certă a unui înscris sub semnătură privată?
Data devine certă: 1. din ziua prezentării la notar, executor sau alt funcționar competent; 2. din ziua înfățișării la o autoritate sau instituție publică, cu mențiune pe înscris; 3. din ziua înregistrării într-un registru sau document public; 4. din ziua morții sau a neputinței fizice de a scrie a celui care l-a întocmit; 5. din ziua reproducerii lui în înscrisuri autentice; 6. din ziua unui alt fapt care dovedește neîndoielnic anterioritatea.
„din ziua când au fost înfățișate la o autoritate sau instituție publică, făcându-se despre aceasta mențiune pe înscrisuri;” — art. 278
Martorii, prezumțiile, expertiza (art. 309–340)
- Proba cu martori: admisibilă dacă legea nu dispune altfel; nu se pot dovedi cu martori actele cu valoare peste 250 lei (excepție – contra profesionistului) și nici împotriva unui înscris art. 309.
- Începutul de dovadă scrisă = scriere care provine de la cel căruia i se opune și face credibil faptul; se completează cu alte probe art. 310.
- Înlocuirea martorilor doar în caz de moarte, dispariție sau motive bine întemeiate, cu lista în 5 zile; mandat de aducere pentru martorul care lipsește art. 311–313.
- Nu pot fi martori: rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv, soțul, fostul soț, logodnicul, concubinul, cei în dușmănie sau legături de interese, persoanele sub tutelă specială, condamnații pentru mărturie mincinoasă art. 315.
- Scutiți de mărturie: medicii, farmaciștii, avocații, notarii, executorii, asistenții medicali și alți profesioniști cu secret profesional; judecătorii, procurorii și funcționarii publici – pentru împrejurările secrete aflate în funcție art. 317.
- Jurământul: martorul jură înainte de ascultare; copiii sub 14 ani se ascultă fără jurământ art. 319–320.
- Ascultarea: fiecare martor separat; declarația se consemnează literal și se semnează pe fiecare pagină; la bănuiala de mărturie mincinoasă se sesizează organul de urmărire penală art. 321–325.
- Prezumțiile = consecințele trase dintr-un fapt cunoscut pentru a stabili unul necunoscut; cele judiciare se admit doar unde e admisă proba cu martori art. 327–329.
- Expertiza: unul sau 3 experți, numiți aleatoriu din evidența biroului local de expertiză; dovada plății onorariului în 5 zile; recuzarea expertului în 5 zile; la fața locului – citarea părților cu cel puțin 5 zile înainte art. 330–335.
- Raportul de expertiză se depune cu cel puțin 10 zile înainte de termen; noua expertiză se cere la primul termen după depunerea raportului art. 336–338.
67. Peste ce valoare a obiectului nu poate fi dovedit un act juridic cu martori (în afara raporturilor cu profesioniștii)?
Răspuns corect: c) peste 250 lei
„Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei.” — art. 309 alin. (2)
68. Până la ce grad rudele și afinii nu pot fi martori?
Răspuns corect: a) până la gradul al treilea inclusiv
„rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;” — art. 315 alin. (1) pct. 1
69. Funcționarii publici sunt scutiți de a fi martori:
Răspuns corect: b) asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoștință în această calitate, chiar după încetarea funcției
„judecătorii, procurorii și funcționarii publici, chiar și după încetarea funcției lor, asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoștință în această calitate;” — art. 317 alin. (1) pct. 2
70. În ce termen se cere recuzarea expertului, dacă motivul există la data numirii?
Răspuns corect: c) 5 zile de la numire
„Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului” — art. 332 alin. (2)
Mijloace materiale, cercetarea la fața locului, mărturisirea, asigurarea probelor (art. 341–388)
- Mijloacele materiale de probă: lucruri, fotografii, filme, înregistrări, dacă nu sunt obținute prin încălcarea legii art. 341.
- Bunurile nerecuperate în 6 luni trec în proprietatea privată a unității administrativ-teritoriale unde e sediul instanței art. 344.
- Cercetarea la fața locului se face cu citarea părților, de judecătorul delegat sau de complet; se încheie proces-verbal art. 345–347.
- Mărturisirea judiciară face deplină dovadă împotriva celui care a făcut-o; nu poate fi divizată și nici revocată, decât pentru eroare de fapt scuzabilă art. 348–349.
- Interogatoriul: privește fapte personale; persoanele juridice de drept public și privat răspund în scris; refuzul sau neprezentarea pot fi socotite mărturisire deplină sau început de dovadă art. 351–358.
- Asigurarea dovezilor: când proba riscă să dispară; încheierea de admitere e executorie și nu se atacă; cea de respingere – apel în 5 zile art. 359–363.
- Constatarea de urgență a unei stări de fapt de către executorul judecătoresc; procesul-verbal are puterea înscrisului autentic art. 364.
- Probele administrate de avocați (sau consilieri juridici), cu acordul părților, în termen de până la 6 luni; nu se aplică în materie de stare civilă și familie art. 366–388.
71. Cum răspund statul și celelalte persoane juridice de drept public la interogatoriu?
Răspuns corect: a) în scris, la interogatoriul comunicat în prealabil
„Statul și celelalte persoane juridice de drept public, precum și persoanele juridice de drept privat vor răspunde în scris la interogatoriul” — art. 355 alin. (1)
72. Procesul-verbal de constatare de urgență a unei stări de fapt întocmit de executorul judecătoresc are puterea doveditoare a:
Răspuns corect: c) înscrisului autentic
„are puterea doveditoare a înscrisului autentic” — art. 364 alin. (4)
Dezbaterea fondului, deliberarea și pronunțarea (art. 389–405)
- Dezbaterile privesc faptele și temeiurile de drept; președintele dă cuvântul în ordinea de la art. 216 și închide dezbaterile când cauza e lămurită art. 389–394.
- După închiderea dezbaterilor nu se mai pot depune înscrisuri art. 394 alin. 3.
- Deliberarea e secretă; opinia se exprimă începând cu judecătorul cel mai nou în funcție, președintele ultimul art. 395.
- Amânarea pronunțării: cel mult 15 zile; se poate pronunța prin punerea soluției la dispoziția părților prin grefă art. 396.
- Limitele: instanța nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut art. 397.
- Majoritatea: dacă nu se realizează, cauza merge la completul de divergență, în cel mult 20 de zile (7 zile în cauzele urgente) art. 398–399.
- Minuta se semnează pe fiecare pagină, sub sancțiunea nulității hotărârii; data hotărârii = data pronunțării minutei art. 401–403.
- Renunțarea la calea de atac se poate face la pronunțare sau ulterior art. 404; nulitatea hotărârii se cere doar prin căile de atac art. 405.
73. Pentru cât timp poate fi amânată pronunțarea hotărârii?
Răspuns corect: a) cel mult 15 zile
„pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile” — art. 396 alin. (1)
74. Ce sancțiune intervine dacă minuta nu este semnată pe fiecare pagină de judecători?
Răspuns corect: c) nulitatea hotărârii
„Minuta, sub sancțiunea nulității hotărârii, se va semna pe fiecare pagină de către judecători” — art. 401 alin. (2)
75. Pe ce cale se poate cere nulitatea unei hotărâri judecătorești?
Răspuns corect: b) numai prin căile de atac prevăzute de lege, în afară de cazul când legea prevede expres altfel
„Nulitatea unei hotărâri nu poate fi cerută decât prin căile de atac prevăzute de lege” — art. 405
Renunțarea, suspendarea și perimarea (art. 406–423)
- Renunțarea la judecată: oricând, verbal sau în scris; de la primul termen cu părțile legal citate – doar cu acordul pârâtului (tăcerea lui = acord tacit); reclamantul poate fi obligat la cheltuielile pârâtului; hotărârea se atacă cu recurs art. 406.
- Renunțarea la dreptul pretins: în tot cursul procesului, fără acordul pârâtului; cererea se respinge în fond art. 408.
- Suspendarea voluntară: când o cer ambele părți sau când niciuna nu se prezintă și nimeni nu a cerut judecata în lipsă art. 411.
- Suspendarea de drept: decesul unei părți, instituirea tutelei speciale sau curatelei, decesul mandatarului cu mai puțin de 15 zile înainte de termen, dizolvarea persoanei juridice, insolvența, sesizarea CJUE art. 412.
- Suspendarea facultativă: când soluția depinde de altă judecată sau s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune hotărâtoare; durează până la hotărârea definitivă din cealaltă cauză art. 413.
- Încheierea de suspendare se atacă separat cu recurs, cât timp durează suspendarea art. 414.
- Perimarea: orice cerere rămasă în nelucrare 6 luni, din vina părții, se perimă de drept; termenul curge de la ultimul act de procedură art. 416.
- Întreruperea și suspendarea perimării: prin orice act de procedură făcut de partea interesată; se suspendă cât durează suspendarea facultativă art. 417–418.
- Hotărârea de perimare se atacă cu recurs în 5 zile de la pronunțare; perimarea lipsește de efect actele făcute în acea instanță, dar probele pot fi folosite la o nouă cerere art. 421–422.
- Perimarea de 10 ani: orice cerere rămasă în nelucrare 10 ani se perimă chiar fără vina părții art. 423.
76. Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior, renunțarea:
Răspuns corect: a) nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți
„renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți” — art. 406 alin. (4)
77. Pentru renunțarea la dreptul pretins este necesar acordul pârâtului?
Răspuns corect: b) nu, reclamantul poate renunța fără acordul pârâtului, dacă poate dispune de drept
„Reclamantul poate, în tot cursul procesului, să renunțe la însuși dreptul pretins, dacă poate dispune de acesta, fără a fi necesar acordul pârâtului.” — art. 408 alin. (1)
78. Judecarea cauzei se suspendă de drept:
Răspuns corect: c) prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor
„prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor” — art. 412 alin. (1) pct. 1
79. După ce perioadă de nelucrare din motive imputabile părții se perimă de drept cererea de chemare în judecată?
Răspuns corect: b) 6 luni
„dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni” — art. 416 alin. (1)
Hotărârile judecătorești (art. 424–447)
- Denumirea: sentință (prima instanță), decizie (apel, recurs, RIL), încheiere (celelalte) art. 424.
- Cuprinsul: partea introductivă, considerentele (motivele de fapt și de drept) și dispozitivul (soluția, cheltuielile, calea de atac) art. 425.
- Redactarea: de judecătorul care a soluționat cauza, în cel mult 30 de zile de la pronunțare, prelungibil de cel mult două ori cu câte 30 de zile; opinia separată se redactează în același termen art. 426.
- Comunicarea se face din oficiu, chiar dacă hotărârea e definitivă; cele cu înscrieri în cartea funciară se comunică și oficiului care ține registrul art. 427.
