Legea nr. 17/2000

• Persoanele vârstnice au dreptul la asistență socială în raport cu situația sociomedicală și cu resursele economice de care dispun art. 1 alin. 1.
• Măsurile de asistență socială sunt complementare celor din sistemul asigurărilor sociale art. 1 alin. 2. Cine primește asistență socială are dreptul și la alte forme de protecție socială art. 1 alin. 3.
• Persoane vârstnice = persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege art. 1 alin. 4.
• Reprezentant legal = după caz: persoana desemnată potrivit Codului civil să reprezinte interesele persoanei vârstnice, soțul/soția, copiii, părinții sau celelalte rude până la gradul al IV-lea ori, în lipsa lor, orice persoană de minimum 18 ani împliniți, desemnată de persoana vârstnică prin declarație în formă autentică art. 1 alin. 5.
• Susținător legal = persoana care are obligația legală de întreținere, potrivit art. 516 din Codul civil art. 1 alin. 6.
• Asistența socială se realizează prin servicii și beneficii sociale art. 2.

Persoana vârstnică aflată în una dintre situațiile:

• nu are familie sau nu se află în întreținerea unei persoane obligate la aceasta;
• nu are locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit din resurse proprii;
• nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru îngrijirea necesară;
• nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată;
• nu își poate asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.

• Nevoile se evaluează prin anchetă socială, pe baza datelor despre: afecțiunile care cer îngrijire specială, capacitatea de a se gospodări și de a îndeplini cerințele firești ale vieții cotidiene, condițiile de locuit și veniturile efective sau potențiale art. 4 alin. 1.
• Pe baza planului de intervenție sau a planului de îngrijire și asistență se emite dispoziția primarului sau, după caz, a directorului serviciului public de asistență socială, prin care se stabilește dreptul la servicii sociale art. 4 alin. 3.
• Coordonarea evaluării, planificării, intervenției și monitorizării se face în cadrul managementului de caz; standardele minime de calitate se aprobă prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale art. 4 alin. 4–5.
• Nevoile persoanelor aflate în pierdere totală sau parțială a autonomiei (de natură medicală, sociomedicală, psihoafectivă) se stabilesc pe baza grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care prevede criteriile de încadrare în grade de dependență art. 5 alin. 1.
• Criteriile se stabilesc pe baza Clasificării internaționale a funcționării, dizabilității și sănătății, elaborată de Organizația Mondială a Sănătății art. 5 alin. 2.
• Grila se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și a Ministerului Sănătății art. 6 alin. 1. Poate fi revizuită anual și, obligatoriu, o dată la 3 ani art. 6 alin. 2.

• Serviciile comunitare se acordă cu consimțământul persoanei vârstnice și privesc îngrijirea temporară sau de lungă durată: la domiciliu sau la reședință; în centre de zi de asistență și recuperare; într-un cămin, într-o locuință protejată sau în alt centru rezidențial art. 7 alin. 1.
• Dacă starea de sănătate nu permite obținerea consimțământului, este necesar consimțământul reprezentantului legal sau convențional art. 7 alin. 2.
• La decesul persoanei lipsite de susținători legali (sau când aceștia nu își pot îndeplini obligațiile din cauza sănătății ori a situației economice precare), serviciile comunitare asigură înmormântarea art. 7 alin. 3.

Îngrijirea la domiciliu art. 8

• Unitatea de îngrijire la domiciliu este un serviciu social cu sau fără personalitate juridică, finanțat integral din bugetul local art. 8 alin. 1.
• Servicii la domiciliu: servicii de îngrijire personală și alte servicii prevăzute de Legea nr. 292/2011; servicii medicale – consultații și îngrijiri medicale la domiciliu sau în instituții de sănătate, consultații și îngrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare și de dispozitive medicale art. 8 alin. 2.
• Îngrijirea la domiciliu a persoanelor dependente poate fi prestată pe bază de contract de prestări de servicii între îngrijitorul la domiciliu – persoană fizică autorizată, acreditată ca furnizor de servicii sociale și cu licență de funcționare – și persoana vârstnică/reprezentantul legal art. 8 alin. 4.
• Îngrijitor formal la domiciliu poate fi cine are certificat de calificare ca: îngrijitor bolnavi/bătrâni; asistent medical; infirmier; alte calificări din aceleași grupe de ocupații art. 8 alin. 5.
• Persoana fizică autorizată ca îngrijitor întocmește un dosar personal (și pentru fiecare îngrijitor angajat), îl păstrează la domiciliu și îl prezintă inspectorilor de muncă, la cerere art. 8 alin. 7.
• Dosarul cuprinde cel puțin: contractul de prestări de servicii și, după caz, contractul individual de muncă cu actele adiționale; certificatul de calificare profesională; certificatul de cazier judiciar; adeverința medicală (aptă medical, fără boli cronice transmisibile); raportul de evaluare psihologică; certificatul de integritate comportamentală art. 8 alin. 8.

