Legea nr. 156/2023
Privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie
59 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Doar pentru exercițiu. De obicei proba scrisă nu se dă grilă, iar noi nu știm cum va fi la concursul tău. Învață materia din lege; întrebările te ajută doar să verifici ce ai reținut.
Rezumat de învățat
Legea nr. 156/2023 stabilește cum se organizează activitatea de prevenire a separării copilului de familie: cine evaluează riscul, ce cuprinde planul de servicii, cine coordonează, cum funcționează Observatorul național al copilului, cum se finanțează și ce amenzi se dau. Se cere la concursurile pentru posturi din serviciile publice de asistență socială (primării), din direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și din centrele de zi.
Esențialul, în două minute
- Legea organizează prevenirea separării copilului de familie; copil = persoana care nu a împlinit 18 ani (art. 1, art. 3).
- Evaluarea riscului o face serviciul public de asistență socială de la domiciliul copilului, pe 3 niveluri de analiză (art. 6).
- Planul de servicii se întocmește la cel puțin o situație de vulnerabilitate, durează cel puțin 12 luni și se aprobă prin dispoziția primarului (art. 7).
- Monitorizarea planului, prin vizite la domiciliu: semestrial sub 10 situații de risc, trimestrial peste 10 (art. 7).
- Structura comunitară consultativă stă sub consiliul local, o conduce șeful serviciului public de asistență socială, se întrunește trimestrial; indemnizație 1% din indemnizația primarului (art. 12–13).
- Observatorul național al copilului e administrat de ANPDCA, pe 3 niveluri; datele le introduce asistentul social sau tehnicianul din serviciul public (art. 16–18).
- Centrele de zi licențiate primesc de la bugetul de stat 50% din necesar, după expirarea termenului de un an (art. 21, art. 25).
- Amenda pentru neîntocmirea, nemonitorizarea planului sau neînregistrarea copiilor: 1.000–2.000 lei (art. 23).
Capcane la grilă
- Nu confunda planul de servicii (aprobat prin dispoziția primarului) cu planul anual de dezvoltare a serviciilor (aprobat de consiliul local, după avizul structurii comunitare) (art. 7, art. 14).
- Nu confunda monitorizarea semestrială (sub 10 situații de risc) cu cea trimestrială (peste 10) (art. 7).
- Nu confunda întâlnirile DGASPC cu responsabilii de caz (semestriale) cu deplasarea în fiecare UAT și ședințele structurii comunitare (trimestriale) (art. 11–12).
- Nu confunda termenele: 90 de zile pentru ordinele ministrului, 120 de zile pentru HG nr. 691/2015, un an pentru înregistrarea copiilor (art. 14, 18, 24, 26).
- Nu confunda cine constată contravențiile (Ministerul Muncii și agențiile pentru plăți și inspecție socială) cu cine coordonează (ANPDCA, DGASPC) (art. 9–10, art. 23).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Principii și definiții (art. 1–3)
- Obiectul legii: cadrul legal privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie art. 1.
- Coordonatele activității art. 2:
- interesul superior al copilului și respectarea drepturilor copilului;
- bunăstarea socială, spirituală și morală, sănătatea fizică și mentală a copilului expus riscului;
- promovarea, cu prioritate, a valorilor familiale, a menținerii copilului în familie și integrarea lui în comunitate;
- participarea copilului, în funcție de vârstă și maturitate, și a familiei la deciziile care îl privesc.
- Copil – persoana care nu a împlinit 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, potrivit Codului civil art. 3 lit. a.
- Familie – părinții căsătoriți sau necăsătoriți și copiii crescuți și îngrijiți de ei, precum și părintele singur cu copiii, care locuiesc împreună art. 3 lit. b.
- Risc de sărăcie monetară – venitul pe membru de familie este sub nivelul indicatorului social de referință art. 3 lit. c.
- Risc de sărăcie extremă – familie cu deprivare materială și socială severă, care nu își permite încălzirea locuinței și hrana copilului art. 3 lit. d.
