Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1563/2008
ORDIN nr. 1.563 din 12 septembrie 2008
45 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Rezumat de învățat
Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.563/2008 aprobă lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, principiile alimentației sănătoase pentru copii și adolescenți, necesarul zilnic de calorii și nutrienți, echivalențele alimentare și piramida alimentară. Se cere la concursurile pentru posturi din creșe, grădinițe, școli, cantine și blocuri alimentare (bucătar, îngrijitoare, infirmieră, asistent medical, magaziner).
Esențialul, în două minute
- În incinta unităților de învățământ este interzisă comercializarea alimentelor din lista celor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor (art. 1 alin. 2).
- Nerecomandate: peste 15 g zaharuri, peste 20 g grăsimi sau peste 1,5 g sare la 100 g produs și peste 300 kcal pe unitatea de vânzare (anexa nr. 1).
- În școli se vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată; băuturile răcoritoare, alimentele neambalate și cele neetichetate sunt nerecomandate (anexa nr. 1).
- Operatorii economici dovedesc compoziția alimentelor prin etichetă, specificații de la producător sau buletine de analiză (art. 7).
- Controlul îl fac structurile Ministerului Sănătății Publice, autoritățile de sănătate publică și inspecțiile sanitare de stat (art. 8).
- La un program școlar de 6 ore, gustarea asigură 10% din rația energetică zilnică; sunt interzise cremele cu ouă și frișcă și maionezele (anexa nr. 2 pct. 3).
- Rația medie se calculează pe 10 zile lucrătoare, în februarie, mai și octombrie; depășirea permisă este de până la 20% (anexa nr. 4 art. 1, 3).
- În creșele cu orar de zi și grădinițele cu orar prelungit, rațiile realizate sunt 75–80% din cele recomandate (anexa nr. 4 art. 4).
Capcane la grilă
- Nu confunda limita de zaharuri (peste 15 g/100 g) cu cea de grăsimi (peste 20 g/100 g) (anexa nr. 1).
- Nu confunda 10% (gustarea la 6 ore de școală) cu 20% (depășirea permisă a rațiilor) (anexa nr. 2, anexa nr. 4 art. 3).
- La preșcolari nu se recomandă untura; se folosesc numai untul sau smântâna (anexa nr. 4 art. 3).
- Excepții diferite: la zaharuri – fructele și legumele proaspete; la alimentele neambalate – bananele și citricele (anexa nr. 1).
- Ouăle se servesc ca omletă la cuptor, nu ochiuri; tocăturile numai fierte sau la cuptor (anexa nr. 2 pct. 3).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Ce aprobă ordinul și cine controlează (art. 1–9)
- Anexa nr. 1 – Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor art. 1 alin. 1.
- Interdicție: în incinta unităților de învățământ este interzisă comercializarea produselor care se încadrează în criteriile și limitele din anexa nr. 1 art. 1 alin. 2.
- Anexa nr. 2 – principiile unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți art. 2.
- Anexa nr. 3 – necesarul zilnic de calorii, substanțe nutritive și elemente minerale art. 3.
- Anexa nr. 4 – echivalențele alimentare, necesarul estimativ zilnic pe grupe de alimente, valoarea calorică a alimentelor și caracteristicile nutriționale ale grupelor alimentare (cantități comerciale bruto) art. 4.
- Anexa nr. 5 – piramida alimentară, în funcție de necesarul caloric, grupele de alimente și grupa de vârstă art. 5.
- Temei: ordinul aplică art. 10 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar; se respectă și Ordinul nr. 1.955/1995 (normele de igienă pentru unitățile de copii și tineri) art. 6.
- Operatorii economici care distribuie și/sau comercializează alimente în școli trebuie să facă dovada compoziției alimentelor prin etichetă, specificații de la producător sau buletine de analiză art. 7.
- Control: structurile Ministerului Sănătății Publice, autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului București și inspecțiile sanitare de stat județene și a municipiului București art. 8.
