Legea nr. 156/2023

Privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie

59 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)

Doar pentru exercițiu. De obicei proba scrisă nu se dă grilă, iar noi nu știm cum va fi la concursul tău. Învață materia din lege; întrebările te ajută doar să verifici ce ai reținut.

Rezumat de învățat

Legea nr. 156/2023 stabilește cum se organizează activitatea de prevenire a separării copilului de familie: cine evaluează riscul, ce cuprinde planul de servicii, cine coordonează, cum funcționează Observatorul național al copilului, cum se finanțează și ce amenzi se dau. Se cere la concursurile pentru posturi din serviciile publice de asistență socială (primării), din direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și din centrele de zi.

Esențialul, în două minute

  • Legea organizează prevenirea separării copilului de familie; copil = persoana care nu a împlinit 18 ani (art. 1, art. 3).
  • Evaluarea riscului o face serviciul public de asistență socială de la domiciliul copilului, pe 3 niveluri de analiză (art. 6).
  • Planul de servicii se întocmește la cel puțin o situație de vulnerabilitate, durează cel puțin 12 luni și se aprobă prin dispoziția primarului (art. 7).
  • Monitorizarea planului, prin vizite la domiciliu: semestrial sub 10 situații de risc, trimestrial peste 10 (art. 7).
  • Structura comunitară consultativă stă sub consiliul local, o conduce șeful serviciului public de asistență socială, se întrunește trimestrial; indemnizație 1% din indemnizația primarului (art. 12–13).
  • Observatorul național al copilului e administrat de ANPDCA, pe 3 niveluri; datele le introduce asistentul social sau tehnicianul din serviciul public (art. 16–18).
  • Centrele de zi licențiate primesc de la bugetul de stat 50% din necesar, după expirarea termenului de un an (art. 21, art. 25).
  • Amenda pentru neîntocmirea, nemonitorizarea planului sau neînregistrarea copiilor: 1.000–2.000 lei (art. 23).

Capcane la grilă

  • Nu confunda planul de servicii (aprobat prin dispoziția primarului) cu planul anual de dezvoltare a serviciilor (aprobat de consiliul local, după avizul structurii comunitare) (art. 7, art. 14).
  • Nu confunda monitorizarea semestrială (sub 10 situații de risc) cu cea trimestrială (peste 10) (art. 7).
  • Nu confunda întâlnirile DGASPC cu responsabilii de caz (semestriale) cu deplasarea în fiecare UAT și ședințele structurii comunitare (trimestriale) (art. 11–12).
  • Nu confunda termenele: 90 de zile pentru ordinele ministrului, 120 de zile pentru HG nr. 691/2015, un an pentru înregistrarea copiilor (art. 14, 18, 24, 26).
  • Nu confunda cine constată contravențiile (Ministerul Muncii și agențiile pentru plăți și inspecție socială) cu cine coordonează (ANPDCA, DGASPC) (art. 9–10, art. 23).

Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.

Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.

Principii și definiții (art. 1–3)
  • Obiectul legii: cadrul legal privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie art. 1.
  • Coordonatele activității art. 2:
    • interesul superior al copilului și respectarea drepturilor copilului;
    • bunăstarea socială, spirituală și morală, sănătatea fizică și mentală a copilului expus riscului;
    • promovarea, cu prioritate, a valorilor familiale, a menținerii copilului în familie și integrarea lui în comunitate;
    • participarea copilului, în funcție de vârstă și maturitate, și a familiei la deciziile care îl privesc.
  • Copil – persoana care nu a împlinit 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, potrivit Codului civil art. 3 lit. a.
  • Familie – părinții căsătoriți sau necăsătoriți și copiii crescuți și îngrijiți de ei, precum și părintele singur cu copiii, care locuiesc împreună art. 3 lit. b.
  • Risc de sărăcie monetară – venitul pe membru de familie este sub nivelul indicatorului social de referință art. 3 lit. c.
  • Risc de sărăcie extremă – familie cu deprivare materială și socială severă, care nu își permite încălzirea locuinței și hrana copilului art. 3 lit. d.
  • Plan de servicii – documentul care planifică serviciile, beneficiile și acompanierea familiei pe o perioadă de cel puțin 12 luni art. 3 lit. e.
  • Situație de risc de separare – orice situație, acțiune sau inacțiune care afectează dezvoltarea copilului, pe o perioadă determinată, constatată de serviciul public de asistență socială art. 3 lit. f.
  • Vulnerabilitate – familia își pierde temporar, parțial sau total, capacitatea de creștere și îngrijire a copiilor art. 3 lit. g.
  • Centru de zi – serviciul social care previne separarea prin activități pe timpul zilei pentru copii (îngrijire, educație informală și nonformală, recreere, consiliere, hrană etc.) și sprijin pentru părinți art. 3 lit. h.
Verifică-te din această secțiune