- Plan de servicii – documentul care planifică serviciile, beneficiile și acompanierea familiei pe o perioadă de cel puțin 12 luni art. 3 lit. e.
- Situație de risc de separare – orice situație, acțiune sau inacțiune care afectează dezvoltarea copilului, pe o perioadă determinată, constatată de serviciul public de asistență socială art. 3 lit. f.
- Vulnerabilitate – familia își pierde temporar, parțial sau total, capacitatea de creștere și îngrijire a copiilor art. 3 lit. g.
- Centru de zi – serviciul social care previne separarea prin activități pe timpul zilei pentru copii (îngrijire, educație informală și nonformală, recreere, consiliere, hrană etc.) și sprijin pentru părinți art. 3 lit. h.
1. Potrivit Legii nr. 156/2023, copil este persoana care:
Răspuns corect: a) nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu
„copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu” — art. 3 lit. a)
2. Planul de servicii prevede acompanierea familiei pe o perioadă de:
Răspuns corect: b) cel puțin 12 luni
„modul de acompaniere a familiei pe o perioadă de cel puțin 12 luni în vederea prevenirii separării copilului de familie” — art. 3 lit. e)
3. Situația de risc de separare este constatată de către:
Răspuns corect: c) serviciul public de asistență socială
„pentru o perioadă determinată de timp și care este constatată de către serviciul public de asistență socială” — art. 3 lit. f)
4. Situația de risc de sărăcie extremă este definită ca familia afectată de deprivare materială și socială severă, care nu își permite:
Răspuns corect: a) încălzirea locuinței și asigurarea hranei copilului
„din cauza lipsei resurselor financiare nu își permite încălzirea locuinței și asigurarea hranei copilului” — art. 3 lit. d)
Când e copilul în risc de separare (art. 4–6)
- Riscul din cauza familiei – familia se confruntă cu una sau mai multe situații art. 4 alin. 1:
- situație economică și condiții de locuit precare (sărăcie monetară sau extremă);
- sănătate precară a unuia sau mai multor membri, inclusiv dizabilitatea;
- mediu abuziv, violent și comportamente la risc.
- Riscul din cauza copilului – comportament delincvent, părăsirea repetată a domiciliului, consum de alcool și droguri, tentativă de suicid, abandon școlar, chiar dacă familia nu are problemele de mai sus art. 4 alin. 2.
- Vulnerabilități economice și de locuire – sărăcie extremă; venituri reduse fără beneficii sociale; părinte unic susținător sau ambii părinți fără ocupație/în șomaj; ocuparea fără drept a unor spații; locuință supraaglomerată; spații improprii sau probleme de siguranță și igienă art. 5 alin. 1.
- Vulnerabilități sociale art. 5 alin. 2:
- mamă minoră sau minoră gravidă în îngrijire;
- părintele unic susținător sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate;
- copii reveniți în țară după peste un an de migrație;
- adulți cu dizabilități care le afectează semnificativ viața;
- cel puțin un membru fără acte de stare civilă;
- copii cu măsură de protecție specială (Legea nr. 272/2004) sau părăsiți în unitățile sanitare;
- membri condamnați la pedeapsă privativă de libertate.
- Vulnerabilitate de sănătate – unul sau mai mulți copii polispitalizați art. 5 alin. 3.
- Vulnerabilități de educație – copii de vârstă școlară neînscriși sau care nu frecventează învățământul obligatoriu; copii cu cerințe educaționale speciale art. 5 alin. 4.
- Obligația de sprijin – în toate aceste situații serviciul public de asistență socială are obligația de a sprijini familia art. 5.
- Ce se analizează cu prioritate – caracterul permanent sau ocazional al riscului; nivelul de dezvoltare al copilului și relațiile din familie; capacitatea părinților de a înțelege riscul și abilitățile parentale art. 6 alin. 1.
- Evaluarea riscului – o face serviciul public de asistență socială de la domiciliul copilului, pe 3 niveluri: nevoile de bază ale copilului; relațiile cu părinții; impactul contextului familial și social art. 6 alin. 2.
5. Care dintre următoarele situații ale copilului îl pune în risc de separare chiar dacă familia nu are probleme economice, de sănătate sau de violență?
