H.G. nr. 1146/2006
HOTĂRÂRE nr. 1.146 din 30 august 2006
57 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Rezumat de învățat
H.G. nr. 1146/2006 stabilește cerințele minime de securitate și sănătate pentru lucrătorii care folosesc echipamente de muncă la locul de muncă. Se cere la concurs mai ales personalului de execuție care lucrează cu mașini, unelte, instalații electrice, sarcini ridicate sau lucrări la înălțime (muncitori, electricieni, șoferi, personal de întreținere).
Esențialul, în două minute
- Hotărârea stabilește cerințele minime de securitate și sănătate pentru lucrătorii care folosesc echipamente de muncă la locul de muncă (art. 1).
- Echipament de muncă este orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosită la locul de muncă (art. 2 lit. a).
- Zonă periculoasă este zona din interiorul sau din jurul echipamentului unde prezența unui lucrător îl expune la risc; lucrător expus este cel aflat integral sau parțial în ea (art. 2).
- Operator este lucrătorul însărcinat cu utilizarea echipamentului de muncă (art. 2 lit. e).
- Angajatorul ia măsuri ca echipamentul să fie adecvat, iar dacă riscul nu poate fi eliminat, să-l reducă (art. 3).
- Verificări: inițială înainte de prima punere în funcțiune, periodice și speciale după evenimente excepționale, făcute de persoane competente (art. 5).
- Rezultatele verificărilor se înregistrează și se pun la dispoziția Inspecției Muncii la solicitare (art. 5 alin. 3).
- Hotărârea a intrat în vigoare la 1 octombrie 2006; raportarea către Comisia Europeană se face la fiecare 5 ani (art. 13, 15).
Capcane la grilă
- Nu confunda data de 1 octombrie 2006 (intrarea în vigoare, art. 15) cu 31 decembrie 2006 (termenul pentru cerințele minime din anexa nr. 1, art. 4).
- Nu confunda zona periculoasă (zona de risc) cu lucrătorul expus (cel aflat în ea) și cu operatorul (cel care folosește echipamentul).
- Nu confunda verificarea periodică (pentru echipamente supuse deteriorării) cu cea specială (după evenimente excepționale, de exemplu accidente sau neutilizare prelungită).
- Nu confunda atingerea directă (măsuri tehnice completate cu măsuri organizatorice) cu atingerea indirectă (numai măsuri tehnice; înlocuirea cu cele organizatorice este interzisă).
- Nu confunda clasa II (izolație suplimentară, dublă sau întărită) cu clasa III (tensiune foarte joasă) și cu clasa I (legături de protecție, borne de masă).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Obiect și definiții (art. 1–2)
- Scopul hotărârii: cerințe minime pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor care utilizează echipamente de muncă la locul de muncă art. 1 alin. 1.
- Legătura cu Legea nr. 319/2006: prevederile legii securității și sănătății în muncă se completează cu cele ale hotărârii art. 1 alin. 2.
- Echipament de muncă: orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosită la locul de muncă art. 2 lit. a.
- Utilizarea echipamentului: orice activitate referitoare la echipament: pornirea sau oprirea, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreținerea, inclusiv curățarea art. 2 lit. b.
- Zonă periculoasă: orice zonă din interiorul și/sau din jurul echipamentului în care prezența unui lucrător expus îl supune unui risc pentru sănătate și securitate art. 2 lit. c.
- Lucrător expus: orice lucrător aflat integral sau parțial într-o zonă periculoasă art. 2 lit. d.
- Operator: lucrătorul/lucrătorii însărcinați cu utilizarea echipamentului de muncă art. 2 lit. e.
1. Ce stabilește H.G. nr. 1146/2006?
Răspuns corect: a) Cerințele minime pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor care utilizează echipamente de muncă la locul de muncă
„stabileşte cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor care utilizează la locul de muncă echipamente de muncă” — art. 1 alin. (1)
2. Conform hotărârii, ce este „echipamentul de muncă”?
Răspuns corect: b) Orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosită la locul de muncă
„echipament de muncă - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosită la locul de muncă” — art. 2 lit. a)
3. Ce este „zona periculoasă”?
Răspuns corect: c) Orice zonă din interiorul și/sau din jurul echipamentului în care prezența unui lucrător expus îl supune unui risc pentru sănătate și securitate
„orice zona din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenta unui lucrator expus îl supune pe acesta unui risc” — art. 2 lit. c)
4. Cine este „lucrătorul expus”?
Răspuns corect: a) Orice lucrător aflat integral sau parțial într-o zonă periculoasă
„lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau parţial într-o zona periculoasa” — art. 2 lit. d)
Obligațiile angajatorului: alegerea și întreținerea echipamentelor (art. 3–4)
- Echipament adecvat: angajatorul ia măsurile necesare ca echipamentul să corespundă lucrului prestat sau să fie adaptat și să poată fi folosit fără pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor art. 3 alin. 1.
- Alegerea echipamentului: se acordă atenție deosebită condițiilor de muncă, caracteristicilor lor și riscurilor existente sau care pot apărea art. 3 alin. 2.
