Legea nr. 134/2010

(Legea nr. 134/2010 republicată

249 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)

Doar pentru exercițiu. De obicei proba scrisă nu se dă grilă, iar noi nu știm cum va fi la concursul tău. Învață materia din lege; întrebările te ajută doar să verifici ce ai reținut.

Rezumat de învățat

Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată) stabilește regulile de competență și de judecare a cauzelor civile, precum și pe cele de executare a hotărârilor și a altor titluri executorii. Este procedura de drept comun în materie civilă și se aplică și în alte materii, dacă legile lor nu prevăd altfel. La concurs se cere de obicei pentru posturile de consilier juridic, referent, executor sau personal din primării și instituții care au litigii ori recuperează creanțe.

Esențialul, în două minute

  • Codul de procedură civilă este procedura de drept comun în materie civilă și se aplică și în alte materii, dacă legile lor nu cuprind dispoziții contrare (art. 2).
  • O cerere poate fi formulată numai dacă autorul are capacitate procesuală, calitate procesuală, formulează o pretenție și justifică un interes (art. 32).
  • Judecătoria judecă în primă instanță cererile evaluabile în bani de până la 200.000 lei inclusiv; tribunalul judecă tot ce nu e dat altor instanțe (art. 94–95).
  • Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în instanță numai prin consilier juridic sau avocat (art. 84 alin. 1).
  • Pârâtul depune întâmpinarea în 25 de zile de la comunicarea cererii; nedepunerea atrage decăderea din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții (art. 201, 208).
  • Termenul de apel și de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel (art. 468, 485).
  • Executarea silită se face numai în temeiul unui titlu executoriu, pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă, de către executorul judecătoresc (art. 623, 632, 663).
  • Contestația la executare se face în 15 zile la instanța de executare, iar dreptul de a obține executarea silită se prescrie în 3 ani (art. 706, 715).

Capcane la grilă

  • Nu confunda calculul pe zile (nu se socotesc nici ziua de început, nici cea de sfârșit) cu prelungirea până în prima zi lucrătoare când ultima zi e nelucrătoare (art. 181).
  • Nu confunda nulitatea absolută (invocată de oricine, în orice stare a judecății) cu nulitatea relativă (doar partea interesată, la termenul neregularității) (art. 178).
  • Nu confunda limitele urmăririi salariului: jumătate pentru întreținere și alocații, o treime pentru orice alte datorii (art. 729).
  • Nu confunda prescripția executării de 3 ani cu cea de 10 ani pentru titlurile din materia drepturilor reale (art. 706).
  • Nu confunda contestația în anulare (15 zile, cel mult un an de la rămânerea definitivă) cu revizuirea (o lună, ca regulă) (art. 506, 511).

Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.

Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.

Domeniul de aplicare și principiile procesului civil (art. 1–23)
  • Scopul codului: regulile de competență, de judecare a cauzelor civile și de executare a hotărârilor și a altor titluri executorii art. 1 alin. 1.
  • Drept comun: codul este procedura de drept comun în materie civilă și se aplică și în alte materii, dacă legile lor nu cuprind dispoziții contrare art. 2.
  • Obligația de a judeca: niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă; în lipsă de lege, uzanțe sau analogie, se judecă după principiile generale ale dreptului și echitate art. 5 alin. 2–3. Judecătorul nu poate stabili dispoziții general obligatorii prin hotărâri art. 5 alin. 4.
  • Proces echitabil, în termen optim și previzibil, de către o instanță independentă, imparțială și stabilită de lege; se aplică și în faza executării silite art. 6.
  • Legalitatea și egalitatea părților în exercitarea drepturilor procesuale, fără discriminări art. 7–8.
  • Dreptul de dispoziție: obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților; partea poate renunța la judecată, la drept, poate recunoaște pretențiile sau se poate învoi art. 9.
  • Obligațiile părților și ale terților: părțile îndeplinesc actele de procedură în termenele stabilite și își probează pretențiile; terții care se sustrag de la sprijinirea justiției pot fi obligați la amendă judiciară și daune-interese art. 10–11.
  • Buna-credință: partea care își exercită drepturile procesuale abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale și morale și poate fi amendată art. 12.
  • Dreptul la apărare și contradictorialitatea: instanța hotărăște numai după citarea sau înfățișarea părților și își întemeiază hotărârea doar pe ce a fost supus dezbaterii contradictorii art. 13–14.
  • Oralitatea, nemijlocirea, publicitatea: procesele se dezbat oral; probele le administrează instanța care judecă; ședințele sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege art. 15–17.
  • Limba română: procesul se desfășoară în limba română; minoritățile se pot exprima în limba maternă; străinii au traducător autorizat; cererile și actele se întocmesc numai în limba română art. 18.
  • Continuitatea, împăcarea, rolul judecătorului: judecătorul nu poate fi înlocuit decât pentru motive temeinice; recomandă medierea și încearcă împăcarea; dă calificarea juridică exactă și se pronunță asupra a tot ce s-a cerut art. 19–22.
Verifică-te din această secțiune

1. Ce prevede Codul de procedură civilă despre judecătorul care constată că legea nu prevede, este neclară sau incompletă?

2. Dacă o pricină nu poate fi soluționată nici în baza legii, nici a uzanțelor, nici prin analogie, ea se judecă:

3. Ce poate face judecătorul cu privire la soluționarea amiabilă a litigiului?

4. Ordonanța de plată se aplică și contractelor încheiate între un profesionist și:

Aplicarea legii de procedură în timp și spațiu (art. 24–28)
  • Legea nouă se aplică numai proceselor și executărilor începute după intrarea ei în vigoare art. 24.
  • Procesele în curs și executările începute sub legea veche rămân supuse acelei legi art. 25 alin. 1.
  • Probele: admisibilitatea și puterea doveditoare – legea de la data faptelor; administrarea – legea de la data administrării art. 26.
  • Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul art. 27.
  • Teritorialitatea: legea de procedură se aplică tuturor proceselor judecate de instanțele române art. 28.
Acțiunea civilă (art. 29–40)
  • Acțiunea civilă = ansamblul mijloacelor procesuale pentru protecția dreptului subiectiv pretins sau a unei situații juridice și pentru apărarea părților art. 29.
  • Felurile cererilor art. 30:
    • principală – cererea introductivă de instanță;
    • accesorie – soluția ei depinde de capătul principal;
    • adițională – partea își modifică pretențiile;
    • incidentală – formulată într-un proces în curs.
  • Apărările pot fi de fond sau procedurale art. 31.
  • Condițiile acțiunii: capacitate procesuală, calitate procesuală, pretenție, interes art. 32.
  • Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual; excepție – cererea pentru a preveni încălcarea unui drept amenințat sau o pagubă iminentă art. 33.
  • Acțiunea în constatare nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe altă cale art. 35.
  • Calitatea procesuală = identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios art. 36.
  • Transmiterea dreptului litigios între vii, cu titlu particular, nu schimbă părțile: judecata continuă între părțile inițiale art. 39 alin. 1.
  • Sancțiuni: cererile făcute de cine nu are capacitate procesuală sunt nule sau anulabile; lipsa calității sau a interesului duce la respingerea cererii art. 40.
Verifică-te din această secțiune

5. Cererile în justiție sunt, potrivit Codului de procedură civilă:

6. Cum se numește cererea prin care o parte își modifică pretențiile anterioare?

7. Ce caractere trebuie să aibă interesul de a acționa?

8. Ce face instanța în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului?

Judecătorul: incompatibilitate, abținere, recuzare (art. 41–54)
  • Incompatibilitate absolută: judecătorul care a pronunțat hotărârea nu poate judeca aceeași pricină în căile de atac sau la rejudecare; nici cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, mediator în aceeași cauză art. 41.
  • Alte cazuri de incompatibilitate art. 42, între care:
    • și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție;
    • este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți;
    • proces penal cu una dintre părți cu cel mult 5 ani înainte;
    • este tutore sau curator al unei părți; a primit daruri; relații de dușmănie.
  • Concubinii: regulile privitoare la soț se aplică și lor art. 42 alin. 2.
  • Verificarea: înainte de primul termen, grefierul de ședință verifică incompatibilitatea absolută și întocmește referat art. 43 alin. 1.
  • Abținerea este obligatorie pentru judecătorul care știe de un motiv de incompatibilitate; declarația se face în scris sau verbal în ședință art. 43.
  • Recuzarea se cere de oricare parte înainte de începerea dezbaterilor, verbal sau în scris, pentru fiecare judecător în parte art. 44, 47.
  • Efecte: până la soluționarea abținerii nu se face niciun act de procedură; recuzarea nu suspendă judecata, dar pronunțarea are loc doar după soluționarea ei art. 49.
  • Cine soluționează: alt complet al aceleiași instanțe, în camera de consiliu; dacă nu se poate forma completul, instanța ierarhic superioară art. 50–51. Interogatoriul nu se admite ca probă art. 51 alin. 3.
  • Căi de atac: încheierea de respingere a recuzării se atacă odată cu fondul; când hotărârea e definitivă, cu recurs în 5 zile de la comunicare. Admiterea abținerii sau a recuzării nu se atacă art. 53.
  • Se aplică și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierilor art. 54.
Verifică-te din această secțiune

9. Judecătorul este incompatibil dacă între el și una dintre părți a existat un proces penal cu cel mult câți ani înainte de a fi desemnat să judece pricina?

10. Până la ce grad de rudenie sau afinitate cu avocatul ori reprezentantul unei părți judecătorul este incompatibil?

11. Cine verifică, înainte de primul termen de judecată, dacă judecătorul se află într-un caz de incompatibilitate absolută?

12. Formularea unei cereri de recuzare are ca efect:

Părțile, coparticiparea și intervenția (art. 55–79)
  • Părțile sunt reclamantul și pârâtul, precum și terții care intervin voluntar sau forțat art. 55.
  • Capacitatea de folosință: poate fi parte orice persoană cu folosința drepturilor civile; pot sta în judecată și entitățile fără personalitate juridică constituite legal. Actele făcute fără capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută art. 56.
  • Capacitatea de exercițiu: lipsa ei se poate invoca în orice stare a procesului; actele sunt anulabile și pot fi confirmate de reprezentant; instanța acordă termen pentru confirmare art. 57.
  • Curatorul special se numește în caz de urgență, de conflict de interese sau când o persoană juridică nu are reprezentant, dintre avocații desemnați de barou art. 58.
  • Coparticiparea: actele unui coparticipant nu profită și nu prejudiciază pe ceilalți, cu excepția raporturilor în care hotărârea se întinde asupra tuturor art. 59–60.
  • Intervenția voluntară art. 61–67:
    • principală – intervenientul pretinde pentru sine dreptul; se face numai la prima instanță, înainte de închiderea dezbaterilor în fond (în apel doar cu acordul expres al părților);
    • accesorie – sprijină apărarea unei părți; se poate face până la închiderea dezbaterilor, chiar în căile extraordinare de atac.
  • Admisibilitatea în principiu: instanța se pronunță prin încheiere motivată, atacabilă doar odată cu fondul; intervenientul devine parte numai după admitere art. 64–65.
  • Chemarea în judecată a altor persoane care ar putea pretinde aceleași drepturi; cel chemat dobândește poziția de reclamant art. 68–71.
  • Chemarea în garanție a unei terțe persoane împotriva căreia s-ar putea face cerere separată în garanție sau despăgubiri; se judecă odată cu cererea principală art. 72–74.
  • Termene pentru intervenția forțată: reclamantul – până la terminarea cercetării procesului la prima instanță; pârâtul – în termenul pentru întâmpinare sau, dacă aceasta nu e obligatorie, cel mai târziu la primul termen art. 68, 73.
  • Arătarea titularului dreptului de către pârâtul care deține bunul pentru altul art. 75–77.
  • Introducerea forțată, din oficiu, a altor persoane, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului la prima instanță art. 78.
Verifică-te din această secțiune

13. Ce sancțiune afectează actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate procesuală de folosință?

14. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt:

15. Intervenția este accesorie atunci când intervenientul:

16. Până când poate fi făcută, ca regulă, cererea de intervenție principală?

Reprezentarea, asistența judiciară, procurorul (art. 80–93)
  • Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară; persoanele lipsite de capacitate de exercițiu stau în judecată prin reprezentant legal art. 80.
  • Acte de dispoziție (renunțare, achiesare, tranzacție) – reprezentantul le face numai cu mandat special sau cu încuviințarea instanței art. 81.
  • Lipsa dovezii calității de reprezentant: termen scurt pentru acoperire, altfel cererea se anulează; nu se poate invoca prima oară în calea de atac art. 82.
  • Persoanele fizice pot fi reprezentate de avocat sau alt mandatar; mandatarul neavocat pune concluzii doar prin avocat, cu excepția soțului sau rudei până la gradul al doilea, licențiat în drept art. 83.
  • Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional numai prin consilier juridic sau avocat art. 84 alin. 1.
  • Forma mandatului: mandatarul neavocat – înscris autentic sau declarație verbală în instanță; avocatul și consilierul juridic – înscris potrivit legii profesiei art. 85.
  • Mandatul e presupus dat pentru toate actele în fața aceleiași instanțe; nu încetează prin moartea mandantului art. 87–88.
  • Renunțarea la mandat: mandatarul anunță mandantul și instanța cu cel puțin 15 zile înainte de termen; nu poate renunța în cursul termenului de exercitare a căilor de atac art. 89.
  • Asistența judiciară: scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de taxe, avocat gratuit desemnat de barou; se poate acorda oricând în cursul procesului art. 90.
  • Creanțele fiscale: scutirile din legi speciale pentru administrarea creanțelor fiscale rămân aplicabile art. 91.
  • Procurorul poate porni orice acțiune civilă pentru minori, persoane ocrotite și dispăruți, poate pune concluzii în orice proces și poate exercita căi de atac; Ministerul Public nu datorează taxe de timbru și nici cauțiune art. 92.
Verifică-te din această secțiune

17. Prin ce pot fi reprezentate convențional persoanele juridice în fața instanțelor de judecată?

18. Cum se dovedește împuternicirea dată unei persoane fizice care nu are calitatea de avocat pentru a reprezenta o altă persoană fizică?