Răspuns corect: a) părăsirea repetată a domiciliului
„cum ar fi comportamentul delincvent, părăsirea repetată a domiciliului, consumul de alcool și de droguri, tentativă de suicid și abandonul școlar” — art. 4 alin. (2)
6. Familia care are copii reveniți în țara de origine se află în situație de vulnerabilitate dacă experiența de migrație a fost de:
Răspuns corect: b) peste un an
„are unul sau mai mulți copii care au revenit în țara de origine după o experiență de peste un an de migrație” — art. 5 alin. (2) lit. c)
7. În funcție de starea de sănătate, familia este în situație de vulnerabilitate dacă are:
Răspuns corect: c) unul sau mai mulți copii polispitalizați
„se află în situația de vulnerabilitate având unul sau mai mulți copii polispitalizați” — art. 5 alin. (3)
8. Care dintre următoarele este o situație de vulnerabilitate în funcție de situația socială a familiei?
Răspuns corect: a) are cel puțin un membru al familiei care nu are acte de stare civilă
„are cel puțin un membru al familiei care nu are acte de stare civilă” — art. 5 alin. (2) lit. e)
Planul de servicii și lista de parteneri (art. 7–8)
- Când se face – dacă după evaluare copilul se află în cel puțin o situație de vulnerabilitate de la art. 5 art. 7 alin. 1.
- Ce cuprinde – serviciile, beneficiile de asistență socială, intervențiile, finalitatea, cine oferă serviciile și pe ce perioadă art. 7 alin. 2.
- Aprobarea – prin dispoziție a primarului art. 7 alin. 2.
- Obligatoriu – servicii pentru nevoile copilului și servicii pentru părinți: informare, consiliere și acompaniere; abilități parentale; acces la beneficii; referire către alte servicii art. 7 alin. 3–4.
- Durata – cel puțin 12 luni, perioadă în care sprijinirea părinților este obligatorie art. 7 alin. 5.
- Măsuri pentru familie – situația financiară, condițiile de locuit, abilitățile parentale, aptitudinile casnice, accesul la educație, tratament pentru droguri și alcool, protecția împotriva violenței, sprijin pentru părinții copiilor cu servicii de protecție art. 7 alin. 6.
- Cine monitorizează – asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială din serviciul public de asistență socială, prin vizite la domiciliu art. 7 alin. 7.
- Cât de des art. 7 alin. 7:
- semestrial și ori de câte ori se impune – sub 10 situații de risc;
- trimestrial și ori de câte ori se impune – peste 10 situații de risc.
- Lista de parteneri – serviciul public de asistență socială realizează și actualizează lista instituțiilor din UAT (școli, medici de familie, spitale, ONG-uri acreditate, culte) care pot ajuta art. 8 alin. 1.
- Extinderea listei – la UAT-urile învecinate aflate la cel mult 30 km, dacă există drumuri de acces, pe bază de parteneriat între autoritățile locale art. 8 alin. 2.
9. Planul de servicii se întocmește dacă serviciul public de asistență socială constată că copilul se află în:
Răspuns corect: c) cel puțin o situație de vulnerabilitate prevăzută la art. 5
„constată că acesta se află în cel puțin o situație de vulnerabilitate prevăzută la art. 5 se întocmește planul de servicii” — art. 7 alin. (1)
10. Planul de servicii se aprobă prin:
Răspuns corect: a) dispoziție a primarului
„Planul de servicii se aprobă prin dispoziție a primarului.” — art. 7 alin. (2)
11. Pe perioada planului de servicii (cel puțin 12 luni), este obligatorie:
Răspuns corect: b) sprijinirea părinților în creșterea și îngrijirea copilului
„Planul de servicii este întocmit pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, perioadă în care este obligatorie sprijinirea părinților” — art. 7 alin. (5)
12. Cine monitorizează implementarea planului de servicii?
Răspuns corect: c) asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială din serviciul public de asistență socială
„Monitorizarea implementării planului de servicii se realizează de către asistentul social sau, după caz, de către tehnicianul în asistență socială” — art. 7 alin. (7)
Ministerul și DGASPC (art. 9–11)
- Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, prin ANPDCA, realizează politica națională și asigură coordonarea și îndrumarea metodologică art. 9 alin. 1–2.