1. Potrivit Legii nr. 156/2023, copil este persoana care:

2. Planul de servicii prevede acompanierea familiei pe o perioadă de:

3. Situația de risc de separare este constatată de către:

4. Situația de risc de sărăcie extremă este definită ca familia afectată de deprivare materială și socială severă, care nu își permite:

Când e copilul în risc de separare (art. 4–6)
  • Riscul din cauza familiei – familia se confruntă cu una sau mai multe situații art. 4 alin. 1:
    • situație economică și condiții de locuit precare (sărăcie monetară sau extremă);
    • sănătate precară a unuia sau mai multor membri, inclusiv dizabilitatea;
    • mediu abuziv, violent și comportamente la risc.
  • Riscul din cauza copilului – comportament delincvent, părăsirea repetată a domiciliului, consum de alcool și droguri, tentativă de suicid, abandon școlar, chiar dacă familia nu are problemele de mai sus art. 4 alin. 2.
  • Vulnerabilități economice și de locuire – sărăcie extremă; venituri reduse fără beneficii sociale; părinte unic susținător sau ambii părinți fără ocupație/în șomaj; ocuparea fără drept a unor spații; locuință supraaglomerată; spații improprii sau probleme de siguranță și igienă art. 5 alin. 1.
  • Vulnerabilități sociale art. 5 alin. 2:
    • mamă minoră sau minoră gravidă în îngrijire;
    • părintele unic susținător sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate;
    • copii reveniți în țară după peste un an de migrație;
    • adulți cu dizabilități care le afectează semnificativ viața;
    • cel puțin un membru fără acte de stare civilă;
    • copii cu măsură de protecție specială (Legea nr. 272/2004) sau părăsiți în unitățile sanitare;
    • membri condamnați la pedeapsă privativă de libertate.
  • Vulnerabilitate de sănătate – unul sau mai mulți copii polispitalizați art. 5 alin. 3.
  • Vulnerabilități de educație – copii de vârstă școlară neînscriși sau care nu frecventează învățământul obligatoriu; copii cu cerințe educaționale speciale art. 5 alin. 4.
  • Obligația de sprijin – în toate aceste situații serviciul public de asistență socială are obligația de a sprijini familia art. 5.
  • Ce se analizează cu prioritate – caracterul permanent sau ocazional al riscului; nivelul de dezvoltare al copilului și relațiile din familie; capacitatea părinților de a înțelege riscul și abilitățile parentale art. 6 alin. 1.
  • Evaluarea riscului – o face serviciul public de asistență socială de la domiciliul copilului, pe 3 niveluri: nevoile de bază ale copilului; relațiile cu părinții; impactul contextului familial și social art. 6 alin. 2.
Verifică-te din această secțiune

5. Care dintre următoarele situații ale copilului îl pune în risc de separare chiar dacă familia nu are probleme economice, de sănătate sau de violență?

6. Familia care are copii reveniți în țara de origine se află în situație de vulnerabilitate dacă experiența de migrație a fost de:

7. În funcție de starea de sănătate, familia este în situație de vulnerabilitate dacă are:

8. Care dintre următoarele este o situație de vulnerabilitate în funcție de situația socială a familiei?

Planul de servicii și lista de parteneri (art. 7–8)
  • Când se face – dacă după evaluare copilul se află în cel puțin o situație de vulnerabilitate de la art. 5 art. 7 alin. 1.
  • Ce cuprinde – serviciile, beneficiile de asistență socială, intervențiile, finalitatea, cine oferă serviciile și pe ce perioadă art. 7 alin. 2.
  • Aprobarea – prin dispoziție a primarului art. 7 alin. 2.
  • Obligatoriu – servicii pentru nevoile copilului și servicii pentru părinți: informare, consiliere și acompaniere; abilități parentale; acces la beneficii; referire către alte servicii art. 7 alin. 3–4.
  • Durata – cel puțin 12 luni, perioadă în care sprijinirea părinților este obligatorie art. 7 alin. 5.
  • Măsuri pentru familie – situația financiară, condițiile de locuit, abilitățile parentale, aptitudinile casnice, accesul la educație, tratament pentru droguri și alcool, protecția împotriva violenței, sprijin pentru părinții copiilor cu servicii de protecție art. 7 alin. 6.
  • Cine monitorizează – asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială din serviciul public de asistență socială, prin vizite la domiciliu art. 7 alin. 7.
  • Cât de des art. 7 alin. 7:
    • semestrial și ori de câte ori se impune – sub 10 situații de risc;
    • trimestrial și ori de câte ori se impune – peste 10 situații de risc.
  • Lista de parteneri – serviciul public de asistență socială realizează și actualizează lista instituțiilor din UAT (școli, medici de familie, spitale, ONG-uri acreditate, culte) care pot ajuta art. 8 alin. 1.
  • Extinderea listei – la UAT-urile învecinate aflate la cel mult 30 km, dacă există drumuri de acces, pe bază de parteneriat între autoritățile locale art. 8 alin. 2.
Verifică-te din această secțiune

