Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012

Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale

38 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)

Rezumat de învățat

Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012 aprobă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale: cum se colectează separat, cum se ambalează, cât și unde se stochează, cum se transportă, se tratează și se elimină deșeurile dintr-o unitate sanitară și cine răspunde de fiecare pas. Se cere de obicei la concursurile pentru infirmiere, îngrijitoare de curățenie, brancardieri și asistenți medicali.

Esențialul, în două minute

  • Normele reglementează gestionarea deșeurilor medicale: colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea și eliminarea (norme, art. 1).
  • Activitățile legate de gestionarea deșeurilor fac parte din obligațiile profesionale și sunt înscrise în fișa postului fiecărui salariat (ordin, art. 9).
  • Colectarea separată este prima etapă; dacă separarea nu s-a făcut, toată cantitatea amestecată se tratează ca deșeuri periculoase (norme, art. 12 alin. 1 și 3).
  • Culori: galben pentru deșeuri periculoase, negru pentru deșeuri nepericuloase; pictograma „Pericol biologic” pentru deșeurile infecțioase (norme, art. 14–15).
  • Deșeurile înțepătoare-tăietoare se pun în recipiente din plastic rigid; sacul se umple cel mult trei pătrimi din volum (norme, art. 17, art. 16 alin. 3).
  • Deșeurile infecțioase se stochează temporar cel mult 48 de ore; cel mult 7 zile numai cu sistem de răcire, sub 4°C (norme, art. 34 alin. 1).
  • În incinta unității, deșeurile periculoase se transportă pe un circuit separat de cel al pacienților și vizitatorilor (norme, art. 36).
  • Spațiul central de stocare temporară are două compartimente: unul pentru deșeuri periculoase, cu acces numai pentru persoane autorizate, și unul pentru nepericuloase (norme, art. 32 alin. 4).

Capcane la grilă

  • Nu confunda 48 de ore (stocarea temporară în unitate) cu 24 de ore (transportul și eliminarea finală) și cu 7 zile (numai sub 4°C) (norme, art. 34).
  • Nu confunda codurile: 18 01 01 înțepătoare-tăietoare, 18 01 02 anatomo-patologice, 18 01 03* infecțioase, 18 01 04 nepericuloase; asteriscul marchează deșeurile periculoase (norme, art. 8).
  • Nu confunda infirmiera (aplică procedurile și metodologia de culegere a datelor) cu îngrijitoarea pentru curățenie (aplică procedurile și asigură transportul deșeurilor pe circuitul stabilit) (norme, art. 65–66).
  • Nu confunda deșeurile care pot fi decontaminate termic (infecțioase, înțepătoare-tăietoare) cu cele la care e interzis: anatomopatologice, farmaceutice, citotoxice și citostatice (doar incinerare), chimice (norme, art. 48 alin. 2–3).
  • Nu confunda termenele: planul se actualizează anual și se revizuiește la 5 ani; coordonatorul e certificat la 3 ani; între două cursuri, cel mult 12 luni (ordin, art. 7 alin. 8; norme, art. 55 alin. 2, art. 58).

Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.

Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.

Ordinul (art. 1–14)
  • Ordinul aprobă: Normele tehnice (anexa nr. 1), Metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date (anexa nr. 2), Condițiile de colectare prin separare la locul producerii (anexa nr. 3) și Conținutul-cadru al planului de gestionare a deșeurilor (anexa nr. 4) art. 1, 2, 4, 5.
  • Baza națională de date privind deșeurile medicale este gestionată de Institutul Național de Sănătate Publică art. 3.
  • Aplicarea ordinului și elaborarea planului de gestionare sunt obligatorii pentru obținerea vizei anuale a autorizației sanitare de funcționare art. 6.
  • Fiecare unitate elaborează planul propriu de gestionare a deșeurilor și îl transmite direcției de sănătate publică județene, care îl aprobă art. 7 alin. 1. Planurile se analizează și se actualizează anual sau ori de câte ori este necesar și se revizuiesc o dată la 5 ani art. 7 alin. 8.
  • Unitățile care generează mai puțin de 300 kg de deșeuri periculoase pe an nu sunt obligate să facă plan, dar respectă normele tehnice și raportează cantitățile art. 7 alin. 7.
  • Activitățile legate de gestionarea deșeurilor fac parte din obligațiile profesionale și sunt înscrise în fișa postului fiecărui salariat art. 9.
  • Nerespectarea ordinului se constată și se sancționează de structurile de control în sănătate publică din direcțiile de sănătate publică art. 11.
Verifică-te din această secțiune