1. Ce interzice Ordinul nr. 1.563/2008 în incinta unităților de învățământ?
Răspuns corect: a) Comercializarea produselor care se încadrează în criteriile și limitele din lista alimentelor nerecomandate
„În incinta unităţilor de învăţământ este interzisă comercializarea produselor care se încadrează în criteriile şi limitele prevăzute în lista din anexa nr. 1.” — art. 1 alin. (2)
2. Prin ce fac dovada compoziției alimentelor operatorii economici care comercializează alimente în școli?
Răspuns corect: b) Prin etichetă, specificații de la producător sau buletine de analiză
„trebuie să facă dovada compoziţiei alimentelor prin etichetă, specificaţii de la producător sau buletine de analiză” — art. 7
3. Cine controlează respectarea prevederilor Ordinului nr. 1.563/2008?
Răspuns corect: c) Structurile Ministerului Sănătății Publice, autoritățile de sănătate publică și inspecțiile sanitare de stat județene și a municipiului București
„autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi inspecţiile sanitare de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire” — art. 8
4. Pentru ducerea la îndeplinire a cărui articol din Legea nr. 123/2008 se respectă Ordinul nr. 1.955/1995 și prezentul ordin?
Răspuns corect: a) art. 10
„Pentru ducerea la îndeplinire a art. 10 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar” — art. 6
Alimentele nerecomandate în școli (anexa nr. 1)
- Zaharuri: peste 15 g zaharuri/100 g produs (prăjituri, bomboane, acadele); fac excepție fructele și legumele proaspete.
- Grăsimi: peste 20 g grăsimi/100 g produs, din care cumulativ grăsimi saturate peste 5 g/100 g și acizi grași trans peste 1 g/100 g (hamburgeri, pizza, patiserie, cartofi prăjiți, maioneze, margarină, brânză topită, mezeluri grase).
- Sare: peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0,6 g sodiu/100 g) – chipsuri, biscuiți sărați, covrigei, snacksuri, alune și semințe sărate.
- Băuturi răcoritoare: orice tip, cu excepția apei potabile sau minerale îmbuteliate; în școli se vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată, ca să le creeze copiilor deprinderea de a o bea.
- Calorii: peste 300 kcal pe unitatea de vânzare.
- Alimente neambalate: vrac, sandvișuri neambalate; se exceptează bananele și citricele.
- Alimente neetichetate: cele care nu respectă HG nr. 106/2002 privind etichetarea; se recomandă etichetarea nutrițională.
5. De la ce conținut de zaharuri un aliment devine nerecomandat preșcolarilor și școlarilor?
Răspuns corect: c) Peste 15 g zaharuri/100 g produs
„Alimente cu conţinut mare de zaharuri* | Peste 15 g zaharuri /100g produs” — anexa nr. 1 pct. 1
6. Care este limita de sare de la care un aliment devine nerecomandat?
Răspuns corect: a) Peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0,6 g sodiu/100 g produs)
„Peste 1,5 g sare /100 g produs (sau peste 0,6 g sodiu/ 100 g produs)” — anexa nr. 1 pct. 3
7. De la ce valoare calorică pe unitatea de vânzare un aliment este nerecomandat în școli?
Răspuns corect: b) Peste 300 kcal
„Alimente cu conţinut ridicat de calorii pe unitatea de vânzare | Peste 300 kcal pe unitatea de vânzare” — anexa nr. 1 pct. 5
8. Ce băuturi se pot vinde în incinta școlilor?
Răspuns corect: c) Numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată
„În incinta şcolilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată, pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea.” — anexa nr. 1, nota **
Principiile alimentației sănătoase (anexa nr. 2 pct. 1–2)
- Nevoile nutriționale diferă în funcție de vârstă; copilul crește în salturi, deci are nevoi energetice diferite.
- Aport adecvat = asigură o creștere staturală și ponderală normală, comparată cu curbele standard.
- Pentru copilul mai mare de 24 de luni, principiile de bază sunt:
- diversitate – alimente din toate grupele și subgrupele pe parcursul unei zile;
- proporționalitate – mai multe fructe, legume, cereale integrale, lapte și lactate decât alimente grase și cu zahăr adăugat;
- consum moderat – alimente sărace în grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) și zahăr adăugat.