9. Planul de servicii se întocmește dacă serviciul public de asistență socială constată că copilul se află în:

10. Planul de servicii se aprobă prin:

11. Pe perioada planului de servicii (cel puțin 12 luni), este obligatorie:

12. Cine monitorizează implementarea planului de servicii?

Ministerul și DGASPC (art. 9–11)
  • Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, prin ANPDCA, realizează politica națională și asigură coordonarea și îndrumarea metodologică art. 9 alin. 1–2.
  • Atribuțiile ministerului – reglementează activitatea; coordonează, monitorizează, evaluează și controlează; stabilește direcțiile strategice; face anual un raport pe baza datelor din Observatorul național al copilului art. 9 alin. 3.
  • DGASPC județeană coordonează și îndrumă metodologic serviciul public de asistență socială art. 10 alin. 1.
  • Asistenți sociali desemnați de DGASPC țin legătura cu serviciile publice; unul poate răspunde de mai multe servicii; DGASPC poate înființa compartimente specializate art. 10 alin. 2.
  • București – activitatea e asigurată de DGASPC de sector, printr-un compartiment specializat art. 10 alin. 3.
  • Atribuțiile asistenților desemnați art. 11:
    • organizează întâlniri semestriale cu responsabilii de caz din serviciul public;
    • dau informații despre DGASPC (atribuții, organigramă, contacte);
    • fac legătura cu alte compartimente și cu alte DGASPC;
    • facilitează colaborarea cu inspectoratul școlar, direcția de sănătate publică, AJPIS, AJOFM;
    • îndrumă metodologic – fiecare face trimestrial cel puțin o deplasare în fiecare UAT;
    • pot însoți în teren reprezentantul local, la cererea lui expresă și motivată;
    • coordonează formarea continuă, înființarea serviciilor comunitare și sprijină strategiile locale.
Verifică-te din această secțiune

13. Autoritatea prin care Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse realizează politica națională în domeniul protecției drepturilor copilului este:

14. Raportul privind activitatea de prevenire a separării copilului de familie se realizează de minister, prin ANPDCA:

15. La nivelul sectoarelor municipiului București, activitatea de prevenire a separării copilului de familie este asigurată de:

16. Asistenții sociali desemnați de DGASPC organizează întâlniri cu responsabilii de caz din serviciul public de asistență socială:

Structura comunitară consultativă (art. 12–13)
  • Statut – poate funcționa în subordinea consiliului local, organ de specialitate fără personalitate juridică art. 12 alin. 1.
  • Componența – stabilită prin hotărâre a consiliului local art. 12 alin. 2:
    • conducătorul serviciului public de asistență socială (este și președinte);
    • un reprezentant al unei unități de învățământ, un medic de familie;
    • un polițist de proximitate sau din poliția locală;
    • un preot sau reprezentant al unui cult recunoscut, un consilier local;
    • acolo unde există, un reprezentant al unui ONG acreditat.
  • Ședințe – ordinare trimestrial, la convocarea conducătorului serviciului public; extraordinare la cererea acestuia, a primarului sau a oricărui membru art. 12 alin. 3.
  • Fără drept de vot pot participa reprezentanți DGASPC, consilieri locali, profesioniști și invitați art. 12 alin. 4.
  • Atribuții – sprijină planurile de servicii; propune beneficii sociale excepționale; avizează planurile anuale de dezvoltare a serviciilor; grupuri de suport pentru părinți; campanii de informare; raport anual către consiliul local art. 12 alin. 5.
  • Secretariatul – asigurat de serviciul public de asistență socială art. 13 alin. 1.
  • Indemnizația de ședință – 1% din indemnizația primarului, din bugetul local art. 13 alin. 2–3.
Verifică-te din această secțiune