- Risc care nu poate fi eliminat: angajatorul ia măsuri corespunzătoare pentru reducerea riscurilor art. 3 alin. 3.
- Echipamente noi (puse prima dată la dispoziție după intrarea în vigoare): trebuie să îndeplinească reglementările tehnice române care transpun legislația comunitară sau, dacă acestea nu se aplică ori se aplică parțial, cerințele minime din anexa nr. 1 art. 4 alin. 1 lit. a.
- Echipamente puse prima dată la dispoziție, cu cerințe minime din anexa nr. 1: cel târziu până la 31 decembrie 2006 art. 4 alin. 1 lit. b.
- Întreținerea: pe toată durata utilizării, echipamentele se mențin, printr-o întreținere adecvată, la nivelul tehnic cerut art. 4 alin. 2.
- Ministerul Muncii stabilește, după consultarea partenerilor sociali, modalitățile de realizare a unui nivel de securitate corespunzător anexei nr. 2 art. 4 alin. 3.
5. Ce trebuie să facă angajatorul dacă nu se poate asigura utilizarea echipamentelor fără niciun risc?
Răspuns corect: a) Să ia măsuri corespunzătoare pentru reducerea riscurilor
„angajatorul este obligat sa ia măsuri corespunzătoare pentru reducerea riscurilor” — art. 3 alin. (3)
6. Până la ce dată trebuiau să îndeplinească cerințele minime din anexa nr. 1 echipamentele puse prima dată la dispoziția lucrătorilor, potrivit art. 4 alin. (1) lit. b)?
Răspuns corect: b) 31 decembrie 2006
„îndeplinesc cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1, cel târziu până la data de 31 decembrie 2006” — art. 4 alin. (1) lit. b)
7. Cum trebuie menținute echipamentele de muncă pe toată durata utilizării lor?
Răspuns corect: c) Printr-o întreținere adecvată, la un nivel tehnic care să respecte cerințele prevăzute
„echipamentele de muncă să fie menţinute, printr-o întreţinere adecvată, la un nivel tehnic care să respecte” — art. 4 alin. (2)
8. Sub supravegherea cui se montează, demontează sau modifică substanțial o schelă?
Răspuns corect: a) A unei persoane competente
„Schelele nu pot să fie montate, demontate sau modificate substanţial decât sub supravegherea unei persoane competente” — Anexa 2, pct. 4.3.6.1
Verificarea echipamentelor de muncă (art. 5)
- Verificare inițială: pentru echipamentele a căror securitate depinde de condițiile de instalare, după instalare și înainte de prima punere în funcțiune art. 5 alin. 1.
- Verificare după fiecare montare într-un loc de muncă nou sau pe un nou amplasament art. 5 alin. 1.
- Cine verifică: persoane competente, potrivit legislației și/sau practicilor naționale art. 5 alin. 1 și 2.
- Verificări periodice și, dacă este cazul, încercări periodice, pentru echipamentele supuse unor influențe care pot genera deteriorări art. 5 alin. 2 lit. a.
- Verificări speciale: de fiecare dată când s-au produs evenimente excepționale, de exemplu modificări ale procesului de muncă, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare art. 5 alin. 2 lit. b.
- Rezultatele se înregistrează, se pun la dispoziția Inspecției Muncii la solicitare și se păstrează o perioadă corespunzătoare, de exemplu după recomandările producătorului art. 5 alin. 3.
- Echipament folosit în exteriorul întreprinderii: este însoțit de o dovadă a ultimei verificări art. 5 alin. 4.
- Modalitățile de efectuare a verificărilor le stabilește Ministerul Muncii art. 5 alin. 5.
9. Care echipamente de muncă sunt supuse verificării inițiale, după instalare și înainte de prima punere în funcțiune?
Răspuns corect: a) Cele a căror securitate depinde de condițiile de instalare
„să fie supuse unei verificări iniţiale, după instalare şi înainte de prima punere în funcţiune şi unei verificări după fiecare montare într-un loc de muncă nou” — art. 5 alin. (1)
10. Când se fac verificările speciale ale echipamentelor de muncă?
Răspuns corect: b) De fiecare dată când s-au produs evenimente excepționale, cum ar fi accidente sau perioade prelungite de neutilizare
„de fiecare data când s-au produs evenimente excepţionale susceptibile să aibă consecinţe dăunătoare asupra securităţii echipamentului de muncă” — art. 5 alin. (2) lit. b)
11. Cui se pun la dispoziție, la solicitare, rezultatele verificărilor echipamentelor?
Răspuns corect: c) Inspecției Muncii
„Rezultatele verificărilor trebuie să fie înregistrate şi puse la dispoziţie Inspecţiei Muncii la solicitarea acesteia.” — art. 5 alin. (3)
12. Ce trebuie să însoțească echipamentele de muncă utilizate în exteriorul întreprinderii?
Răspuns corect: a) O dovadă referitoare la realizarea ultimei verificări
„acestea trebuie să fie însoţite de o dovadă referitoare la realizarile ultimei verificări” — art. 5 alin. (4)
Riscuri specifice, ergonomie, informare, instruire (art. 6–11)
- Risc specific: utilizarea echipamentului este accesibilă numai lucrătorilor însărcinați cu această atribuție art. 6 lit. a.