9. Când este adecvat aportul alimentar al unui copil?
Răspuns corect: a) Când asigură o creștere staturală și ponderală normală, comparată cu curbele standard
„Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creştere staturală şi ponderală normală” — anexa nr. 2 pct. 1 lit. c)
10. Ce gustare se recomandă pentru un program școlar de 6 ore?
Răspuns corect: b) O gustare cu 10% din rația energetică zilnică
„pentru un program şcolar de 6 ore, se recomandă o gustare care să asigure 10% din raţia energetică zilnică” — anexa nr. 2 pct. 3 subpct. 2
11. Ce este porția nutritivă?
Răspuns corect: c) Recomandarea cantitativă a unui aliment exprimată în grame sau folosind ca unitate de măsură ceașca
„O porţie nutritivă este recomandarea cantitativă a unui aliment exprimată în grame sau folosind ca unitate de măsură ceaşca.” — anexa nr. 2 pct. 3 subpct. 3 lit. b)
12. Cum se recomandă servirea ouălor în colectivitățile de copii?
Răspuns corect: a) Ca omletă la cuptor
„Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite.” — anexa nr. 2 pct. 3 subpct. 6
Reguli în creșe, școli și alte colectivități (anexa nr. 2 pct. 3)
- Conducerile creșelor, unităților de învățământ și colectivităților asigură alimentație adaptată vârstei, stării de sănătate, specificului activității și anotimpului.
- Meniurile respectă anexele nr. 3 și 4, proporțional cu timpul petrecut în colectivitate; la un program școlar de 6 ore, o gustare cu 10% din rația energetică zilnică.
- Piramida alimentară (anexa nr. 5) se folosește la meniul copilului de peste 2 ani; porția nutritivă = recomandarea cantitativă exprimată în grame sau în cești.
- Numărul de porții dintr-o grupă depinde de necesarul de calorii, care depinde de vârstă, sex, dezvoltarea corporală și gradul de activitate.
- Fără asocieri din aceeași grupă: la micul dejun nu ceai cu pâine cu gem (ci cu preparate din carne sau lactate); se poate lapte cu pâine cu gem; la prânz felurile 1 și 2 nu ambele cu glucide din cereale.
- Cina: se evită mâncărurile cu efort digestiv mare, efect excitant sau combinații nefavorabile (ex.: iahnie de fasole cu iaurt sau compot).
- Tocăturile – numai prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor; ouăle – omletă la cuptor, nu ochiuri românești sau prăjite.
- Vitamine și săruri minerale: salate din crudități și legume-frunze în supe și ciorbe.
- Interzis: cremele cu ouă și frișcă și maionezele, indiferent de anotimp.
13. Ce se interzice în alimentația copiilor din colectivități, indiferent de anotimp?
Răspuns corect: b) Folosirea cremelor cu ouă și frișcă și a maionezelor
„Se interzice folosirea cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp.” — anexa nr. 2 pct. 3 subpct. 8
14. În ce condiții sunt acceptate mâncărurile gen tocături?
Răspuns corect: c) Numai dacă sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor
„Mâncărurile gen tocături sunt acceptate numai dacă sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor.” — anexa nr. 2 pct. 3 subpct. 6
15. Care este modalitatea practică de stabilire a cantității de mâncare la copilul mic, în lipsa tabelelor?
Răspuns corect: a) O lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă
„este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă al copilului” — anexa nr. 2 pct. 4 lit. f)
16. Ce aport de fier trebuie să asigure alimentația copilului școlar?
Răspuns corect: b) 8-15 mg de fier/zi
„să asigure un aport de fier de 8-15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasăre şi porc” — anexa nr. 2 pct. 5 lit. c)
Preșcolarul și școlarul (anexa nr. 2 pct. 4–5)
- Preșcolar – varietate: pâine, cereale, orez, paste, vegetale, fructe, lapte, brânză, iaurt, carne, pui, pește, ouă.
- Momentul mesei: înainte ca copilului să-i fie foarte foame, să fie obosit sau iritat; masa se încheie când s-a săturat, devine neliniștit sau nu mai are interes.
- Alegere: câteva variante și cel puțin un aliment favorit; consistență și culori diferite pentru poftă.
- Gustări la preșcolar: cereale cu lapte, sandvișuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt, brânză cu puțină sare și grăsime.
- Cantitatea la copilul mic: o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă.
- Școlar: calorii și micronutrienți după vârstă și ritmul de creștere; proteine din carne, ouă, lactate și surse vegetale (fasole, linte, soia).
- Fier la școlar: 8–15 mg/zi (carne de vacă, pasăre, porc, legume, cereale integrale, vegetale cu frunze verzi).