Centrul de zi art. 9

• Centrul de zi de asistență și recuperare este un serviciu de zi, cu sau fără personalitate juridică, finanțat integral din bugetul local art. 9 alin. 1.
• Autoritățile locale organizează serviciul „telefonul vârstnicului” art. 9 alin. 2.
• Servicii în centrele de zi: îngrijire personală; consiliere psihosocială și informare, consiliere juridică, socializare și petrecerea timpului liber, activități comunitare și culturale, sprijin pentru familie, pentru activitățile administrative și gestiunea bunurilor; linie telefonică de urgență; alimente și ajutoare materiale; servicii medicale primare și de specialitate art. 9 alin. 3.

Cu sau fără contribuție art. 10–11

• Consilierea pentru prevenirea marginalizării sociale și pentru reintegrare socială se asigură fără plata unei contribuții, ca drept fundamental, de către asistenți sociali art. 10 alin. 1.
• Primesc servicii la domiciliu și în centre de zi fără contribuție persoanele vârstnice care, evaluate potrivit grilei: nu au venituri și nici susținători legali; sunt beneficiare ale ajutorului de incluziune sau au venituri sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari; au susținători legali cu venituri sub aceste cuantumuri art. 10 alin. 2.
• Cei cu venituri peste aceste niveluri primesc serviciile cu plata unei contribuții, stabilită individualizat de autoritățile locale, respectiv de furnizor, în urma evaluării complexe, pe baza costului mediu lunar al serviciului și a veniturilor persoanei și, după caz, ale susținătorilor legali art. 11 alin. 1–2.

Organizare și îngrijitori informali art. 12–13

• Organizarea serviciilor la domiciliu și în centre de zi revine autorităților administrației publice locale, prin serviciile publice de asistență socială, direct sau prin convenții de parteneriat și contracte cu furnizori publici ori privați care au licență de funcționare art. 12 alin. 1.
• Cheltuielile de funcționare se asigură din bugetele locale și, în completare, din bugetul de stat – cel puțin 30% din standardul minim de cost art. 12 alin. 3.
• Autoritățile locale pot angaja personal de îngrijire cu timp parțial sau cu normă întreagă, în cadrul serviciului public de asistență socială art. 13 alin. 1.
• Îngrijitorul informal al unei persoane vârstnice aflate în dependență sociomedicală poate beneficia de program de lucru redus, de o jumătate de normă, și de o indemnizație din bugetul local egală cu jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu, gradația 0, pe bază de contract cu serviciul public de asistență socială art. 13 alin. 2.
• La încheierea contractului se cer: cazierul judiciar, adeverința medicală și certificatul de integritate comportamentală art. 13 alin. 3.
• Timpul cu program redus se consideră, la vechimea în muncă, timp lucrat cu normă întreagă art. 13 alin. 5.
• Bugetul de stat completează cu cel puțin 30% din cuantumul indemnizației art. 13 alin. 7.
• Serviciul public de asistență socială face controale periodice și prezintă semestrial un raport consiliului local art. 13 alin. 9.
• Îngrijitorul informal trebuie să comunice serviciului public de asistență socială orice modificare privind îngrijirea și datele din ancheta socială art. 13 alin. 10.
• Autoritățile locale includ în programul anual instruiri/cursuri de formare, informare și consiliere pentru îngrijitorii informali art. 13 alin. 11–12.

Serviciile din cămine art. 14

• La solicitarea organizațiilor neguvernamentale, a organizațiilor de pensionari sau a unităților de cult, căminele pot asigura unele servicii și îngrijire la domiciliu, pe bază de convenții cu finanțatorul art. 15.
• Îngrijirea în cămin este o măsură de asistență socială dispusă cu titlu de excepție, pentru persoanele aflate în situațiile de la art. 3 art. 16 alin. 1.
• Criterii de prioritate la accesul în cămin: necesită îngrijire medicală permanentă deosebită, care nu poate fi asigurată la domiciliu; nu se poate gospodări singură; este lipsită de susținători legali sau aceștia nu își pot îndeplini obligațiile; nu are locuință și nu realizează venituri proprii art. 16 alin. 2.
• Prevenirea și combaterea abuzului și neglijării se fac prin grija serviciului public de asistență socială, a autorității tutelare/instanței de tutelă, a poliției locale, a organizațiilor neguvernamentale și a furnizorilor privați art. 17 alin. 1.
• Respectarea drepturilor persoanelor vârstnice se verifică de inspectorii sociali, prin campanii tematice, controale inopinate și misiuni de investigare socială art. 17 alin. 3.
• Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății și Consiliul Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice organizează anual cel puțin o sesiune de informare art. 17 alin. 4.