1. Ce culoare au recipientele în care se colectează deșeurile medicale periculoase?

2. Ce culoare au recipientele în care se colectează deșeurile nepericuloase?

3. Ce se întâmplă cu deșeurile dacă nu s-a făcut separarea și deșeurile periculoase au fost amestecate cu cele nepericuloase?

4. Recipientul în care se face colectarea și care vine în contact direct cu deșeurile periculoase:

Ordinul — Anexa nr. 3 – colectarea prin separare la locul producerii
  • Sacii negri sau transparenți: deșeuri nepericuloase (de exemplu, cod 18 01 04) pct. 1.
  • Sacii galbeni, puși în pubele, portsac cu capac, cutii de carton sau cutii din plastic rigid cu capac: deșeuri periculoase cu codurile 18 01 02 și 18 01 03* pct. 2.
  • Cutiile cu pereți rigizi: deșeuri înțepătoare-tăietoare, codurile 18 01 01 și 18 01 03* pct. 3.
Normele tehnice — Capitolul I – Obiective și domeniu de aplicare (art. 1–6)
  • Normele reglementează colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor medicale, cu atenție deosebită la deșeurile periculoase art. 1.
  • Se aplică tuturor unităților sanitare, indiferent de forma de organizare art. 2 alin. 1, și unităților cu activități conexe: cabinete de înfrumusețare corporală, îngrijiri paleative, îngrijiri la domiciliu art. 4.
  • Producătorul de deșeuri medicale răspunde de gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea sa art. 2 alin. 2.
  • Obligațiile producătorilor: prevenirea producerii deșeurilor sau reducerea gradului de periculozitate; separarea tipurilor de deșeuri la locul producerii; tratarea și eliminarea corespunzătoare a tuturor tipurilor de deșeuri art. 3.
  • Normele nu se referă la deșeurile radioactive, la efluenții gazoși și la apele uzate art. 5 alin. 1 și nici la deșeurile de medicamente din farmacii, drogherii, depozite, unități de producție art. 6 alin. 1.
Normele tehnice — Capitolul II – Definiții (art. 7)
  • Activitatea medicală: orice activitate de diagnostic, prevenție, tratament, cercetare, monitorizare și recuperare a stării de sănătate (lit. a).
  • Colectarea separată: colectarea în care un flux de deșeuri este păstrat separat, în funcție de tipul și natura deșeurilor, pentru a facilita tratarea specifică (lit. d).
  • Decontaminarea termică: operațiunea bazată pe acțiunea căldurii umede sau uscate, pentru îndepărtarea prin reducere a microorganismelor din deșeurile periculoase, la temperaturi scăzute (lit. e). Echipamentul lucrează la 105°C – 177°C (lit. m).
  • Deșeurile anatomo-patologice: fragmente și organe umane, inclusiv recipiente de sânge și sânge conservat; sunt considerate infecțioase (lit. f).
  • Deșeurile chimice și farmaceutice: substanțe chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive ori inflamabile; medicamentele expirate și reziduurile de substanțe chimioterapeutice (lit. g).
  • Deșeurile infecțioase: conțin microorganisme viabile sau toxine ale acestora, cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii; sunt deșeuri periculoase (lit. h).
  • Deșeurile înțepătoare-tăietoare: obiecte ascuțite care pot produce leziuni mecanice prin înțepare sau tăiere; sunt infecțioase/periculoase dacă au fost în contact cu fluide biologice sau cu substanțe periculoase (lit. i).
  • Deșeurile medicale nepericuloase: compoziția și proprietățile lor nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu (lit. j).
  • Deșeurile medicale periculoase: rezultă din activități medicale și au una sau mai multe proprietăți periculoase din anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011 (lit. k).
  • Gestionarea deșeurilor: colectarea, stocarea temporară, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea, inclusiv supravegherea acestor operații (lit. p).
  • Producătorul de deșeuri medicale: orice persoană fizică sau juridică ce desfășoară activități medicale din care rezultă deșeuri medicale (lit. s).
  • Spațiul central de stocare temporară: amplasament amenajat în incinta unității care a generat deșeurile, destinat exclusiv stocării temporare până la evacuare (lit. ș).
  • Unitatea sanitară: orice unitate publică sau privată, cu paturi sau fără paturi, care desfășoară activități în domeniul sănătății umane și produce deșeuri (lit. ț).
Verifică-te din această secțiune