- Gustarea școlarului: fructe, lapte și lactate cu puțină grăsime; hidratare corespunzătoare vârstei.
17. Când trebuie să se servească masa copilului preșcolar?
Răspuns corect: c) Înainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat
„Masa trebuie să se servească înainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.” — anexa nr. 2 pct. 4 lit. b)
18. Care sunt principiile de bază ale alimentației sănătoase pentru copilul mai mare de 24 de luni?
a) asigurarea unei diversități alimentare – consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele și subgrupele alimentare; b) asigurarea unei proporționalități între grupe – un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte și produse lactate, comparativ cu alimentele grase și cu adaos de zahăr; c) consumul moderat al unor produse – alegerea alimentelor cu aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) și de zahăr adăugat.
„Alimentaţia sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea unor principii de bază” — anexa nr. 2 pct. 2
19. Ce obligație au conducerile creșelor, unităților de învățământ și ale altor colectivități de copii și tineri privind alimentația?
Conducerile creșelor, unităților de învățământ sau ale oricăror alte colectivități de copii și tineri asigură o alimentație colectivă adaptată vârstei și stării de sănătate, specificului activității și anotimpului. Meniurile asigură un aport caloric și nutritiv conform anexelor nr. 3 și 4, proporțional cu timpul petrecut de copil în colectivitate.
„vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii şi anotimpului” — anexa nr. 2 pct. 3 subpct. 1–2
20. Ce reguli trebuie respectate la cină și la asocierea alimentelor în meniurile copiilor din colectivități?
Se evită asocierea alimentelor din aceeași grupă la felurile servite (de exemplu, la micul dejun nu se servește ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau derivate lactate; la prânz felurile 1 și 2 nu vor fi preponderent cu glucide din cereale). La cină se evită mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic, au efect excitant sau a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (de exemplu, iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).
„Se vor evita la cină mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant” — anexa nr. 2 pct. 3 subpct. 4–5
Necesarul zilnic de calorii și minerale (anexa nr. 3)
- Calorii – necesar mediu: 1.300 kcal (1–3 ani), 1.800 (4–6 ani), 2.400 (7–10 ani); băieți 3.100 (11–14) și 3.500 (15–19); fete 2.600 (11–14) și 2.800 (15–19).
- Proteinele dau 14–16% din valoarea calorică la toate vârstele; partea animală scade de la 70% (1–3 ani) la 50% (15–19 ani).
- Lipidele: 35–40% din calorii la 1–3 ani, 30–35% la 4–6 ani, 25–30% de la 7 ani; lipidele animale 75% din total până la 10 ani, apoi 70%.
- Glucidele: 45–53% din calorii la 1–3 ani, 50–55% la 4–6 ani, 55–60% de la 7 ani.
- Minerale (tabelul B): calciu, fosfor, magneziu, fier, zinc, iod, pe grupe de vârstă; ex. calciu 800 mg la 0–12 luni, 900 mg la 1–6 ani; fier 18 mg la fetele de 16–19 ani, 16 mg la băieții de aceeași vârstă.
21. Ce procent din valoarea calorică trebuie să reprezinte proteinele totale, la toate grupele de vârstă?
Răspuns corect: a) 14-16%
„| - % din valoarea calorică | 14-16% | 14-16% | 14-16% | 14-16% | 14-16% | 14-16% | 14-16% |” — anexa nr. 3 lit. A
22. Care este necesarul mediu zilnic de calorii pentru un copil de 7-10 ani?
Răspuns corect: b) 2.400 kcal
„| - necesar mediu | 1.300 | 1.800 | 2.400 | 3.100 | 3.500 | 2.600 | 2.800 |” — anexa nr. 3 lit. A
Calculul rațiilor și echivalențele alimentare (anexa nr. 4 art. 1–5)
- Calculul rației medii: din foile de alimente scoase zilnic din magazie, pe 10 zile lucrătoare (două săptămâni consecutive), în lunile februarie, mai și octombrie; cantitățile se împart la numărul total de consumatori și se compară cu tabelul nr. 1 art. 1.
- Calorii și nutrienți (proteine, lipide, glucide) – prin calcul, cu tabele de compoziție a alimentelor, comparate cu anexa nr. 3 art. 2.
- Depășire permisă cu până la 20% la lapte și lactate, carne, pește, legume și fructe art. 3.
