1 post asistent social, practicant, 1 post psiholog, specialist

Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților. El intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale și se compune din sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale.

„Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale” — Legea nr. 292/2011, art. 2 alin. (1) și (2)

Principii: solidaritatea socială, subsidiaritatea, universalitatea, respectarea demnității umane, abordarea individuală, parteneriatul, participarea beneficiarilor, transparența, nediscriminarea, eficacitatea, eficiența, respectarea dreptului la autodeterminare, activizarea, caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistență socială, proximitatea, complementaritatea și abordarea integrată, concurența și competitivitatea, egalitatea de șanse, confidențialitatea, echitatea, focalizarea, dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, intervenția de urgență. Solidaritatea socială înseamnă că întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport și măsuri de protecție socială pentru depășirea sau limitarea unor situații de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populație.

„întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport și măsuri de protecție socială” — Legea nr. 292/2011, art. 5

Dosarul personal al beneficiarului conține, cel puțin: cererea de admitere, semnată de beneficiar/reprezentant legal/convențional, în original; decizia de admitere, aprobată sau avizată de conducătorul centrului/reprezentantul furnizorului, în original; cartea de identitate și certificatul de naștere al beneficiarului, în copie; cartea de identitate a soțului/soției și/sau a copiilor adulți ori a membrilor de familie supuși obligației de întreținere și, după caz, a reprezentantului legal/convențional, în copie; contractul de furnizare servicii semnat de părți, în original; documentele prin care se recomandă îngrijirea și asistarea în regim instituționalizat sau care atestă situația beneficiarului, în copie.

„Dosarul personal al beneficiarului conține, cel puțin, următoarele documente:” — Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 29/2019, Anexa nr. 1, Modulul I, Standardul 2, S2.3

Serviciile pot fi suspendate: la cererea motivată a beneficiarului, pentru ieșirea din centru pe o perioadă determinată, cu acordul scris al persoanei care îi va asigura găzduirea și îngrijirea; în caz de internare în spital, în baza recomandărilor medicului curant sau a personalului medical din serviciul de ambulanță; în caz de transfer într-un alt centru/instituție pentru terapii sau programe de recuperare/reabilitare ori de integrare/reintegrare socială pe perioadă determinată, cu acordul scris al centrului care îl primește; în cazuri de forță majoră (cataclisme naturale, incendii, apariția unui focar de infecție, sistarea licenței de funcționare), când centrul stabilește soluția împreună cu beneficiarul și serviciul public de asistență socială.

„Principalele situații în care centrul poate să suspende acordarea serviciilor către beneficiar pe o anumită perioadă de timp sunt următoarele:” — Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 29/2019, Anexa nr. 1, Modulul I, Standardul 3, S3.1

Sunt considerate persoane vârstnice persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege. Beneficiază de prevederile legii persoana vârstnică aflată în una dintre următoarele situații: a) nu are familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare; b) nu are locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii; c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare; d) nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată; e) se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.

„Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana vârstnică, definită la art. 1 alin. (4), care se găsește în una dintre următoarele situații:” — Legea nr. 17/2000, art. 1 alin. (4) și art. 3

Nevoile persoanelor vârstnice se evaluează prin anchetă socială, elaborată pe baza datelor cu privire la afecțiunile ce necesită îngrijire specială, capacitatea de a se gospodări și de a îndeplini cerințele firești ale vieții cotidiene, condițiile de locuit, precum și veniturile efective sau potențiale considerate minime pentru satisfacerea nevoilor curente ale vieții. Nevoile persoanelor aflate în situația de pierdere totală sau parțială a autonomiei, care pot fi de natură medicală, sociomedicală, psihoafectivă, se stabilesc pe baza grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care prevede criteriile de încadrare în grade de dependență. Criteriile se stabilesc pe baza Clasificării internaționale a funcționării, dizabilității și sănătății, elaborată de Organizația Mondială a Sănătății. Grila se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și a Ministerului Sănătății, poate fi revizuită anual și, în mod obligatoriu, o dată la 3 ani.

„se stabilesc pe baza grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care prevede criteriile de încadrare în grade de dependență.” — Legea nr. 17/2000, art. 4 alin. (1), art. 5 și art. 6

Profesia de asistent social poate fi exercitată de persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este cetățean român sau cetățean al altui stat, în condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1); b) are studii de specialitate în asistență socială, conform art. 2 alin. (2); c) este înregistrată în Registrul național al asistenților sociali din România; d) nu se găsește în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.

„Profesia de asistent social poate fi exercitată de persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:” — Legea nr. 466/2004, art. 7

Asistentul social desfășoară în principal următoarele tipuri generale de activități: a) identifică segmentul de populație ce face obiectul activităților de asistență socială; b) identifică și evaluează problemele socioumane dintr-o anumită regiune, comunitate sau localitate; c) dezvoltă planuri de acțiune, programe, măsuri, activități profesionalizate și servicii specializate specifice domeniului; d) sensibilizează opinia publică și o informează cu privire la problematica socială; e) stabilește modalitățile concrete de acces la prestații și servicii specializate de asistență socială pe baza evaluării nevoilor; f) dezvoltă programe de cercetare științifică și formare profesională.

„Asistentul social desfășoară în principal următoarele tipuri generale de activități:” — Legea nr. 466/2004, art. 3 alin. (3)

Au dreptul să exercite profesia de psiholog: a) cetățenii români; b) cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ai celorlalte state din Spațiul Economic European, prin stabilire în România sau în regim de servicii temporare; c) cetățenii din alte țări cu care România are convenții bilaterale în domeniu.

„b) cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ai celorlalte state din Spațiul Economic European, prin stabilire în România sau în regim de servicii temporare;” — Legea nr. 213/2004, art. 2 alin. (1)

a) studiul comportamentului uman și al proceselor mentale; b) investigarea și recomandarea căilor de soluționare a problemelor psihologice; c) elaborarea și aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenței, abilităților, aptitudinilor și a altor caracteristici umane; d) testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional; e) interpretarea datelor obținute și elaborarea recomandărilor necesare.

„d) testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional;” — Legea nr. 213/2004, art. 5

Direcția generală îndeplinește, în principal, funcțiile: de strategie; de coordonare a activităților de asistență socială și de protecție a familiei și a drepturilor copilului; de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziție; de comunicare și colaborare; de execuție; de reprezentare a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București; de promovare a drepturilor omului.

„În vederea realizării atribuțiilor prevăzute de lege, Direcția generală îndeplinește, în principal, următoarele funcții” — H.G. nr. 797/2017, anexa 1, art. 2

Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale conține cel puțin: obiectivul general și obiectivele specifice, planul de implementare a strategiei, responsabilități și termene de realizare, sursele de finanțare și bugetul estimat.

„Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale conține cel puțin următoarele informații” — H.G. nr. 797/2017, anexa 1, art. 4 alin. (1)