19. Cu cât timp înainte de termenul imediat următor trebuie să înștiințeze mandatarul care renunță la împuternicire pe mandant și instanța?

20. Ce sancțiune intervine dacă instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant și lipsurile nu sunt acoperite în termenul acordat?

Competența materială: ce judecă fiecare instanță (art. 94–106)
  • Judecătoria judecă în primă instanță, între altele art. 94 pct. 1:
    • cererile de tutelă și familie, de stare civilă, privind asociațiile de proprietari;
    • cererile de evacuare, servituți, grănițuire, cererile posesorii;
    • obligațiile de a face sau a nu face neevaluabile în bani; declararea morții;
    • împărțeala judiciară, moștenirea, uzucapiunea – indiferent de valoare; fondul funciar;
    • orice alte cereri evaluabile în bani de până la 200.000 lei inclusiv.
  • Judecătoria judecă și căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională, în cazurile prevăzute de lege art. 94 pct. 2.
  • Tribunalul: în primă instanță toate cererile care nu sunt date altor instanțe; apelurile contra hotărârilor judecătoriilor; recursurile în cazurile prevăzute de lege art. 95.
  • Curtea de apel: în primă instanță contenciosul administrativ și fiscal, potrivit legii speciale; apelurile contra hotărârilor tribunalelor; recursuri art. 96.
  • Înalta Curte de Casație și Justiție: recursurile contra hotărârilor curților de apel, recursurile în interesul legii, hotărârile prealabile art. 97.
  • Valoarea cererii se stabilește după capătul principal; accesoriile (dobânzi, penalități, fructe, cheltuieli) nu se iau în calcul art. 98.
  • Mai multe capete de cerere în strânsă legătură: competența o dă pretenția care atrage instanța de grad mai înalt art. 99 alin. 2.
  • Contracte: se ține seama de valoarea obiectului actului; la locațiune și leasing – chiria sau arenda anuală art. 101.
  • Prestații succesive pe durată nedeterminată: valoarea prestației anuale art. 103.
  • Imobile: valoarea impozabilă stabilită potrivit legislației fiscale art. 104.
  • Stabilitatea competenței: instanța legal învestită rămâne competentă chiar dacă valoarea se modifică ulterior art. 106.
Verifică-te din această secțiune

21. Până la ce valoare judecă judecătoria în primă instanță cererile evaluabile în bani, în afara celor date expres în competența ei?

22. Ce instanță judecă în primă instanță cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit Codului de procedură civilă?

23. Tribunalul judecă în primă instanță:

24. În cererile privind drepturi reale asupra unui imobil, valoarea se determină în funcție de:

Competența teritorială (art. 107–128)
  • Regula generală: instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului; rămâne competentă chiar dacă pârâtul se mută ulterior art. 107.
  • Pârât cu domiciliu necunoscut: instanța reședinței sau reprezentanței lui, apoi instanța reclamantului art. 108.
  • Persoanele juridice de drept public (stat, autorități și instituții centrale sau locale): instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori de la sediul pârâtului art. 111.
  • Mai mulți pârâți: instanța oricăruia dintre ei art. 112.
  • Competența alternativă art. 113, de exemplu: domiciliul reclamantului la filiație; domiciliul creditorului la întreținere; locul executării contractului; locul imobilului la locațiune; domiciliul consumatorului; locul faptei ilicite.
  • Alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente aparține reclamantului art. 116.
  • Competența exclusivă art. 117–121:
    • drepturi reale imobiliare – numai instanța locului imobilului (și la acțiunile posesorii, grănițuire);
    • moștenire – instanța ultimului domiciliu al defunctului;
    • societăți – instanța sediului principal; insolvență – tribunalul sediului debitorului;
    • profesionist contra consumator – numai instanța domiciliului consumatorului.
  • Cererile accesorii, adiționale și incidentale se judecă de instanța cererii principale art. 123.
  • Alegerea de competență: părțile pot conveni în scris altă instanță teritorială, dacă nu e o competență exclusivă art. 126.
  • Competența facultativă: judecătorul reclamant sau pârât – instanță din circumscripția unei curți de apel învecinate art. 127.
Verifică-te din această secțiune

25. Regula generală de competență teritorială: cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție:

26. La ce instanță pot fi introduse cererile îndreptate împotriva autorităților și instituțiilor locale?

27. Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc:

28. Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse:

Necompetența, conflictele de competență, litispendența, strămutarea (art. 129–147)
  • Necompetența de ordine publică: încălcarea competenței generale, materiale sau teritoriale exclusive; în rest e de ordine privată art. 129.
  • Invocarea: necompetența generală – în orice stare a pricinii; materială și teritorială de ordine publică – la primul termen cu părțile legal citate; de ordine privată – doar de pârât, prin întâmpinare art. 130.
  • Verificarea din oficiu a competenței la primul termen, prin încheiere cu caracter interlocutoriu art. 131.
  • Declinarea: hotărârea de necompetență nu se atacă, dosarul se trimite de îndată instanței competente art. 132 alin. 3.
  • Conflictul de competență (pozitiv sau negativ) se soluționează de instanța imediat superioară și comună, în camera de consiliu, fără citarea părților, prin hotărâre definitivă art. 133–135.
  • Probele administrate la instanța necompetentă rămân câștigate judecății art. 137.
  • Litispendența: aceeași cauză, același obiect, aceleași părți în mai multe procese; dosarul merge la prima instanță învestită art. 138.
  • Conexitatea: procese cu obiect și cauză în strânsă legătură; se invocă cel mai târziu la primul termen la instanța sesizată ulterior art. 139.
  • Strămutarea: pentru bănuială legitimă (cerută de partea interesată) sau siguranță publică (cerută numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ); suspendarea cu cauțiune de 1.000 lei art. 140–143.
  • Judecarea strămutării: de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților; încheierea nu se motivează și este definitivă art. 144.
  • Delegarea instanței de către ÎCCJ când instanța competentă nu poate funcționa un timp îndelungat art. 147.
Verifică-te din această secțiune

29. Când trebuie invocată necompetența materială și teritorială de ordine publică?

30. Cine poate invoca necompetența de ordine privată?

31. Hotărârea prin care instanța se declară necompetentă și trimite dosarul altei instanțe:

32. Cine soluționează conflictul de competență ivit între două instanțe judecătorești?

Forma cererilor (art. 148–152)
  • Forma scrisă: orice cerere cuprinde instanța, numele și domiciliul (sau denumirea și sediul) părților și ale reprezentanților, obiectul, valoarea pretenției, motivele și semnătura; dacă e cazul, adresa electronică și telefonul art. 148 alin. 1.
  • Forma electronică este permisă, în condițiile legii; în cazurile prevăzute de lege cererile se pot face și oral în ședință art. 148 alin. 2–4.
  • Timbrarea: cererile se timbrează, dacă legea nu prevede altfel art. 148 alin. 6.
  • Exemplare: câte sunt necesare pentru comunicare, plus unul pentru instanță art. 149.
  • Înscrisurile anexate se depun în copii certificate de parte pentru conformitate; cele în limbă străină – cu traducere legalizată art. 150.
  • Cererea prin reprezentant: procura în original sau copie legalizată; avocatul și consilierul juridic depun împuternicirea potrivit legii art. 151.
  • Denumirea greșită nu afectează valabilitatea cererii de chemare în judecată sau a căii de atac art. 152.
Verifică-te din această secțiune

33. Ce elemente trebuie să cuprindă orice cerere adresată instanțelor judecătorești?

Citarea și comunicarea actelor de procedură (art. 153–173)
  • Obligația de citare: instanța hotărăște numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat; altfel amână și dispune citarea, sub sancțiunea nulității art. 153.
  • Cine comunică: agenții procedurali sau alți salariați ai instanței, în plic închis cu mențiunea „PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE”; altfel prin poștă cu scrisoare recomandată; la cerere, prin executor sau curierat; și prin fax sau e-mail art. 154. Hotărârile se comunică din oficiu prin e-mail, dacă partea a indicat adresa art. 154^1.
  • Locul citării art. 155, între altele:
    • statul – prin Ministerul Finanțelor Publice, la sediu;
    • unitățile administrativ-teritoriale și persoanele juridice de drept public – prin cei însărcinați să le reprezinte, la sediu (își pot alege un sediu procesual);
    • persoanele fizice – la domiciliu, apoi reședință sau locul de muncă;
    • bolnavii internați – la administrația unității sanitare; deținuții – la locul de deținere;
    • cei cu domiciliul necunoscut – prin publicitate.
  • Cuprinsul citației: sub sancțiunea nulității – instanța, numărul dosarului, data și ora înfățișării, numele celui citat și locul, ștampila și semnătura grefierului art. 157.
  • Termenul în cunoștință: cine a primit citația sub semnătură pentru un termen cunoaște și termenele ulterioare art. 157 alin. 1 lit. i.
  • Termenul de înmânare: cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată, sub sancțiunea nulității art. 159.
  • Neregularitățile de citare se invocă de partea prezentă, care cere amânarea, sau la termenul următor; altfel sunt acoperite art. 160.
  • Procedura de înmânare art. 163:
    • destinatarul semnează dovada; dacă refuză semnătura – proces-verbal;
    • dacă refuză primirea – cutia poștală sau afișarea unei înștiințări pe ușă;
    • se poate prezenta la instanță sau la primărie după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile (3 zile în urgență); altfel citația se consideră comunicată;
    • agentul depune citația la instanță sau primărie în cel mult 24 de ore.
  • Procesul-verbal al agentului face dovada până la înscrierea în fals pentru faptele constatate personal art. 164 alin. 4.
  • Citarea prin publicitate: afișare la ușa instanței, pe portal și la ultimul domiciliu; se numește curator; procedura e îndeplinită în a 15-a zi de la publicare art. 167.
  • Programul agenților: zile lucrătoare, între orele 7,00 și 20,00; în zile nelucrătoare doar în urgență, cu încuviințarea președintelui art. 171.
  • Schimbarea locului citării se anunță instanței și părții adverse; altfel citarea la vechiul loc e valabilă art. 172.
Verifică-te din această secțiune

34. Ce mențiune poartă plicul în care se comunică citațiile și actele de procedură?

35. Cum se citează unitățile administrativ-teritoriale?

36. Cu cel puțin câte zile înaintea termenului de judecată trebuie înmânată citația, sub sancțiunea nulității?

37. Dacă destinatarul refuză să primească citația, iar locuința nu are cutie poștală, agentul procedural:

Nulitatea actelor de procedură (art. 174–179)
  • Nulitatea lipsește actul, total sau parțial, de efecte; este absolută când norma ocrotește un interes public și relativă când ocrotește un interes privat art. 174.
  • Nulitatea condiționată cere o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel; la nulitățile expres prevăzute vătămarea se prezumă art. 175.
  • Nulitatea necondiționată – capacitatea și reprezentarea procesuală, competența, compunerea instanței, publicitatea ședinței art. 176.
  • Îndreptarea neregularităților se dispune ori de câte ori vătămarea se poate înlătura fără anulare art. 177.
  • Invocarea: nulitatea absolută – de oricine, în orice stare a judecății; nulitatea relativă – doar de partea interesată, prin întâmpinare sau la termenul la care s-a produs neregularitatea art. 178.
  • Efecte: actul e desființat de la data îndeplinirii lui, iar actele următoare care depind de el cad și ele art. 179.
Verifică-te din această secțiune

38. Cine poate invoca nulitatea relativă?

39. În ce cazuri nulitatea actului de procedură nu este condiționată de existența unei vătămări?

Termenele procedurale (art. 180–186)
  • Termenele sunt stabilite de lege sau de instanță art. 180.
  • Calculul art. 181:
    • pe ore – de la ora zero a zilei următoare;
    • pe zile – nu se socotesc nici ziua de început, nici ziua în care se împlinește;
    • pe săptămâni, luni, ani – în ziua corespunzătoare; dacă luna nu o are, în ultima zi a lunii;
    • ultima zi nelucrătoare – se prelungește până în prima zi lucrătoare.
  • Împlinirea la ora 24,00 a ultimei zile; pentru actele depuse la instanță – la ora la care activitatea încetează legal art. 182.
  • Actele trimise prin poștă (recomandată), curier, fax sau e-mail în termen sunt socotite făcute în termen art. 183.
  • Curgerea: de la comunicarea actului; se întrerupe la moartea părții sau a reprezentantului ei art. 184.
  • Sancțiunea: decăderea; actul făcut peste termen este lovit de nulitate art. 185.
  • Repunerea în termen: pentru motive temeinic justificate; actul se face în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării art. 186.
Verifică-te din această secțiune

40. Când termenul se socotește pe zile:

41. La ce oră se împlinește termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani?

42. Ce sancțiune atrage nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual?

43. În cel mult câte zile de la încetarea împiedicării trebuie îndeplinit actul de procedură și cerută repunerea în termen?