- Reparații, modificări, întreținere: se desemnează lucrători cu atribuții în acest sens art. 6 lit. b.
- Ergonomia: postul de lucru, poziția lucrătorilor și principiile ergonomice se iau în considerare în mod deosebit de angajator art. 7.
- Informare: lucrătorii dispun de informații adecvate și, dacă este cazul, de fișe de lucru despre echipamentele folosite art. 8.
- Conținutul informațiilor: număr minim de date privind condițiile de folosire, situațiile anormale previzibile și concluziile din experiența acumulată art. 9 alin. 1.
- Atenționarea lucrătorilor asupra riscurilor, asupra echipamentelor din vecinătatea locului de muncă și asupra modificărilor prevăzute, chiar dacă nu utilizează direct acele echipamente art. 9 alin. 2.
- Claritatea: informațiile și fișele tehnice trebuie să fie pe înțelesul lucrătorilor vizați art. 9 alin. 3.
- Instruire adecvată, inclusiv privind riscurile posibile, pentru lucrătorii care folosesc echipamentele și pentru cei desemnați la reparații, modificări și întreținere art. 10.
- Consultarea și participarea lucrătorilor se desfășoară potrivit secțiunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006 art. 11.
13. Dacă un echipament prezintă un risc specific, cine are acces la utilizarea lui?
Răspuns corect: b) Numai lucrătorii însărcinați cu această atribuție
„utilizarea echipamentului de muncă este accesibila numai lucrătorilor însărcinaţi cu aceasta atribuţie” — art. 6 lit. a)
14. Despre ce trebuie să fie atenționați lucrătorii, chiar dacă nu utilizează direct anumite echipamente?
Răspuns corect: c) Despre riscurile la care sunt expuși din cauza echipamentelor din vecinătatea locului lor de muncă
„chiar dacă aceşti lucrători nu utilizează direct aceste echipamente” — art. 9 alin. (2)
15. Ce trebuie să cuprindă informațiile și fișele de lucru, potrivit art. 9 alin. (1)?
Răspuns corect: a) Un număr minim de date de securitate și sănătate privind condițiile de folosire, situațiile anormale previzibile și concluziile din experiența acumulată
„Informaţiile şi fişele de lucru prevăzute la art. 8 trebuie să cuprindă un număr minim de date referitoare la securitate şi sănătate” — art. 9 alin. (1)
16. Ce trebuie să cuprindă informațiile și fișele de lucru puse la dispoziția lucrătorilor și cum trebuie să fie ele?
Informațiile și fișele de lucru cuprind un număr minim de date de securitate și sănătate privind condițiile de folosire a echipamentelor, situațiile anormale previzibile și concluziile din experiența acumulată. Lucrătorii trebuie atenționați asupra riscurilor la care sunt expuși din cauza echipamentelor din vecinătate. Informațiile și fișele tehnice trebuie să fie pe înțelesul lucrătorilor vizați.
„Informaţiile şi fişele de lucru prevăzute la art. 8 trebuie să cuprindă un număr minim de date referitoare la securitate şi sănătate” — art. 8–9
Dispoziții finale (art. 12–15)
- Modificări tehnice ale anexelor 1 și 2: le face Ministerul Muncii, în funcție de reglementările tehnice române care transpun legislația comunitară și de progresele tehnice art. 12.
- Întreprinderi mici și mijlocii: Ministerul Muncii poate stabili, prin ordin, modalități de aplicare a pct. 4 din anexa nr. 2 art. 13 alin. 1.
- Raportare: Ministerul Muncii raportează Comisiei Europene la fiecare 5 ani aplicarea hotărârii art. 13 alin. 2.
- Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din hotărâre art. 14.
- Intrarea în vigoare: 1 octombrie 2006; hotărârea transpune Directiva 89/655/CEE art. 15.
17. La cât timp raportează Ministerul Muncii Comisiei Europene aplicarea hotărârii?
Răspuns corect: b) La fiecare 5 ani
„raportează Comisiei Europene la fiecare 5 ani cu privire la aplicarea dispoziţiilor prezentei hotărâri” — art. 13 alin. (2)
18. La ce dată intră în vigoare H.G. nr. 1146/2006?
Răspuns corect: c) 1 octombrie 2006
„Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.” — art. 15
19. Cine face modificările de natură strict tehnică ale anexelor nr. 1 și 2?
Răspuns corect: a) Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei
„Modificările de natura strict tehnica ale anexelor nr. 1 şi 2 sunt realizate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei” — art. 12
20. Câte franghii cuprinde, ca regulă, sistemul de acces și poziționare cu ajutorul franghiilor?
Răspuns corect: b) Cel puțin două, ancorate separat: de lucru și de securitate
„sistemul trebuie să cuprindă cel puţin două franghii ancorate separat” — Anexa 2, pct. 4.4.1 lit. a)
Anexa 1: cerințe minime generale (pct. 1–2)
- Sisteme de comandă: vizibile, ușor de identificat, marcate dacă e necesar; amplasate în exteriorul zonelor periculoase și fără riscuri la o manevră neintenționată pct. 2.1.