- Dezînvestirea: după pronunțare niciun judecător nu poate reveni asupra părerii sale art. 429.
- Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul și considerentele; e provizorie cât timp hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs; nimeni nu poate fi judecat de două ori pentru aceeași cauză și obiect art. 430–432.
- Efectele: putere executorie, forța probantă a unui înscris autentic; obligatorie între părți, opozabilă terților până la proba contrară art. 433–435.
- Hotărârea de expedient: la recunoașterea pretențiilor – se atacă doar cu recurs; tranzacția se încheie în scris și formează dispozitivul; se atacă doar pentru motive procedurale, cu recurs art. 436–441.
- Îndreptarea erorilor materiale, lămurirea dispozitivului și completarea hotărârii (când instanța a omis un capăt de cerere) – nu prin apel sau recurs, ci prin procedurile speciale art. 442–445.
80. În cât timp de la pronunțare se redactează și se semnează hotărârea?
Răspuns corect: c) cel mult 30 de zile, cu posibilitate de prelungire
„Hotărârea se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării” — art. 426 alin. (5)
81. Hotărârea judecătorească se comunică părților:
Răspuns corect: a) din oficiu, în copie, chiar dacă este definitivă
„Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă.” — art. 427 alin. (1)
82. Autoritatea de lucru judecat privește:
Răspuns corect: b) dispozitivul și considerentele pe care acesta se sprijină
„Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină” — art. 430 alin. (2)
83. Ce este autoritatea de lucru judecat și ce efecte are?
Hotărârea care soluționează fondul sau statuează asupra unei excepții sau incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată; aceasta privește dispozitivul și considerentele pe care se sprijină. Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. Excepția se poate invoca în orice stare a procesului, chiar în recurs.
„Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.” — art. 430–432
Executarea provizorie și cheltuielile de judecată (art. 448–455)
- Executorii de drept sunt hotărârile primei instanțe privind, între altele art. 448:
- autoritatea părintească și locuința minorului;
- salariile și alte drepturi din raporturile de muncă, sumele cuvenite șomerilor;
- despăgubirile pentru accidente de muncă;
- pensiile de întreținere, alocațiile pentru copii, pensiile de asigurări sociale;
- reparațiile grabnice, posesia, recunoașterea pretențiilor.
- Executarea provizorie judecătorească se poate încuviința pentru bunuri, eventual cu cauțiune; nu se poate în materie de strămutare de hotare, desființare de construcții sau intabulare art. 449.
- Suspendarea executării provizorii se cere în apel, numai cu cauțiune art. 450.
- Cheltuielile de judecată: taxele de timbru, onorariile avocaților și experților, sumele cuvenite martorilor, transport, cazare; onorariul vădit disproporționat al avocatului poate fi redus, dar nu taxele de timbru art. 451.
- Dovada cheltuielilor se face cel mai târziu la închiderea dezbaterilor asupra fondului art. 452.
- Cine plătește: partea care pierde, la cererea celei care câștigă; la admitere parțială – proporțional sau prin compensare art. 453.
- Exonerarea pârâtului care recunoaște pretențiile la primul termen, dacă nu fusese pus în întârziere art. 454.
84. Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:
Răspuns corect: c) plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă
„plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă” — art. 448 alin. (1) pct. 2
85. Până când trebuie făcută dovada existenței și întinderii cheltuielilor de judecată?
Răspuns corect: b) cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului
„cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei” — art. 452
86. Cine suportă cheltuielile de judecată, ca regulă?
Răspuns corect: c) partea care pierde procesul, la cererea părții care a câștigat
„Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.” — art. 453 alin. (1)
87. Ce cheltuieli de judecată NU pot fi micșorate de instanță?
Răspuns corect: a) taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și sumele cuvenite martorilor
„Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar” — art. 451 alin. (4)
Căile de atac: reguli generale (art. 456–465)
- Felurile căilor de atac: calea ordinară este apelul; căile extraordinare sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea art. 456.
- Legalitatea: hotărârea e supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, indiferent de mențiunile din dispozitiv; indicarea greșită a termenului duce la repunerea în termen din oficiu art. 457.
- Cine le exercită: părțile din proces care justifică un interes art. 458.
- Ordinea: căile extraordinare nu se pot folosi cât timp e deschis apelul; dacă apelul nu a fost exercitat, recursul e inadmisibil (excepție – recursul direct, cu acordul expres al părților, doar pentru drept material) art. 459.
- Unicitatea: o cale de atac se exercită o singură dată; cererile accesorii urmează calea de atac a celei principale art. 460.
- Obiectul: soluția din dispozitiv; se pot ataca și considerentele greșite care prejudiciază partea art. 461.
- Achiesarea = renunțarea la calea de atac; poate fi expresă (act autentic, declarație în instanță) sau tacită, totală sau parțială art. 463–464.
- Măsurile de administrare judiciară nu se atacă art. 465.
88. Care este calea ordinară de atac potrivit Codului de procedură civilă?
Răspuns corect: a) apelul
„Calea ordinară de atac este apelul, iar căile extraordinare de atac sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea.” — art. 456
89. Ce efect are mențiunea inexactă din hotărâre cu privire la calea de atac?
Răspuns corect: a) nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege
„Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.” — art. 457 alin. (2)
90. Pot fi exercitate căile extraordinare de atac cât timp este deschisă calea apelului?
Răspuns corect: c) nu
„Căile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atât timp cât este deschisă calea de atac a apelului.” — art. 459 alin. (1)
Apelul (art. 466–482)
- Obiectul: hotărârile pronunțate în primă instanță, dacă legea nu prevede altfel; încheierile premergătoare – doar odată cu fondul art. 466.
- Nu poate face apel principal partea care a renunțat expres la apel sau a executat parțial de bunăvoie hotărârea art. 467.
- Termenul de apel: 30 de zile de la comunicarea hotărârii; pentru procurorul care nu a participat – de la pronunțare; termenul și apelul suspendă executarea, cu excepțiile legale art. 468.
- Întreruperea termenului prin moartea părții sau a mandatarului căruia i s-a comunicat hotărârea art. 469.
- Cererea de apel: datele părților, hotărârea atacată, motivele, probele, semnătura, dovada taxei de timbru; lipsa motivelor și a probelor – decădere art. 470.
- Depunerea la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității art. 471.
- Pregătirea judecății art. 471^1:
- regularizarea cererii de apel – în cel mult 10 zile;
- întâmpinarea intimatului – în cel mult 15 zile;
- răspunsul la întâmpinare – în cel mult 10 zile;
- primul termen – la cel mult 60 de zile.
- Apelul incident și apelul provocat se depun de intimat odată cu întâmpinarea; rămân fără efect dacă apelul principal e retras sau respins fără cercetarea fondului art. 472–474.
- Efectul devolutiv: o nouă judecată în fapt și în drept, în limitele a ceea ce s-a apelat; nu se pot schimba părțile, cauza, obiectul și nici formula pretenții noi art. 476–478.
- Soluțiile: respingere, anulare, perimare; admitere cu anulare sau schimbare; trimitere spre rejudecare o singură dată, doar la cererea expresă a părților art. 480.
- Non reformatio in peius: apelantului nu i se poate crea o situație mai rea în propria cale de atac art. 481.
91. Care este termenul de apel, dacă legea nu dispune altfel?
Răspuns corect: c) 30 de zile de la comunicarea hotărârii
„Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.” — art. 468 alin. (1)
92. Ce efect are termenul de apel asupra executării hotărârii primei instanțe, ca regulă?
Răspuns corect: b) suspendă executarea, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege
„Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege.” — art. 468 alin. (5)
93. Unde se depune cererea de apel, sub sancțiunea nulității?
Răspuns corect: c) la instanța a cărei hotărâre se atacă
„Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.” — art. 471 alin. (1)
94. În ce termen trebuie să depună intimatul întâmpinare la apel?
Răspuns corect: a) cel mult 15 zile de la comunicare
„punându-i-se în vedere obligația de a depune la dosar întâmpinare în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării” — art. 471^1 alin. (3)
Recursul (art. 483–502)
- Obiectul: hotărârile date în apel, cele fără drept de apel și alte cazuri prevăzute de lege; nu sunt supuse recursului, între altele, hotărârile din cererile de la art. 94 pct. 1 lit. a)–j^3), conflictele de muncă și asigurări sociale, exproprierea, protecția consumatorilor art. 483 alin. 2.
- Scopul: verificarea conformității hotărârii cu regulile de drept; îl judecă instanța ierarhic superioară art. 483 alin. 3–4.
- Suspendarea executării: de drept – la desființarea de construcții, plantații sau lucrări cu așezare fixă; în rest, la cerere, cu cauțiune; se judecă în cel mult 10 zile, încheierea definitivă în 48 de ore art. 484.
- Termenul de recurs: 30 de zile de la comunicarea hotărârii art. 485.
- Cererea de recurs se motivează prin însăși cererea; se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă; recursul nemotivat în termen este nul art. 486–490.
- Motivele de casare art. 488:
- instanța nealcătuită legal sau alt complet decât cel legal;
- încălcarea competenței de ordine publică;
- depășirea atribuțiilor puterii judecătorești;
- încălcarea regulilor de procedură sancționate cu nulitatea;
- lipsa motivării sau motive contradictorii;
- încălcarea autorității de lucru judecat;
- încălcarea sau aplicarea greșită a dreptului material.
- Probe noi: doar înscrisuri noi, depuse odată cu recursul sau întâmpinarea art. 492.
- Ordinea cuvântului: recurentul, apoi intimatul; procurorul ultimul art. 495.
- Efectele casării: hotărârea casată nu are nicio putere; actele de executare făcute în baza ei sunt desființate de drept; dezlegările de drept sunt obligatorii la rejudecare art. 500–501.
95. Recursul suspendă de drept executarea hotărârii în cauzele privitoare la:
Răspuns corect: b) desființarea de construcții, plantații sau a oricăror lucrări cu așezare fixă
„Recursul suspendă de drept executarea hotărârii în cauzele privitoare la desființarea de construcții, plantații sau a oricăror lucrări cu așezare fixă” — art. 484 alin. (1)
96. Care este termenul de recurs, dacă legea nu dispune altfel?
Răspuns corect: c) 30 de zile de la comunicarea hotărârii
„Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.” — art. 485 alin. (1)
97. Care dintre următoarele este motiv de casare?
Răspuns corect: a) hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material
„când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.” — art. 488 alin. (1) pct. 8
98. Ce sancțiune intervine dacă recursul nu a fost motivat în termenul legal?
Răspuns corect: b) recursul este nul
„Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).” — art. 489 alin. (1)
Contestația în anulare și revizuirea (art. 503–513)
- Contestația în anulare: contra hotărârilor definitive, când contestatorul nu a fost legal citat și nici prezent; contra deciziilor de recurs – și pentru eroare materială, omisiunea de a cerceta un motiv de casare etc. art. 503.