- Atribuțiile ministerului – reglementează activitatea; coordonează, monitorizează, evaluează și controlează; stabilește direcțiile strategice; face anual un raport pe baza datelor din Observatorul național al copilului art. 9 alin. 3.
- DGASPC județeană coordonează și îndrumă metodologic serviciul public de asistență socială art. 10 alin. 1.
- Asistenți sociali desemnați de DGASPC țin legătura cu serviciile publice; unul poate răspunde de mai multe servicii; DGASPC poate înființa compartimente specializate art. 10 alin. 2.
- București – activitatea e asigurată de DGASPC de sector, printr-un compartiment specializat art. 10 alin. 3.
- Atribuțiile asistenților desemnați art. 11:
- organizează întâlniri semestriale cu responsabilii de caz din serviciul public;
- dau informații despre DGASPC (atribuții, organigramă, contacte);
- fac legătura cu alte compartimente și cu alte DGASPC;
- facilitează colaborarea cu inspectoratul școlar, direcția de sănătate publică, AJPIS, AJOFM;
- îndrumă metodologic – fiecare face trimestrial cel puțin o deplasare în fiecare UAT;
- pot însoți în teren reprezentantul local, la cererea lui expresă și motivată;
- coordonează formarea continuă, înființarea serviciilor comunitare și sprijină strategiile locale.
13. Autoritatea prin care Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse realizează politica națională în domeniul protecției drepturilor copilului este:
Răspuns corect: a) Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
„prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție realizează politica națională în domeniul protecției drepturilor copilului” — art. 9 alin. (1)
14. Raportul privind activitatea de prevenire a separării copilului de familie se realizează de minister, prin ANPDCA:
Răspuns corect: b) anual, pe baza datelor din Observatorul național al copilului
„realizează anual un raport privind activitatea de prevenire a separării copilului de familie, pe baza datelor existente în Observatorul național al copilului” — art. 9 alin. (3) lit. d)
15. La nivelul sectoarelor municipiului București, activitatea de prevenire a separării copilului de familie este asigurată de:
Răspuns corect: c) DGASPC de la nivelul sectoarelor, printr-un compartiment specializat
„este asigurată de direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului București, printr-un compartiment specializat” — art. 10 alin. (3)
16. Asistenții sociali desemnați de DGASPC organizează întâlniri cu responsabilii de caz din serviciul public de asistență socială:
Răspuns corect: a) semestrial
„organizează întâlniri semestriale între angajații direcției generale de asistență socială și protecția copilului și asistenții sociali” — art. 11 lit. a)
Structura comunitară consultativă (art. 12–13)
- Statut – poate funcționa în subordinea consiliului local, organ de specialitate fără personalitate juridică art. 12 alin. 1.
- Componența – stabilită prin hotărâre a consiliului local art. 12 alin. 2:
- conducătorul serviciului public de asistență socială (este și președinte);
- un reprezentant al unei unități de învățământ, un medic de familie;
- un polițist de proximitate sau din poliția locală;
- un preot sau reprezentant al unui cult recunoscut, un consilier local;
- acolo unde există, un reprezentant al unui ONG acreditat.
- Ședințe – ordinare trimestrial, la convocarea conducătorului serviciului public; extraordinare la cererea acestuia, a primarului sau a oricărui membru art. 12 alin. 3.
- Fără drept de vot pot participa reprezentanți DGASPC, consilieri locali, profesioniști și invitați art. 12 alin. 4.
- Atribuții – sprijină planurile de servicii; propune beneficii sociale excepționale; avizează planurile anuale de dezvoltare a serviciilor; grupuri de suport pentru părinți; campanii de informare; raport anual către consiliul local art. 12 alin. 5.
- Secretariatul – asigurat de serviciul public de asistență socială art. 13 alin. 1.