- Verificarea zonei periculoase: dacă operatorul nu poate vedea că nu sunt persoane în zonă, orice pornire este precedată automat de un semnal de avertizare sonor și/sau vizual pct. 2.1.2.
- Pornirea: numai printr-o acțiune voluntară asupra sistemului de comandă; același lucru la repornirea după oprire și la modificarea semnificativă a condițiilor de funcționare, în afara cazurilor fără risc și a ciclului automat normal pct. 2.2.
- Oprirea: fiecare echipament are comandă de oprire completă, fiecare post de lucru are comandă de oprire; comanda de oprire are prioritate față de pornire pct. 2.3.
- Oprire de urgență: dacă este necesar, în funcție de pericole și de timpii normali de oprire pct. 2.4.
- Protectori și dispozitive de protecție la elementele mobile: construcție robustă, fără riscuri suplimentare, greu de înlăturat sau de făcut inoperante, la distanță adecvată, fără să limiteze mai mult decât e necesar observarea ciclului de muncă pct. 2.8.
- Iluminat corespunzător al zonelor și punctelor de muncă sau de întreținere pct. 2.9.
- Utilizare: echipamentul poate fi folosit numai pentru operațiunile și în condițiile pentru care a fost realizat pct. 2.12.
- Întreținerea se face, ca regulă, cu echipamentul oprit; programul de întreținere se respectă și se ține la zi pct. 2.13.
- Separarea de sursele de energie: dispozitive ușor de identificat; reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pct. 2.14.
- Protecție împotriva riscurilor de incendiu, supraîncălzire, explozie și electrocutare pct. 2.17–2.19.
21. Cum se realizează pornirea unui echipament de muncă, potrivit anexei nr. 1?
Răspuns corect: b) Numai printr-o acțiune voluntară asupra sistemului de comandă prevăzut în acest scop
„Pornirea echipamentului de muncă nu trebuie să fie posibil să se realizeze decât numai printr-o acţiune voluntara asupra sistemului de comanda” — Anexa 1, pct. 2.2
22. Ce prioritate are comanda de oprire a echipamentului?
Răspuns corect: c) Are prioritate față de comenzile de pornire
„Comanda de oprire a echipamentului de muncă trebuie să aibă prioritate faţă de comenzile de pornire.” — Anexa 1, pct. 2.3.2
23. Dacă operatorul nu poate vedea din postul de comandă dacă sunt persoane în zonele periculoase, ce trebuie să precedeze orice pornire?
Răspuns corect: a) Un sistem de siguranță automat, cum ar fi un semnal de avertizare sonor și/sau vizual
„orice pornire trebuie să fie precedată automat de un sistem de siguranţă, cum ar fi un semnal de avertizare sonora şi/sau vizuala” — Anexa 1, pct. 2.1.2
24. Ce structură de protecție trebuie să împiedice un echipament mobil cu lucrător transportat să se răstoarne?
Răspuns corect: b) Una care împiedică răsturnarea mai mult de un sfert de rotație
„printr-o structura de protecţie care să împiedice ca echipamentul de muncă sa nu se rastoarne mai mult de un sfert de rotaţie” — Anexa 1, pct. 3.1.4.1 lit. a)
Anexa 1: echipamente mobile și de ridicat (pct. 3.1–3.2)
- Lucrător transportat: echipamentul se amenajează să reducă riscurile în timpul deplasării, inclusiv contactul cu roțile sau șenilele pct. 3.1.1.
- Răsturnare: structură de protecție care împiedică răsturnarea mai mult de un sfert de rotație, sau structură care garantează spațiu suficient în jurul lucrătorului dacă mișcarea continuă peste un sfert de rotație, sau alt dispozitiv cu efect echivalent pct. 3.1.4.1.
- Sistem de reținere a lucrătorilor transportați, dacă există riscul de strivire între echipament și sol pct. 3.1.4.4.
- Autostivuitoare cu furcă cu lucrători așezați: cabină, structură anti-răsturnare, spațiu suficient la răsturnare sau structură de reținere pe scaun pct. 3.1.5.
- Echipamente mobile autopropulsate: prevenirea pornirii neautorizate, dispozitiv de frânare și oprire (cu dispozitiv de urgență la defectarea celui principal), dispozitive auxiliare de vizibilitate, iluminat pentru lucru noaptea, stingere a incendiilor pct. 3.1.6.
- Telecomandate: se opresc automat când ies din câmpul de acțiune al telecomenzii pct. 3.1.6 lit. g.
- Ridicarea sarcinilor: sarcina nominală marcată vizibil pe mașini; dispozitivele de prindere marcate pentru identificarea caracteristicilor esențiale pct. 3.2.2.
- Mașini pentru ridicarea sau deplasarea lucrătorilor: dispozitive contra căderii cabinei și a utilizatorului, contra strivirii, blocării sau lovirii, și posibilitate de deblocare a lucrătorilor blocați în cabină pct. 3.2.4.1.
- Cablu cu coeficient de securitate mărit, verificat în fiecare zi de muncă, dacă riscul de cădere a cabinei nu poate fi evitat prin alt dispozitiv pct. 3.2.4.2.