- Untura nu se recomandă la antepreșcolari și preșcolari, ci numai untul sau smântâna art. 3.
- Creșe cu orar de zi și grădinițe cu orar prelungit: rațiile realizate = 75–80% din rațiile recomandate art. 4.
- Echivalențe – lactate art. 5: 100 ml lapte condensat = 250 ml lapte proaspăt; 100 g lapte praf integral = 800 ml; 100 g cașcaval = 700 ml; telemea de vacă = 550 ml; telemea de oi = 450 ml; brânză proaspătă de vacă = 400 ml.
- Echivalențe – carne și grăsimi: 100 g mezeluri = 125 g carne; 100 g specialități din carne = 135 g carne; 100 g smântână = 40 g unt.
- Echivalențe – făină: pâine neagră 71 g, semialbă 73 g, albă 76 g; paste, mălai, orez, griș = 100 g făină.
- Echivalențe – zahăr: compot 15 g, gem 40 g, nectar 30 g, sirop 60 g, dulceață 70 g, miere 80 g, bomboane 90 g; ciocolată = 50 g zahăr și 30 g grăsime vegetală.
- Echivalențe – legume și fructe: bulion/pastă de roșii = 600 g tomate; suc de roșii = 135 g; varză acră = 130 g varză crudă; murături = 125 g legume; fructe uscate = 400 g fructe crude; morcovi deshidratați = 1.700 g; conserve de legume = 100 g legume crude.
23. Ce aprobă anexa nr. 5 la Ordinul nr. 1.563/2008?
Răspuns corect: b) Piramida alimentară pentru nutriția copiilor și adolescenților
„Se aprobă piramida alimentară pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor, în funcţie de necesarul caloric” — art. 5
24. Pe ce perioadă se face calculul cantităților de alimente consumate în medie pe zi de un copil?
Răspuns corect: c) 10 zile lucrătoare (în două săptămâni consecutive), în lunile februarie, mai și octombrie
„pe o perioadă de 10 zile lucrătoare (în două săptămâni consecutive) în lunile februarie, mai şi octombrie” — anexa nr. 4 art. 1
25. Cu cât se permite depășirea rațiilor recomandate la lapte, carne, pește, legume și fructe?
Răspuns corect: a) Cu până la 20%
„Se permite depăşirea raţiilor recomandate cu până la 20% la lapte şi produse lactate, carne şi preparate din carne, peşte, legume şi fructe.” — anexa nr. 4 art. 3
26. Ce grăsime animală nu se recomandă la copiii antepreșcolari și preșcolari?
Răspuns corect: b) Untura
„La copiii antepreşcolari şi preşcolari nu se recomandă untura, ca grăsime animală, ci numai untul sau smântâna.” — anexa nr. 4 art. 3
Tabelele anexei nr. 4 (tabelele 1–3)
- Tabelul 1 – necesarul estimativ zilnic pe grupe: ex. lapte 700 g la 1–6 ani și 800 g la 7–10 ani; peștele lipsește la 1–3 ani (0) și leguminoasele uscate tot 0; ouă 30 g la 1–3 ani, 50 g la adolescenți.
- Tabelul 2 – valoarea calorică (kcal/100 g):
- minimă – sub 5 (apă, ceai neîndulcit, supe clare);
- scăzută – 5–60 (majoritatea fructelor și legumelor, lapte degresat, brânză proaspătă de vacă);
- moderată – 60–120 (banane, struguri, cartofi fierți, carne slabă, ou, telemea, pește, pâine);
- crescută – 120–300 (înghețată, smântână, cașcaval, salam, biscuiți, prăjituri);
- foarte crescută – peste 300 (cartofi prăjiți, hamburger, pizza, ciocolată, unt, margarină, maioneză, alune).
- Tabelul 3 – nutrienți principali: cereale – carbohidrați, fier, vitamina B1, E; lapte – calciu, proteine; ouă – proteine cu valoare biologică înaltă; carne, pește – proteine, fier, acizi grași omega 3; legume și fructe – vitamine și minerale.
27. Ce procent din rațiile recomandate trebuie să reprezinte rațiile realizate în creșele cu orar de zi și grădinițele cu orar prelungit?