- Indemnizația de ședință – 1% din indemnizația primarului, din bugetul local art. 13 alin. 2–3.
17. Structura comunitară consultativă funcționează în subordinea:
Răspuns corect: c) consiliului local
„În subordinea consiliului local poate funcționa structura comunitară consultativă” — art. 12 alin. (1)
18. Președintele structurii comunitare consultative este:
Răspuns corect: a) conducătorul serviciului public de asistență socială
„Președintele structurii comunitare consultative este conducătorul serviciului public de asistență socială.” — art. 12 alin. (2)
19. Structura comunitară consultativă se întrunește în ședință ordinară:
Răspuns corect: b) trimestrial
„Structura comunitară consultativă se întrunește în ședință ordinară, trimestrial” — art. 12 alin. (3)
20. Componența structurii comunitare consultative se stabilește prin:
Răspuns corect: c) hotărâre a consiliului local
„Componența structurii comunitare consultative este stabilită prin hotărâre a consiliului local” — art. 12 alin. (2)
Serviciul public de asistență socială (art. 14–15)
- Cine face prevenirea – serviciul public de asistență socială de la comune, orașe și municipii, de la domiciliul copilului art. 14 alin. 1–2.
- Cum art. 14 alin. 2:
- identifică și înregistrează în Observatorul național al copilului toți copiii în risc;
- consiliază și informează familiile;
- sprijină familiile vulnerabile și asigură accesul la servicii;
- referă copilul spre servicii educaționale, de sănătate, ocupare sau locuire;
- implică comunitatea prin structura comunitară consultativă;
- monitorizează planurile și face vizite la domiciliu;
- reevaluează anual sau ori de câte ori e cazul planurile de servicii;
- înființează centre de zi.
- Planul anual de dezvoltare a serviciilor – îl face serviciul public, îl avizează structura comunitară consultativă și îl aprobă consiliul local art. 14 alin. 3.
- Modelul-cadru al planului – prin ordin al ministrului, în 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii art. 14 alin. 4.
- Managementul de caz – metodă de lucru obligatorie art. 15 alin. 1.
- Coordonatorul managementului de caz – asistentul social din serviciul public, care colaborează cu consilierul sau mediatorul școlar, asistentul medical comunitar și alți specialiști art. 15 alin. 2.
- Servicii comunitare integrate – unde există, se aplică obligatoriu Protocolul de colaborare aprobat prin Ordinul nr. 393/630/4.236/2017 art. 15 alin. 3.
21. Planul anual de dezvoltare a serviciilor de prevenire este supus aprobării:
Răspuns corect: c) consiliului local, după avizarea de către structura comunitară consultativă
„pe care îl supun aprobării consiliului local, după avizarea acestuia de către structura comunitară consultativă” — art. 14 alin. (3)
22. Reevaluarea planurilor de servicii de către serviciul public de asistență socială se face:
Răspuns corect: a) anual sau ori de câte ori este cazul
„reevaluarea anuală sau ori de câte ori este cazul a planurilor de servicii” — art. 14 alin. (2) lit. h)
23. Coordonarea managementului de caz în activitatea de prevenire este asigurată de:
Răspuns corect: b) asistentul social din cadrul serviciului public de asistență socială
„Coordonarea managementului de caz este asigurată de asistentul social din cadrul serviciului public de asistență socială” — art. 15 alin. (2)
24. Modelul-cadru al planurilor de dezvoltare a serviciilor de prevenire se aprobă prin ordin al ministrului în termen de:
Răspuns corect: a) 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii
„se aprobă, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului familiei” — art. 14 alin. (4)
Observatorul național al copilului (art. 16–20)
- Ce este – un modul dintr-un sistem informatic dezvoltat și administrat de ANPDCA, pentru înregistrarea copiilor în risc de către autoritățile locale art. 16 alin. 1–2.
- Roluri art. 16 alin. 3:
- ANPDCA gestionează și actualizează evidența la nivel național;
- DGASPC coordonează la nivel județean/de sector înregistrarea;
- serviciile publice locale gestionează evidența copiilor din UAT.