25. Ce trebuie marcat vizibil pe mașinile folosite pentru ridicarea sarcinilor?
Răspuns corect: c) Sarcina nominală
„Maşinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie să aibă marcate vizibil sarcina nominală” — Anexa 1, pct. 3.2.2.1
26. Ce cablu se instalează dacă riscul de cădere a cabinei unei mașini de ridicat lucrători nu poate fi evitat prin niciun dispozitiv?
Răspuns corect: a) Un cablu cu coeficient de securitate mărit, a cărui stare se verifică în fiecare zi de muncă
„trebuie să fie instalat un cablu cu coeficient de securitate mărit, iar starea acestuia trebuie să fie verificata în fiecare zi de muncă” — Anexa 1, pct. 3.2.4.2
27. Ce măsuri de protecție se aplică la atingerea indirectă, la instalațiile electrice?
Răspuns corect: b) Numai măsuri și mijloace tehnice; înlocuirea lor cu măsuri organizatorice este interzisă
„fiind interzise înlocuirea măsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de protecţie organizatorice” — Anexa 1, pct. 3.3.3.1
28. Câte măsuri de protecție trebuie aplicate pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă?
Răspuns corect: c) Două: una principală și una suplimentară
„Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie aplicată o măsura de protecţie principala, care să asigure protecţia în orice condiţii, şi o măsura de protecţie suplimentară” — Anexa 1, pct. 3.3.3.1
Anexa 1: instalații electrice, protecția la atingere directă (pct. 3.3.1–3.3.2)
- Principiu: instalațiile și echipamentele electrice se proiectează, fabrică, montează, întrețin și exploatează astfel încât să protejeze împotriva pericolelor generate de energia electrică și de influențele externe pct. 3.3.1.
- Atingere directă: se aplică măsuri tehnice, completate cu măsuri organizatorice pct. 3.3.2.1.
- Măsuri tehnice:
- izolarea de protecție a părților active;
- închideri în carcase sau învelișuri;
- îngrădiri;
- amplasare în locuri inaccesibile, la distanțe minime de securitate;
- scoaterea de sub tensiune și verificarea lipsei de tensiune;
- dispozitive speciale de legare la pământ și în scurtcircuit;
- mijloace de protecție electroizolante;
- tensiune foarte joasă (redusă) de protecție;
- egalizarea potențialelor și izolarea platformei de lucru față de pământ pct. 3.3.2.2.
- Măsuri organizatorice: intervenții numai de electrician calificat, autorizat și instruit; în baza unei forme de lucru; delimitarea locului de muncă; eșalonarea operațiilor; instrucțiuni de lucru; verificări periodice ale măsurilor tehnice pct. 3.3.2.3.
- Formele de lucru permise:
- autorizații de lucru scrise (AL);
- instrucțiuni tehnice interne de protecția muncii (ITI-PM);
- atribuții de serviciu (AS);
- dispoziții verbale (DV);
- procese-verbale (PV);
- obligații de serviciu (OS);
- propria răspundere (PR) pct. 3.3.2.4.
29. La instalațiile de înaltă tensiune, care este măsura obligatorie împotriva electrocutării prin atingere indirectă?
Răspuns corect: a) Legarea la pământ de protecție, cumulată cu alte măsuri
„prin legarea la pământ de protecţie, care este măsura obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protecţie” — Anexa 1, pct. 3.3.4
30. Cine efectuează zonarea pentru atmosfere potențial explozive?
Răspuns corect: b) Proiectantul instalațiilor și echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului
„Zonarea trebuie să se efectueze de către proiectantul instalaţiilor şi echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului.” — Anexa 1, pct. 3.3.5.2
31. Cum este prevăzut echipamentul electric de clasa II de protecție?
Răspuns corect: c) Cu o izolație suplimentară, dublă sau întărită, din fabricație
„prevăzut/prevăzută, din fabricaţie, cu o izolatie suplimentară, dubla sau intarita” — Anexa 1, pct. 3.3.14
32. Ce condiție îndeplinește echipamentul electric de clasa III de protecție?
Răspuns corect: a) Nu produce o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă de alimentare
„sa nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasa de alimentare” — Anexa 1, pct. 3.3.15
Anexa 1: atingere indirectă, clase de protecție, zone explozive (pct. 3.3.3–3.3.15)
- Atingere indirectă: numai măsuri și mijloace tehnice; este interzisă înlocuirea lor cu măsuri organizatorice pct. 3.3.3.1.
- Două măsuri: una principală, care asigură protecția în orice condiții, și una suplimentară, pentru cazul deteriorării celei principale; să nu se anuleze una pe cealaltă pct. 3.3.3.1.
- Măsuri tehnice contra atingerii indirecte: tensiuni foarte joase de securitate (TFJS), legarea la pământ, legarea la nul de protecție, izolarea suplimentară de protecție, izolarea amplasamentului, separarea de protecție, egalizarea și/sau dirijarea potențialelor, deconectarea automată, mijloace electroizolante pct. 3.3.3.2.