5. Deșeurile anatomo-patologice (fragmente și organe umane, recipiente de sânge și sânge conservat) sunt considerate:

6. Definiți deșeurile infecțioase, deșeurile înțepătoare-tăietoare, deșeurile medicale periculoase și deșeurile medicale nepericuloase.

Normele tehnice — Capitolul III – Clasificări (art. 8)

Deșeurile periculoase sunt marcate cu asterisc (*) art. 8 alin. 2, notă.

CodCategoriaExemple
18 01 01Înțepătoare-tăietoare (obiecte ascuțite)ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu, pipete, sticlărie – care nu au intrat în contact cu material potențial infecțios. Dacă au intrat în contact: 18 01 03*; dacă au atins substanțe periculoase: 18 01 06*
18 01 02Anatomo-patologicefragmente și organe umane, părți anatomice, lichide organice, material biopsic, fetuși, placente, recipiente pentru sânge. Toate sunt considerate infecțioase și incluse la 18 01 03*
18 01 03*Infecțioasedeșeuri care conțin sau au venit în contact cu sânge ori alte fluide biologice: perfuzoare cu tubulatură, câmpuri operatorii, mănuși, sonde, comprese, pansamente, membrane de dializă, pungi pentru urină, scutece de la pacienții din secții de boli infecțioase
18 01 04Nepericuloaseîmbrăcăminte și lenjerie necontaminată, aparate gipsate, deșeuri rezultate după decontaminarea termică a deșeurilor infecțioase, recipiente de medicamente (altele decât citotoxice și citostatice)
18 01 06*Chimicale periculoaseacizi, baze, solvenți, soluții fixatoare sau de developare, produse concentrate de dezinfecție și curățenie, soluții de formaldehidă
18 01 07Chimicale nepericuloasedezinfectanți (hipoclorit de sodiu slab concentrat, substanțe de curățare), soluții antiseptice
18 01 08*Medicamente citotoxice și citostatice–
18 01 09Alte medicamente–
18 01 10*Amalgam de la tratamente stomatologicecapsule sau resturi de amalgam (mercur), dinți extrași cu obturații de amalgam
Verifică-te din această secțiune

7. Ce arată asteriscul (*) pus lângă codul unui deșeu, de exemplu 18 01 03*?

Normele tehnice — Capitolul IV – Minimizarea cantității de deșeuri (art. 9–11)
  • Avantaje: protejarea mediului, o mai bună protecție a muncii, reducerea costurilor, îmbunătățirea comunicării cu membrii comunității art. 10.
  • Etape: reducerea la sursă; separarea la sursă (deșeurile se pun în ambalajul categoriei lor); tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute; eliminarea finală în condiții corespunzătoare art. 11.
Normele tehnice — Capitolul V – Colectarea la locul de producere (art. 12)
  • Colectarea separată este prima etapă în gestionarea deșeurilor medicale art. 12 alin. 1.
  • Producătorii sunt obligați să colecteze separat deșeurile, în funcție de tipul și natura lor art. 12 alin. 2.
  • Nu se amestecă tipuri diferite de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu nepericuloase. Dacă separarea nu s-a făcut, toată cantitatea în care au fost amestecate deșeuri periculoase se tratează ca deșeuri periculoase art. 12 alin. 3.
Verifică-te din această secțiune