Răspuns corect: c) 75-80%
„În creşele cu orar de zi şi în grădiniţele cu orar prelungit raţiile realizate trebuie să reprezinte 75-80% din raţiile recomandate” — anexa nr. 4 art. 4
28. Cu cât lapte proaspăt este echivalentă cantitatea de 100 g cașcaval?
Răspuns corect: a) 700 ml lapte proaspăt
„c) 100 g caşcaval = 700 ml lapte proaspăt;” — anexa nr. 4 art. 5 lit. c)
29. Cu câtă carne sunt echivalente 100 g de specialități din carne (șuncă de Praga, mușchi file, ceafă, pastramă etc.)?
Răspuns corect: b) 135 g carne
„i) 100 g specialităţi din carne (şuncă de Praga, muşchi file, muşchi ţigănesc, ceafă, pastramă etc.) = 135 g carne;” — anexa nr. 4 art. 5 lit. i)
30. Cu ce sunt echivalente 100 g de ciocolată la calcularea meniurilor?
Răspuns corect: c) 50 g zahăr și 30 g grăsime vegetală
„w) 100 g ciocolată = 50 g zahăr şi 30 g grăsime vegetală;” — anexa nr. 4 art. 5 lit. w)
Piramida alimentară (anexa nr. 5)
- Tabelul A – cantități pe nivel caloric (1.600–3.200 kcal); laptele e 3 cești la toate nivelurile; 1 ceașcă = 100 ml.
- Exemple: la 1.600 kcal (4–6 ani) – cereale 150 g, carne 150 g, legume 2 cești; la 3.200 kcal (14–18 ani) – cereale 300 g, legume 4 cești, carne 210 g.
- Diversificare în fiecare grupă (ex. la lactate câte o porție de lapte, brânză și iaurt).
- Porții maxime/zi la 2–6 ani: pâine/cereale 6, legume 3, fructe 2–4, lactate 3, carne/pește/ouă 1, dulciuri 1, ocazional.
- Lactatele: 3 porții la toate vârstele; dulciurile: 1 porție, ocazional, la toate vârstele.
- Mărimea porției: pâine = 1 felie; carne slabă, pui sau pește = 90 g sau 1 ou; cașcaval = 30 g; ciocolată = 15 g; mezeluri = 50 g.
- Carnea roșie se consumă ocazional.
31. Câte cești de lapte prevede piramida alimentară din anexa nr. 5, la toate nivelurile calorice?
Răspuns corect: b) 3 cești
„| Lapte | 3 ceşti | 3 ceşti | 3 ceşti | 3 ceşti | 3 ceşti | 3 ceşti | 3 ceşti | 3 ceşti |” — anexa nr. 5 lit. A
32. Care este numărul maxim de porții de dulciuri pe zi recomandat copiilor, la toate grupele de vârstă din anexa nr. 5?
Răspuns corect: c) 1 porție, ocazional
„unt, margarină= 20 g | 1, ocazional | 1, ocazional | 1, ocazional |” — anexa nr. 5 lit. B
33. Care este mărimea porției de carne slabă fiartă sau la grătar, pui sau pește, în piramida alimentară?
Răspuns corect: a) 90 g
„- carne slabă fiartă/la grătar, pui sau peşte = 90 g - 1 ou | 1 | 2 | 2-3 |” — anexa nr. 5 lit. B
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Unde |
|---|---|---|
| Zaharuri – limită nerecomandat | peste 15 g/100 g | anexa 1 |
| Grăsimi – limită (saturate / trans) | peste 20 g/100 g (peste 5 g / peste 1 g) | anexa 1 |
| Sare (sodiu) | peste 1,5 g (0,6 g sodiu)/100 g | anexa 1 |
| Calorii pe unitatea de vânzare | peste 300 kcal | anexa 1 |
| Gustare la program școlar de 6 ore | 10% din rația energetică zilnică | anexa 2 pct. 3 |
| Fier la școlar | 8–15 mg/zi | anexa 2 pct. 5 |
| Calculul rației medii | 10 zile lucrătoare, februarie, mai, octombrie | anexa 4 art. 1 |
| Depășirea permisă a rațiilor | până la 20% | anexa 4 art. 3 |
| Rații în creșe de zi / grădinițe cu program prelungit | 75–80% | anexa 4 art. 4 |
| Proteine din valoarea calorică | 14–16% | anexa 3 |
| 1 ceașcă | 100 ml | anexa 5 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 21 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 45 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).