• Căminul pentru persoane vârstnice = centrul rezidențial, cu sau fără personalitate juridică, finanțat integral din bugetul local, care acordă îngrijire pe perioadă nedeterminată art. 18 alin. 1.
• Căminele asigură: condiții corespunzătoare de găzduire și de hrană, îngrijiri medicale, recuperare și readaptare, activități de ergoterapie și de petrecere a timpului liber, asistență socială și psihologică art. 18 alin. 2.
• Căminele au secții pentru: persoane dependente; persoane semidependente; persoane care nu sunt dependente art. 18 alin. 3.
• Îndrumarea metodologică și coordonarea activității de specialitate revin serviciilor publice de asistență socială art. 18 alin. 4.
• Cheltuielile de funcționare: întâi din bugetele locale, apoi din bugetul de stat – cel puțin 30% din standardul minim de cost art. 18 alin. 5.

Obiectivele unui cămin art. 19: maximum posibil de autonomie și siguranță; condiții de îngrijire care respectă identitatea, integritatea și demnitatea persoanei; menținerea sau ameliorarea capacităților fizice și intelectuale; stimularea participării la viața socială; facilitarea și încurajarea legăturilor interumane, inclusiv cu familiile; supravegherea și îngrijirea medicală necesară; prevenirea și tratarea consecințelor procesului de îmbătrânire.

• Finanțarea se face pe principiul împărțirii responsabilității între administrația publică centrală și cea locală art. 20 alin. 1.
• Principiul „resursa financiară urmează beneficiarul”: alocația bugetară a beneficiarului se transferă furnizorului cu care acesta a încheiat contractul de servicii sociale art. 20 alin. 2.
• Finanțarea de la bugetul de stat este condiționată de indicatori de performanță: licență de funcționare, planificarea serviciilor, respectarea principiului subsidiarității, principiul prevenției, sistem transparent de evaluare a calității art. 21 alin. 1.
• Unitățile administrativ-teritoriale în care peste 50% dintre persoanele vârstnice asistate sunt îngrijite în comunitate primesc de la bugetul de stat cel puțin 40% din standardul minim de cost art. 21 alin. 2. Indicatorii se verifică de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială art. 21 alin. 3.
• De la bugetul local se finanțează: unitățile de îngrijire la domiciliu, centrele de zi și căminele din subordine; activitatea unor asociații, fundații și unități de cult; serviciile comunitare și îngrijirea la domiciliu; înmormântarea asistaților art. 22 alin. 2.
• Serviciile medicale, materialele sanitare, dispozitivele medicale și medicamentele se suportă din asigurările sociale de sănătate; ce nu se suportă de acolo este asigurat de cămin art. 24.

• Persoana vârstnică îngrijită în cămin și susținătorii ei legali, dacă au venituri proprii, plătesc lunar o contribuție de întreținere, stabilită individualizat, în urma evaluării complexe, pe baza costului mediu lunar de întreținere și a veniturilor persoanei și, după caz, ale susținătorilor legali art. 25 alin. 1.
• Contribuția este venit la bugetul local art. 25 alin. 2.
• Persoanele fără venituri și fără susținători legali nu datorează contribuția; ea se asigură din bugetele locale sau județene art. 25 alin. 3.
• Costul mediu lunar de întreținere se stabilește anual, de consiliile locale și/sau județene, înainte de adoptarea bugetelor proprii art. 26 alin. 1, în funcție de gradul de dependență și de totalul cheltuielilor curente anuale ale căminului, diminuate cu sumele primite din Fondul național unic de asigurări de sănătate art. 26 alin. 2. Nu poate fi mai mic decât standardul minim de cost art. 26 alin. 3.
• Persoana vârstnică cu venituri plătește până la 60% din veniturile personale lunare, fără a depăși costul mediu lunar de întreținere aprobat pentru cămin art. 26 alin. 4 lit. a.
• Diferența o plătesc susținătorii legali, dacă au venit lunar pe membru de familie mai mare decât valoarea netă a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată art. 26 alin. 4 lit. b. Ei pot acoperi și contribuția integrală, prin angajament de plată art. 26 alin. 4 lit. c.
• Venitul pe membru de familie al susținătorilor: din veniturile nete lunare se scad obligațiile legale de întreținere aflate în executare, iar restul se împarte la numărul membrilor de familie aflați efectiv în întreținere art. 26 alin. 5.
• Dacă cei 60% acoperă toată contribuția, susținătorii legali nu mai plătesc nimic art. 26 alin. 8.
• Obligația de plată se stabilește prin angajament de plată, semnat de persoana vârstnică, de reprezentantul legal și/sau de susținătorul legal; angajamentul este titlu executoriu art. 26 alin. 9. Pentru susținătorii legali se poate stabili și prin hotărâre judecătorească art. 26 alin. 10.