8. Care sunt obligațiile producătorilor de deșeuri medicale privind colectarea la locul de producere?

Normele tehnice — Capitolul VI – Ambalarea (art. 13–30)
  • Recipientul care vine în contact direct cu deșeurile periculoase este de unică folosință și se elimină odată cu conținutul art. 13.
  • Culori: galben – deșeuri periculoase; negru – deșeuri nepericuloase art. 14.
  • Pictograme: „Pericol biologic” pentru deșeurile infecțioase; „Inflamabil”, „Coroziv”, „Toxic” pentru chimicalele periculoase art. 15.
CategoriaRecipientulArticolul
Infecțioase care nu sunt obiecte ascuțite (18 01 03*)cutii din carton cu saci galbeni din polietilenă în interior sau saci din polietilenă galbeni ori marcați cu galbenart. 16 alin. 1
Înțepătoare-tăietoare (18 01 01 și 18 01 03*)același recipient din material plastic rigid, rezistent la acțiuni mecanice; cele pentru deșeuri infecțioase sunt galbene, cu pictograma „Pericol biologic”art. 17
Infecțioase de laboratorcutii din carton rigid cu sac galben de polietilenă în interior, marcate cu galbenart. 20
Anatomo-patologice destinate incinerăriicutii din carton rigid cu sac din polietilenă în interior sau cutii din plastic rigid cu capac etanș, cu marcaj galbenart. 22 alin. 1
Chimice periculoase (18 01 06*)recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului; cel mult 5 l lichide și 5 kg solide; ambalajul exterior cel mult 30 kgart. 24 alin. 1–2
Chimice nepericuloase (18 01 07)separat, în ambalajul originalart. 26
Amalgam dentar (18 01 10*)containere sigilabile; preluate de firme autorizate, pentru valorificareart. 27
Deșeuri de la tratamente cu citotoxice și citostaticecontainere de unică folosință sigure, cu capac; se elimină numai prin incinerareart. 29
Nepericuloasesaci din polietilenă negri, inscripționați „Deșeuri nepericuloase”; în lipsă, saci transparenți și incoloriart. 30
  • Eticheta (în limba română) de pe cutii și saci: tipul deșeului, pictograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării pe secție, unitatea sanitară și secția, persoana responsabilă cu manipularea, data umplerii definitive, marcajul UN conform ADR art. 16 alin. 1.
  • Sacii: rezistență mecanică mare, închidere ușoară și sigură, cu sigilii de unică folosință art. 16 alin. 2.
  • Sacul care nu stă în cutie de carton se pune în pubelă cu capac și pedală sau în portsac cu capac. Înălțimea sacului depășește înălțimea pubelei, ca să se răsfrângă peste margine. Sacul se umple cel mult trei pătrimi din volum. Pubelele au pictograma „Pericol biologic” art. 16 alin. 3.
  • Recipientul pentru înțepătoare-tăietoare: capac special care permite introducerea deșeurilor și împiedică scoaterea lor, orificii pentru detașarea acelor de seringă și a lamelor de bisturiu, mâner rezistent art. 17 alin. 2; impermeabil, etanș, cu sistem de închidere temporară și definitivă, marcat și etichetat, testat, stabil pe masa de tratament art. 18.
  • Dacă în recipientul rigid se colectează numai acele, seringile se pot colecta împreună cu alte deșeuri infecțioase art. 19.
  • Al doilea recipient: containere mobile cu pereți rigizi, aflate în spațiul central de stocare. Au marcaj galben, eticheta „Deșeuri medicale” și pictograma „Pericol biologic” art. 21 alin. 1–2. Este strict interzisă depunerea deșeurilor periculoase neambalate (vrac) art. 21 alin. 4.
  • Părțile anatomice pot fi înhumate sau incinerate la solicitarea beneficiarului, pe baza unei declarații pe propria răspundere art. 23.
  • Medicamentele expirate se pot returna, pe bază de contract, farmaciei sau depozitului art. 25.
Verifică-te din această secțiune

9. Cât de mult se poate umple sacul galben pentru deșeuri infecțioase?

10. În ce se colectează deșeurile înțepătoare-tăietoare (ace, lame de bisturiu, branule)?