Amenzi judiciare și despăgubiri (art. 187–191)
  • Amendă de la 100 la 1.000 lei: cereri vădit netemeinice introduse cu rea-credință, recuzare sau strămutare cu rea-credință, citare prin publicitate cu rea-credință, refuzul ședinței de informare despre mediere art. 187 alin. 1 pct. 1.
  • Amendă de la 50 la 700 lei: neprezentarea martorului citat, neprezentarea avocatului care cauzează amânarea, expertul care nu depune lucrarea, refuzul unei autorități de a comunica datele cerute de instanță art. 187 alin. 1 pct. 2.
  • Ordinea ședinței și buna desfășurare a executării silite: amendă de la 100 la 1.000 lei art. 188.
  • Despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin amânare art. 189.
  • Autoritățile și instituțiile publice: amenda și despăgubirea se stabilesc în sarcina lor, nu a funcționarului art. 190.
  • Reexaminarea: în 15 zile, soluționată de alt complet, în camera de consiliu, prin încheiere definitivă art. 191.
Verifică-te din această secțiune

44. Cu ce amendă judiciară se sancționează neprezentarea martorului legal citat?

45. Cu ce amendă judiciară se sancționează introducerea, cu rea-credință, a unor cereri vădit netemeinice?

46. Pe cine se stabilește amenda atunci când obligația încălcată incumbă unei autorități sau instituții publice?

47. În ce termen se face cererea de reexaminare împotriva încheierii de aplicare a amenzii judiciare?

Sesizarea instanței: cererea de chemare în judecată (art. 192–204)
  • Începutul procesului: prin înregistrarea cererii la instanță; cel care cere este reclamant, cel chemat în judecată este pârât art. 192.
  • Procedura prealabilă: obligatorie doar când legea o prevede expres; dovada se anexează cererii; neîndeplinirea poate fi invocată numai de pârât, prin întâmpinare art. 193.
  • Cuprinsul cererii art. 194:
    • datele părților (nume, domiciliu, CNP sau denumire, sediu, CUI, cont bancar);
    • reprezentantul și dovada calității lui;
    • obiectul și valoarea, cu modul de calcul; la imobile – extrasul de carte funciară;
    • motivele de fapt și de drept;
    • dovezile pentru fiecare capăt de cerere;
    • semnătura.
  • Nulitatea cererii: lipsa numelui părților, a obiectului, a motivelor de fapt sau a semnăturii; lipsa semnăturii se poate acoperi în fața primei instanțe art. 196.
  • Timbrarea: dovada plății se atașează; netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii art. 197.
  • Înregistrarea: cererea primește dată certă prin ștampila de intrare; completul se stabilește aleatoriu art. 199.
  • Regularizarea: lipsurile se comunică în scris; reclamantul le completează în cel mult 10 zile, altfel cererea se anulează; contra anulării – reexaminare în 15 zile, judecată de alt complet art. 200.
  • Termenele de început art. 201:
    • întâmpinarea – în 25 de zile de la comunicarea cererii;
    • răspunsul la întâmpinare – în 10 zile;
    • primul termen – fixat în 3 zile de la depunerea întâmpinării, la cel mult 60 de zile.
  • Coparticipare cu număr mare de părți: judecătorul poate cere reprezentarea prin mandatar sau numește un curator special art. 202.
  • Modificarea cererii: numai până la primul termen la care reclamantul e legal citat; ulterior doar cu acordul tuturor părților; mărirea sau micșorarea cuantumului se poate face verbal art. 204.
Verifică-te din această secțiune

48. Cine poate invoca neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute expres de lege (în afara procedurii succesorale)?

49. Ce sancțiune atrage netimbrarea sau timbrarea insuficientă a cererii de chemare în judecată?

50. În ce termen trebuie reclamantul să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată, la procedura de regularizare?

51. Ce cale are reclamantul împotriva încheierii de anulare a cererii, dată în procedura de regularizare?

Întâmpinarea și cererea reconvențională (art. 205–210)
  • Întâmpinarea = actul prin care pârâtul se apără în fapt și în drept; cuprinde datele pârâtului, excepțiile, răspunsul la pretenții, dovezile, semnătura art. 205.
  • Comunicarea se face reclamantului, cu copii certificate de pe înscrisuri art. 206; mai mulți pârâți pot depune o întâmpinare comună art. 207.
  • Obligativitatea: întâmpinarea e obligatorie, dacă legea nu prevede altfel; nedepunerea în termen duce la decăderea din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții, cu excepția celor de ordine publică art. 208.
  • Cererea reconvențională: pretențiile pârâtului din același raport juridic; se depune odată cu întâmpinarea, sub sancțiunea decăderii; se judecă odată cu cererea principală art. 209–210.
  • Interdicție: reclamantul nu poate face cerere reconvențională la reconvenționala pârâtului art. 209 alin. 7.
Verifică-te din această secțiune

52. Ce sancțiune atrage nedepunerea întâmpinării în termen?

53. Când se depune cererea reconvențională, sub sancțiunea decăderii?

54. Ce cuprinde întâmpinarea?

Ședința de judecată: reguli generale (art. 211–236)
  • Locul: la sediul instanței art. 212; fără public când ar fi afectate moralitatea, ordinea publică, minorii sau viața privată art. 213.
  • Continuitatea: membrii completului rămân aceiași; dacă judecătorul e înlocuit după ce s-a dat cuvântul în fond, cauza se repune pe rol art. 214.
  • Lista proceselor se afișează cu cel puțin o oră înainte; cauzele urgente și cele cu avocat sau consilier juridic au prioritate art. 215.
  • Președintele completului conduce ședința și dă cuvântul întâi reclamantului, apoi pârâtului; procurorul vorbește ultimul art. 216; exercită poliția ședinței art. 217.
  • Infracțiunea de audiență: președintele o constată, identifică făptuitorul și trimite procesul-verbal procurorului art. 218.
  • Amânări: prin învoiala părților – o singură dată; pentru lipsă de apărare – doar excepțional, pentru motive neimputabile art. 221–222.
  • Judecata în lipsă: lipsa părții legal citate nu împiedică judecata art. 223.
  • Medierea: judecătorul poate recomanda informarea la mediator; medierea nu este obligatorie; procesul-verbal se depune la termenul fixat, de cel puțin 15 zile art. 227.
  • Termenul în cunoștință: partea prezentă sau care a primit citația nu mai e citată; excepții – reluarea după suspendare, repunerea pe rol, interogatoriul; militarii încazarmați și deținuții se citează la fiecare termen art. 229.
  • Grefierul ia note de ședință; ședințele se înregistrează; încheierea de ședință se redactează în cel mult 3 zile art. 231–233.
  • Încheieri: instanța nu e legată de cele preparatorii, ci doar de cele interlocutorii (care rezolvă excepții sau incidente) art. 235.
Verifică-te din această secțiune

55. De câte ori se poate încuviința amânarea judecății în temeiul învoielii părților?

56. Lipsa părții legal citate:

57. Care dintre următoarele persoane sunt citate la fiecare termen, chiar dacă au termenul în cunoștință?

Cercetarea procesului și excepțiile procesuale (art. 237–248)
  • Cercetarea procesului pregătește dezbaterea fondului: instanța rezolvă excepțiile, examinează intervențiile, constată ce pretenții sunt recunoscute, încuviințează și administrează probele art. 237.
  • Durata estimată a cercetării se stabilește la primul termen și se trece în încheiere art. 238.
  • Celeritatea: termene scurte, chiar de la o zi la alta; părțile pot fi încunoștințate și telefonic, prin fax sau e-mail art. 241.
  • Suspendarea din vina reclamantului care nu își îndeplinește obligațiile stabilite de instanță art. 242.
  • Terminarea cercetării: judecătorul se socotește lămurit; poate cere note scrise cu cel puțin 5 zile înainte de dezbaterea fondului art. 244.
  • Excepția procesuală = mijlocul prin care se invocă, fără a pune în discuție fondul, neregularități privind instanța, competența, procedura sau dreptul la acțiune art. 245.
  • Excepții absolute (norme de ordine publică) – oricând, de parte sau de instanță; relative (interesele părților) – cel mai târziu la primul termen după neregularitate art. 246–247.
  • Ordinea soluționării: întâi excepțiile de procedură și cele de fond care fac inutile probele; încheierea de respingere se atacă doar odată cu fondul art. 248.
Verifică-te din această secțiune

58. Când pot fi invocate excepțiile absolute?

Probele: reguli generale (art. 249–264)
  • Sarcina probei: cel care face o susținere trebuie să o dovedească art. 249.
  • Mijloacele de probă: înscrisuri, martori, prezumții, mărturisire, expertiză, mijloace materiale de probă, cercetare la fața locului art. 250.
  • Dreptul în vigoare în România se cunoaște din oficiu; textele nepublicate în Monitorul Oficial se dovedesc de partea interesată art. 252.
  • Propunerea probelor: reclamantul prin cererea de chemare în judecată, pârâtul prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii; excepții – modificarea cererii, nevoie apărută din cercetare, motive temeinice, nu se amână judecata, acordul tuturor părților art. 254.
  • Termene după încuviințare: lista martorilor în 5 zile; copii de pe înscrisuri cu cel puțin 5 zile înainte de termen; dovada plății expertizei în 5 zile art. 254 alin. 4.
  • Admisibilitate: faptele notorii sau necontestate nu mai trebuie dovedite; regulamentele locale se dovedesc doar la cererea instanței; autoritățile sunt obligate să comunice instanței informațiile cerute art. 255.
  • Încuviințarea se face prin încheiere care arată faptele de dovedit și mijloacele; instanța poate limita numărul martorilor art. 258.
  • Cheltuielile probei se avansează de partea care a cerut-o; nedepunerea lor atrage decăderea art. 262.
  • Aprecierea: probele se examinează fiecare și în ansamblu, liber, după convingerea judecătorului, dacă legea nu le stabilește puterea art. 264.
Verifică-te din această secțiune

59. Cui îi revine sarcina probei în procesul civil?

60. Prin ce act propune reclamantul probele, sub sancțiunea decăderii?

61. Regulamentele și reglementările locale trebuie dovedite de cel care le invocă:

62. La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate:

Înscrisurile (art. 265–308)
  • Înscrisul = orice scriere sau consemnare cu date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suport; cel pe suport informatic e admis în aceleași condiții art. 265–266.
  • Semnătura face deplină credință despre consimțământ, până la proba contrară; semnătura funcționarului public conferă autenticitate art. 268.
  • Înscrisul autentic: întocmit de autoritate publică, notar sau altă persoană învestită de stat; face deplină dovadă până la declararea ca fals pentru constatările personale ale celui care l-a autentificat art. 269–270.
  • Înscrisul sub semnătură privată poartă semnătura părților; recunoscut, face dovadă până la proba contrară art. 272–273.
  • Formalități: atâtea exemplare câte părți cu interese contrare (contract sinalagmatic); „bun și aprobat pentru...” cu suma în litere la obligația unilaterală de plată; la diferență de sume se prezumă suma mai mică art. 274–275.
  • Data certă: de la prezentarea la notar sau executor, la o autoritate publică, înregistrarea în registru public, moartea semnatarului etc. art. 278.
  • Copiile fac dovadă doar despre ce cuprinde originalul; copiile de pe copii nu au nicio putere doveditoare; duplicatele autentice înlocuiesc originalul art. 285–286.
  • Depunerea: în copie certificată; originalul se prezintă la cerere; înscrisurile în altă limbă – cu traducere legalizată art. 292.
  • Înscrisuri deținute de alții: partea adversă poate fi obligată să le prezinte; terțul poate fi citat ca martor; autoritatea publică poate refuza doar pentru apărare națională, siguranță publică, relații diplomatice; registrele autorităților și cărțile funciare nu se trimit în original art. 293–299.
  • Verificarea și falsul: scrierea sau semnătura se contestă la primul termen după depunere; verificarea se face prin comparare sau expertiză; denunțarea ca fals duce la proces-verbal și, eventual, sesizarea parchetului art. 301–308.
Verifică-te din această secțiune

63. Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, cu privire la constatările făcute personal de cel care l-a autentificat:

64. Pentru ce motive poate refuza o autoritate publică trimiterea unui înscris cerut de instanță?

65. Definiți înscrisul autentic.

66. Cum se dobândește data certă a unui înscris sub semnătură privată?

Martorii, prezumțiile, expertiza (art. 309–340)
  • Proba cu martori: admisibilă dacă legea nu dispune altfel; nu se pot dovedi cu martori actele cu valoare peste 250 lei (excepție – contra profesionistului) și nici împotriva unui înscris art. 309.
  • Începutul de dovadă scrisă = scriere care provine de la cel căruia i se opune și face credibil faptul; se completează cu alte probe art. 310.
  • Înlocuirea martorilor doar în caz de moarte, dispariție sau motive bine întemeiate, cu lista în 5 zile; mandat de aducere pentru martorul care lipsește art. 311–313.
  • Nu pot fi martori: rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv, soțul, fostul soț, logodnicul, concubinul, cei în dușmănie sau legături de interese, persoanele sub tutelă specială, condamnații pentru mărturie mincinoasă art. 315.
  • Scutiți de mărturie: medicii, farmaciștii, avocații, notarii, executorii, asistenții medicali și alți profesioniști cu secret profesional; judecătorii, procurorii și funcționarii publici – pentru împrejurările secrete aflate în funcție art. 317.
  • Jurământul: martorul jură înainte de ascultare; copiii sub 14 ani se ascultă fără jurământ art. 319–320.
  • Ascultarea: fiecare martor separat; declarația se consemnează literal și se semnează pe fiecare pagină; la bănuiala de mărturie mincinoasă se sesizează organul de urmărire penală art. 321–325.
  • Prezumțiile = consecințele trase dintr-un fapt cunoscut pentru a stabili unul necunoscut; cele judiciare se admit doar unde e admisă proba cu martori art. 327–329.
  • Expertiza: unul sau 3 experți, numiți aleatoriu din evidența biroului local de expertiză; dovada plății onorariului în 5 zile; recuzarea expertului în 5 zile; la fața locului – citarea părților cu cel puțin 5 zile înainte art. 330–335.
  • Raportul de expertiză se depune cu cel puțin 10 zile înainte de termen; noua expertiză se cere la primul termen după depunerea raportului art. 336–338.
Verifică-te din această secțiune

67. Peste ce valoare a obiectului nu poate fi dovedit un act juridic cu martori (în afara raporturilor cu profesioniștii)?