• Asistența socială se acordă la cererea scrisă a persoanei vârstnice sau a reprezentantului legal, pe hârtie sau în format electronic, însoțită de declarația pe propria răspundere, de un angajament de plată (pentru drepturi acordate necuvenit) și de alte documente doveditoare art. 27 alin. 1.
• Cererea se înregistrează la serviciul public de asistență socială de la domiciliul sau reședința persoanei și cuprinde: date despre persoană; componența familiei; veniturile și bunurile membrilor familiei; tipul de locuință, sistemul de încălzire și numărul persoanelor de la aceeași adresă; nevoile speciale și situațiile particulare art. 27 alin. 2.
• Documentele doveditoare: recomandări/evaluări ale medicului de familie sau specialist, planul de externare, veniturile și bunurile persoanei și, după caz, ale susținătorilor legali art. 27 alin. 4.
• Dreptul se stabilește pe baza anchetei sociale, cu respectarea criteriilor din grila națională art. 28 alin. 1.
• Ancheta socială o face asistentul social din serviciul public de asistență socială. Pentru persoanele dependente, echipa interdisciplinară cuprinde obligatoriu și medicul specialist al persoanei art. 28 alin. 2.
• Autoritățile, instituțiile publice și furnizorii de servicii sociale sunt obligați să răspundă solicitărilor asistentului social și să îl sprijine art. 28 alin. 3.
• Aprobarea, respingerea, suspendarea sau încetarea dreptului se fac de serviciul public de asistență socială art. 29.

Actele de înstrăinare și contractul de întreținere art. 30–35

• Autoritatea tutelară/instanța de tutelă de la domiciliul sau reședința persoanei vârstnice acordă, la cerere, consiliere juridică gratuită pentru contracte de vânzare-cumpărare, donație sau constituirea de garanții asupra bunurilor sale art. 30 alin. 1.
• Persoana vârstnică este asistată, la cerere sau din oficiu, de un reprezentant al autorității tutelare/instanței de tutelă la încheierea oricărui act translativ de proprietate asupra bunurilor proprii, făcut în scopul întreținerii și îngrijirii sale, și la contractele de locațiune/comodat pentru găzduire, întreținere și îngrijire art. 30 alin. 2.
• Obligația de întreținere și de îngrijire și modalitățile practice de executare se prevăd expres în actul încheiat de notarul public, sub sancțiunea nulității art. 31.
• Autoritatea tutelară/instanța de tutelă primește din oficiu un duplicat al actului, cu excepția contractelor de închiriere/comodat art. 32.
• Neexecutarea obligației de întreținere poate fi sesizată de orice persoană fizică sau juridică; autoritatea tutelară se poate sesiza și din oficiu art. 33.
• În 24 de ore de la înregistrarea sesizării se efectuează o anchetă socială art. 34 alin. 1. În același termen se cere agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială o investigație, de făcut în maximum 3 zile de la solicitare art. 34 alin. 2.
• Apoi autoritatea tutelară/instanța de tutelă inițiază demersurile pentru executarea obligațiilor sau cere instanței rezilierea contractului de întreținere, în nume propriu și în interesul persoanei întreținute, și, dacă este cazul, formulează plângere penală art. 34 alin. 3.
• O persoană fizică poate încheia contracte de găzduire sau de întreținere și îngrijire cu cel mult o persoană vârstnică/un cuplu de persoane vârstnice, cu excepția membrilor familiei sau a rudelor până la gradul al IV-lea inclusiv art. 35 alin. 1.
• Serviciul public de asistență socială și agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială verifică orice sesizare privind persoanele vârstnice găzduite de persoane fizice art. 35 alin. 3.

Încetare, suspendare, contestare, sancțiuni art. 36–40

• Dreptul încetează dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile de acordare art. 36 alin. 1.
• Serviciile se suspendă pentru o perioadă temporară, de cel mult 6 luni, prin decizie motivată a celui care a stabilit dreptul. Reluarea se face pe bază de anchetă socială art. 36 alin. 2.
• Decizia de stabilire, respingere, încetare sau suspendare poate fi contestată potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 art. 37.
• Încălcarea legii atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz art. 38.
• Contravențiile prevăzute de lege (inclusiv ale furnizorilor de servicii sociale și ale îngrijitorilor informali care nu comunică modificările) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei art. 39 alin. 1–3.
• Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de inspectorii sociali art. 39 alin. 4.
• Ministerul Muncii și Solidarității Sociale asigură îndrumarea metodologică, coordonează, controlează și evaluează aplicarea legii art. 40 alin. 1.

• Autoritățile locale pot înființa gospodării anexe, ca activități autofinanțate, pentru îmbunătățirea hranei art. 41.
• Legea a intrat în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial art. 42.