17. Structura comunitară consultativă funcționează în subordinea:

18. Președintele structurii comunitare consultative este:

19. Structura comunitară consultativă se întrunește în ședință ordinară:

20. Componența structurii comunitare consultative se stabilește prin:

Serviciul public de asistență socială (art. 14–15)
  • Cine face prevenirea – serviciul public de asistență socială de la comune, orașe și municipii, de la domiciliul copilului art. 14 alin. 1–2.
  • Cum art. 14 alin. 2:
    • identifică și înregistrează în Observatorul național al copilului toți copiii în risc;
    • consiliază și informează familiile;
    • sprijină familiile vulnerabile și asigură accesul la servicii;
    • referă copilul spre servicii educaționale, de sănătate, ocupare sau locuire;
    • implică comunitatea prin structura comunitară consultativă;
    • monitorizează planurile și face vizite la domiciliu;
    • reevaluează anual sau ori de câte ori e cazul planurile de servicii;
    • înființează centre de zi.
  • Planul anual de dezvoltare a serviciilor – îl face serviciul public, îl avizează structura comunitară consultativă și îl aprobă consiliul local art. 14 alin. 3.
  • Modelul-cadru al planului – prin ordin al ministrului, în 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii art. 14 alin. 4.
  • Managementul de caz – metodă de lucru obligatorie art. 15 alin. 1.
  • Coordonatorul managementului de caz – asistentul social din serviciul public, care colaborează cu consilierul sau mediatorul școlar, asistentul medical comunitar și alți specialiști art. 15 alin. 2.
  • Servicii comunitare integrate – unde există, se aplică obligatoriu Protocolul de colaborare aprobat prin Ordinul nr. 393/630/4.236/2017 art. 15 alin. 3.
Verifică-te din această secțiune

21. Planul anual de dezvoltare a serviciilor de prevenire este supus aprobării:

22. Reevaluarea planurilor de servicii de către serviciul public de asistență socială se face:

23. Coordonarea managementului de caz în activitatea de prevenire este asigurată de:

24. Modelul-cadru al planurilor de dezvoltare a serviciilor de prevenire se aprobă prin ordin al ministrului în termen de:

Observatorul național al copilului (art. 16–20)
  • Ce este – un modul dintr-un sistem informatic dezvoltat și administrat de ANPDCA, pentru înregistrarea copiilor în risc de către autoritățile locale art. 16 alin. 1–2.
  • Roluri art. 16 alin. 3:
    • ANPDCA gestionează și actualizează evidența la nivel național;
    • DGASPC coordonează la nivel județean/de sector înregistrarea;
    • serviciile publice locale gestionează evidența copiilor din UAT.
  • Organizare – pe principiul domiciliului/reședinței copilului, pe 3 niveluri: central, județean și local art. 17.
  • Cine introduce datele – asistentul social sau tehnicianul în asistență socială din serviciul public local art. 18 alin. 1.
  • Cine coordonează introducerea – un reprezentant al DGASPC art. 18 alin. 2; metodologia – ordin al ministrului în 90 de zile art. 18 alin. 3.
  • Acces – cu nume de utilizator și parolă; lista utilizatorilor și drepturile lor le gestionează ANPDCA art. 19 alin. 1.
  • Jurnal automat – orice modificare se înregistrează cu utilizatorul, data și ora art. 19 alin. 2.
  • Rapoartele – se stochează fără posibilitatea modificării ulterioare art. 19 alin. 3; copii periodice pe medii securizate cu parolă art. 19 alin. 4.
  • Observatorul local al copilului – îl înființează autoritățile locale; funcții: colectarea datelor despre copiii în risc din UAT și monitorizarea planurilor de servicii art. 20.
Verifică-te din această secțiune

25. Observatorul național al copilului este un modul dintr-un sistem informatic dezvoltat și administrat de:

26. Componenta informatizată a Observatorului copilului este organizată pe:

27. Introducerea și actualizarea datelor în Observatorul copilului se realizează de către:

28. Păstrarea și actualizarea listei utilizatorilor Observatorului copilului și acordarea drepturilor acestora sunt realizate de:

Finanțarea (art. 21–22)
  • Surse – bugetul de stat (sume defalcate, pe baza standardelor de cost); bugetul local; donații, sponsorizări și alte surse legale art. 21 alin. 1.
  • Centrele de zi licențiate – bugetul de stat asigură 50% din necesar, după numărul de copii din Observatorul local și standardul de cost art. 21 alin. 2.
  • Cota de 50% scade progresiv după indicatori de performanță: rata de menținere a copiilor în familie; participarea familiilor la programe; satisfacția familiilor; implicarea comunității art. 21 alin. 3.
  • Metodologia indicatorilor – ordin al ministrului art. 21 alin. 4.
  • Programe ANPDCA pentru: ajutoare de urgență; abilitarea/reabilitarea copilului cu dizabilități; intervenție psihologică și psihoterapeutică; cursuri de abilități parentale art. 22.
Verifică-te din această secțiune