- Inadmisibilă dacă motivul putea fi invocat prin apel sau recurs; nu se poate repeta art. 504.
- Termenul: 15 zile de la comunicare, dar nu mai târziu de un an de la rămânerea definitivă; se judecă de instanța a cărei hotărâre se atacă, de urgență art. 505–508.
- Revizuirea – motive art. 509, între care:
- s-a dat mai mult sau altceva decât s-a cerut;
- judecător, martor sau expert condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină;
- înscrisuri noi descoperite, reținute de partea potrivnică;
- statul sau alte persoane juridice de drept public nu au fost apărate deloc sau au fost apărate cu viclenie;
- hotărâri definitive potrivnice; decizia CEDO; decizia Curții Constituționale.
- Termenul de revizuire: o lună, cu momente diferite de calcul; 15 zile pentru împiedicarea de a se înfățișa; 3 luni pentru deciziile CEDO și ale Curții Constituționale art. 511.
- Suspendarea executării în contestația în anulare și revizuire – numai cu cauțiune art. 507, 512.
- Întâmpinarea e obligatorie, cu cel puțin 5 zile înainte de primul termen art. 508, 513.
99. În ce termen se introduce contestația în anulare?
Răspuns corect: b) 15 zile de la comunicarea hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la rămânerea definitivă
„Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.” — art. 506 alin. (1)
100. Pentru ce motiv pot fi atacate cu contestație în anulare hotărârile definitive?
Răspuns corect: c) pentru că contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul judecății
„Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.” — art. 503 alin. (1)
101. Care este, ca regulă, termenul de revizuire?
Răspuns corect: a) o lună
„Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:” — art. 511 alin. (1)
102. Este motiv de revizuire faptul că, după darea hotărârii:
Răspuns corect: b) s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică
„după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică” — art. 509 alin. (1) pct. 5
Practica unitară și tergiversarea procesului (art. 514–526)
- Recursul în interesul legii se cere de procurorul general, colegiile de conducere ale ÎCCJ și curților de apel și Avocatul Poporului, pentru probleme de drept soluționate diferit prin hotărâri definitive art. 514–515.
- Judecarea RIL: în cel mult 3 luni, cu cel puțin două treimi din judecătorii completului art. 516.
- Efectele RIL: nu afectează hotărârile examinate; decizia se motivează în 30 de zile, se publică în 15 zile și e obligatorie de la publicarea în Monitorul Oficial art. 517.
- Hotărârea prealabilă: completul care judecă în ultimă instanță poate sesiza ÎCCJ pentru o chestiune de drept nouă; cauza se suspendă; dezlegarea e obligatorie de la publicare art. 519–521.
- Contestația privind tergiversarea: o poate face orice parte sau procurorul, când termenele legale sau stabilite au trecut fără rezultat art. 522.
- Soluționarea: de instanța ierarhic superioară, în 10 zile, în camera de consiliu; nu suspendă judecata; hotărârea nu se atacă art. 525.
- Rea-credință: amendă de la 500 la 2.000 lei și despăgubiri art. 526.
103. De când este obligatorie dezlegarea dată problemelor de drept prin decizia în interesul legii?
Răspuns corect: b) de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I
„Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.” — art. 517 alin. (4)
Procedura necontencioasă judiciară (art. 527–540)
- Domeniul: cererile care cer intervenția instanței fără a se urmări un drept potrivnic față de altă persoană (autorizații judecătorești, măsuri de ocrotire) art. 527.
- Competența se verifică din oficiu, chiar dacă e de ordine privată art. 529.
- Caracter contencios: cererea care devine contencioasă se respinge art. 531.
- Procedura: în camera de consiliu, cu sau fără citare; soluția prin încheiere art. 532–533.
- Calea de atac: încheierea de admitere este executorie; se atacă numai cu apel art. 534.
- Fără autoritate de lucru judecat art. 535.
- Măsurile președintelui instanței: încheierea în cel mult 5 zile de la primirea cererii art. 537.
- Copii de pe hotărâri se eliberează de grefă numai după semnarea de toți judecătorii art. 538.
104. Ce face instanța dacă o cerere necontencioasă prezintă caracter contencios?
Răspuns corect: b) o respinge
„prezintă caracter contencios, instanța o va respinge” — art. 531
Arbitrajul (art. 541–621)
- Arbitrajul = jurisdicție alternativă cu caracter privat; nu se pot arbitra litigiile privind starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relațiile de familie și drepturile asupra cărora nu se poate tranzacționa art. 541–542.
- Statul și autoritățile publice pot încheia convenții arbitrale numai dacă sunt autorizate prin lege sau convenții internaționale art. 542 alin. 2.
- Convenția arbitrală se încheie în scris, sub sancțiunea nulității (autentic când privește drepturi reale imobiliare); poate fi clauză compromisorie sau compromis; exclude competența instanțelor art. 548–553.
- Arbitrii: orice persoană fizică cu capacitate deplină de exercițiu; număr impar; în lipsă de înțelegere – 3 arbitri (doi numiți de părți, supraarbitrul de cei doi) art. 555–556.
- Recuzarea arbitrului se cere în 10 zile de la cunoașterea numirii sau a cauzei art. 563.
- Termenul arbitrajului: cel mult 6 luni de la constituirea tribunalului arbitral, sub sancțiunea caducității; prelungire o singură dată cu cel mult 3 luni art. 567.
- Procedura: întâmpinarea în 30 de zile de la primirea cererii de arbitrare; între citație și dezbatere – cel puțin 15 zile; martorii și experții sunt audiați fără jurământ art. 573, 580, 589.
- Hotărârea arbitrală se ia cu majoritate, se comunică în cel mult o lună, este definitivă și obligatorie și constituie titlu executoriu art. 602–606, 615.
- Acțiunea în anulare – singura cale de desființare, pentru motive limitative (litigiu nearbitrabil, lipsa convenției, citare nelegală, încălcarea ordinii publice etc.); la curtea de apel, în termen de o lună de la comunicare; nu se poate renunța la ea prin convenția arbitrală art. 608–611.
- Arbitrajul instituționalizat funcționează permanent pe lângă o organizație; în caz de contradicție, convenția arbitrală prevalează asupra regulamentului art. 616–617.
105. În ce condiții pot statul și autoritățile publice să încheie convenții arbitrale?
Răspuns corect: b) numai dacă sunt autorizate prin lege sau prin convenții internaționale la care România este parte
„Statul și autoritățile publice au facultatea de a încheia convenții arbitrale numai dacă sunt autorizate prin lege sau prin convenții internaționale la care România este parte.” — art. 542 alin. (2)
106. În ce termen trebuie, ca regulă, să pronunțe tribunalul arbitral hotărârea?
Răspuns corect: a) cel mult 6 luni de la data constituirii sale, sub sancțiunea caducității
„tribunalul arbitral trebuie să pronunțe hotărârea în termen de cel mult 6 luni de la data constituirii sale, sub sancțiunea caducității arbitrajului” — art. 567 alin. (1)
107. Care instanță judecă acțiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale?
Răspuns corect: c) curtea de apel în circumscripția căreia a avut loc arbitrajul
„Competența de a judeca acțiunea în anulare revine curții de apel în circumscripția căreia a avut loc arbitrajul.” — art. 610
108. În ce termen se introduce acțiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale (ca regulă)?
Răspuns corect: b) o lună de la data comunicării hotărârii arbitrale
„Acțiunea în anulare va fi introdusă la curtea de apel în termen de o lună de la data comunicării hotărârii arbitrale.” — art. 611 alin. (1)
Executarea silită: scop, titlul executoriu (art. 622–643)
- Executarea de bunăvoie este regula; dacă debitorul nu execută, urmează executarea silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare art. 622 alin. 1–2.
- Obligații de a face față de autorități (înscrierea într-un registru public, emiterea unei autorizații, eliberarea unui certificat) se obțin la simpla cerere a celui îndreptățit, pe baza titlului executoriu, fără executor art. 622 alin. 4.
- Organul de executare: numai executorul judecătoresc, cu excepția titlurilor privind venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului UE art. 623; actele făcute de alte persoane sunt interzise art. 625.
- Modalități: urmărirea bunurilor mobile și imobile, predarea bunurilor deținute fără drept, alte măsuri prevăzute de lege art. 624.
- Rolul statului: asigură prin agenții săi executarea promptă și efectivă; la refuz, cei vătămați au dreptul la repararea integrală a prejudiciului art. 626.
- Rolul activ al executorului: poate cere debitorului lămuriri scrise despre venituri și bunuri și îl informează despre cheltuielile estimate art. 627.
- Ce se execută: plata unei sume, predarea unui bun, desființarea unei construcții, încredințarea minorului etc.; suma se poate actualiza cu rata inflației art. 628.
- Împotriva cui: orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, cu excepția celor cu imunitate de executare; Cartea a V-a este dreptul comun în materie art. 631.
- Titlul executoriu este temeiul obligatoriu al executării art. 632:
- hotărârile executorii – date în apel sau în primă instanță fără drept de apel art. 633;
- hotărârile definitive și cele cu executare provizorie art. 634;
- hotărârile arbitrale art. 635;
- actul notarial care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă art. 639;
- cambia, biletul la ordin, cecul art. 640.
- Riscul creditorului: hotărârea atacabilă se execută pe riscul lui; dacă titlul e desființat, creditorul repune debitorul în drepturi art. 637.
- Refuzul eliberării titlului de către alte organe: plângere la judecătorie în 15 zile art. 642; desființarea titlului desființează de drept actele de executare art. 643.
109. Cine realizează executarea silită a titlurilor executorii, cu excepția celor privind venituri datorate bugetului general consolidat?
Răspuns corect: b) numai executorul judecătoresc
„se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel” — art. 623
110. Obligațiile de a face precum emiterea unei autorizații sau eliberarea unui certificat, stabilite printr-un titlu executoriu, se pot obține:
Răspuns corect: a) la simpla cerere a persoanei îndreptățite, fără intervenția executorului judecătoresc
„se poate obține la simpla cerere a persoanei îndreptățite, făcută în temeiul unui titlu executoriu, fără a fi necesară intervenția executorului judecătoresc” — art. 622 alin. (4)
111. Ce obligație are statul în executarea silită?
Răspuns corect: c) să asigure, prin agenții săi, executarea în mod prompt și efectiv a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii
„Statul este obligat să asigure, prin agenții săi, executarea în mod prompt și efectiv a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii” — art. 626
112. Împotriva cui poate fi pornită executarea silită?