11. Ce pictogramă se folosește pentru deșeurile infecțioase?

12. Dacă lipsesc sacii negri inscripționați „Deșeuri nepericuloase”, deșeurile nepericuloase se pot colecta în:

Normele tehnice — Capitolul VII – Stocarea temporară (art. 31–35)
  • Este interzis accesul persoanelor neautorizate în spațiile de stocare temporară art. 31 alin. 2. Este interzisă cu desăvârșire abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a deșeurilor medicale art. 31 alin. 3.
  • În fiecare unitate sanitară există un spațiu central de stocare temporară art. 32 alin. 1, cu două compartimente: unul pentru deșeuri periculoase, cu dispozitiv de închidere care permite numai accesul persoanelor autorizate, și unul pentru deșeuri nepericuloase art. 32 alin. 4.
  • Spațiul pentru deșeuri periculoase este zonă cu potențial septic: separat funcțional de restul construcției, cu sisteme de închidere, cu sifon de pardoseală art. 33 alin. 2, cu ventilație pentru temperaturi scăzute art. 33 alin. 3, cu dezinsecție și deratizare asigurate art. 33 alin. 4.
  • Durata stocării temporare a deșeurilor infecțioase: cel mult 48 de ore. Excepție: amplasament cu sistem de răcire, la o temperatură constantă mai mică de 4°C – cel mult 7 zile art. 34 alin. 1.
  • Cabinetele medicale: deșeurile infecțioase se stochează cel mult 7 zile, la o temperatură mai mică de 4°C art. 34 alin. 2.
  • Transportul și eliminarea finală a deșeurilor infecțioase: cel mult 24 de ore art. 34 alin. 4.
Verifică-te din această secțiune

13. Cât poate dura cel mult stocarea temporară a deșeurilor medicale infecțioase în incinta unității, dacă nu există un amplasament cu sistem de răcire?

14. Dacă deșeurile infecțioase sunt depozitate într-un amplasament cu sistem de răcire care asigură constant o temperatură mai mică de 4°C, durata depozitării poate fi de:

15. Durata pentru transportul și eliminarea finală a deșeurilor medicale infecțioase nu trebuie să depășească:

16. Câte compartimente trebuie să aibă spațiul central de stocare temporară a deșeurilor?

Normele tehnice — Capitolul VIII – Transportul (art. 36–40)
  • În incinta unității, deșeurile periculoase se transportă pe un circuit separat de cel al pacienților și vizitatorilor, cu cărucioare speciale sau containere mobile art. 36.
  • Autovehiculele, cărucioarele și containerele mobile se curăță și se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde are loc descărcarea, cu produse biocide autorizate, fapt demonstrat de un document scris art. 36.
  • Deșeurile periculoase și nepericuloase se predau, pe bază de contract, unor operatori economici autorizați art. 38 alin. 1. În afara unității, transportul se face printr-un operator economic autorizat art. 40 alin. 1.
  • Producătorii de deșeuri periculoase elaborează planuri de intervenție pentru situații deosebite art. 38 alin. 3.
Verifică-te din această secțiune

17. Cum se face transportul deșeurilor medicale periculoase în incinta unității în care au fost produse?

18. Când se curăță și se dezinfectează cărucioarele și containerele mobile folosite la transportul deșeurilor medicale periculoase?

19. Cum se face transportul deșeurilor medicale periculoase în incinta unității sanitare?

Normele tehnice — Capitolul IX – Tratarea și eliminarea (art. 41–50)
  • Unitatea sanitară: nu amestecă categoriile de deșeuri; tratează deșeurile prin mijloace proprii sau le predă pe bază de contract; desemnează o persoană dintre angajații proprii care urmărește îndeplinirea obligațiilor; permite accesul autorităților de control art. 41.
  • Metode de eliminare: decontaminarea termică la temperaturi scăzute, urmată de mărunțire, deformare; incinerarea; depozitarea în depozitul de deșeuri, numai după decontaminare termică art. 45 alin. 1.
  • Se pot trata prin decontaminare termică: deșeurile infecțioase și deșeurile înțepătoare-tăietoare art. 48 alin. 2.
  • Este interzisă decontaminarea termică pentru deșeurile anatomopatologice, farmaceutice, citotoxice și citostatice (se tratează doar prin incinerare) și pentru deșeurile chimice (se neutralizează sau se incinerează) art. 48 alin. 3.
  • Se interzice funcționarea incineratoarelor proprii în incinta unităților sanitare art. 45 alin. 4. Costurile eliminării le suportă unitatea sanitară art. 45 alin. 5.
  • Cadavrele animalelor de laborator se elimină numai prin incinerare art. 46.
  • Deșeurile asimilabile celor menajere, inclusiv resturile alimentare, provenite de la bolnavii din spitalele/secțiile de boli contagioase sunt tratate ca deșeuri infecțioase art. 47 alin. 2.
Verifică-te din această secțiune