29. Finanțarea de la bugetul de stat a centrelor de zi licențiate destinate prevenirii separării copilului de familie se asigură în proporție de:

30. Activitatea de prevenire derulată de serviciile publice de asistență socială NU se finanțează, potrivit art. 21 alin. (1), din:

31. Pentru ce activități finanțează ministerul, prin ANPDCA, programe de prevenire a separării copilului de familie?

Contravenții și termene finale (art. 23–27)
  • Contravenții – dacă nu sunt infracțiuni art. 23 alin. 1:
    • neîntocmirea planului de servicii art. 7 alin. 1;
    • nerespectarea monitorizării planului art. 7 alin. 7;
    • neînregistrarea copiilor în risc în Observator art. 14 alin. 2 lit. a.
  • Amenda – de la 1.000 lei la 2.000 lei art. 23 alin. 2.
  • Cine constată – persoanele împuternicite din Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și din agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială art. 23 alin. 3; se aplică OG nr. 2/2001 art. 23 alin. 4.
  • Înregistrarea tuturor copiilor în risc în Observatorul local, după vizite la domiciliu – în un an de la intrarea în vigoare art. 24.
  • Finanțarea de 50% a centrelor de zi se aplică după expirarea acestui termen de un an art. 25.
  • Modificarea HG nr. 691/2015 (copiii cu părinți plecați în străinătate) – de Guvern, în 120 de zile art. 26.
  • Datele personale – prelucrate conform Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) art. 27.
Verifică-te din această secțiune

32. Contravențiile prevăzute de Legea nr. 156/2023 se sancționează cu amendă:

33. Constituie contravenție, potrivit Legii nr. 156/2023:

34. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de persoanele împuternicite din cadrul:

35. În ce termen de la intrarea în vigoare a legii serviciul public de asistență socială trebuie să înregistreze în Observatorul local toți copiii aflați în risc de separare?

Cifre și termene de reținut
CeCâtArticolul
Vârsta până la care e copil18 aniart. 3 lit. a
Durata planului de serviciicel puțin 12 luniart. 3 lit. e, art. 7 alin. 5
Niveluri de analiză la evaluare3art. 6 alin. 2
Migrație după care copilul revenit e vulnerabilpeste un anart. 5 alin. 2 lit. c
Monitorizare – sub 10 situații de riscsemestrialart. 7 alin. 7 lit. a
Monitorizare – peste 10 situații de risctrimestrialart. 7 alin. 7 lit. b
Distanța maximă pentru extinderea listei30 kmart. 8 alin. 2
Întâlnirile DGASPC cu responsabilii de cazsemestrialart. 11 lit. a
Deplasarea responsabilului DGASPC în fiecare UATtrimestrial, cel puțin unaart. 11 lit. e
Ședințele ordinare ale structurii comunitare consultativetrimestrialart. 12 alin. 3
Indemnizația de ședință1% din indemnizația primaruluiart. 13 alin. 2
Reevaluarea planurilor de serviciianual sau ori de câte ori e cazulart. 14 alin. 2 lit. h
Modelul-cadru al planului de dezvoltare / metodologia Observatorului90 de zileart. 14 alin. 4, art. 18 alin. 3
Niveluri ale Observatorului3 (central, județean, local)art. 17
Finanțarea de la stat a centrelor de zi50%art. 21 alin. 2
Amenda1.000–2.000 leiart. 23 alin. 2
Înregistrarea tuturor copiilor în risc1 anart. 24
Modificarea HG nr. 691/2015120 de zileart. 26

Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 26 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.

Gata cu rezumatul?

Fă un test din tot actul: 59 întrebări, cu verificare pe loc și scor.

Începe testul

Concursuri deschise care cer acest act

Manager Proiect (S) Asistent Social (S), Psicholog (S), Referent (M), Referent (M) Direcția de Asistență Socială Sfântu Gheorghe · Covasna dosar până la 20.11.2026 4 legi cu rezumat și teste Asistent social Primăria Municipiului Târgu Secuiesc · Covasna publicat 16.11.2026 6 legi cu rezumat și teste Asistent social, funcție publică de execuție și Consilier asistent, funcție publică de execuție Direcția de Asistență Socială Sighetu Marmației · Maramureș dosar până la 30.10.2026 proba scrisă: 02.12.2026 9 legi cu rezumat și teste

© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).