- Interzis ca protecție principală: izolarea amplasamentului, egalizarea/dirijarea potențialelor, deconectarea automată și mijloacele electroizolante pct. 3.3.3.3.
- Excepții: instalațiile electrice casnice (deconectarea automată la curenți de defect) și stâlpii liniilor electrice aeriene de joasă tensiune (dirijarea potențialelor) pct. 3.3.3.4.
- Înaltă tensiune: legarea la pământ de protecție este măsura obligatorie, cumulat cu alte măsuri pct. 3.3.4.
- Atmosfere potențial explozive: grad de protecție corespunzător zonei; zonarea o face proiectantul, la cererea beneficiarului pct. 3.3.5.
- Rețele izolate față de pământ: protecție automată prin controlul rezistenței de izolație; în locurile cu risc de incendiu și explozie, depozite de explozivi sau carburanți: protecție automată la curenți de defect (PACD) pct. 3.3.7.
- Înaltă tensiune: blocări mecanice sau electrice; carcasele se deschid numai după scoaterea de sub tensiune, iar blocarea se manevrează numai cu o sculă specială pct. 3.3.8.
- Automacarale lângă liniile electrice aeriene: dispozitive de semnalizare a intrării brațului în zona de influență pct. 3.3.11.
- Clasa I: protecție la atingere directă și legături de protecție; echipamentul fix are două borne de masă, cel mobil sau portabil are cablu flexibil cu ștecher cu contact de protecție pct. 3.3.12–3.3.13.
- Clasa II: izolație suplimentară, dublă sau întărită, din fabricație pct. 3.3.14.
- Clasa III: nu produce o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă de alimentare pct. 3.3.15.
33. Câte borne de masă are un echipament electric fix de clasa I de protecție?
Răspuns corect: b) Două: una în cutia de borne și una pe carcasa exterioară
„trebuie să fie prevăzut/prevăzută cu doua borne de masa” — Anexa 1, pct. 3.3.13 lit. a)
34. Ce este interzis în cazul unei instalații electrice care nu a corespuns la verificări?
Răspuns corect: c) Punerea sub tensiune a instalației
„fiind interzisă punerea sub tensiune a instalaţiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una dintre aceste verificări” — Anexa 1, pct. 3.3.16.2
35. Când se admit modificări față de proiect la instalațiile electrice în exploatare?
Răspuns corect: a) În cazuri speciale, doar cu acordul proiectantului
„În cazuri speciale, se admit modificări doar cu acordul proiectantului instalaţiilor şi echipamentelor de muncă electrice respective.” — Anexa 1, pct. 3.3.17
36. Ce operație se execută imediat după verificarea lipsei de tensiune la lucrările cu scoatere de sub tensiune?
Răspuns corect: b) Legarea la pământ și în scurtcircuit a conductoarelor de fază
„legarea la pământ şi în scurtcircuit a conductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul în cazul liniilor electrice aeriene” — Anexa 1, pct. 3.3.22.2
Anexa 1: verificări, lucrări sub tensiune, autorizarea electricienilor (pct. 3.3.16–3.3.25)
- Verificări: la recepție, înainte de punerea în funcțiune, periodic în exploatare și după fiecare reparație sau modificare; este interzisă punerea sub tensiune a instalației care nu a corespuns la una dintre verificări pct. 3.3.16.2.
- Recepție: numai după constatarea respectării reglementărilor și regulilor tehnice pct. 3.3.16.3.
- Modificări față de proiect: interzise în exploatare, întreținere și repunere în funcțiune; în cazuri speciale, doar cu acordul proiectantului pct. 3.3.17.
- Mijloacele electrice de protecție se verifică înainte de utilizare, la punerea în funcțiune, după reparații sau modificări și periodic pct. 3.3.18.
- Utilizarea claselor I, II, III: verificări periodice ale legăturilor de protecție, ale izolației suplimentare și ale protecției la atingere directă; la clasa III, alimentare la tensiunea foarte joasă, iar transformatorul coborâtor este de separare (de siguranță) pct. 3.3.19–3.3.21.
- Lucrări cu scoatere de sub tensiune: se scot de sub tensiune părțile active la care se lucrează, cele aflate mai aproape decât limita admisă și cele care trebuie scoase din cauza lucrărilor din apropiere pct. 3.3.22.1.
- Legarea la pământ și în scurtcircuit a conductoarelor de fază se face imediat după verificarea lipsei de tensiune pct. 3.3.22.2.
- Mijloace electroizolante: obligatorii la lucrările cu sau fără scoatere de sub tensiune; la joasă tensiune sunt singura măsură tehnică de protecție, cumulate cu măsuri organizatorice pct. 3.3.23.1–3.3.23.2.
- Lucrări fără scoatere de sub tensiune: numai de personal autorizat pentru lucrul sub tensiune pct. 3.3.23.4.
- Dotarea cu mijloace de protecție: prăjini electroizolante, detectoare mobile de tensiune, garnituri mobile de legare la pământ și în scurtcircuit, panouri, paravane, împrejmuiri și panouri de semnalizare pct. 3.3.24.