68. Până la ce grad rudele și afinii nu pot fi martori?

69. Funcționarii publici sunt scutiți de a fi martori:

70. În ce termen se cere recuzarea expertului, dacă motivul există la data numirii?

Mijloace materiale, cercetarea la fața locului, mărturisirea, asigurarea probelor (art. 341–388)
  • Mijloacele materiale de probă: lucruri, fotografii, filme, înregistrări, dacă nu sunt obținute prin încălcarea legii art. 341.
  • Bunurile nerecuperate în 6 luni trec în proprietatea privată a unității administrativ-teritoriale unde e sediul instanței art. 344.
  • Cercetarea la fața locului se face cu citarea părților, de judecătorul delegat sau de complet; se încheie proces-verbal art. 345–347.
  • Mărturisirea judiciară face deplină dovadă împotriva celui care a făcut-o; nu poate fi divizată și nici revocată, decât pentru eroare de fapt scuzabilă art. 348–349.
  • Interogatoriul: privește fapte personale; persoanele juridice de drept public și privat răspund în scris; refuzul sau neprezentarea pot fi socotite mărturisire deplină sau început de dovadă art. 351–358.
  • Asigurarea dovezilor: când proba riscă să dispară; încheierea de admitere e executorie și nu se atacă; cea de respingere – apel în 5 zile art. 359–363.
  • Constatarea de urgență a unei stări de fapt de către executorul judecătoresc; procesul-verbal are puterea înscrisului autentic art. 364.
  • Probele administrate de avocați (sau consilieri juridici), cu acordul părților, în termen de până la 6 luni; nu se aplică în materie de stare civilă și familie art. 366–388.
Verifică-te din această secțiune

71. Cum răspund statul și celelalte persoane juridice de drept public la interogatoriu?

72. Procesul-verbal de constatare de urgență a unei stări de fapt întocmit de executorul judecătoresc are puterea doveditoare a:

Dezbaterea fondului, deliberarea și pronunțarea (art. 389–405)
  • Dezbaterile privesc faptele și temeiurile de drept; președintele dă cuvântul în ordinea de la art. 216 și închide dezbaterile când cauza e lămurită art. 389–394.
  • După închiderea dezbaterilor nu se mai pot depune înscrisuri art. 394 alin. 3.
  • Deliberarea e secretă; opinia se exprimă începând cu judecătorul cel mai nou în funcție, președintele ultimul art. 395.
  • Amânarea pronunțării: cel mult 15 zile; se poate pronunța prin punerea soluției la dispoziția părților prin grefă art. 396.
  • Limitele: instanța nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut art. 397.
  • Majoritatea: dacă nu se realizează, cauza merge la completul de divergență, în cel mult 20 de zile (7 zile în cauzele urgente) art. 398–399.
  • Minuta se semnează pe fiecare pagină, sub sancțiunea nulității hotărârii; data hotărârii = data pronunțării minutei art. 401–403.
  • Renunțarea la calea de atac se poate face la pronunțare sau ulterior art. 404; nulitatea hotărârii se cere doar prin căile de atac art. 405.
Verifică-te din această secțiune

73. Pentru cât timp poate fi amânată pronunțarea hotărârii?

74. Ce sancțiune intervine dacă minuta nu este semnată pe fiecare pagină de judecători?

75. Pe ce cale se poate cere nulitatea unei hotărâri judecătorești?

Renunțarea, suspendarea și perimarea (art. 406–423)
  • Renunțarea la judecată: oricând, verbal sau în scris; de la primul termen cu părțile legal citate – doar cu acordul pârâtului (tăcerea lui = acord tacit); reclamantul poate fi obligat la cheltuielile pârâtului; hotărârea se atacă cu recurs art. 406.
  • Renunțarea la dreptul pretins: în tot cursul procesului, fără acordul pârâtului; cererea se respinge în fond art. 408.
  • Suspendarea voluntară: când o cer ambele părți sau când niciuna nu se prezintă și nimeni nu a cerut judecata în lipsă art. 411.
  • Suspendarea de drept: decesul unei părți, instituirea tutelei speciale sau curatelei, decesul mandatarului cu mai puțin de 15 zile înainte de termen, dizolvarea persoanei juridice, insolvența, sesizarea CJUE art. 412.
  • Suspendarea facultativă: când soluția depinde de altă judecată sau s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune hotărâtoare; durează până la hotărârea definitivă din cealaltă cauză art. 413.
  • Încheierea de suspendare se atacă separat cu recurs, cât timp durează suspendarea art. 414.
  • Perimarea: orice cerere rămasă în nelucrare 6 luni, din vina părții, se perimă de drept; termenul curge de la ultimul act de procedură art. 416.
  • Întreruperea și suspendarea perimării: prin orice act de procedură făcut de partea interesată; se suspendă cât durează suspendarea facultativă art. 417–418.
  • Hotărârea de perimare se atacă cu recurs în 5 zile de la pronunțare; perimarea lipsește de efect actele făcute în acea instanță, dar probele pot fi folosite la o nouă cerere art. 421–422.
  • Perimarea de 10 ani: orice cerere rămasă în nelucrare 10 ani se perimă chiar fără vina părții art. 423.
Verifică-te din această secțiune

76. Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior, renunțarea:

77. Pentru renunțarea la dreptul pretins este necesar acordul pârâtului?

78. Judecarea cauzei se suspendă de drept:

79. După ce perioadă de nelucrare din motive imputabile părții se perimă de drept cererea de chemare în judecată?

Hotărârile judecătorești (art. 424–447)
  • Denumirea: sentință (prima instanță), decizie (apel, recurs, RIL), încheiere (celelalte) art. 424.
  • Cuprinsul: partea introductivă, considerentele (motivele de fapt și de drept) și dispozitivul (soluția, cheltuielile, calea de atac) art. 425.
  • Redactarea: de judecătorul care a soluționat cauza, în cel mult 30 de zile de la pronunțare, prelungibil de cel mult două ori cu câte 30 de zile; opinia separată se redactează în același termen art. 426.
  • Comunicarea se face din oficiu, chiar dacă hotărârea e definitivă; cele cu înscrieri în cartea funciară se comunică și oficiului care ține registrul art. 427.
  • Dezînvestirea: după pronunțare niciun judecător nu poate reveni asupra părerii sale art. 429.
  • Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul și considerentele; e provizorie cât timp hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs; nimeni nu poate fi judecat de două ori pentru aceeași cauză și obiect art. 430–432.
  • Efectele: putere executorie, forța probantă a unui înscris autentic; obligatorie între părți, opozabilă terților până la proba contrară art. 433–435.
  • Hotărârea de expedient: la recunoașterea pretențiilor – se atacă doar cu recurs; tranzacția se încheie în scris și formează dispozitivul; se atacă doar pentru motive procedurale, cu recurs art. 436–441.
  • Îndreptarea erorilor materiale, lămurirea dispozitivului și completarea hotărârii (când instanța a omis un capăt de cerere) – nu prin apel sau recurs, ci prin procedurile speciale art. 442–445.
Verifică-te din această secțiune

80. În cât timp de la pronunțare se redactează și se semnează hotărârea?

81. Hotărârea judecătorească se comunică părților:

82. Autoritatea de lucru judecat privește:

83. Ce este autoritatea de lucru judecat și ce efecte are?

Executarea provizorie și cheltuielile de judecată (art. 448–455)
  • Executorii de drept sunt hotărârile primei instanțe privind, între altele art. 448:
    • autoritatea părintească și locuința minorului;
    • salariile și alte drepturi din raporturile de muncă, sumele cuvenite șomerilor;
    • despăgubirile pentru accidente de muncă;
    • pensiile de întreținere, alocațiile pentru copii, pensiile de asigurări sociale;
    • reparațiile grabnice, posesia, recunoașterea pretențiilor.
  • Executarea provizorie judecătorească se poate încuviința pentru bunuri, eventual cu cauțiune; nu se poate în materie de strămutare de hotare, desființare de construcții sau intabulare art. 449.
  • Suspendarea executării provizorii se cere în apel, numai cu cauțiune art. 450.
  • Cheltuielile de judecată: taxele de timbru, onorariile avocaților și experților, sumele cuvenite martorilor, transport, cazare; onorariul vădit disproporționat al avocatului poate fi redus, dar nu taxele de timbru art. 451.
  • Dovada cheltuielilor se face cel mai târziu la închiderea dezbaterilor asupra fondului art. 452.
  • Cine plătește: partea care pierde, la cererea celei care câștigă; la admitere parțială – proporțional sau prin compensare art. 453.
  • Exonerarea pârâtului care recunoaște pretențiile la primul termen, dacă nu fusese pus în întârziere art. 454.
Verifică-te din această secțiune

84. Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:

85. Până când trebuie făcută dovada existenței și întinderii cheltuielilor de judecată?

86. Cine suportă cheltuielile de judecată, ca regulă?

87. Ce cheltuieli de judecată NU pot fi micșorate de instanță?

Căile de atac: reguli generale (art. 456–465)
  • Felurile căilor de atac: calea ordinară este apelul; căile extraordinare sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea art. 456.
  • Legalitatea: hotărârea e supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, indiferent de mențiunile din dispozitiv; indicarea greșită a termenului duce la repunerea în termen din oficiu art. 457.
  • Cine le exercită: părțile din proces care justifică un interes art. 458.
  • Ordinea: căile extraordinare nu se pot folosi cât timp e deschis apelul; dacă apelul nu a fost exercitat, recursul e inadmisibil (excepție – recursul direct, cu acordul expres al părților, doar pentru drept material) art. 459.
  • Unicitatea: o cale de atac se exercită o singură dată; cererile accesorii urmează calea de atac a celei principale art. 460.
  • Obiectul: soluția din dispozitiv; se pot ataca și considerentele greșite care prejudiciază partea art. 461.
  • Achiesarea = renunțarea la calea de atac; poate fi expresă (act autentic, declarație în instanță) sau tacită, totală sau parțială art. 463–464.
  • Măsurile de administrare judiciară nu se atacă art. 465.
Verifică-te din această secțiune

88. Care este calea ordinară de atac potrivit Codului de procedură civilă?

89. Ce efect are mențiunea inexactă din hotărâre cu privire la calea de atac?

90. Pot fi exercitate căile extraordinare de atac cât timp este deschisă calea apelului?

Apelul (art. 466–482)
  • Obiectul: hotărârile pronunțate în primă instanță, dacă legea nu prevede altfel; încheierile premergătoare – doar odată cu fondul art. 466.
  • Nu poate face apel principal partea care a renunțat expres la apel sau a executat parțial de bunăvoie hotărârea art. 467.
  • Termenul de apel: 30 de zile de la comunicarea hotărârii; pentru procurorul care nu a participat – de la pronunțare; termenul și apelul suspendă executarea, cu excepțiile legale art. 468.
  • Întreruperea termenului prin moartea părții sau a mandatarului căruia i s-a comunicat hotărârea art. 469.
  • Cererea de apel: datele părților, hotărârea atacată, motivele, probele, semnătura, dovada taxei de timbru; lipsa motivelor și a probelor – decădere art. 470.
  • Depunerea la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității art. 471.
  • Pregătirea judecății art. 471^1:
    • regularizarea cererii de apel – în cel mult 10 zile;
    • întâmpinarea intimatului – în cel mult 15 zile;
    • răspunsul la întâmpinare – în cel mult 10 zile;
    • primul termen – la cel mult 60 de zile.
  • Apelul incident și apelul provocat se depun de intimat odată cu întâmpinarea; rămân fără efect dacă apelul principal e retras sau respins fără cercetarea fondului art. 472–474.
  • Efectul devolutiv: o nouă judecată în fapt și în drept, în limitele a ceea ce s-a apelat; nu se pot schimba părțile, cauza, obiectul și nici formula pretenții noi art. 476–478.
  • Soluțiile: respingere, anulare, perimare; admitere cu anulare sau schimbare; trimitere spre rejudecare o singură dată, doar la cererea expresă a părților art. 480.
  • Non reformatio in peius: apelantului nu i se poate crea o situație mai rea în propria cale de atac art. 481.
Verifică-te din această secțiune

91. Care este termenul de apel, dacă legea nu dispune altfel?

92. Ce efect are termenul de apel asupra executării hotărârii primei instanțe, ca regulă?

93. Unde se depune cererea de apel, sub sancțiunea nulității?

94. În ce termen trebuie să depună intimatul întâmpinare la apel?