20. Care deșeuri medicale periculoase sunt acceptate a fi tratate prin decontaminare termică?

21. Funcționarea incineratoarelor proprii în incinta unităților sanitare este:

22. Cum sunt tratate resturile alimentare provenite de la bolnavii din spitalele/secțiile de boli contagioase?

23. Ce deșeuri medicale pot fi tratate prin decontaminare termică la temperaturi scăzute și pentru care este interzisă această metodă?

Normele tehnice — Capitolul X – Evidența (art. 51–53)
  • Fiecare unitate ține o evidență separată pentru fiecare categorie de deșeuri art. 51 alin. 1.
  • Evidența o ține o persoană desemnată de coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediul, sub îndrumarea și controlul acestuia art. 51 alin. 2.
  • Unitățile prezintă anual un raport privind activitatea de gestiune a deșeurilor art. 52 alin. 2.
Normele tehnice — Capitolul XI – Instruirea personalului (art. 54–56)
  • Unitatea asigură instruirea angajaților: la angajare; la preluarea unei noi sarcini sau la trecerea pe alt post; la introducerea de echipamente noi sau modificarea celor existente; la introducerea de tehnologii noi; la recomandarea persoanei care coordonează gestionarea deșeurilor ori a inspectorilor sanitari de stat; la recomandarea coordonatorului activității de protecție a sănătății în relație cu mediul; periodic art. 55 alin. 1.
  • Perioada dintre două cursuri succesive nu depășește 12 luni art. 55 alin. 2.
  • Personalul trebuie să cunoască: tipurile de deșeuri produse în unitate; riscurile pentru mediu și sănătate în fiecare etapă; planul de gestionare, cu regulamentele interne și codurile de procedură, și procedurile pentru accidente sau incidente art. 56.
Verifică-te din această secțiune

24. Perioada dintre două cursuri succesive de instruire a angajaților privind gestionarea deșeurilor medicale nu trebuie să depășească:

Normele tehnice — Capitolul XII – Responsabilități (art. 57–68)
FuncțiaAtribuțiiArticolul
Reprezentantul legal (manager, director, administrator, medic titular)inițiază, implementează și conduce sistemul de gestionare a deșeurilor; asigură fondurile; desemnează coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediul; controlează și răspunde de contracte și de colectarea, transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor; aprobă planul de gestionare și planul de formare profesională continuăart. 57
Coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediulcadru medical certificat de INSP o dată la 3 ani; elaborează planul de gestionare și îl supune aprobării conducerii; coordonează și răspunde de sistemul de gestionare; elaborează regulamentul intern; stabilește codul de procedură; ține evidența cantităților; supraveghează personalul; se asigură de cântărirea corectă a deșeurilor periculoase predate; verifică autorizarea transportatorului și a destinataruluiart. 58
Consilierul pe probleme de siguranțămonitorizează tratarea și transportul deșeurilor periculoase; consiliază reprezentantul legal; elaborează raportul anual privind activitățile cu mărfuri periculoase (rapoartele se păstrează 5 ani)art. 59
Medicul delegat cu responsabilități în prevenirea și combaterea infecțiilor nozocomialeparticipă la stabilirea codului de procedură; supraveghează personalul; răspunde de educarea și formarea continuă a personalului; elaborează și aplică planul de educare și formare continuăart. 60
Șeful serviciului administrativasigură și răspunde de aprovizionarea cu materialele necesare; de întreținerea instalațiilor de decontaminare termică; controlează respectarea condițiilor tehnice din contracteart. 61
Medicul șef de secțiecontrolează modul în care se aplică codul de procedură pe secție; semnalează imediat directorului adjunct economic și șefului serviciului administrativ deficiențeleart. 62
Asistenta-șefărăspunde de aplicarea codului de procedură; prezintă medicului șef de secție sau coordonator planificarea necesarului de materiale; aplică metodologia de culegere a datelorart. 63
Asistentaaplică procedurile stipulate de codul de procedură; aplică metodologia de culegere a datelorart. 64
Infirmieraaplică procedurile stipulate de codul de procedură; aplică metodologia de culegere a datelorart. 65
Îngrijitoarea pentru curățenieaplică procedurile stipulate de codul de procedură; asigură transportul deșeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedurăart. 66
Mediculsupraveghează modul în care se aplică codul de procedură în sectorul lui de activitate; aplică procedurile; aplică metodologia de culegere a datelorart. 67
Verifică-te din această secțiune