Răspuns corect: c) împotriva oricărei persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, cu excepția celor cu imunitate de executare
„Executarea silită poate fi pornită împotriva oricărei persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat” — art. 631 alin. (1)
Participanții la executare (art. 644–662)
- Participanții: părțile, terții garanți, creditorii intervenienți, instanța de executare, executorul, Ministerul Public, forța publică, martorii asistenți, experții art. 644.
- Părțile sunt creditorul și debitorul; pot asista la executare și pot contesta actele art. 645–646.
- Obligațiile părților: creditorul sprijină executorul și avansează cheltuielile; debitorul declară toate bunurile și veniturile, sub sancțiunea amenzii art. 647.
- Terții vătămați se apără numai prin contestația la executare art. 650.
- Instanța de executare: judecătoria de la domiciliul sau sediul debitorului la data sesizării executorului; încuviințează executarea, judecă contestațiile; încheierile ei se atacă cu apel în 10 zile de la comunicare art. 651.
- Competența executorului: din circumscripția curții de apel unde e imobilul (imobile), unde e domiciliul debitorului sau bunurile (mobile), unde se face executarea (obligații de a face); nerespectarea – nulitate necondiționată art. 652.
- Recuzarea executorului nu suspendă de drept executarea; suspendarea cere cauțiune de 1.000 lei (10% din creanță dacă aceasta e sub 1.000 lei) art. 653.
- Conexarea executărilor asupra acelorași bunuri, la executorul cu actul cel mai înaintat art. 654.
- Încheierile executorului (amânare, suspendare, încetare, distribuire) se dau fără citare, sunt executorii și se atacă doar cu contestație la executare art. 657.
- Forța publică (poliție, jandarmerie) este obligată să sprijine executarea, fără plată și fără a invoca impedimente art. 659.
- Obligația de informare: instituțiile publice, băncile, organele fiscale comunică de îndată executorului datele cerute, inclusiv CNP-ul debitorului; executorul păstrează secretul lor art. 660.
- Martorii asistenți: cel puțin 2, cu capacitate deplină, neinteresați, fără rudenie până la gradul al patrulea cu participanții art. 661.
113. Care este instanța de executare, ca regulă?
Răspuns corect: a) judecătoria în a cărei circumscripție se află domiciliul sau sediul debitorului la data sesizării organului de executare
„Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului” — art. 651 alin. (1)
114. În ce termen se atacă cu apel încheierea instanței de executare?
Răspuns corect: b) 10 zile de la comunicare
„instanța de executare se pronunță prin încheiere executorie, care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare” — art. 651 alin. (4)
115. Ce executor este competent pentru urmărirea silită a bunurilor imobile?
Răspuns corect: c) executorul din circumscripția curții de apel unde se află imobilul
„executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află imobilul” — art. 652 alin. (1) lit. a)
116. Cum se atacă încheierile executorului judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel?
Răspuns corect: b) numai cu contestație la executare
„sunt executorii de drept și pot fi atacate numai cu contestație la executare” — art. 657 alin. (3)
Pornirea executării: cererea, încuviințarea, somația (art. 663–672)
- Creanța trebuie să fie art. 663:
- certă – existența ei rezultă din titlu;
- lichidă – obiectul e determinat sau determinabil;
- exigibilă – a ajuns la scadență sau debitorul e decăzut din termen.
- Cererea de executare se face numai de creditor, la biroul executorului, cu titlul executoriu în original sau copie legalizată și dovada taxei de timbru art. 664.
- Deschiderea dosarului prin încheierea executorului; la refuz – plângere la instanța de executare în 15 zile art. 665.
- Încuviințarea executării art. 666:
- executorul o cere instanței în maximum 3 zile de la înregistrare;
- instanța decide în maximum 7 zile, în camera de consiliu, fără citarea părților;
- încuviințarea produce efecte pe tot teritoriul țării;
- admiterea nu se atacă (se poate cenzura prin contestație); respingerea – apel doar al creditorului, în 15 zile.
- Înștiințarea debitorului: încheierea de încuviințare, copia titlului și somația – sub sancțiunea nulității executării art. 667–668.
- Cheltuielile de executare sunt în sarcina debitorului (taxe, onorariul executorului și al avocatului, expert, publicitate, transport); debitorul care plătește în termenul din somație suportă doar actele efectiv făcute art. 670.
- Consemnările (cauțiuni, prețul bunurilor) se fac la CEC Bank, Trezoreria Statului sau altă instituție de credit art. 671.
117. Când este creanța lichidă?
Răspuns corect: a) când obiectul ei este determinat sau titlul conține elementele care permit stabilirea lui
„Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui.” — art. 663 alin. (3)
118. Când este creanța exigibilă?
Răspuns corect: a) dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată
„Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.” — art. 663 alin. (4)
119. În cât timp de la înregistrarea cererii solicită executorul încuviințarea executării de către instanța de executare?
Răspuns corect: b) maximum 3 zile
„În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare” — art. 666 alin. (1)
120. În ce termen se soluționează cererea de încuviințare a executării silite?
Răspuns corect: c) maximum 7 zile de la înregistrare, în camera de consiliu, fără citarea părților
„Cererea de încuviințare a executării silite se soluționează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanță, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților.” — art. 666 alin. (2)
Efectuarea actelor de executare (art. 673–699)
- Momentul: actele de executare se fac după expirarea termenului din somație și după împlinirea termenului de plată din titlu art. 673–674.
- Decăderea din termen a debitorului care se sustrage, își risipește averea sau e insolvabil; nu se aplică statului și unităților administrativ-teritoriale art. 675.
- Procesul-verbal se încheie pentru fiecare act de executare; mențiunile esențiale sunt sub sancțiunea nulității art. 679.
- Intrarea în locuință pentru hotărâri judecătorești – cu consimțământul persoanei sau cu forța publică; pentru alte titluri – cu autorizarea instanței art. 680.
- Opunerea la executare: forța publică poate îndepărta persoanele; dacă e faptă penală, proces-verbal trimis parchetului art. 682.
- Orele: nu înainte de 6,00 și nici după 20,00; nu în zile nelucrătoare (excepție – încuviințarea instanței); executarea începută poate continua până la 22,00 art. 684. Încălcarea atrage anularea executării art. 686.
- Moartea debitorului: executarea nu începe sau nu continuă până la acceptarea moștenirii sau numirea unui curator; se reia după 10 zile de la încunoștințarea moștenitorilor art. 687–689.
- Intervenția altor creditori: cei cu titlu executoriu, cu măsuri asigurătorii, cu garanții reale sau creditori chirografari cu înscrisuri cu dată certă; până la termenul fixat pentru vânzare art. 690–691.
- Perimarea executării: 6 luni de inactivitate din culpa creditorului; se constată de instanța de executare; o nouă cerere se poate face în termenul de prescripție art. 697–699.
121. Pot fi aplicate dispozițiile privind decăderea din beneficiul termenului de plată atunci când debitorul este o unitate administrativ-teritorială?
Răspuns corect: a) nu
„Dispozițiile alin. (1) nu se aplică atunci când debitor este statul sau o unitate administrativ-teritorială.” — art. 675 alin. (3)
122. În ce interval orar se pot efectua actele de executare silită?
Răspuns corect: b) între orele 6,00 și 20,00
„Niciun act de executare nu se va putea face înainte de ora 6,00 și nici după ora 20,00.” — art. 684 alin. (1)
123. După cât timp se perimă de drept executarea, dacă creditorul nu a îndeplinit, din culpa sa, un act cerut în scris de executor?
Răspuns corect: b) 6 luni
„a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite” — art. 697 alin. (1)
Amânarea, suspendarea, încetarea și prescripția executării (art. 700–711)
- Amânarea de către executor – numai dacă citarea sau publicitatea vânzării nu s-au îndeplinit ori creditorul nu și-a îndeplinit obligațiile art. 700.
- Suspendarea: în cazurile legale, prin hotărârea instanței sau la cererea creditorului; măsurile de indisponibilizare rămân în ființă art. 701.
- Restrângerea executării, la cererea debitorului, când bunurile urmărite au valoare vădit excesivă față de creanță art. 702.
- Încetarea: plata integrală, lipsa bunurilor urmăribile, renunțarea creditorului, desființarea titlului, anularea executării art. 703.
- Nulitatea actului nelegal atrage nulitatea actelor subsecvente art. 704.
- Prescripția dreptului de a obține executarea silită: 3 ani; 10 ani pentru drepturile reale; curge de la rămânerea definitivă a hotărârii art. 706.
- Efecte: nu operează de plin drept, ci la cererea celui interesat; titlul își pierde puterea executorie art. 707.
- Suspendarea prescripției: cât timp executarea e suspendată legal sau debitorul nu are bunuri urmăribile; nu se suspendă când suspendarea e cerută de creditor art. 708.
- Întreruperea prescripției: plata voluntară sau recunoașterea datoriei, depunerea cererii de executare (chiar la organ necompetent), cererea de intervenție, un act de executare art. 709.
- Repunerea în termenul de prescripție: cerere în 15 zile de la încetarea împiedicării; apoi cererea de executare în 30 de zile art. 710.
124. În cât timp se prescrie, ca regulă, dreptul de a obține executarea silită?
Răspuns corect: a) 3 ani
„Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.” — art. 706 alin. (1)
125. Care este termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită pentru titlurile emise în materia drepturilor reale?
Răspuns corect: b) 10 ani
„În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani.” — art. 706 alin. (1)
126. Prescripția dreptului de a obține executarea silită operează:
Răspuns corect: c) numai la cererea persoanei interesate
„Prescripția nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate.” — art. 707 alin. (1)
127. Cursul prescripției executării se întrerupe, între altele:
Răspuns corect: a) pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ necompetent
„pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;” — art. 709 alin. (1) pct. 2
Contestația la executare și întoarcerea executării (art. 712–726)
- Obiectul: executarea însăși, încheierile executorului, orice act de executare, refuzul executorului; lămurirea titlului; anularea încheierii de încuviințare art. 712.
- Limite: contra unei hotărâri judecătorești nu se pot invoca apărări care puteau fi făcute în proces; terțul poate contesta dacă pretinde un drept real asupra bunului art. 713.
- Instanța: instanța de executare; lămurirea titlului – instanța care a pronunțat hotărârea art. 714.
- Termene art. 715:
- 15 zile de la cunoașterea actului de executare, de la comunicarea popririi sau de la primirea somației;
- 15 zile de la comunicarea încheierilor executorului;
- lămurirea titlului – oricând în termenul de prescripție;
- terțul cu drept real – în tot cursul executării, dar nu mai târziu de 15 zile de la vânzare.