- Organizare – pe principiul domiciliului/reședinței copilului, pe 3 niveluri: central, județean și local art. 17.
- Cine introduce datele – asistentul social sau tehnicianul în asistență socială din serviciul public local art. 18 alin. 1.
- Cine coordonează introducerea – un reprezentant al DGASPC art. 18 alin. 2; metodologia – ordin al ministrului în 90 de zile art. 18 alin. 3.
- Acces – cu nume de utilizator și parolă; lista utilizatorilor și drepturile lor le gestionează ANPDCA art. 19 alin. 1.
- Jurnal automat – orice modificare se înregistrează cu utilizatorul, data și ora art. 19 alin. 2.
- Rapoartele – se stochează fără posibilitatea modificării ulterioare art. 19 alin. 3; copii periodice pe medii securizate cu parolă art. 19 alin. 4.
- Observatorul local al copilului – îl înființează autoritățile locale; funcții: colectarea datelor despre copiii în risc din UAT și monitorizarea planurilor de servicii art. 20.
25. Observatorul național al copilului este un modul dintr-un sistem informatic dezvoltat și administrat de:
Răspuns corect: c) ANPDCA
„care este un modul din cadrul unui sistem informatic dezvoltat și administrat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție” — art. 16 alin. (1)
26. Componenta informatizată a Observatorului copilului este organizată pe:
Răspuns corect: a) 3 niveluri: central, județean și local
„cuprinde o componentă informatizată, organizată pe 3 niveluri: central, județean și local” — art. 17
27. Introducerea și actualizarea datelor în Observatorul copilului se realizează de către:
Răspuns corect: b) asistentul social sau tehnicianul în asistență socială din serviciul public de asistență socială
„se realizează de către asistentul social sau, după caz, de către tehnicianul în asistență socială responsabil cu activitatea de prevenire” — art. 18 alin. (1)
28. Păstrarea și actualizarea listei utilizatorilor Observatorului copilului și acordarea drepturilor acestora sunt realizate de:
Răspuns corect: c) ANPDCA
„acordarea drepturilor utilizatorilor Observatorului copilului privind operarea în baza de date sunt realizate de către ANPDCA” — art. 19 alin. (1)
Finanțarea (art. 21–22)
- Surse – bugetul de stat (sume defalcate, pe baza standardelor de cost); bugetul local; donații, sponsorizări și alte surse legale art. 21 alin. 1.
- Centrele de zi licențiate – bugetul de stat asigură 50% din necesar, după numărul de copii din Observatorul local și standardul de cost art. 21 alin. 2.
- Cota de 50% scade progresiv după indicatori de performanță: rata de menținere a copiilor în familie; participarea familiilor la programe; satisfacția familiilor; implicarea comunității art. 21 alin. 3.
- Metodologia indicatorilor – ordin al ministrului art. 21 alin. 4.
- Programe ANPDCA pentru: ajutoare de urgență; abilitarea/reabilitarea copilului cu dizabilități; intervenție psihologică și psihoterapeutică; cursuri de abilități parentale art. 22.
29. Finanțarea de la bugetul de stat a centrelor de zi licențiate destinate prevenirii separării copilului de familie se asigură în proporție de:
Răspuns corect: b) 50%
„în proporție de 50% din necesarul de fonduri stabilit în baza numărului de copii înregistrați în Observatorul local al copilului” — art. 21 alin. (2)
30. Activitatea de prevenire derulată de serviciile publice de asistență socială NU se finanțează, potrivit art. 21 alin. (1), din:
Răspuns corect: b) contribuții lunare obligatorii plătite de familiile beneficiare
„c) donații, sponsorizări sau orice alte surse legal constituite.” — art. 21 alin. (1)
31. Pentru ce activități finanțează ministerul, prin ANPDCA, programe de prevenire a separării copilului de familie?
a) ajutoare de urgență pentru familiile cu copii expuși riscului de separare, cu situație economică și condiții de viață precare; b) abilitarea/reabilitarea copilului cu dizabilități expus riscului; c) servicii de intervenție psihologică și psihoterapeutică pentru copiii expuși riscului; d) cursuri de dezvoltare a abilităților parentale pentru familiile acestor copii.