- Personal: instalațiile se exploatează, întrețin, reglează, repară și pun sub tensiune numai de electrician calificat și autorizat; autorizarea se face pe bază de examen medical, psihologic și test de cunoștințe profesionale, de securitate și sănătate în muncă și de acordare a primului ajutor pct. 3.3.25.
37. Cu ce trebuie echipate automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene?
Răspuns corect: c) Cu dispozitive de semnalizare a intrării brațului în zona de influență a liniilor
„Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene trebuie să fie echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării bratului în zona de influenţa a acestora.” — Anexa 1, pct. 3.3.11
38. Pe ce bază se autorizează personalul pentru lucru la instalațiile electrice?
Răspuns corect: a) Examen medical, psihologic și test de verificare a cunoștințelor profesionale, de securitate și sănătate în muncă și de acordare a primului ajutor
„pe bază de examen medical, psihologic şi test de verificare a cunoştinţelor profesionale, de securitate şi sănătate în munca şi de acordare a primului ajutor” — Anexa 1, pct. 3.3.25
39. Enumerați formele de lucru în baza cărora sunt permise intervențiile la instalațiile electrice.
Autorizații de lucru scrise (AL), instrucțiuni tehnice interne de protecția muncii (ITI-PM), atribuții de serviciu (AS), dispoziții verbale (DV), procese-verbale (PV), obligații de serviciu (OS) și propria răspundere (PR).
„intervenţiile sunt permise numai în baza următoarelor forme de lucru” — Anexa 1, pct. 3.3.2.4
40. Ce măsuri organizatorice se iau pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă?
Intervențiile (depanări, reparări, racordări) se fac numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat și instruit pentru lucrul respectiv; în baza uneia dintre formele de lucru; cu delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire); cu eșalonarea operațiilor; cu instrucțiuni de lucru pentru fiecare intervenție; cu verificări periodice ale măsurilor tehnice de protecție.
„numai de către personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv” — Anexa 1, pct. 3.3.2.3
Anexa 2: dispoziții generale, echipamente mobile, ridicarea sarcinilor (pct. 1–3)
- Montare și demontare în siguranță, respectând instrucțiunile fabricantului pct. 1.2.
- Descărcări electrice: echipamentele expuse se protejează împotriva efectelor trăsnetului pct. 1.3.
- Echipamente autopropulsate: conduse numai de lucrători instruiți adecvat; reguli de circulație stabilite și respectate; măsuri ca pietonii să nu se afle în zona de operare pct. 2.1–2.3.
- Transportul lucrătorilor pe echipamente mobile acționate mecanic: numai dacă au fost prevăzute amplasamente sigure pct. 2.4.
- Motor cu ardere internă: nu se folosește în zone de muncă fără cantitate suficientă de aer pct. 2.5.
- Ridicarea lucrătorilor: numai cu echipamente și dispozitive prevăzute în acest scop; excepțional, altele, cu măsuri adecvate și supraveghere pct. 3.1.2.1–3.1.2.2.
- Lucrători pe echipamentul de ridicat: prezență permanentă la postul de conducere, mijloc de comunicare sigur, evacuare în caz de pericol pct. 3.1.2.3.
- Sarcini suspendate: lucrătorii nu stau sub ele; interzisă deplasarea lor deasupra locurilor de muncă neprotejate în care lucrătorii sunt prezenți în mod curent pct. 3.1.3.
- Dispozitivele de prindere se aleg după sarcini, distanțe, condiții atmosferice și configurația de legare, se marchează vizibil și se depozitează fără deteriorare pct. 3.1.4–3.1.5.
- Sarcini neghidate: măsuri contra ciocnirii când câmpurile de acțiune se intersectează; persoană competentă care ghidează operatorul când acesta nu vede traseul; operațiuni planificate și supravegheate; sarcinile suspendate nu se lasă nesupravegheate, cu excepția cazului în care accesul în zona periculoasă este împiedicat; interzisă utilizarea în aer liber când vremea o periclitează pct. 3.2.1–3.2.7.
41. Cine poate conduce echipamentele de muncă autopropulsate?
Răspuns corect: b) Numai lucrătorii instruiți adecvat pentru conducerea sigură a acestora
„Conducerea echipamentelor de muncă autopropulsate este rezervată numai lucrătorilor care au fost instruiti adecvat pentru conducerea sigura a acestora.” — Anexa 2, pct. 2.1
42. Când este permis transportul lucrătorilor pe echipamentele mobile acționate mecanic?
Răspuns corect: c) Numai dacă au fost prevăzute amplasamente sigure în acest scop
„Transportul lucrătorilor pe echipamentele de muncă mobile acţionate mecanic nu este autorizat decât dacă au fost prevăzute amplasamente sigure în acest scop.” — Anexa 2, pct. 2.4
43. Ce este interzis la deplasarea sarcinilor suspendate?
Răspuns corect: a) Deplasarea lor deasupra locurilor de muncă neprotejate în care lucrătorii sunt prezenți în mod curent
„Este interzisă deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor de muncă neprotejate în care lucrătorii sunt prezenţi în mod curent.” — Anexa 2, pct. 3.1.3
44. Cu ce se poate ridica un lucrător, ca regulă?
Răspuns corect: b) Numai cu echipamente de muncă și dispozitive prevăzute în acest scop
„Ridicarea lucrătorilor nu este permisă decât cu echipamente de muncă şi dispozitive prevăzute în acest scop.” — Anexa 2, pct. 3.1.2.1
Anexa 2: lucrări temporare la înălțime (pct. 4)
- Prioritate: măsurile de protecție colectivă înaintea celor de protecție individuală pct. 4.1.1.1.