Recursul (art. 483–502)
  • Obiectul: hotărârile date în apel, cele fără drept de apel și alte cazuri prevăzute de lege; nu sunt supuse recursului, între altele, hotărârile din cererile de la art. 94 pct. 1 lit. a)–j^3), conflictele de muncă și asigurări sociale, exproprierea, protecția consumatorilor art. 483 alin. 2.
  • Scopul: verificarea conformității hotărârii cu regulile de drept; îl judecă instanța ierarhic superioară art. 483 alin. 3–4.
  • Suspendarea executării: de drept – la desființarea de construcții, plantații sau lucrări cu așezare fixă; în rest, la cerere, cu cauțiune; se judecă în cel mult 10 zile, încheierea definitivă în 48 de ore art. 484.
  • Termenul de recurs: 30 de zile de la comunicarea hotărârii art. 485.
  • Cererea de recurs se motivează prin însăși cererea; se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă; recursul nemotivat în termen este nul art. 486–490.
  • Motivele de casare art. 488:
    • instanța nealcătuită legal sau alt complet decât cel legal;
    • încălcarea competenței de ordine publică;
    • depășirea atribuțiilor puterii judecătorești;
    • încălcarea regulilor de procedură sancționate cu nulitatea;
    • lipsa motivării sau motive contradictorii;
    • încălcarea autorității de lucru judecat;
    • încălcarea sau aplicarea greșită a dreptului material.
  • Probe noi: doar înscrisuri noi, depuse odată cu recursul sau întâmpinarea art. 492.
  • Ordinea cuvântului: recurentul, apoi intimatul; procurorul ultimul art. 495.
  • Efectele casării: hotărârea casată nu are nicio putere; actele de executare făcute în baza ei sunt desființate de drept; dezlegările de drept sunt obligatorii la rejudecare art. 500–501.
Verifică-te din această secțiune

95. Recursul suspendă de drept executarea hotărârii în cauzele privitoare la:

96. Care este termenul de recurs, dacă legea nu dispune altfel?

97. Care dintre următoarele este motiv de casare?

98. Ce sancțiune intervine dacă recursul nu a fost motivat în termenul legal?

Contestația în anulare și revizuirea (art. 503–513)
  • Contestația în anulare: contra hotărârilor definitive, când contestatorul nu a fost legal citat și nici prezent; contra deciziilor de recurs – și pentru eroare materială, omisiunea de a cerceta un motiv de casare etc. art. 503.
  • Inadmisibilă dacă motivul putea fi invocat prin apel sau recurs; nu se poate repeta art. 504.
  • Termenul: 15 zile de la comunicare, dar nu mai târziu de un an de la rămânerea definitivă; se judecă de instanța a cărei hotărâre se atacă, de urgență art. 505–508.
  • Revizuirea – motive art. 509, între care:
    • s-a dat mai mult sau altceva decât s-a cerut;
    • judecător, martor sau expert condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină;
    • înscrisuri noi descoperite, reținute de partea potrivnică;
    • statul sau alte persoane juridice de drept public nu au fost apărate deloc sau au fost apărate cu viclenie;
    • hotărâri definitive potrivnice; decizia CEDO; decizia Curții Constituționale.
  • Termenul de revizuire: o lună, cu momente diferite de calcul; 15 zile pentru împiedicarea de a se înfățișa; 3 luni pentru deciziile CEDO și ale Curții Constituționale art. 511.
  • Suspendarea executării în contestația în anulare și revizuire – numai cu cauțiune art. 507, 512.
  • Întâmpinarea e obligatorie, cu cel puțin 5 zile înainte de primul termen art. 508, 513.
Verifică-te din această secțiune

99. În ce termen se introduce contestația în anulare?

100. Pentru ce motiv pot fi atacate cu contestație în anulare hotărârile definitive?

101. Care este, ca regulă, termenul de revizuire?

102. Este motiv de revizuire faptul că, după darea hotărârii:

Practica unitară și tergiversarea procesului (art. 514–526)
  • Recursul în interesul legii se cere de procurorul general, colegiile de conducere ale ÎCCJ și curților de apel și Avocatul Poporului, pentru probleme de drept soluționate diferit prin hotărâri definitive art. 514–515.
  • Judecarea RIL: în cel mult 3 luni, cu cel puțin două treimi din judecătorii completului art. 516.
  • Efectele RIL: nu afectează hotărârile examinate; decizia se motivează în 30 de zile, se publică în 15 zile și e obligatorie de la publicarea în Monitorul Oficial art. 517.
  • Hotărârea prealabilă: completul care judecă în ultimă instanță poate sesiza ÎCCJ pentru o chestiune de drept nouă; cauza se suspendă; dezlegarea e obligatorie de la publicare art. 519–521.
  • Contestația privind tergiversarea: o poate face orice parte sau procurorul, când termenele legale sau stabilite au trecut fără rezultat art. 522.
  • Soluționarea: de instanța ierarhic superioară, în 10 zile, în camera de consiliu; nu suspendă judecata; hotărârea nu se atacă art. 525.
  • Rea-credință: amendă de la 500 la 2.000 lei și despăgubiri art. 526.
Verifică-te din această secțiune

103. De când este obligatorie dezlegarea dată problemelor de drept prin decizia în interesul legii?

Procedura necontencioasă judiciară (art. 527–540)
  • Domeniul: cererile care cer intervenția instanței fără a se urmări un drept potrivnic față de altă persoană (autorizații judecătorești, măsuri de ocrotire) art. 527.
  • Competența se verifică din oficiu, chiar dacă e de ordine privată art. 529.
  • Caracter contencios: cererea care devine contencioasă se respinge art. 531.
  • Procedura: în camera de consiliu, cu sau fără citare; soluția prin încheiere art. 532–533.
  • Calea de atac: încheierea de admitere este executorie; se atacă numai cu apel art. 534.
  • Fără autoritate de lucru judecat art. 535.
  • Măsurile președintelui instanței: încheierea în cel mult 5 zile de la primirea cererii art. 537.
  • Copii de pe hotărâri se eliberează de grefă numai după semnarea de toți judecătorii art. 538.
Verifică-te din această secțiune

104. Ce face instanța dacă o cerere necontencioasă prezintă caracter contencios?

Arbitrajul (art. 541–621)
  • Arbitrajul = jurisdicție alternativă cu caracter privat; nu se pot arbitra litigiile privind starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relațiile de familie și drepturile asupra cărora nu se poate tranzacționa art. 541–542.
  • Statul și autoritățile publice pot încheia convenții arbitrale numai dacă sunt autorizate prin lege sau convenții internaționale art. 542 alin. 2.
  • Convenția arbitrală se încheie în scris, sub sancțiunea nulității (autentic când privește drepturi reale imobiliare); poate fi clauză compromisorie sau compromis; exclude competența instanțelor art. 548–553.
  • Arbitrii: orice persoană fizică cu capacitate deplină de exercițiu; număr impar; în lipsă de înțelegere – 3 arbitri (doi numiți de părți, supraarbitrul de cei doi) art. 555–556.
  • Recuzarea arbitrului se cere în 10 zile de la cunoașterea numirii sau a cauzei art. 563.
  • Termenul arbitrajului: cel mult 6 luni de la constituirea tribunalului arbitral, sub sancțiunea caducității; prelungire o singură dată cu cel mult 3 luni art. 567.
  • Procedura: întâmpinarea în 30 de zile de la primirea cererii de arbitrare; între citație și dezbatere – cel puțin 15 zile; martorii și experții sunt audiați fără jurământ art. 573, 580, 589.
  • Hotărârea arbitrală se ia cu majoritate, se comunică în cel mult o lună, este definitivă și obligatorie și constituie titlu executoriu art. 602–606, 615.
  • Acțiunea în anulare – singura cale de desființare, pentru motive limitative (litigiu nearbitrabil, lipsa convenției, citare nelegală, încălcarea ordinii publice etc.); la curtea de apel, în termen de o lună de la comunicare; nu se poate renunța la ea prin convenția arbitrală art. 608–611.
  • Arbitrajul instituționalizat funcționează permanent pe lângă o organizație; în caz de contradicție, convenția arbitrală prevalează asupra regulamentului art. 616–617.
Verifică-te din această secțiune

105. În ce condiții pot statul și autoritățile publice să încheie convenții arbitrale?

106. În ce termen trebuie, ca regulă, să pronunțe tribunalul arbitral hotărârea?

107. Care instanță judecă acțiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale?

108. În ce termen se introduce acțiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale (ca regulă)?

Executarea silită: scop, titlul executoriu (art. 622–643)
  • Executarea de bunăvoie este regula; dacă debitorul nu execută, urmează executarea silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare art. 622 alin. 1–2.
  • Obligații de a face față de autorități (înscrierea într-un registru public, emiterea unei autorizații, eliberarea unui certificat) se obțin la simpla cerere a celui îndreptățit, pe baza titlului executoriu, fără executor art. 622 alin. 4.
  • Organul de executare: numai executorul judecătoresc, cu excepția titlurilor privind venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului UE art. 623; actele făcute de alte persoane sunt interzise art. 625.
  • Modalități: urmărirea bunurilor mobile și imobile, predarea bunurilor deținute fără drept, alte măsuri prevăzute de lege art. 624.
  • Rolul statului: asigură prin agenții săi executarea promptă și efectivă; la refuz, cei vătămați au dreptul la repararea integrală a prejudiciului art. 626.
  • Rolul activ al executorului: poate cere debitorului lămuriri scrise despre venituri și bunuri și îl informează despre cheltuielile estimate art. 627.
  • Ce se execută: plata unei sume, predarea unui bun, desființarea unei construcții, încredințarea minorului etc.; suma se poate actualiza cu rata inflației art. 628.
  • Împotriva cui: orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, cu excepția celor cu imunitate de executare; Cartea a V-a este dreptul comun în materie art. 631.
  • Titlul executoriu este temeiul obligatoriu al executării art. 632:
    • hotărârile executorii – date în apel sau în primă instanță fără drept de apel art. 633;
    • hotărârile definitive și cele cu executare provizorie art. 634;
    • hotărârile arbitrale art. 635;
    • actul notarial care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă art. 639;
    • cambia, biletul la ordin, cecul art. 640.
  • Riscul creditorului: hotărârea atacabilă se execută pe riscul lui; dacă titlul e desființat, creditorul repune debitorul în drepturi art. 637.
  • Refuzul eliberării titlului de către alte organe: plângere la judecătorie în 15 zile art. 642; desființarea titlului desființează de drept actele de executare art. 643.
Verifică-te din această secțiune

109. Cine realizează executarea silită a titlurilor executorii, cu excepția celor privind venituri datorate bugetului general consolidat?

110. Obligațiile de a face precum emiterea unei autorizații sau eliberarea unui certificat, stabilite printr-un titlu executoriu, se pot obține:

111. Ce obligație are statul în executarea silită?

112. Împotriva cui poate fi pornită executarea silită?

Participanții la executare (art. 644–662)
  • Participanții: părțile, terții garanți, creditorii intervenienți, instanța de executare, executorul, Ministerul Public, forța publică, martorii asistenți, experții art. 644.
  • Părțile sunt creditorul și debitorul; pot asista la executare și pot contesta actele art. 645–646.
  • Obligațiile părților: creditorul sprijină executorul și avansează cheltuielile; debitorul declară toate bunurile și veniturile, sub sancțiunea amenzii art. 647.
  • Terții vătămați se apără numai prin contestația la executare art. 650.
  • Instanța de executare: judecătoria de la domiciliul sau sediul debitorului la data sesizării executorului; încuviințează executarea, judecă contestațiile; încheierile ei se atacă cu apel în 10 zile de la comunicare art. 651.
  • Competența executorului: din circumscripția curții de apel unde e imobilul (imobile), unde e domiciliul debitorului sau bunurile (mobile), unde se face executarea (obligații de a face); nerespectarea – nulitate necondiționată art. 652.
  • Recuzarea executorului nu suspendă de drept executarea; suspendarea cere cauțiune de 1.000 lei (10% din creanță dacă aceasta e sub 1.000 lei) art. 653.
  • Conexarea executărilor asupra acelorași bunuri, la executorul cu actul cel mai înaintat art. 654.
  • Încheierile executorului (amânare, suspendare, încetare, distribuire) se dau fără citare, sunt executorii și se atacă doar cu contestație la executare art. 657.
  • Forța publică (poliție, jandarmerie) este obligată să sprijine executarea, fără plată și fără a invoca impedimente art. 659.
  • Obligația de informare: instituțiile publice, băncile, organele fiscale comunică de îndată executorului datele cerute, inclusiv CNP-ul debitorului; executorul păstrează secretul lor art. 660.
  • Martorii asistenți: cel puțin 2, cu capacitate deplină, neinteresați, fără rudenie până la gradul al patrulea cu participanții art. 661.
Verifică-te din această secțiune

113. Care este instanța de executare, ca regulă?

114. În ce termen se atacă cu apel încheierea instanței de executare?

115. Ce executor este competent pentru urmărirea silită a bunurilor imobile?

116. Cum se atacă încheierile executorului judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel?

Pornirea executării: cererea, încuviințarea, somația (art. 663–672)
  • Creanța trebuie să fie art. 663:
    • certă – existența ei rezultă din titlu;
    • lichidă – obiectul e determinat sau determinabil;
    • exigibilă – a ajuns la scadență sau debitorul e decăzut din termen.
  • Cererea de executare se face numai de creditor, la biroul executorului, cu titlul executoriu în original sau copie legalizată și dovada taxei de timbru art. 664.
  • Deschiderea dosarului prin încheierea executorului; la refuz – plângere la instanța de executare în 15 zile art. 665.
  • Încuviințarea executării art. 666:
    • executorul o cere instanței în maximum 3 zile de la înregistrare;
    • instanța decide în maximum 7 zile, în camera de consiliu, fără citarea părților;
    • încuviințarea produce efecte pe tot teritoriul țării;
    • admiterea nu se atacă (se poate cenzura prin contestație); respingerea – apel doar al creditorului, în 15 zile.
  • Înștiințarea debitorului: încheierea de încuviințare, copia titlului și somația – sub sancțiunea nulității executării art. 667–668.
  • Cheltuielile de executare sunt în sarcina debitorului (taxe, onorariul executorului și al avocatului, expert, publicitate, transport); debitorul care plătește în termenul din somație suportă doar actele efectiv făcute art. 670.
  • Consemnările (cauțiuni, prețul bunurilor) se fac la CEC Bank, Trezoreria Statului sau altă instituție de credit art. 671.
Verifică-te din această secțiune

117. Când este creanța lichidă?

118. Când este creanța exigibilă?

119. În cât timp de la înregistrarea cererii solicită executorul încuviințarea executării de către instanța de executare?