- Procedura: forma cererii de chemare în judecată; întâmpinarea e obligatorie; judecata de urgență; hotărârea se atacă numai cu apel art. 716–718.
- Suspendarea executării – pentru motive temeinice, cu cauțiune art. 719:
- 10% până la 10.000 lei;
- 1.000 lei + 5% peste 10.000 lei;
- 5.500 lei + 1% peste 100.000 lei;
- 14.500 lei + 0,1% peste 1.000.000 lei;
- 1.000 lei dacă obiectul nu e evaluabil în bani.
- Suspendare obligatorie fără cauțiune: titlul nu e executoriu, înscrisul a fost declarat fals, debitorul are amânare prin înscris autentic art. 719 alin. 4.
- Efecte: la admitere – anularea actului sau a executării; la respingere – despăgubiri și, la rea-credință, amendă de la 1.000 la 7.000 lei; aceeași amendă pentru executorul care refuză nejustificat art. 720.
- Depunerea cu afectațiune specială: debitorul consemnează întreaga creanță cu accesorii și cheltuieli și obține ridicarea măsurilor art. 721.
- Întoarcerea executării: la desființarea titlului sau a executării se restabilește situația anterioară; cheltuielile rămân în sarcina creditorului; drepturile terților de bună-credință rămân art. 723–724.
128. În ce termen se face, ca regulă, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă?
Răspuns corect: b) 15 zile
„contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:” — art. 715 alin. (1)
129. Când se poate face contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu?
Răspuns corect: c) oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită
„Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție” — art. 715 alin. (3)
130. Ce cauțiune se plătește pentru suspendarea executării dacă valoarea obiectului contestației este de până la 10.000 lei?
Răspuns corect: b) 10%
„de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;” — art. 719 alin. (2) lit. a)
131. Cu ce amendă poate fi obligat contestatorul care a exercitat contestația la executare cu rea-credință?
Răspuns corect: a) de la 1.000 lei la 7.000 lei
„el va fi obligat și la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei” — art. 720 alin. (3)
Bunuri și venituri care nu se pot urmări (art. 727–730)
- Bunuri neurmăribile art. 727:
- bunurile de uz personal sau casnic indispensabile și obiectele de cult;
- obiectele indispensabile persoanelor cu handicap și bolnavilor;
- alimentele pe 3 luni și combustibilul pentru 3 luni de iarnă;
- scrisorile, fotografiile, tablourile de familie.
- Bunurile profesiei se urmăresc doar dacă nu există alte bunuri și doar pentru întreținere sau creanțe privilegiate art. 728.
- Limitele urmăririi salariilor și pensiilor art. 729:
- până la jumătate din venitul lunar net – pentru întreținere și alocație pentru copii;
- până la o treime – pentru orice alte datorii;
- mai multe urmăriri – cel mult jumătate în total;
- sub salariul minim net – doar partea care depășește jumătate din acesta.
- Ajutoarele de șomaj, incapacitate, compensațiile la concediere se urmăresc doar pentru întreținere și despăgubiri pentru moarte sau vătămare, în limita a jumătate art. 729 alin. 4–5.
- Neurmăribile pentru orice datorie: alocațiile de stat pentru copii, ajutoarele de maternitate și de deces, bursele de stat, diurnele art. 729 alin. 7.
- Renunțarea la aceste protecții și urmărirea făcută cu încălcarea lor sunt nule de drept art. 730.
132. Alimentele necesare debitorului și familiei sale nu sunt supuse urmăririi silite pe timp de:
Răspuns corect: c) 3 luni
„alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de 3 luni” — art. 727 lit. c)
133. În ce limită pot fi urmărite salariile pentru alte datorii decât obligația de întreținere?
Răspuns corect: a) până la o treime din venitul lunar net
„până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.” — art. 729 alin. (1) lit. b)
134. În ce limită pot fi urmărite salariile pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere?
Răspuns corect: b) până la jumătate din venitul lunar net
„până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;” — art. 729 alin. (1) lit. a)
135. Alocațiile de stat pentru copii și bursele de studii acordate de stat:
Răspuns corect: c) nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii
„nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii” — art. 729 alin. (7)
Urmărirea mobiliară: sechestrul și valorificarea (art. 731–780)
- Sechestrul: dacă debitorul nu plătește într-o zi de la comunicarea somației, executorul sechestrează bunurile mobile, chiar aflate la terți; la pericol de sustragere – odată cu somația art. 732.
- Prezumția de proprietate: bunurile de la domiciliul sau sediul debitorului se prezumă ale lui, până la proba contrară art. 732 alin. 4.
- Forța publică e obligatorie, sub sancțiunea nulității, când ușile sunt încuiate și nu se deschid sau nu e nimeni în imobil; după deschidere poate fi înlocuită cu 2 martori asistenți art. 734.
- Autovehiculele se sechestrează cu mențiune pe certificatul de înmatriculare; poliția rutieră le poate opri în trafic art. 740.
- Procesul-verbal de sechestru descrie și evaluează fiecare bun și arată cine îl păstrează art. 744.
- Indisponibilizarea: debitorul nu mai poate dispune de bunuri – amendă de la 2.000 la 10.000 lei art. 745.
- Păstrarea: la debitor, la terț, la creditor sau la un administrator-sechestru; banii și metalele prețioase – la o instituție de credit art. 746.
- Oprirea urmăririi: numai prin plata integrală sau depunerea cu afectațiune specială art. 751.
- Valorificarea: după 15 zile de la sechestru, prin vânzare amiabilă (de către debitor), vânzare directă (cu acordul părților) sau licitație publică; bunurile perisabile – de îndată art. 753–756.
- Evaluarea la valoarea de circulație din localitate; expertul depune raportul cu cel puțin 5 zile înainte de vânzare art. 758.
- Termenul licitației: între două și 4 săptămâni; părțile se înștiințează cu cel puțin 48 de ore înainte art. 759, 761.
- Publicitatea: anunțuri afișate cu cel puțin 5 zile înainte la locul licitației, sediul executorului, primăria locului vânzării, instanța de executare; publicare în ziar și pe internet; la creanțe sub 5.000 lei – doar afișare art. 762–763.
Licitația și adjudecarea bunurilor mobile art. 767–780
- Nu pot cumpăra: debitorul (nici prin interpus); creditorii nu pot adjudeca sub 75% din prețul stabilit art. 767.
- Garanția de participare: cel puțin 10% din prețul de începere art. 768.
- Desfășurarea: 3 strigări succesive; dacă nu se obține prețul – 75%; apoi, la alt termen de cel mult 20 de zile, 50%, iar dacă nici acesta nu se obține, cel mai mare preț oferit art. 769.
- Prețul se plătește de îndată sau, cu acordul creditorului, în cel mult 5 zile; adjudecatarul care nu plătește răspunde de diferența de preț art. 771.
- Certificatul de adjudecare dovedește proprietatea; bunul se predă după plata integrală art. 774.
- Efecte: cumpărătorul devine proprietar liber de sarcini; nu există garanție contra viciilor ascunse; vânzarea nu se desființează față de terțul adjudecatar, decât pentru fraudă art. 775–777.
- Bunuri nevândute: creditorul le poate prelua în contul creanței; rămân indisponibilizate cel mult un an, apoi se restituie debitorului art. 779–780.
136. Dacă debitorul nu plătește în termen de o zi de la comunicarea somației, executorul procedează la:
Răspuns corect: a) sechestrarea bunurilor mobile urmăribile ale debitorului
„Dacă în termen de o zi de la comunicarea somației însoțite de încheierea de încuviințare a executării debitorul nu plătește suma datorată” — art. 732 alin. (1)
137. Cu ce amendă se sancționează debitorul care dispune de bunurile sechestrate pe timpul executării, dacă fapta nu e infracțiune?
Răspuns corect: a) de la 2.000 lei la 10.000 lei
„sub sancțiunea unei amenzi judiciare de la 2.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune” — art. 745
138. După cât timp de la aplicarea sechestrului, dacă suma nu a fost plătită, executorul trece la valorificarea bunurilor mobile?
Răspuns corect: c) 15 zile
„Dacă în termen de 15 zile de la aplicarea sechestrului nu au fost plătite suma datorată” — art. 753 alin. (1)
139. Unde se afișează anunțurile de vânzare a bunurilor mobile, între altele?
Răspuns corect: c) la locul licitației, la sediul executorului, al primăriei de la locul vânzării și al instanței de executare
„la locul licitației, la sediul executorului judecătoresc, al primăriei de la locul vânzării bunurilor și al instanței de executare” — art. 762 alin. (1)
Poprirea și urmărirea veniturilor (art. 781–812)
- Obiectul popririi: sumele, titlurile și bunurile incorporale datorate debitorului de un terț (salarii, conturi bancare, inclusiv încasările viitoare) art. 781.
- Nu se popresc: sumele cu afectațiune specială, fondurile nerambursabile pentru proiecte, sumele pentru salariile viitoare pe 3 luni de la înființarea popririi art. 781 alin. 5.
- Înființarea: fără somație, prin adresă a executorului către terțul poprit; debitorul e înștiințat art. 783.
- Efectul: sumele sunt indisponibilizate de la comunicarea adresei; plata către debitor nu e opozabilă creditorului; poprirea întrerupe prescripția art. 784.
- Continuarea: poprirea pe salariu rămâne la schimbarea locului de muncă sau la pensionare art. 786.
- Obligațiile terțului poprit: în 5 zile consemnează suma; pentru întreținere și despăgubiri pentru moarte sau vătămare plătește direct creditorului; nu poate face contestație art. 787.
- Validarea popririi: cerută în cel mult o lună de la data când terțul trebuia să plătească; hotărârea îl obligă pe terț să plătească creditorului; amendă de la 2.000 la 10.000 lei pentru rea-credință; apel în 5 zile art. 790–791.
- Efectul validării: cesiune de creanță și titlu executoriu împotriva terțului poprit art. 792.
- Fructele neculese se urmăresc doar în cele 6 săptămâni dinaintea coacerii, cu somație cu două zile înainte art. 796.
- Urmărirea veniturilor imobilelor: printr-un administrator-sechestru care încasează chiriile și arenzile, reține cel mult 10% pentru administrare și consemnează restul în 24 de ore; dă socoteală la fiecare 6 luni art. 800–810.
- Încetarea urmăririi veniturilor: renunțare, plată, consemnare, adjudecarea imobilului sau după 5 ani de la înființare art. 812.