25. Cine asigură transportul deșeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedură?

26. Ce atribuții are infirmiera în gestionarea deșeurilor medicale?

27. Cine răspunde de aplicarea codului de procedură și prezintă medicului șef de secție planificarea necesarului de materiale?

28. Coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediul este cadru medical certificat de Institutul Național de Sănătate Publică:

Cifre și termene de reținut
CeCâtArticolul
Stocarea temporară a deșeurilor infecțioase în unitatecel mult 48 de oreNorme, art. 34 alin. 1
Stocarea în amplasament cu răcire, sub 4°Ccel mult 7 zileNorme, art. 34 alin. 1
Stocarea deșeurilor infecțioase în cabinete medicale, sub 4°Ccel mult 7 zileNorme, art. 34 alin. 2
Transportul și eliminarea finală a deșeurilor infecțioasecel mult 24 de oreNorme, art. 34 alin. 4
Gradul de umplere a saculuicel mult trei pătrimi din volumNorme, art. 16 alin. 3
Recipiente pentru deșeuri chimicecel mult 5 l (lichide), 5 kg (solide); ambalaj exterior cel mult 30 kgNorme, art. 24 alin. 2
Temperatura de decontaminare termică105°C – 177°CNorme, art. 7 lit. m
Compartimentele spațiului central de stocaredouăNorme, art. 32 alin. 4
Perioada dintre două cursuri de instruirecel mult 12 luniNorme, art. 55 alin. 2
Certificarea coordonatorului activității de protecție a sănătății în relație cu mediulo dată la 3 aniNorme, art. 58 lit. a
Păstrarea rapoartelor anuale privind mărfurile periculoase5 aniNorme, art. 59 lit. d
Revizuirea planurilor de gestionare a deșeuriloro dată la 5 ani (actualizare anuală)Ordin, art. 7 alin. 8
Prag sub care unitatea nu face plan propriumai puțin de 300 kg deșeuri periculoase pe anOrdin, art. 7 alin. 7

Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 13 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.

Gata cu rezumatul?

Fă un test din tot actul: 38 întrebări, cu verificare pe loc și scor.

Începe testul

Concursuri deschise care cer acest act

Asistent medical generalist Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci · Galați dosar până la 02.11.2026 proba scrisă: 09.11.2026 3 legi cu rezumat și teste Asisistenti medicali debutanti, specialitate medicina generala, nivel studii PL/S si ingrijitoare Spitalul Orășenesc Balș · Olt dosar până la 29.10.2026 proba scrisă: 06.11.2026 5 legi cu rezumat și teste Asistenti medicali, infirmieră, îngrijitoare Spitalul de Pediatrie Ploiești · Prahova dosar până la 19.10.2026 proba scrisă: 09.11.2026 5 legi cu rezumat și teste Nutritionist- dietetician Spitalul de Psihiatrie Drăgoești · Vâlcea dosar până la 02.11.2026 proba scrisă: 09.11.2026 4 legi cu rezumat și teste Asistent medical comunitar Primăria Finiș · Bihor dosar până la 28.10.2026 proba scrisă: 09.11.2026 9 legi cu rezumat și teste Asistent medical debutant si infirmiera debutanta Spitalul Clinic Colțea București · București dosar până la 30.10.2026 proba scrisă: 06.11.2026 2 legi cu rezumat și teste

© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).

Ai terminat cu Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012?Mergi mai departe cu următoarea lege din bibliografie sau întoarce-te la concurs.