120. În ce termen se soluționează cererea de încuviințare a executării silite?

Efectuarea actelor de executare (art. 673–699)
  • Momentul: actele de executare se fac după expirarea termenului din somație și după împlinirea termenului de plată din titlu art. 673–674.
  • Decăderea din termen a debitorului care se sustrage, își risipește averea sau e insolvabil; nu se aplică statului și unităților administrativ-teritoriale art. 675.
  • Procesul-verbal se încheie pentru fiecare act de executare; mențiunile esențiale sunt sub sancțiunea nulității art. 679.
  • Intrarea în locuință pentru hotărâri judecătorești – cu consimțământul persoanei sau cu forța publică; pentru alte titluri – cu autorizarea instanței art. 680.
  • Opunerea la executare: forța publică poate îndepărta persoanele; dacă e faptă penală, proces-verbal trimis parchetului art. 682.
  • Orele: nu înainte de 6,00 și nici după 20,00; nu în zile nelucrătoare (excepție – încuviințarea instanței); executarea începută poate continua până la 22,00 art. 684. Încălcarea atrage anularea executării art. 686.
  • Moartea debitorului: executarea nu începe sau nu continuă până la acceptarea moștenirii sau numirea unui curator; se reia după 10 zile de la încunoștințarea moștenitorilor art. 687–689.
  • Intervenția altor creditori: cei cu titlu executoriu, cu măsuri asigurătorii, cu garanții reale sau creditori chirografari cu înscrisuri cu dată certă; până la termenul fixat pentru vânzare art. 690–691.
  • Perimarea executării: 6 luni de inactivitate din culpa creditorului; se constată de instanța de executare; o nouă cerere se poate face în termenul de prescripție art. 697–699.
Verifică-te din această secțiune

121. Pot fi aplicate dispozițiile privind decăderea din beneficiul termenului de plată atunci când debitorul este o unitate administrativ-teritorială?

122. În ce interval orar se pot efectua actele de executare silită?

123. După cât timp se perimă de drept executarea, dacă creditorul nu a îndeplinit, din culpa sa, un act cerut în scris de executor?

Amânarea, suspendarea, încetarea și prescripția executării (art. 700–711)
  • Amânarea de către executor – numai dacă citarea sau publicitatea vânzării nu s-au îndeplinit ori creditorul nu și-a îndeplinit obligațiile art. 700.
  • Suspendarea: în cazurile legale, prin hotărârea instanței sau la cererea creditorului; măsurile de indisponibilizare rămân în ființă art. 701.
  • Restrângerea executării, la cererea debitorului, când bunurile urmărite au valoare vădit excesivă față de creanță art. 702.
  • Încetarea: plata integrală, lipsa bunurilor urmăribile, renunțarea creditorului, desființarea titlului, anularea executării art. 703.
  • Nulitatea actului nelegal atrage nulitatea actelor subsecvente art. 704.
  • Prescripția dreptului de a obține executarea silită: 3 ani; 10 ani pentru drepturile reale; curge de la rămânerea definitivă a hotărârii art. 706.
  • Efecte: nu operează de plin drept, ci la cererea celui interesat; titlul își pierde puterea executorie art. 707.
  • Suspendarea prescripției: cât timp executarea e suspendată legal sau debitorul nu are bunuri urmăribile; nu se suspendă când suspendarea e cerută de creditor art. 708.
  • Întreruperea prescripției: plata voluntară sau recunoașterea datoriei, depunerea cererii de executare (chiar la organ necompetent), cererea de intervenție, un act de executare art. 709.
  • Repunerea în termenul de prescripție: cerere în 15 zile de la încetarea împiedicării; apoi cererea de executare în 30 de zile art. 710.
Verifică-te din această secțiune

124. În cât timp se prescrie, ca regulă, dreptul de a obține executarea silită?

125. Care este termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită pentru titlurile emise în materia drepturilor reale?

126. Prescripția dreptului de a obține executarea silită operează:

127. Cursul prescripției executării se întrerupe, între altele:

Contestația la executare și întoarcerea executării (art. 712–726)
  • Obiectul: executarea însăși, încheierile executorului, orice act de executare, refuzul executorului; lămurirea titlului; anularea încheierii de încuviințare art. 712.
  • Limite: contra unei hotărâri judecătorești nu se pot invoca apărări care puteau fi făcute în proces; terțul poate contesta dacă pretinde un drept real asupra bunului art. 713.
  • Instanța: instanța de executare; lămurirea titlului – instanța care a pronunțat hotărârea art. 714.
  • Termene art. 715:
    • 15 zile de la cunoașterea actului de executare, de la comunicarea popririi sau de la primirea somației;
    • 15 zile de la comunicarea încheierilor executorului;
    • lămurirea titlului – oricând în termenul de prescripție;
    • terțul cu drept real – în tot cursul executării, dar nu mai târziu de 15 zile de la vânzare.
  • Procedura: forma cererii de chemare în judecată; întâmpinarea e obligatorie; judecata de urgență; hotărârea se atacă numai cu apel art. 716–718.
  • Suspendarea executării – pentru motive temeinice, cu cauțiune art. 719:
    • 10% până la 10.000 lei;
    • 1.000 lei + 5% peste 10.000 lei;
    • 5.500 lei + 1% peste 100.000 lei;
    • 14.500 lei + 0,1% peste 1.000.000 lei;
    • 1.000 lei dacă obiectul nu e evaluabil în bani.
  • Suspendare obligatorie fără cauțiune: titlul nu e executoriu, înscrisul a fost declarat fals, debitorul are amânare prin înscris autentic art. 719 alin. 4.
  • Efecte: la admitere – anularea actului sau a executării; la respingere – despăgubiri și, la rea-credință, amendă de la 1.000 la 7.000 lei; aceeași amendă pentru executorul care refuză nejustificat art. 720.
  • Depunerea cu afectațiune specială: debitorul consemnează întreaga creanță cu accesorii și cheltuieli și obține ridicarea măsurilor art. 721.
  • Întoarcerea executării: la desființarea titlului sau a executării se restabilește situația anterioară; cheltuielile rămân în sarcina creditorului; drepturile terților de bună-credință rămân art. 723–724.
Verifică-te din această secțiune

128. În ce termen se face, ca regulă, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă?

129. Când se poate face contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu?

130. Ce cauțiune se plătește pentru suspendarea executării dacă valoarea obiectului contestației este de până la 10.000 lei?

131. Cu ce amendă poate fi obligat contestatorul care a exercitat contestația la executare cu rea-credință?

Bunuri și venituri care nu se pot urmări (art. 727–730)
  • Bunuri neurmăribile art. 727:
    • bunurile de uz personal sau casnic indispensabile și obiectele de cult;
    • obiectele indispensabile persoanelor cu handicap și bolnavilor;
    • alimentele pe 3 luni și combustibilul pentru 3 luni de iarnă;
    • scrisorile, fotografiile, tablourile de familie.
  • Bunurile profesiei se urmăresc doar dacă nu există alte bunuri și doar pentru întreținere sau creanțe privilegiate art. 728.
  • Limitele urmăririi salariilor și pensiilor art. 729:
    • până la jumătate din venitul lunar net – pentru întreținere și alocație pentru copii;
    • până la o treime – pentru orice alte datorii;
    • mai multe urmăriri – cel mult jumătate în total;
    • sub salariul minim net – doar partea care depășește jumătate din acesta.
  • Ajutoarele de șomaj, incapacitate, compensațiile la concediere se urmăresc doar pentru întreținere și despăgubiri pentru moarte sau vătămare, în limita a jumătate art. 729 alin. 4–5.
  • Neurmăribile pentru orice datorie: alocațiile de stat pentru copii, ajutoarele de maternitate și de deces, bursele de stat, diurnele art. 729 alin. 7.
  • Renunțarea la aceste protecții și urmărirea făcută cu încălcarea lor sunt nule de drept art. 730.
Verifică-te din această secțiune

132. Alimentele necesare debitorului și familiei sale nu sunt supuse urmăririi silite pe timp de:

133. În ce limită pot fi urmărite salariile pentru alte datorii decât obligația de întreținere?

134. În ce limită pot fi urmărite salariile pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere?

135. Alocațiile de stat pentru copii și bursele de studii acordate de stat:

Urmărirea mobiliară: sechestrul și valorificarea (art. 731–780)
  • Sechestrul: dacă debitorul nu plătește într-o zi de la comunicarea somației, executorul sechestrează bunurile mobile, chiar aflate la terți; la pericol de sustragere – odată cu somația art. 732.
  • Prezumția de proprietate: bunurile de la domiciliul sau sediul debitorului se prezumă ale lui, până la proba contrară art. 732 alin. 4.
  • Forța publică e obligatorie, sub sancțiunea nulității, când ușile sunt încuiate și nu se deschid sau nu e nimeni în imobil; după deschidere poate fi înlocuită cu 2 martori asistenți art. 734.
  • Autovehiculele se sechestrează cu mențiune pe certificatul de înmatriculare; poliția rutieră le poate opri în trafic art. 740.
  • Procesul-verbal de sechestru descrie și evaluează fiecare bun și arată cine îl păstrează art. 744.
  • Indisponibilizarea: debitorul nu mai poate dispune de bunuri – amendă de la 2.000 la 10.000 lei art. 745.
  • Păstrarea: la debitor, la terț, la creditor sau la un administrator-sechestru; banii și metalele prețioase – la o instituție de credit art. 746.
  • Oprirea urmăririi: numai prin plata integrală sau depunerea cu afectațiune specială art. 751.
  • Valorificarea: după 15 zile de la sechestru, prin vânzare amiabilă (de către debitor), vânzare directă (cu acordul părților) sau licitație publică; bunurile perisabile – de îndată art. 753–756.
  • Evaluarea la valoarea de circulație din localitate; expertul depune raportul cu cel puțin 5 zile înainte de vânzare art. 758.
  • Termenul licitației: între două și 4 săptămâni; părțile se înștiințează cu cel puțin 48 de ore înainte art. 759, 761.
  • Publicitatea: anunțuri afișate cu cel puțin 5 zile înainte la locul licitației, sediul executorului, primăria locului vânzării, instanța de executare; publicare în ziar și pe internet; la creanțe sub 5.000 lei – doar afișare art. 762–763.

Licitația și adjudecarea bunurilor mobile art. 767–780

  • Nu pot cumpăra: debitorul (nici prin interpus); creditorii nu pot adjudeca sub 75% din prețul stabilit art. 767.
  • Garanția de participare: cel puțin 10% din prețul de începere art. 768.
  • Desfășurarea: 3 strigări succesive; dacă nu se obține prețul – 75%; apoi, la alt termen de cel mult 20 de zile, 50%, iar dacă nici acesta nu se obține, cel mai mare preț oferit art. 769.
  • Prețul se plătește de îndată sau, cu acordul creditorului, în cel mult 5 zile; adjudecatarul care nu plătește răspunde de diferența de preț art. 771.
  • Certificatul de adjudecare dovedește proprietatea; bunul se predă după plata integrală art. 774.
  • Efecte: cumpărătorul devine proprietar liber de sarcini; nu există garanție contra viciilor ascunse; vânzarea nu se desființează față de terțul adjudecatar, decât pentru fraudă art. 775–777.
  • Bunuri nevândute: creditorul le poate prelua în contul creanței; rămân indisponibilizate cel mult un an, apoi se restituie debitorului art. 779–780.
Verifică-te din această secțiune

136. Dacă debitorul nu plătește în termen de o zi de la comunicarea somației, executorul procedează la:

137. Cu ce amendă se sancționează debitorul care dispune de bunurile sechestrate pe timpul executării, dacă fapta nu e infracțiune?

138. După cât timp de la aplicarea sechestrului, dacă suma nu a fost plătită, executorul trece la valorificarea bunurilor mobile?