140. Nu sunt supuse popririi sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare pe o perioadă de:
Răspuns corect: a) 3 luni de la înființarea popririi
„sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi” — art. 781 alin. (5) lit. c)
141. Poprirea se înființează:
Răspuns corect: b) fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării
„Poprirea se înființează fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării” — art. 783 alin. (1)
142. Din ce moment sunt indisponibilizate sumele și bunurile poprite?
Răspuns corect: c) din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit
„Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite.” — art. 784 alin. (1)
143. Ce se întâmplă cu poprirea pe salariu dacă debitorul își schimbă locul de muncă sau se pensionează?
Răspuns corect: a) rămâne în ființă, noul angajator sau organul de asigurări sociale devenind terț poprit
„Poprirea rămâne în ființă și atunci când debitorul își schimbă locul de muncă sau este pensionat.” — art. 786 alin. (1)
Urmărirea imobiliară (art. 813–863)
- Obiectul: bunurile imobile, uzufructul și superficia; servitutea – doar odată cu fondul dominant; urmărirea se întinde și asupra accesoriilor, fructelor și veniturilor art. 813–815.
- Creanțe mici: sub 10.000 lei imobilul se vinde doar dacă debitorul nu are alte bunuri valorificabile (excepție – refuzul sau rea-credința debitorului la informare) art. 813 alin. 5.
- Minorii și persoanele ocrotite: imobilul se urmărește doar după bunurile mobile art. 816.
- Imobilul ipotecat poate fi urmărit în orice mâini ar trece art. 817; imobilul comun – creditorul personal cere întâi partajul, dacă cota nu e înscrisă în cartea funciară art. 818.
- Competența: executorul din circumscripția curții de apel unde se află imobilul art. 819.
- Somația: debitorul și terțul dobânditor au 15 zile să plătească; urmărirea se notează în cartea funciară art. 820–822.
- Suspendarea la cererea debitorului: în 10 zile de la comunicare poate cere plata din venituri pe 6 luni art. 824.
- Efecte: drepturile înscrise și închirierile făcute după notarea urmăririi nu sunt opozabile creditorului și adjudecatarului art. 827–828.
- Administrarea: debitorul pierde dreptul de administrare; se poate numi un administrator-sechestru; pentru întreținerea debitorului se poate lăsa cel mult 20% din venituri art. 831–833.
- Evaluarea la valoarea de circulație; expertiza se cere în 15 zile; altă expertiză nu e admisibilă art. 836.
- Vânzarea: termenul se fixează în 5 zile de la stabilirea prețului, la 20–40 de zile de la afișare art. 838.
- Publicitatea: afișare la executor, instanța de executare, imobil, primăria locului imobilului; ziar național peste 250.000 lei, local sub; comunicare și organelor fiscale locale, iar la minori – parchetului și instanței de tutelă art. 839–840.
Licitația imobiliară și adjudecarea art. 842–863
- Locul licitației: sediul executorului sau al instanței, locul imobilului sau sediul primăriei art. 842.
- Participanți: nu și debitorul; creditorii nu pot adjudeca sub 75% din prețul de pornire al primei licitații; garanție de 10% art. 843–844.
- Licitațiile succesive art. 846:
- prima – de la prețul de evaluare, prin 3 strigări;
- a doua – la cel mult 30 de zile, de la 75%; cu cel puțin 2 licitatori se vinde la cel mai mare preț, dar nu sub 30%;
- a treia – la cererea creditorului, de la 50%; cu cel puțin 2 licitatori se vinde la cel mai mare preț oferit.
- Contestația împotriva procesului-verbal de licitație: o lună de la înscrierea adjudecării în cartea funciară art. 849.
- Plata prețului: în cel mult 30 de zile; la neplată, licitația se reia pe riscul adjudecatarului; plata în rate e posibilă cu acordul creditorului și al debitorului art. 850–853.
- Actul de adjudecare este titlu de proprietate și titlu executoriu împotriva celui care deține imobilul; executorul cere din oficiu intabularea art. 854–856.
- Efectele adjudecării: adjudecatarul devine proprietar; imobilul rămâne liber de ipoteci, care se mută asupra prețului; nu există garanție contra viciilor ascunse și nici acțiune pentru leziune; cererile de evicțiune se sting art. 857–860.
- Desființarea măsurilor: până la adjudecare, prin consemnarea întregii creanțe cu accesorii și cheltuieli art. 863.
144. Pentru creanțe de cel mult 10.000 lei, vânzarea imobilelor debitorului se poate face:
Răspuns corect: b) numai dacă debitorul nu are alte bunuri urmăribile sau acestea nu pot fi valorificate
„vânzarea bunurilor imobile ale debitorului poate fi făcută numai dacă acesta nu are alte bunuri urmăribile sau dacă are bunuri urmăribile, dar nu pot fi valorificate” — art. 813 alin. (5)
145. Ce termen are debitorul, prin somația de urmărire imobiliară, pentru a plăti întreaga datorie?
Răspuns corect: a) 15 zile de la primire
„punându-li-se în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie” — art. 820
146. Termenul stabilit pentru vânzarea imobilului nu poate fi:
Răspuns corect: a) mai scurt de 20 de zile și nici mai lung de 40 de zile de la afișarea publicației
„Termenul stabilit pentru vânzare nu va fi mai scurt de 20 de zile și nici mai lung de 40 de zile de la afișarea publicației de vânzare” — art. 838 alin. (2)
147. Unde se afișează, între altele, publicația de vânzare a imobilului?
Răspuns corect: a) la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul
„la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul” — art. 839 alin. (3)
Eliberarea și distribuirea sumelor (art. 864–887)
- Un singur creditor: după reținerea cheltuielilor de executare, primește suma până la acoperirea drepturilor; restul se predă debitorului art. 864.
- Ordinea de preferință la mai mulți creditori art. 865:
- a) cheltuielile de judecată, de executare și de conservare a bunurilor;
- b) cheltuielile de înmormântare a debitorului;
- c) salariile, pensiile, sumele cuvenite șomerilor, ajutoarele sociale;
- d) întreținerea și alocațiile pentru copii;
- e) creanțele fiscale (impozite, taxe, contribuții) ale bugetului de stat, asigurărilor sociale, bugetelor locale;
- f) împrumuturile acordate de stat;
- g) despăgubirile pentru pagube aduse proprietății publice;
- h) împrumuturi bancare, livrări, servicii, lucrări, chirii, arenzi;
- i) amenzile cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
- j) alte creanțe.
- Același rang: repartizare proporțională cu creanța fiecăruia art. 865 alin. 3.
- Creanțele statului și ale UAT: orice creditor poate cere, în 15 zile de la începerea executării, declararea lor; statul sau UAT le declară în 30 de zile de la notificare, altfel pierde preferința art. 866.
- Creanțele garantate (gaj, ipotecă) se plătesc înaintea celor de la lit. c); accesoriile urmează rangul creanței principale art. 867–868.
- Procedura: termen de 10 zile pentru depunerea titlurilor de creanță, afișat cu cel puțin 5 zile înainte; organele fiscale locale sunt înștiințate din oficiu; proiectul de distribuire se întocmește în 5 zile art. 869–874.
- Obiecțiuni în 5 zile de la comunicarea proiectului; conciliere în cel mult 15 zile; contestație în 5 zile; hotărârea instanței – apel în 5 zile art. 875–877.
- Plata se face de unitatea la care sunt consemnate sumele, pe baza dispoziției executorului; restul se eliberează debitorului art. 879–880.
- Sumele neridicate în 5 ani de la aprobarea distribuirii se fac venit la bugetul local art. 887.
148. Care creanțe sunt plătite primele, potrivit ordinii de preferință la distribuirea sumelor rezultate din executare?
Răspuns corect: b) cheltuielile de judecată, pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită și pentru conservarea bunurilor
„creanțele reprezentând cheltuieli de judecată, pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită, pentru conservarea bunurilor al căror preț se distribuie” — art. 865 alin. (1) lit. a)
149. Creanțele fiscale datorate bugetelor locale se plătesc, în ordinea de preferință:
Răspuns corect: b) după creanțele din obligația legală de întreținere și înaintea creanțelor din împrumuturi acordate de stat
„creanțele fiscale provenite din impozite, taxe, contribuții și din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale” — art. 865 alin. (1) lit. e)
150. În cât timp de la notificare trebuie unitatea administrativ-teritorială să declare și să înscrie valoarea creanței sale privilegiate?
Răspuns corect: b) 30 de zile
„În termen de 30 de zile de la notificare, statul sau unitatea administrativ-teritorială trebuie să declare și să înscrie valoarea creanței sale.” — art. 866 alin. (2)
151. Ce termen fixează executorul pentru depunerea titlurilor de creanță în vederea distribuirii?
Răspuns corect: c) 10 zile
„executorul va fixa de urgență un termen de 10 zile pentru depunerea titlurilor de creanță” — art. 869 alin. (2)
Executarea silită directă (art. 888–914)
- Obiectul: predarea unui bun, evacuarea, desființarea unei construcții, alte obligații de a face; atribuirea sau predarea unui imobil include evacuarea art. 888.
- Fără somație, la cererea creditorului, când există urgență sau pericol de sustragere a bunurilor art. 889.
- Procesul-verbal de îndeplinire a executării constituie titlu executoriu pentru cheltuielile de executare art. 890.
- Bunurile mobile: predare de bunăvoie în 24 de ore de la comunicarea încheierii; altfel executorul le ridică art. 893–894.
- Evacuarea din locuințe: interzisă între 1 decembrie și 1 martie, cu excepții (ocupanții abuzivi fără titlu, cei care tulbură grav liniștea publică) art. 896.
- Imobilele: debitorul are 8 zile să elibereze; apoi e evacuat cu toate persoanele fără titlu, cu forța publică; după deschiderea ușilor – 2 martori asistenți; executarea poate continua și după ora 20,00 art. 897–898.
- Bunurile rămase se dau în păstrare; debitorul le ridică în cel mult o lună, apoi se vând sau, fără valoare de piață, se declară abandonate și trec la organul financiar local art. 899–901.
- Reocuparea imobilului: nouă executare în baza aceluiași titlu, fără somație; se declanșează urmărirea penală art. 902.
- Obligațiile de a face sau de a nu face: după 10 zile, creditorul poate fi autorizat să le îndeplinească el pe cheltuiala debitorului sau să desființeze lucrările făcute art. 904–905.
- Penalitățile pentru obligațiile care țin de persoana debitorului: 100–1.000 lei pe zi (neevaluabile) sau 0,1%–1% pe zi din valoare; suma definitivă după 3 luni; nu se acordă daune cominatorii art. 906–907.
- Înscrierile în cartea funciară dispuse prin titlu se cer direct oficiului de cadastru art. 909.
- Măsurile privind minorii se execută în prezența reprezentantului DGASPC; nimeni nu poate bruscă minorul; la refuzul categoric al minorului – consiliere psihologică de cel mult 3 luni art. 910–913.