- Mijlocul de acces se alege după frecvența de circulație, înălțime și durata de utilizare și trebuie să permită evacuarea în caz de pericol pct. 4.1.1.2.
- Scările servesc ca post de lucru la înălțime doar când alte echipamente mai sigure nu se justifică (nivel redus de risc, durată scurtă sau caracteristicile locului de muncă) pct. 4.1.2.
- Tehnicile cu franghii: numai dacă lucrarea se poate face în siguranță, iar alt echipament mai sigur nu se justifică; se prevede un scaun cu accesorii pct. 4.1.3.
- Protecția colectivă contra căderilor nu se întrerupe decât în punctele de acces ale unei schele sau scări; dacă se îndepărtează temporar, se iau măsuri compensatorii înainte de lucrare și se remontează după pct. 4.1.4–4.1.5.
- Vremea: lucrările se fac numai când condițiile meteorologice nu periclitează securitatea și sănătatea lucrătorilor pct. 4.1.6.
- Scări: stabile; cele portabile pe suport stabil, rezistent și imobil; alunecarea se împiedică; scara depășește nivelul de acces; lucrătorul are în orice moment prindere cu mâna și sprijin sigur pct. 4.2.
- Schele: calcul de rezistență și stabilitate dacă nu există breviar de calcul (în afara configurației standard); plan de montare, utilizare și demontare întocmit de o persoană competentă; părțile nefinalizate se semnalizează și se delimitează pct. 4.3.1–4.3.5.
- Montarea și demontarea schelelor: sub supravegherea unei persoane competente, de lucrători instruiți adecvat; planul este la dispoziția supraveghetorului și a lucrătorilor pct. 4.3.6.
- Acces cu franghii: două franghii ancorate separat (de lucru și de securitate), centură completă legată de franghia de securitate, sistem autoblocant pe franghia de lucru, dispozitiv mobil de oprire a căderii pe cea de securitate, unelte legate de centură, supraveghere pentru primul ajutor, instruire inclusiv în privința salvării pct. 4.4.1.
- Excepție: în condiții excepționale, dacă a doua franghie ar face lucrul mai periculos, se poate folosi o singură franghie, cu măsuri adecvate pct. 4.4.2.
45. Când trebuie interzisă folosirea în aer liber a echipamentelor pentru ridicarea sarcinilor neghidate?
Răspuns corect: c) Când condițiile meteorologice se deteriorează până la punctul în care se periclitează utilizarea în siguranță
„trebuie interzisă atunci când condiţiile meteorologice se deteriorează până la punctul în care se periclitează utilizarea în condiţii de securitate” — Anexa 2, pct. 3.2.7
46. Ce are prioritate la lucrările temporare la înălțime?
Răspuns corect: a) Măsurile de protecție colectivă față de cele de protecție individuală
„Trebuie să se acorde prioritate măsurilor de protecţie colectivă în raport cu măsurile de protecţie individuală.” — Anexa 2, pct. 4.1.1.1
47. Când se pot efectua lucrări temporare la înălțime, din punct de vedere meteorologic?
Răspuns corect: b) Numai când condițiile meteorologice nu periclitează securitatea și sănătatea lucrătorilor
„Lucrările temporare la înălţime pot să fie efectuate numai atunci când condiţiile meteorologice nu periclitează securitatea şi sănătatea lucrătorilor.” — Anexa 2, pct. 4.1.6
48. Cine întocmește planul de montare, de utilizare și de demontare a unei schele?
Răspuns corect: c) O persoană competentă
„un plan de montare, de utilizare şi de demontare trebuie să fie întocmit de către o persoană competenţa” — Anexa 2, pct. 4.3.2
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Intrarea în vigoare a hotărârii | 1 octombrie 2006 | art. 15 |
| Termen pentru echipamentele care îndeplinesc cerințele minime din anexa nr. 1 | 31 decembrie 2006 | art. 4 alin. 1 lit. b |
| Raportarea către Comisia Europeană | la fiecare 5 ani | art. 13 alin. 2 |
| Limita răsturnării fără structură de protecție | un sfert de rotație | anexa 1, pct. 3.1.4.1 |
| Borne de masă la echipament fix de clasa I | două | anexa 1, pct. 3.3.13 lit. a |
| Verificarea cablului cu coeficient de securitate mărit | în fiecare zi de muncă | anexa 1, pct. 3.2.4.2 |
| Forme de lucru la instalații electrice | 7 (AL, ITI-PM, AS, DV, PV, OS, PR) | anexa 1, pct. 3.3.2.4 |
| Franghii la acces și poziționare cu franghii | cel puțin două | anexa 2, pct. 4.4.1 lit. a |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 17 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 57 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).