„servicii de intervenție psihologică și psihoterapeutică pentru copiii expuși riscului de separare de familie” — art. 22 alin. (2)
Contravenții și termene finale (art. 23–27)
- Contravenții – dacă nu sunt infracțiuni art. 23 alin. 1:
- neîntocmirea planului de servicii art. 7 alin. 1;
- nerespectarea monitorizării planului art. 7 alin. 7;
- neînregistrarea copiilor în risc în Observator art. 14 alin. 2 lit. a.
- Amenda – de la 1.000 lei la 2.000 lei art. 23 alin. 2.
- Cine constată – persoanele împuternicite din Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și din agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială art. 23 alin. 3; se aplică OG nr. 2/2001 art. 23 alin. 4.
- Înregistrarea tuturor copiilor în risc în Observatorul local, după vizite la domiciliu – în un an de la intrarea în vigoare art. 24.
- Finanțarea de 50% a centrelor de zi se aplică după expirarea acestui termen de un an art. 25.
- Modificarea HG nr. 691/2015 (copiii cu părinți plecați în străinătate) – de Guvern, în 120 de zile art. 26.
- Datele personale – prelucrate conform Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) art. 27.
32. Contravențiile prevăzute de Legea nr. 156/2023 se sancționează cu amendă:
Răspuns corect: c) de la 1.000 lei la 2.000 lei
„Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.” — art. 23 alin. (2)
33. Constituie contravenție, potrivit Legii nr. 156/2023:
Răspuns corect: a) nerespectarea obligației de a întocmi planul de servicii prevăzute la art. 7 alin. (1)
„nerespectarea obligației prevăzute la art. 7 alin. (1);” — art. 23 alin. (1) lit. a)
34. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de persoanele împuternicite din cadrul:
Răspuns corect: b) Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială
„se fac de către persoanele împuternicite din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și din agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială” — art. 23 alin. (3)
35. În ce termen de la intrarea în vigoare a legii serviciul public de asistență socială trebuie să înregistreze în Observatorul local toți copiii aflați în risc de separare?
Răspuns corect: c) un an
„În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, serviciul public de asistență socială are obligația de a înregistra” — art. 24
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Vârsta până la care e copil | 18 ani | art. 3 lit. a |
| Durata planului de servicii | cel puțin 12 luni | art. 3 lit. e, art. 7 alin. 5 |
| Niveluri de analiză la evaluare | 3 | art. 6 alin. 2 |
| Migrație după care copilul revenit e vulnerabil | peste un an | art. 5 alin. 2 lit. c |
| Monitorizare – sub 10 situații de risc | semestrial | art. 7 alin. 7 lit. a |
| Monitorizare – peste 10 situații de risc | trimestrial | art. 7 alin. 7 lit. b |
| Distanța maximă pentru extinderea listei | 30 km | art. 8 alin. 2 |
| Întâlnirile DGASPC cu responsabilii de caz | semestrial | art. 11 lit. a |
| Deplasarea responsabilului DGASPC în fiecare UAT | trimestrial, cel puțin una | art. 11 lit. e |
| Ședințele ordinare ale structurii comunitare consultative | trimestrial | art. 12 alin. 3 |
| Indemnizația de ședință | 1% din indemnizația primarului | art. 13 alin. 2 |
| Reevaluarea planurilor de servicii | anual sau ori de câte ori e cazul | art. 14 alin. 2 lit. h |
| Modelul-cadru al planului de dezvoltare / metodologia Observatorului | 90 de zile | art. 14 alin. 4, art. 18 alin. 3 |
| Niveluri ale Observatorului | 3 (central, județean, local) | art. 17 |
| Finanțarea de la stat a centrelor de zi | 50% | art. 21 alin. 2 |
| Amenda | 1.000–2.000 lei | art. 23 alin. 2 |
| Înregistrarea tuturor copiilor în risc | 1 an | art. 24 |
| Modificarea HG nr. 691/2015 | 120 de zile | art. 26 |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 26 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 59 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).