152. În ce perioadă nu se poate face, ca regulă, evacuarea din imobilele cu destinație de locuință?
Răspuns corect: c) 1 decembrie – 1 martie a anului următor
„Nicio evacuare din imobilele cu destinație de locuință nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie și până la data de 1 martie a anului următor” — art. 896 alin. (1)
153. Interdicția evacuării pe timpul iernii se aplică celor care ocupă abuziv o locuință, fără niciun titlu?
Răspuns corect: a) nu
„Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuință” — art. 896 alin. (2)
154. În ce termen de la comunicarea încheierii de încuviințare trebuie debitorul să evacueze sau să predea imobilul de bunăvoie?
Răspuns corect: b) 8 zile
„nu își îndeplinește această obligație în termen de 8 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării” — art. 897
155. Ce se întâmplă dacă debitorul evacuat se reinstalează în imobil fără consimțământ sau hotărâre judecătorească?
Răspuns corect: a) se poate face o nouă executare silită în baza aceluiași titlu, fără somație
„se va putea face o nouă executare silită în baza aceluiași titlu executoriu” — art. 902 alin. (1)
Proceduri speciale: divorțul (art. 915–935)
- Competența: judecătoria de la ultima locuință comună a soților; altfel – cea de la locuința pârâtului sau a reclamantului art. 915.
- Cererea arată copiii minori și se însoțește de certificatul de căsătorie și certificatele de naștere ale copiilor art. 916.
- Numai soții pot cere divorțul; soțul sub tutelă specială – prin reprezentant sau personal, dacă are discernământul neafectat art. 918.
- Cererile accesorii: autoritatea părintească, locuința copilului, numele soților, locuința familiei, întreținerea, partajul; instanța se pronunță din oficiu asupra copiilor minori și a numelui art. 919.
- Măsuri vremelnice prin ordonanță președințială: locuința copiilor, întreținerea, alocația, folosirea locuinței art. 920.
- Prezența personală a soților în fața instanțelor de fond; instanța încearcă împăcarea și ascultă copilul minor art. 921.
- Lipsa reclamantului în primă instanță – cererea se respinge ca nesusținută art. 922.
- Împăcarea închide dosarul; decesul unui soț – instanța ia act de încetarea căsătoriei art. 925–926.
- Comunicarea hotărârii definitive, din oficiu, la serviciul de evidență a persoanelor unde s-a încheiat căsătoria art. 928 alin. 4.
- Feluri: prin acordul soților (fără mențiunea culpei), din motive de sănătate, din culpă, pentru separare în fapt de cel puțin 2 ani art. 930–935.
156. Care instanță este competentă să judece cererea de divorț, ca regulă?
Răspuns corect: a) judecătoria în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților
„Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților.” — art. 915 alin. (1)
157. Ce se întâmplă dacă, în primă instanță, reclamantul lipsește nejustificat la termen în procesul de divorț și se prezintă numai pârâtul?
Răspuns corect: c) cererea va fi respinsă ca nesusținută
„Dacă la termenul de judecată, în primă instanță, reclamantul lipsește nejustificat și se înfățișează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută.” — art. 922
158. Cărei instituții trimite din oficiu instanța hotărârea de divorț rămasă definitivă?
Răspuns corect: a) serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor unde a fost încheiată căsătoria
„o va trimite, din oficiu, serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor unde a fost încheiată căsătoria” — art. 928 alin. (4)
159. Asupra căror cereri accesorii se pronunță instanța de divorț?
La cerere, instanța de divorț se pronunță și cu privire la: a) exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, locuința copilului și legăturile personale; b) numele soților după divorț; c) locuința familiei; d) despăgubirile pentru prejudiciile cauzate de desfacerea căsătoriei; e) obligația de întreținere sau prestația compensatorie; f) încetarea regimului matrimonial și partajul. Când există copii minori, instanța se pronunță din oficiu asupra autorității părintești, locuinței copiilor și contribuției părinților, iar asupra numelui soților tot din oficiu.
„exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor” — art. 919
Ocrotirea persoanei, declararea morții (art. 936–951)
- Consilierea judiciară și tutela specială se instituie de instanța de tutelă de la domiciliul persoanei; procurorul dispune evaluare medicală și psihologică; persoana este ascultată în camera de consiliu art. 936–940.
- Internarea provizorie nevoluntară: cel mult 20 de zile; apel în 3 zile art. 939.
- Comunicarea hotărârii de ocrotire la serviciul de evidență a persoanelor (mențiune pe actul de naștere), serviciul sanitar, cartea funciară, registrul comerțului art. 941.
- Mandatul de ocrotire se încuviințează de instanța de tutelă, la cererea mandatarului art. 943^1–943^7.
- Declararea morții: la instanța ultimului domiciliu; primăria și poliția culeg informații; cererea se afișează la primărie; judecata după două luni de la publicații; hotărârea se afișează două luni la instanță și la primărie și se comunică serviciului de evidență a persoanelor art. 944–947.
Măsuri asigurătorii și provizorii (art. 952–979)
- Sechestrul asigurător = indisponibilizarea bunurilor debitorului până când creditorul obține titlul executoriu art. 952.
- Condiții: creanță constatată în scris și exigibilă, acțiune introdusă; fără înscris – cauțiune de jumătate din valoarea reclamată art. 953.
- Procedura: instanța fondului, de urgență, în camera de consiliu, fără citare, prin încheiere executorie; apel în 5 zile art. 954.
- Nedepunerea cauțiunii desființează de drept sechestrul; bunurile se valorifică doar după obținerea titlului executoriu art. 956, 958.
- Poprirea asigurătorie – asupra sumelor datorate debitorului de terți art. 970–971.
- Sechestrul judiciar: bunul în litigiu e încredințat unui administrator-sechestru; se judecă de urgență, cu citarea părților; apel în 5 zile art. 972–976.
160. Cum se soluționează cererea de sechestru asigurător?
Răspuns corect: a) de urgență, în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere executorie
„Instanța va decide de urgență în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere executorie” — art. 954 alin. (2)
161. Ce efect are nedepunerea cauțiunii fixate pentru sechestrul asigurător?
Răspuns corect: b) desființarea de drept a sechestrului asigurător
„Nedepunerea cauțiunii în termenul fixat de instanță atrage desființarea de drept a sechestrului asigurător.” — art. 956
Partajul, ordonanța președințială, cererile posesorii, oferta de plată (art. 980–1.013)
- Partajul: instanța stăruie pentru împărțeala prin bună învoială; altfel împarte în natură, cu sultă; atribuie bunul unui coproprietar sau dispune vânzarea art. 983–991.
- Hotărârea de partaj are efect constitutiv, este titlu executoriu, se atacă doar cu apel; executarea se cere în 10 ani art. 995.
- Ordonanța președințială: aparența de drept, urgență, măsuri provizorii pentru păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente sau înlăturarea piedicilor la executare; nu poate rezolva fondul art. 997.
- Procedura: la instanța fondului; întâmpinarea nu e obligatorie; se poate da și fără citare; pronunțare amânată cel mult 24 de ore; apel în 5 zile art. 998–1.000.
- Autoritatea de lucru judecat a ordonanței – doar față de altă ordonanță, nu față de fond art. 1.002.
- Cererile posesorii se judecă de urgență; cererea reconvențională e inadmisibilă; hotărârea se atacă doar cu apel art. 1.003–1.004.
- Oferta reală și consemnarea: când creditorul refuză plata, debitorul o oferă prin executor și o consemnează la CEC Bank sau altă bancă; e liberat la data consemnării art. 1.006–1.010.
162. Hotărârea de partaj, odată rămasă definitivă:
Răspuns corect: a) constituie titlu executoriu, chiar dacă nu s-a cerut predarea efectivă a bunului
„Odată rămasă definitivă, hotărârea de partaj constituie titlu executoriu” — art. 995 alin. (2)
163. Ce nu se poate dispune pe calea ordonanței președințiale?
Răspuns corect: c) măsuri care să rezolve litigiul în fond
„Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond” — art. 997 alin. (5)
164. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ordonanța președințială?
Instanța, constatând aparența de drept în favoarea reclamantului, poate ordona măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor la executare. Ordonanța este provizorie și executorie, poate fi dată și când se judecă fondul, dar nu poate rezolva litigiul în fond. Se atacă cu apel în 5 zile.
„Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice” — art. 997–1.000
Ordonanța de plată și cererile cu valoare redusă (art. 1.014–1.033)
- Ordonanța de plată: pentru creanțe certe, lichide și exigibile în bani din contracte civile, inclusiv între un profesionist și o autoritate contractantă (autorități publice centrale, regionale sau locale) art. 1.014.
- Somația prealabilă: plata în 15 zile; întrerupe prescripția; dovada ei se anexează, sub sancțiunea inadmisibilității art. 1.015, 1.017.
- Întâmpinarea debitorului – cu cel puțin 3 zile înainte de termen; nedepunerea poate fi socotită recunoaștere art. 1.019.
- Ordonanța fixează un termen de plată de 10–30 de zile; se emite în cel mult 45 de zile dacă debitorul nu contestă art. 1.022–1.023.
- Cererea în anulare: în 10 zile; nu suspendă executarea decât cu cauțiune; ordonanța e executorie art. 1.024–1.025.
- Cererile cu valoare redusă: până la 50.000 lei; nu în materie fiscală, vamală, administrativă, de familie, moștenire, muncă; procedură scrisă, la judecătorie, pe formular art. 1.026–1.030.
- Termene: răspunsul pârâtului în 30 de zile; hotărârea în 30 de zile, executorie de drept; apel la tribunal în 30 de zile art. 1.030–1.033.
165. Termenul de plată stabilit prin ordonanța de plată nu va fi:
Răspuns corect: a) mai mic de 10 zile și nici nu va depăși 30 de zile de la comunicarea ordonanței
„nu va fi mai mic de 10 zile și nici nu va depăși 30 de zile de la data comunicării ordonanței” — art. 1.022 alin. (3)
166. În ce termen poate formula debitorul cerere în anulare împotriva ordonanței de plată?
Răspuns corect: b) 10 zile de la înmânare sau comunicare
„debitorul poate formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia” — art. 1.024 alin. (1)
167. Până la ce valoare se aplică procedura cererilor cu valoare redusă?
Răspuns corect: c) 50.000 lei, fără dobânzi și cheltuieli
„nu depășește suma de 50.000 lei la data sesizării instanței” — art. 1.026 alin. (1)
168. Se aplică procedura cererilor cu valoare redusă în materie fiscală sau administrativă?
Răspuns corect: a) nu
„Prezentul titlu nu se aplică în materie fiscală, vamală sau administrativă” — art. 1.026 alin. (2)
Evacuarea din imobilele ocupate fără drept; uzucapiunea; cauțiunea (art. 1.034–1.064)
- Domeniul: evacuarea foștilor locatari și a ocupanților fără drept; procedura e facultativă art. 1.034–1.035.