139. Unde se afișează anunțurile de vânzare a bunurilor mobile, între altele?

Poprirea și urmărirea veniturilor (art. 781–812)
  • Obiectul popririi: sumele, titlurile și bunurile incorporale datorate debitorului de un terț (salarii, conturi bancare, inclusiv încasările viitoare) art. 781.
  • Nu se popresc: sumele cu afectațiune specială, fondurile nerambursabile pentru proiecte, sumele pentru salariile viitoare pe 3 luni de la înființarea popririi art. 781 alin. 5.
  • Înființarea: fără somație, prin adresă a executorului către terțul poprit; debitorul e înștiințat art. 783.
  • Efectul: sumele sunt indisponibilizate de la comunicarea adresei; plata către debitor nu e opozabilă creditorului; poprirea întrerupe prescripția art. 784.
  • Continuarea: poprirea pe salariu rămâne la schimbarea locului de muncă sau la pensionare art. 786.
  • Obligațiile terțului poprit: în 5 zile consemnează suma; pentru întreținere și despăgubiri pentru moarte sau vătămare plătește direct creditorului; nu poate face contestație art. 787.
  • Validarea popririi: cerută în cel mult o lună de la data când terțul trebuia să plătească; hotărârea îl obligă pe terț să plătească creditorului; amendă de la 2.000 la 10.000 lei pentru rea-credință; apel în 5 zile art. 790–791.
  • Efectul validării: cesiune de creanță și titlu executoriu împotriva terțului poprit art. 792.
  • Fructele neculese se urmăresc doar în cele 6 săptămâni dinaintea coacerii, cu somație cu două zile înainte art. 796.
  • Urmărirea veniturilor imobilelor: printr-un administrator-sechestru care încasează chiriile și arenzile, reține cel mult 10% pentru administrare și consemnează restul în 24 de ore; dă socoteală la fiecare 6 luni art. 800–810.
  • Încetarea urmăririi veniturilor: renunțare, plată, consemnare, adjudecarea imobilului sau după 5 ani de la înființare art. 812.
Verifică-te din această secțiune

140. Nu sunt supuse popririi sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare pe o perioadă de:

141. Poprirea se înființează:

142. Din ce moment sunt indisponibilizate sumele și bunurile poprite?

143. Ce se întâmplă cu poprirea pe salariu dacă debitorul își schimbă locul de muncă sau se pensionează?

Urmărirea imobiliară (art. 813–863)
  • Obiectul: bunurile imobile, uzufructul și superficia; servitutea – doar odată cu fondul dominant; urmărirea se întinde și asupra accesoriilor, fructelor și veniturilor art. 813–815.
  • Creanțe mici: sub 10.000 lei imobilul se vinde doar dacă debitorul nu are alte bunuri valorificabile (excepție – refuzul sau rea-credința debitorului la informare) art. 813 alin. 5.
  • Minorii și persoanele ocrotite: imobilul se urmărește doar după bunurile mobile art. 816.
  • Imobilul ipotecat poate fi urmărit în orice mâini ar trece art. 817; imobilul comun – creditorul personal cere întâi partajul, dacă cota nu e înscrisă în cartea funciară art. 818.
  • Competența: executorul din circumscripția curții de apel unde se află imobilul art. 819.
  • Somația: debitorul și terțul dobânditor au 15 zile să plătească; urmărirea se notează în cartea funciară art. 820–822.
  • Suspendarea la cererea debitorului: în 10 zile de la comunicare poate cere plata din venituri pe 6 luni art. 824.
  • Efecte: drepturile înscrise și închirierile făcute după notarea urmăririi nu sunt opozabile creditorului și adjudecatarului art. 827–828.
  • Administrarea: debitorul pierde dreptul de administrare; se poate numi un administrator-sechestru; pentru întreținerea debitorului se poate lăsa cel mult 20% din venituri art. 831–833.
  • Evaluarea la valoarea de circulație; expertiza se cere în 15 zile; altă expertiză nu e admisibilă art. 836.
  • Vânzarea: termenul se fixează în 5 zile de la stabilirea prețului, la 20–40 de zile de la afișare art. 838.
  • Publicitatea: afișare la executor, instanța de executare, imobil, primăria locului imobilului; ziar național peste 250.000 lei, local sub; comunicare și organelor fiscale locale, iar la minori – parchetului și instanței de tutelă art. 839–840.

Licitația imobiliară și adjudecarea art. 842–863

  • Locul licitației: sediul executorului sau al instanței, locul imobilului sau sediul primăriei art. 842.
  • Participanți: nu și debitorul; creditorii nu pot adjudeca sub 75% din prețul de pornire al primei licitații; garanție de 10% art. 843–844.
  • Licitațiile succesive art. 846:
    • prima – de la prețul de evaluare, prin 3 strigări;
    • a doua – la cel mult 30 de zile, de la 75%; cu cel puțin 2 licitatori se vinde la cel mai mare preț, dar nu sub 30%;
    • a treia – la cererea creditorului, de la 50%; cu cel puțin 2 licitatori se vinde la cel mai mare preț oferit.
  • Contestația împotriva procesului-verbal de licitație: o lună de la înscrierea adjudecării în cartea funciară art. 849.
  • Plata prețului: în cel mult 30 de zile; la neplată, licitația se reia pe riscul adjudecatarului; plata în rate e posibilă cu acordul creditorului și al debitorului art. 850–853.
  • Actul de adjudecare este titlu de proprietate și titlu executoriu împotriva celui care deține imobilul; executorul cere din oficiu intabularea art. 854–856.
  • Efectele adjudecării: adjudecatarul devine proprietar; imobilul rămâne liber de ipoteci, care se mută asupra prețului; nu există garanție contra viciilor ascunse și nici acțiune pentru leziune; cererile de evicțiune se sting art. 857–860.
  • Desființarea măsurilor: până la adjudecare, prin consemnarea întregii creanțe cu accesorii și cheltuieli art. 863.
Verifică-te din această secțiune

144. Pentru creanțe de cel mult 10.000 lei, vânzarea imobilelor debitorului se poate face:

145. Ce termen are debitorul, prin somația de urmărire imobiliară, pentru a plăti întreaga datorie?

146. Termenul stabilit pentru vânzarea imobilului nu poate fi:

147. Unde se afișează, între altele, publicația de vânzare a imobilului?

Eliberarea și distribuirea sumelor (art. 864–887)
  • Un singur creditor: după reținerea cheltuielilor de executare, primește suma până la acoperirea drepturilor; restul se predă debitorului art. 864.
  • Ordinea de preferință la mai mulți creditori art. 865:
    • a) cheltuielile de judecată, de executare și de conservare a bunurilor;
    • b) cheltuielile de înmormântare a debitorului;
    • c) salariile, pensiile, sumele cuvenite șomerilor, ajutoarele sociale;
    • d) întreținerea și alocațiile pentru copii;
    • e) creanțele fiscale (impozite, taxe, contribuții) ale bugetului de stat, asigurărilor sociale, bugetelor locale;
    • f) împrumuturile acordate de stat;
    • g) despăgubirile pentru pagube aduse proprietății publice;
    • h) împrumuturi bancare, livrări, servicii, lucrări, chirii, arenzi;
    • i) amenzile cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
    • j) alte creanțe.
  • Același rang: repartizare proporțională cu creanța fiecăruia art. 865 alin. 3.
  • Creanțele statului și ale UAT: orice creditor poate cere, în 15 zile de la începerea executării, declararea lor; statul sau UAT le declară în 30 de zile de la notificare, altfel pierde preferința art. 866.
  • Creanțele garantate (gaj, ipotecă) se plătesc înaintea celor de la lit. c); accesoriile urmează rangul creanței principale art. 867–868.
  • Procedura: termen de 10 zile pentru depunerea titlurilor de creanță, afișat cu cel puțin 5 zile înainte; organele fiscale locale sunt înștiințate din oficiu; proiectul de distribuire se întocmește în 5 zile art. 869–874.
  • Obiecțiuni în 5 zile de la comunicarea proiectului; conciliere în cel mult 15 zile; contestație în 5 zile; hotărârea instanței – apel în 5 zile art. 875–877.
  • Plata se face de unitatea la care sunt consemnate sumele, pe baza dispoziției executorului; restul se eliberează debitorului art. 879–880.
  • Sumele neridicate în 5 ani de la aprobarea distribuirii se fac venit la bugetul local art. 887.
Verifică-te din această secțiune

148. Care creanțe sunt plătite primele, potrivit ordinii de preferință la distribuirea sumelor rezultate din executare?

149. Creanțele fiscale datorate bugetelor locale se plătesc, în ordinea de preferință:

150. În cât timp de la notificare trebuie unitatea administrativ-teritorială să declare și să înscrie valoarea creanței sale privilegiate?

151. Ce termen fixează executorul pentru depunerea titlurilor de creanță în vederea distribuirii?

Executarea silită directă (art. 888–914)
  • Obiectul: predarea unui bun, evacuarea, desființarea unei construcții, alte obligații de a face; atribuirea sau predarea unui imobil include evacuarea art. 888.
  • Fără somație, la cererea creditorului, când există urgență sau pericol de sustragere a bunurilor art. 889.
  • Procesul-verbal de îndeplinire a executării constituie titlu executoriu pentru cheltuielile de executare art. 890.
  • Bunurile mobile: predare de bunăvoie în 24 de ore de la comunicarea încheierii; altfel executorul le ridică art. 893–894.
  • Evacuarea din locuințe: interzisă între 1 decembrie și 1 martie, cu excepții (ocupanții abuzivi fără titlu, cei care tulbură grav liniștea publică) art. 896.
  • Imobilele: debitorul are 8 zile să elibereze; apoi e evacuat cu toate persoanele fără titlu, cu forța publică; după deschiderea ușilor – 2 martori asistenți; executarea poate continua și după ora 20,00 art. 897–898.
  • Bunurile rămase se dau în păstrare; debitorul le ridică în cel mult o lună, apoi se vând sau, fără valoare de piață, se declară abandonate și trec la organul financiar local art. 899–901.
  • Reocuparea imobilului: nouă executare în baza aceluiași titlu, fără somație; se declanșează urmărirea penală art. 902.
  • Obligațiile de a face sau de a nu face: după 10 zile, creditorul poate fi autorizat să le îndeplinească el pe cheltuiala debitorului sau să desființeze lucrările făcute art. 904–905.
  • Penalitățile pentru obligațiile care țin de persoana debitorului: 100–1.000 lei pe zi (neevaluabile) sau 0,1%–1% pe zi din valoare; suma definitivă după 3 luni; nu se acordă daune cominatorii art. 906–907.
  • Înscrierile în cartea funciară dispuse prin titlu se cer direct oficiului de cadastru art. 909.
  • Măsurile privind minorii se execută în prezența reprezentantului DGASPC; nimeni nu poate bruscă minorul; la refuzul categoric al minorului – consiliere psihologică de cel mult 3 luni art. 910–913.
Verifică-te din această secțiune

152. În ce perioadă nu se poate face, ca regulă, evacuarea din imobilele cu destinație de locuință?

153. Interdicția evacuării pe timpul iernii se aplică celor care ocupă abuziv o locuință, fără niciun titlu?

154. În ce termen de la comunicarea încheierii de încuviințare trebuie debitorul să evacueze sau să predea imobilul de bunăvoie?

155. Ce se întâmplă dacă debitorul evacuat se reinstalează în imobil fără consimțământ sau hotărâre judecătorească?

Proceduri speciale: divorțul (art. 915–935)
  • Competența: judecătoria de la ultima locuință comună a soților; altfel – cea de la locuința pârâtului sau a reclamantului art. 915.
  • Cererea arată copiii minori și se însoțește de certificatul de căsătorie și certificatele de naștere ale copiilor art. 916.
  • Numai soții pot cere divorțul; soțul sub tutelă specială – prin reprezentant sau personal, dacă are discernământul neafectat art. 918.
  • Cererile accesorii: autoritatea părintească, locuința copilului, numele soților, locuința familiei, întreținerea, partajul; instanța se pronunță din oficiu asupra copiilor minori și a numelui art. 919.
  • Măsuri vremelnice prin ordonanță președințială: locuința copiilor, întreținerea, alocația, folosirea locuinței art. 920.
  • Prezența personală a soților în fața instanțelor de fond; instanța încearcă împăcarea și ascultă copilul minor art. 921.
  • Lipsa reclamantului în primă instanță – cererea se respinge ca nesusținută art. 922.
  • Împăcarea închide dosarul; decesul unui soț – instanța ia act de încetarea căsătoriei art. 925–926.
  • Comunicarea hotărârii definitive, din oficiu, la serviciul de evidență a persoanelor unde s-a încheiat căsătoria art. 928 alin. 4.
  • Feluri: prin acordul soților (fără mențiunea culpei), din motive de sănătate, din culpă, pentru separare în fapt de cel puțin 2 ani art. 930–935.
Verifică-te din această secțiune

156. Care instanță este competentă să judece cererea de divorț, ca regulă?

157. Ce se întâmplă dacă, în primă instanță, reclamantul lipsește nejustificat la termen în procesul de divorț și se prezintă numai pârâtul?