- Competența: judecătoria locului imobilului; ocupantul are domiciliul obligatoriu la imobil art. 1.036–1.037.
- Notificarea: locatarul cu contract pe durată determinată – cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare; ocupantul – termen de 5 zile pentru eliberare art. 1.038–1.039.
- Judecata: de urgență, în camera de consiliu; întâmpinarea nu e obligatorie; pârâtul nu poate face cerere reconvențională; hotărârea e executorie, apel în 5 zile; executarea nu se suspendă (excepție – plata chiriei) art. 1.042–1.045.
- Abuzul de folosință al locatarului și cererile asociațiilor de proprietari se judecă prin ordonanță președințială art. 1.046–1.049.
- Uzucapiunea: cererea la judecătoria locului imobilului, cu certificatul primăriei că imobilul nu face parte din domeniul public, certificat de rol fiscal, documentație cadastrală, cel puțin 2 martori; somație afișată, opoziții în 6 luni art. 1.051–1.052.
- Refacerea dosarelor și hotărârilor dispărute – de instanța care le-a avut art. 1.054–1.056.
- Cauțiunea judiciară: la Trezorerie, CEC Bank sau altă bancă; cel mult 20% din valoarea cererii sau 10.000 lei la cererile neevaluabile; se restituie după soluționarea definitivă art. 1.057–1.064.
169. Care instanță judecă cererile de evacuare din imobilele ocupate fără drept?
Răspuns corect: b) judecătoria în circumscripția căreia se află imobilul
„Cererile formulate în temeiul prezentului titlu sunt de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află situat imobilul ocupat fără drept” — art. 1.036
170. Ce certificat al primăriei se anexează la cererea de uzucapiune?
Răspuns corect: b) certificatul care atestă că imobilul nu face parte din domeniul public al statului sau al unității administrativ-teritoriale
„un certificat eliberat de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să rezulte că acesta nu face parte din domeniul public” — art. 1.051 alin. (3) lit. c)
171. Dacă legea nu prevede altfel, cauțiunea judiciară nu poate depăși:
Răspuns corect: c) 20% din valoarea obiectului cererii, iar pentru cereri neevaluabile 10.000 lei
„cauțiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii” — art. 1.057 alin. (2)
172. Ce lege procesuală aplică instanța română în procesul civil internațional?
Răspuns corect: a) legea procesuală română, sub rezerva unor dispoziții exprese contrare
„În procesul civil internațional instanța aplică legea procesuală română, sub rezerva unor dispoziții exprese contrare.” — art. 1.088
Procesul civil internațional (art. 1.065–1.133)
- Domeniul: procesele de drept privat cu elemente de extraneitate, dacă tratatele, dreptul UE sau legile speciale nu prevăd altfel art. 1.065.
- Competența internațională: instanțele române sunt competente dacă pârâtul are domiciliul, reședința obișnuită sau sediul în România; părțile pot alege forul în materie patrimonială art. 1.066–1.068.
- Verificarea competenței internaționale se face din oficiu; necompetența se poate invoca în orice stare a procesului art. 1.071.
- Competența exclusivă a instanțelor române: actele de stare civilă întocmite în România, adopția, tutela, divorțul soților domiciliați în România; imobilele din România, bunurile lăsate în România de defunctul cu ultimul domiciliu aici, unele contracte cu consumatori art. 1.079–1.080.
- Capacitatea procesuală – legea națională a părții; a apatridului – legea română; străinii au aceleași drepturi procesuale ca românii art. 1.083–1.084.
- Legea procesuală aplicată este legea română; administrarea probelor – după legea română art. 1.088, 1.091.
- Actele publice străine se folosesc în fața instanțelor române numai supralegalizate, cu excepțiile din lege sau tratate art. 1.093.
- Recunoașterea hotărârilor străine: de plin drept pentru statutul personal al cetățenilor statului de pronunțare; altfel – hotărâre definitivă, instanță competentă, reciprocitate; motive de refuz: ordinea publică, încălcarea dreptului la apărare, competența exclusivă română; fondul nu se reexaminează art. 1.095–1.098.
- Cererea de recunoaștere se judecă de tribunal și întrerupe prescripția dreptului de a obține executarea silită art. 1.099–1.101.
- Executarea hotărârilor străine se încuviințează de tribunalul locului executării; nu se execută cele cu măsuri asigurătorii sau cu executare provizorie; hotărârile privind obligații fiscale străine cer reciprocitate art. 1.103–1.109.
- Arbitrajul internațional: convenția arbitrală în formă scrisă (inclusiv e-mail); termenele din cartea a IV-a se dublează; hotărârea arbitrală străină se recunoaște și se execută prin tribunal, fără examinarea fondului art. 1.111–1.133.
173. În litigiile cu elemente de extraneitate, instanțele române sunt exclusiv competente pentru:
Răspuns corect: b) bunurile lăsate în România de defunctul cu ultimul domiciliu în România
„bunuri lăsate în România de defunctul cu ultimul domiciliu în România;” — art. 1.080 pct. 2
174. Ce tribunal încuviințează executarea în România a unei hotărâri străine?
Răspuns corect: a) tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea
„de către tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea” — art. 1.103 alin. (1)
175. Pot fi puse în executare în România hotărârile străine prin care s-au luat măsuri asigurătorii?
Răspuns corect: b) nu
„Hotărârile străine prin care s-au luat măsuri asigurătorii și cele date cu executare provizorie nu pot fi puse în executare pe teritoriul României.” — art. 1.103 alin. (2)
176. Care sunt condițiile recunoașterii în România a unei hotărâri străine (în afara statutului personal)?
Hotărârea poate fi recunoscută dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile: a) este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată; b) instanța care a pronunțat-o a avut competența să judece procesul; c) există reciprocitate între România și statul instanței. Dacă hotărârea s-a dat în lipsa părții care a pierdut, trebuie să rezulte că i s-au înmânat în timp util citația și actul de sesizare. Instanța română nu examinează fondul hotărârii străine.
„hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;” — art. 1.096, 1.098
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Competența judecătoriei pentru cereri evaluabile în bani | până la 200.000 lei inclusiv | art. 94 pct. 1 lit. k) |
| Recurs contra respingerii recuzării (hotărâre definitivă) | 5 zile de la comunicare | art. 53 alin. (1) |
| Renunțarea la mandat – anunțarea instanței | cu cel puțin 15 zile înainte de termen | art. 89 alin. (2) |
| Cauțiunea la suspendarea pentru strămutare | 1.000 lei | art. 143 alin. (1) |
| Înmânarea citației înainte de termen | cel puțin 5 zile | art. 159 |
| Prezentarea la instanță sau primărie după afișarea înștiințării | după o zi, cel mult 7 zile (3 zile în urgență) | art. 163 alin. (3) lit. f) |
| Citarea prin publicitate – procedura îndeplinită | în a 15-a zi de la publicare | art. 167 alin. (4) |
| Programul agenților procedurali | zile lucrătoare, 7,00–20,00 | art. 171 |
| Repunerea în termen | cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării | art. 186 alin. (2) |
| Amenzi judiciare | 100–1.000 lei; 50–700 lei | art. 187 |
| Reexaminarea amenzii | 15 zile | art. 191 alin. (2) |
| Regularizarea cererii de chemare în judecată | cel mult 10 zile; reexaminare în 15 zile | art. 200 |
| Întâmpinarea / răspunsul la întâmpinare / primul termen | 25 de zile / 10 zile / cel mult 60 de zile | art. 201 |
| Actul juridic care nu se dovedește cu martori | valoare peste 250 lei | art. 309 alin. (2) |
| Rudele care nu pot fi martori | până la gradul al treilea inclusiv | art. 315 alin. (1) |
| Depunerea raportului de expertiză | cu cel puțin 10 zile înainte de termen | art. 336 alin. (1) |
| Amânarea pronunțării | cel mult 15 zile | art. 396 alin. (1) |
| Perimarea cererii / a oricărei cereri | 6 luni din vina părții / 10 ani | art. 416, 423 |
| Redactarea hotărârii | cel mult 30 de zile (prelungire de două ori cu 30 de zile) | art. 426 alin. (5) |
| Termenul de apel / de recurs | 30 de zile de la comunicare | art. 468, 485 |
| Întâmpinarea la apel | cel mult 15 zile | art. 471^1 alin. (3) |
| Contestația în anulare | 15 zile, cel mult un an de la rămânerea definitivă | art. 506 |
| Revizuirea | o lună (15 zile; 3 luni în cazurile speciale) | art. 511 |
| Instanța de executare – apel contra încheierii | 10 zile de la comunicare | art. 651 alin. (4) |
| Încuviințarea executării | cerută în 3 zile, soluționată în 7 zile | art. 666 |
| Orele executării silite | 6,00–20,00 (continuare până la 22,00) | art. 684 |
| Perimarea executării | 6 luni | art. 697 |
| Prescripția dreptului de a obține executarea | 3 ani; 10 ani pentru drepturi reale | art. 706 |
| Contestația la executare | 15 zile | art. 715 |
| Amenda pentru contestația de rea-credință | 1.000–7.000 lei | art. 720 alin. (3) |
| Limita urmăririi salariului | 1/2 pentru întreținere; 1/3 pentru alte datorii | art. 729 |
| Termenul terțului poprit / validarea popririi | 5 zile / cel mult o lună | art. 787, 790 |
| Garanția de participare la licitație | 10% din prețul de pornire | art. 768, 844 |
| Licitația imobiliară – prețul la a doua / a treia licitație | 75% / 50% din prețul de pornire | art. 846 |
| Plata prețului de adjudecare a imobilului | cel mult 30 de zile | art. 850 |
| Declararea creanței UAT la distribuire | 30 de zile de la notificare | art. 866 alin. (2) |
| Sume neridicate – venit la bugetul local | după 5 ani | art. 887 |
| Interdicția evacuării din locuințe | 1 decembrie – 1 martie | art. 896 |
| Penalitățile pentru obligațiile de a face | 100–1.000 lei/zi sau 0,1%–1%/zi | art. 906 |
| Ordonanța președințială – apel | 5 zile | art. 1.000 |
| Ordonanța de plată – somație / termen de plată / cerere în anulare | 15 zile / 10–30 de zile / 10 zile | art. 1.015, 1.022, 1.024 |
| Cereri cu valoare redusă | până la 50.000 lei | art. 1.026 |
| Evacuarea ocupantului fără drept – notificare / apel | 5 zile / 5 zile | art. 1.039, 1.042 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 18 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 249 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).