158. Cărei instituții trimite din oficiu instanța hotărârea de divorț rămasă definitivă?

159. Asupra căror cereri accesorii se pronunță instanța de divorț?

Ocrotirea persoanei, declararea morții (art. 936–951)
  • Consilierea judiciară și tutela specială se instituie de instanța de tutelă de la domiciliul persoanei; procurorul dispune evaluare medicală și psihologică; persoana este ascultată în camera de consiliu art. 936–940.
  • Internarea provizorie nevoluntară: cel mult 20 de zile; apel în 3 zile art. 939.
  • Comunicarea hotărârii de ocrotire la serviciul de evidență a persoanelor (mențiune pe actul de naștere), serviciul sanitar, cartea funciară, registrul comerțului art. 941.
  • Mandatul de ocrotire se încuviințează de instanța de tutelă, la cererea mandatarului art. 943^1–943^7.
  • Declararea morții: la instanța ultimului domiciliu; primăria și poliția culeg informații; cererea se afișează la primărie; judecata după două luni de la publicații; hotărârea se afișează două luni la instanță și la primărie și se comunică serviciului de evidență a persoanelor art. 944–947.
Măsuri asigurătorii și provizorii (art. 952–979)
  • Sechestrul asigurător = indisponibilizarea bunurilor debitorului până când creditorul obține titlul executoriu art. 952.
  • Condiții: creanță constatată în scris și exigibilă, acțiune introdusă; fără înscris – cauțiune de jumătate din valoarea reclamată art. 953.
  • Procedura: instanța fondului, de urgență, în camera de consiliu, fără citare, prin încheiere executorie; apel în 5 zile art. 954.
  • Nedepunerea cauțiunii desființează de drept sechestrul; bunurile se valorifică doar după obținerea titlului executoriu art. 956, 958.
  • Poprirea asigurătorie – asupra sumelor datorate debitorului de terți art. 970–971.
  • Sechestrul judiciar: bunul în litigiu e încredințat unui administrator-sechestru; se judecă de urgență, cu citarea părților; apel în 5 zile art. 972–976.
Verifică-te din această secțiune

160. Cum se soluționează cererea de sechestru asigurător?

161. Ce efect are nedepunerea cauțiunii fixate pentru sechestrul asigurător?

Partajul, ordonanța președințială, cererile posesorii, oferta de plată (art. 980–1.013)
  • Partajul: instanța stăruie pentru împărțeala prin bună învoială; altfel împarte în natură, cu sultă; atribuie bunul unui coproprietar sau dispune vânzarea art. 983–991.
  • Hotărârea de partaj are efect constitutiv, este titlu executoriu, se atacă doar cu apel; executarea se cere în 10 ani art. 995.
  • Ordonanța președințială: aparența de drept, urgență, măsuri provizorii pentru păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente sau înlăturarea piedicilor la executare; nu poate rezolva fondul art. 997.
  • Procedura: la instanța fondului; întâmpinarea nu e obligatorie; se poate da și fără citare; pronunțare amânată cel mult 24 de ore; apel în 5 zile art. 998–1.000.
  • Autoritatea de lucru judecat a ordonanței – doar față de altă ordonanță, nu față de fond art. 1.002.
  • Cererile posesorii se judecă de urgență; cererea reconvențională e inadmisibilă; hotărârea se atacă doar cu apel art. 1.003–1.004.
  • Oferta reală și consemnarea: când creditorul refuză plata, debitorul o oferă prin executor și o consemnează la CEC Bank sau altă bancă; e liberat la data consemnării art. 1.006–1.010.
Verifică-te din această secțiune

162. Hotărârea de partaj, odată rămasă definitivă:

163. Ce nu se poate dispune pe calea ordonanței președințiale?

164. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ordonanța președințială?

Ordonanța de plată și cererile cu valoare redusă (art. 1.014–1.033)
  • Ordonanța de plată: pentru creanțe certe, lichide și exigibile în bani din contracte civile, inclusiv între un profesionist și o autoritate contractantă (autorități publice centrale, regionale sau locale) art. 1.014.
  • Somația prealabilă: plata în 15 zile; întrerupe prescripția; dovada ei se anexează, sub sancțiunea inadmisibilității art. 1.015, 1.017.
  • Întâmpinarea debitorului – cu cel puțin 3 zile înainte de termen; nedepunerea poate fi socotită recunoaștere art. 1.019.
  • Ordonanța fixează un termen de plată de 10–30 de zile; se emite în cel mult 45 de zile dacă debitorul nu contestă art. 1.022–1.023.
  • Cererea în anulare: în 10 zile; nu suspendă executarea decât cu cauțiune; ordonanța e executorie art. 1.024–1.025.
  • Cererile cu valoare redusă: până la 50.000 lei; nu în materie fiscală, vamală, administrativă, de familie, moștenire, muncă; procedură scrisă, la judecătorie, pe formular art. 1.026–1.030.
  • Termene: răspunsul pârâtului în 30 de zile; hotărârea în 30 de zile, executorie de drept; apel la tribunal în 30 de zile art. 1.030–1.033.
Verifică-te din această secțiune

165. Termenul de plată stabilit prin ordonanța de plată nu va fi:

166. În ce termen poate formula debitorul cerere în anulare împotriva ordonanței de plată?

167. Până la ce valoare se aplică procedura cererilor cu valoare redusă?

168. Se aplică procedura cererilor cu valoare redusă în materie fiscală sau administrativă?

Evacuarea din imobilele ocupate fără drept; uzucapiunea; cauțiunea (art. 1.034–1.064)
  • Domeniul: evacuarea foștilor locatari și a ocupanților fără drept; procedura e facultativă art. 1.034–1.035.
  • Competența: judecătoria locului imobilului; ocupantul are domiciliul obligatoriu la imobil art. 1.036–1.037.
  • Notificarea: locatarul cu contract pe durată determinată – cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare; ocupantul – termen de 5 zile pentru eliberare art. 1.038–1.039.
  • Judecata: de urgență, în camera de consiliu; întâmpinarea nu e obligatorie; pârâtul nu poate face cerere reconvențională; hotărârea e executorie, apel în 5 zile; executarea nu se suspendă (excepție – plata chiriei) art. 1.042–1.045.
  • Abuzul de folosință al locatarului și cererile asociațiilor de proprietari se judecă prin ordonanță președințială art. 1.046–1.049.
  • Uzucapiunea: cererea la judecătoria locului imobilului, cu certificatul primăriei că imobilul nu face parte din domeniul public, certificat de rol fiscal, documentație cadastrală, cel puțin 2 martori; somație afișată, opoziții în 6 luni art. 1.051–1.052.
  • Refacerea dosarelor și hotărârilor dispărute – de instanța care le-a avut art. 1.054–1.056.
  • Cauțiunea judiciară: la Trezorerie, CEC Bank sau altă bancă; cel mult 20% din valoarea cererii sau 10.000 lei la cererile neevaluabile; se restituie după soluționarea definitivă art. 1.057–1.064.
Verifică-te din această secțiune

169. Care instanță judecă cererile de evacuare din imobilele ocupate fără drept?

170. Ce certificat al primăriei se anexează la cererea de uzucapiune?

171. Dacă legea nu prevede altfel, cauțiunea judiciară nu poate depăși:

172. Ce lege procesuală aplică instanța română în procesul civil internațional?

Procesul civil internațional (art. 1.065–1.133)
  • Domeniul: procesele de drept privat cu elemente de extraneitate, dacă tratatele, dreptul UE sau legile speciale nu prevăd altfel art. 1.065.
  • Competența internațională: instanțele române sunt competente dacă pârâtul are domiciliul, reședința obișnuită sau sediul în România; părțile pot alege forul în materie patrimonială art. 1.066–1.068.
  • Verificarea competenței internaționale se face din oficiu; necompetența se poate invoca în orice stare a procesului art. 1.071.
  • Competența exclusivă a instanțelor române: actele de stare civilă întocmite în România, adopția, tutela, divorțul soților domiciliați în România; imobilele din România, bunurile lăsate în România de defunctul cu ultimul domiciliu aici, unele contracte cu consumatori art. 1.079–1.080.
  • Capacitatea procesuală – legea națională a părții; a apatridului – legea română; străinii au aceleași drepturi procesuale ca românii art. 1.083–1.084.
  • Legea procesuală aplicată este legea română; administrarea probelor – după legea română art. 1.088, 1.091.
  • Actele publice străine se folosesc în fața instanțelor române numai supralegalizate, cu excepțiile din lege sau tratate art. 1.093.
  • Recunoașterea hotărârilor străine: de plin drept pentru statutul personal al cetățenilor statului de pronunțare; altfel – hotărâre definitivă, instanță competentă, reciprocitate; motive de refuz: ordinea publică, încălcarea dreptului la apărare, competența exclusivă română; fondul nu se reexaminează art. 1.095–1.098.
  • Cererea de recunoaștere se judecă de tribunal și întrerupe prescripția dreptului de a obține executarea silită art. 1.099–1.101.
  • Executarea hotărârilor străine se încuviințează de tribunalul locului executării; nu se execută cele cu măsuri asigurătorii sau cu executare provizorie; hotărârile privind obligații fiscale străine cer reciprocitate art. 1.103–1.109.
  • Arbitrajul internațional: convenția arbitrală în formă scrisă (inclusiv e-mail); termenele din cartea a IV-a se dublează; hotărârea arbitrală străină se recunoaște și se execută prin tribunal, fără examinarea fondului art. 1.111–1.133.
Verifică-te din această secțiune

173. În litigiile cu elemente de extraneitate, instanțele române sunt exclusiv competente pentru:

174. Ce tribunal încuviințează executarea în România a unei hotărâri străine?

175. Pot fi puse în executare în România hotărârile străine prin care s-au luat măsuri asigurătorii?

176. Care sunt condițiile recunoașterii în România a unei hotărâri străine (în afara statutului personal)?

Cifre și termene de reținut
CeCâtArticolul
Competența judecătoriei pentru cereri evaluabile în banipână la 200.000 lei inclusivart. 94 pct. 1 lit. k)
Recurs contra respingerii recuzării (hotărâre definitivă)5 zile de la comunicareart. 53 alin. (1)
Renunțarea la mandat – anunțarea instanțeicu cel puțin 15 zile înainte de termenart. 89 alin. (2)
Cauțiunea la suspendarea pentru strămutare1.000 leiart. 143 alin. (1)
Înmânarea citației înainte de termencel puțin 5 zileart. 159
Prezentarea la instanță sau primărie după afișarea înștiințăriidupă o zi, cel mult 7 zile (3 zile în urgență)art. 163 alin. (3) lit. f)
Citarea prin publicitate – procedura îndeplinităîn a 15-a zi de la publicareart. 167 alin. (4)
Programul agenților proceduralizile lucrătoare, 7,00–20,00art. 171
Repunerea în termencel mult 15 zile de la încetarea împiedicăriiart. 186 alin. (2)
Amenzi judiciare100–1.000 lei; 50–700 leiart. 187
Reexaminarea amenzii15 zileart. 191 alin. (2)
Regularizarea cererii de chemare în judecatăcel mult 10 zile; reexaminare în 15 zileart. 200
Întâmpinarea / răspunsul la întâmpinare / primul termen25 de zile / 10 zile / cel mult 60 de zileart. 201
Actul juridic care nu se dovedește cu martorivaloare peste 250 leiart. 309 alin. (2)
Rudele care nu pot fi martoripână la gradul al treilea inclusivart. 315 alin. (1)
Depunerea raportului de expertizăcu cel puțin 10 zile înainte de termenart. 336 alin. (1)
Amânarea pronunțăriicel mult 15 zileart. 396 alin. (1)
Perimarea cererii / a oricărei cereri6 luni din vina părții / 10 aniart. 416, 423
Redactarea hotărâriicel mult 30 de zile (prelungire de două ori cu 30 de zile)art. 426 alin. (5)
Termenul de apel / de recurs30 de zile de la comunicareart. 468, 485
Întâmpinarea la apelcel mult 15 zileart. 471^1 alin. (3)
Contestația în anulare15 zile, cel mult un an de la rămânerea definitivăart. 506
Revizuireao lună (15 zile; 3 luni în cazurile speciale)art. 511
Instanța de executare – apel contra încheierii10 zile de la comunicareart. 651 alin. (4)
Încuviințarea executăriicerută în 3 zile, soluționată în 7 zileart. 666
Orele executării silite6,00–20,00 (continuare până la 22,00)art. 684
Perimarea executării6 luniart. 697
Prescripția dreptului de a obține executarea3 ani; 10 ani pentru drepturi realeart. 706
Contestația la executare15 zileart. 715
Amenda pentru contestația de rea-credință1.000–7.000 leiart. 720 alin. (3)
Limita urmăririi salariului1/2 pentru întreținere; 1/3 pentru alte datoriiart. 729
Termenul terțului poprit / validarea popririi5 zile / cel mult o lunăart. 787, 790
Garanția de participare la licitație10% din prețul de pornireart. 768, 844
Licitația imobiliară – prețul la a doua / a treia licitație75% / 50% din prețul de pornireart. 846
Plata prețului de adjudecare a imobiluluicel mult 30 de zileart. 850
Declararea creanței UAT la distribuire30 de zile de la notificareart. 866 alin. (2)
Sume neridicate – venit la bugetul localdupă 5 aniart. 887
Interdicția evacuării din locuințe1 decembrie – 1 martieart. 896
Penalitățile pentru obligațiile de a face100–1.000 lei/zi sau 0,1%–1%/ziart. 906
Ordonanța președințială – apel5 zileart. 1.000
Ordonanța de plată – somație / termen de plată / cerere în anulare15 zile / 10–30 de zile / 10 zileart. 1.015, 1.022, 1.024
Cereri cu valoare redusăpână la 50.000 leiart. 1.026
Evacuarea ocupantului fără drept – notificare / apel5 zile / 5 zileart. 1.039, 1.042

Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 18 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.

Gata cu rezumatul?

Fă un test din tot actul: 249 întrebări, cu verificare pe loc și scor.

Începe testul

Concursuri deschise care cer acest act

Consilier juridic; Referent cultural cu atribuții de organizare public. Casa de Cultură „Kónya Ádám” Sfântu Gheorghe · Covasna dosar până la 26.11.2026 proba scrisă: 09.12.2026 12 legi cu rezumat și teste Consilier juridic Universitatea din București · București dosar până la 08.12.2026 proba scrisă: 16.12.2026 4 legi cu rezumat și teste Consilier juridic gradul IA Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor · București publicat 19.11.2026 proba scrisă: 08.12.2026 14 legi cu rezumat și teste Consilier juridic debutant Spitalul Municipal Câmpulung · Argeș dosar până la 07.12.2026 proba scrisă: 15.12.2026 8 legi cu rezumat și teste Consilier juridic I, Consilier Juridic II Direcția Generală de Salubritate Sector 3 · București dosar până la 11.12.2026 proba scrisă: 16.12.2026 8 legi cu rezumat și teste Consilier juridic gr.1A Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Popescu” Focșani · Vrancea publicat 03.11.2026 11 legi cu rezumat și teste

© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).

Ai terminat cu Legea nr. 134/2010?Asta a fost ultima lege cu rezumat din bibliografia concursului.